Cursuri Retele de Calculatoare

Retele de Calculatoare
VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

Retele de calculatoare
1. Introducere
2. Modele de retea. Nivele de referinta: OSI, TCP/IP
3. Nivelul fizic. Tipuri de medii/retele de transmisie
4. Nivelul de date
5. Nivelul de retea. Tipuri de retele. Protocoale de rutare
6. Nivelul de transport. UDP. TCP
7. Nivelul de aplicatie. Tipuri de aplicatii
8. Securitatea retelelor. Criptare. Confidentialitate
2
Introducere
Context:
◦trecerea de la calculatoarele centralizate la descentralizare
◦nevoia de comunicare, interconectare
◦standardizare, independenta
3
Introducere
Retea de calculatoare:
o colectie de calculatoare interconectate folosind o singura
tehnologie, calculatoarele interconectate sunt capabile sa
schimbe informatii intre ele
4
Introducere
Aplicatii:
◦in domeniul comercial:
◦ interconectarea calculatoarelor
◦ accesul la resurse comune
◦ schimbul de informatii
◦comunicare intre persoane
◦ email
◦ tele/video conferinta
5
Introducere
Aplicatii:
◦ comert electronic
◦ B2B (Business to Business)
◦ B2C (Business to Client/Consumer)
◦ C2C (Client/Consumer to Client/Consumer)
◦ P2P (Peer to Peer)
◦ aplicatii/comunicatii mobile
◦ social media
◦ multimedia, streaming
◦ industrial
◦ cercetare
6
Introducere
Implicatii:
◦ sociale
◦ economice
◦ etice
◦ politice
7
O retea de calculatoare este compusa din doua
componente:
◦ componenta hardware:
◦ mediu de transmisie
◦ echipamente de retea
◦ componenta software:
◦ nivele de retea, protocoale de retea
8
Hardware de retea
Analiza componentei hardware se poate face:
◦ dpdv. al tehnologiei de transmisie utilizate
◦ punct la punct
◦ difuzare
◦ dpdv. al dimensiunii/localizarii retelei de calculatoare
◦ local
◦ metropolitan
◦ wireless
9
Hardware de retea
Retelele cu difuzare (multicast, broadcast):
◦ un singur canal de comunicatie utilizat de toate nodurile din
retea:
◦ emitatorul transmite un pachet
◦ toate nodurile primesc acelasi pachet
◦ mesaj cu destinatie: emitatorul completeaza numele destinatarului in
pachet, destinatarul proceseaza pachetul cu numele lui, restul
nodurilor ignora mesajul; versiune cu destinatie multipla
◦ mesaj cu difuzare (broadcast): emitatorul nu completeaza un
destinatar anume, totate nodurile proceseaza acel pachet
10
Hardware de retea
Retelele cu difuzare (multicast, broadcast):
◦ se foloseste in general pentru retele mici, retele locale
◦ intreg canalul de comunicatie este folosit/ocupat de un mesaj,
mesajul trebuie procesat de toate nodurile conectate la retea
◦ poate genera conflict la transmisia simultana, necesita arbitraj
◦ simplu, nu necesita rutare
11
Hardware de retea
Retelele punct la punct (unicast):
◦ exista o retea/topologie complexa de comunicatie intre sursa
si destinatie
◦ un mesaj poate trece prin mai multe noduri intermediare
◦ pot exista mai multe rute posibile, necesita algoritmi de rutare
◦ se utilizeaza pentru retele de dimensiune medie sau mare
12
Hardware de retea
Analiza componentei hardware se poate face:
◦ dpdv. al tehnologiei de transmisie utilizate
◦ punct la punct
◦ difuzare
◦ dpdv. al dimensiunii/localizarii retelei de calculatoare
◦ local
◦ metropolitan
◦ wireless
13
Hardware de retea
Retele locale (LAN – Local Area Network):
◦ retea localizata, de scara redusa (camera, cladire, cladiri
invecinate)
◦ utilizata pentru conectarea statiilor de lucru intre ele si/sau cu
resurse locale (server, imprimanta etc.)
◦ dimensiune redusa: arhitectura cunoscuta, parametrii cunoscuti
(banda, latenta), administrare simpla
14
Hardware de retea
◦ uzual conexiunea este printr-un singur cablu/mediu, in forma de
magistrala (a) sau inel (b), retea cu difuzare
15
Hardware de retea
◦ retea cu difuzare → controlul conflictelor → algoritmi de arbitraj
◦ Ethernet (IEEE 802.3):
◦ retea cu difuzare, banda 10Mbps – 400Gbps, control descentralizat
◦ orice nod poate transmite oricand
◦ in caz de suprapunere/conflict intre doua pachete fiecare nod va
retransmite dupa o pauza de durata aleatoare
16
Hardware de retea
◦ retea cu difuzare → controlul conflictelor → algoritmi de arbitraj
◦ static:
◦ alocare statica, de ex. intervale de timp fixe alocate fiecarui nod (ex. round-
robin), fiecare nod va emite doar pe durata intervalului propriu → utilizare
ineficienta a canalului daca un nod nu transmite nimic
◦ dinamic:
◦ alocare centralizata a canalului
◦ alocare descentralizata a canalului
17
Hardware de retea
Retele metropolitane (MAN – Metropolitan Area Network):
◦ retea extinsa, de ex. la nivel de localitate/oras
◦ reteaua TV/Cablu TV utilizata initial pentru transmisia de semnal
analog TV (televiziune locala), dar extins sa suporte transmisia
digitala bidirectional
◦ IEEE 802.16 (Wireless MAN, WiMAX)
18
Hardware de retea
Retele de larga raspandire (WAN – Wide Area Network):
◦ retea extinsa, de ex. la nivel de regiune sau tara
◦ o colectie de subretele care conecteaza nodurile
◦ se bazeaza pe linii de comunicatie si echipamente de retea
(routere) care interconecteaza subretelele (ex. LAN-uri)
19
Hardware de retea
Retele fara fir (wireless):
◦ interconectarea unor dispozitive pe distante foarte scurte, ex.
Bluetooth
◦ LAN-uri wireless, ca solutie alternativa la cablarile fizice necesare
unui LAN
◦ WAN-uri wireless, de ex. GSM (2/3/4/5G) pentru voce si date
20
Hardware de retea
Retele casnice(home network):
◦ interconecteaza echipamentele casnice: PC, laptop, telefon, TV,
TV/streaming/multimedia, alte echipamente (home automation,
securitate, electrocasnice, IoT)
21
Hardware de retea
Inter-retele:
◦ interconeceteaza retele locale si/sau retele diferite (ce lucreaza sub
diverse standarde)
◦ foloseste echipamente ce realizeaza conectarea si/sau conversia
(gateway-uri)
◦ exemple:
◦ WAN – interconecteaza mai multe LAN-uri
◦ Internet
22
Hardware de retea
Exemple de standarde de retea:
IEEE 802 – standard pentru retea LAN, PAN, MAN
◦ IEEE 802.1: LAN, MAN
◦ IEEE 802.3: wired standard, LAN, MAN, WAN
◦ IEEE 802.11: wireless LAN (WLAN), Wi-Fi
◦ IEEE 802.15: wireless personal LAN (WPAN)
◦ IEEE 802.15.4: low rate wireless personal LAN, Zigbee, LoWPAN,
MiWi
23
O retea de calculatoare este compusa din doua
componente:
◦ componenta hardware:
◦ mediu de transmisie
◦ echipamente de retea
◦ componenta software:
◦ nivele de retea, protocoale de retea
24
Software de retea
Software de retea
◦ retelele sunt organizate pe verticala in straturi/nivele, fiecare strat este
costruit deasupra altui strat
◦ scopul unui strat:
◦ de a oferi servicii straturilor superioare
◦ de a ascunde detaliile de implementare
ale nivelelor inferioare
25
Software de retea
◦ host (sursa, destinatie)
◦ nivel
◦ protocol
◦ interfata
◦ nivelul fizic
◦ colectia de nivele si protocoale

→ arhitectura de retea
lista de protocoale dintr-un sistem
→ stiva de protocoale
26
Software de retea
Provocari:
◦ identificarea emitatorului , a receptorului, identificarea calculatoarelor in
retea, forme de adresare
◦ modalitatea de transfer a datelor: unidirectional, bidirectional
◦ controlul erorilor
◦ mecanism de reconstructie a mesajului (mesajele se pot descompune si
reface la destinatie)
◦ controlul fluxului de date (emitatori/receptori de viteze diferite)
◦ gestiunea conversatiilor multiple (multiplexare/demultiplexare)
◦ rutare (exista mai multe rute posibile intre doua puncte)
27

1. Introducere
2. Modele de retea.
3. Stive de protocoale, nivele, interfete. Modele de referinta: OSI, TCP/IP
5. Nivelul de date
2
Stive de protocoale, nivele, interfete
Proiectarea retelor are drept scop reducerea
complexitatii prin organizarea pe mai multe
straturi/nivele
Nivel: actioneaza ca o masina virtuala
◦ ofera servicii straturilor superioare
◦ ascunde detaliile de implementare ale
nivelelor inferioare
3
Un nivel n dintr-un host discuta cu nivelul n
din alt host (nivelul echivalent) prin
intermediul unui protocol
Protocol: o conventie/standard de
comunicatie dintre doua entitati de pe
acelasi nivel aflate pe hosturi diferite,
folosesc un limbaj comun ce descrie
mesajele schimbate intre nivelele pereche
Protocolul este implementat la fiecare nivel
4
Dar un nivel n dintr-un host nu transfera date
direct catre nivelul n din alt host, datele
circula in jos catre nivelele inferioare din
hostul sursa, si de la nivelele inferioare in sus
catre nivelul n din hostul destinatie (pe
verticala), datele se transmit “virtual” prin
intermediul protocolului
Datele se transmit pe orizontala doar la
nivelul fizic (al canalului de comunicatie)
5
Comunicatia intre doua nivele adiacente se
realizeaza prin intermediul unei interfete
Interfata: colectie de metode si functii de
nivel scazut (primitive) ce defineste opretaiile
pe care un nivel n-1 le poate realiza pentru
nivelul n
6
→ flexibilitate, independenta: permite
inlocuirea unui nivel n-1 cat timp noul nivel
implementeaza aceeasi interfata, de ex.
inlocuirea unui echipament cu altul, a unei
linii de transmisie UTP cu una optica sau WiFi
→ implementarea protocoalelor din fiecare
nivel si implementarea interfetelor este
ascunsa in fiecare nivel (in proceduri
software si/sau echipamente hardware),
acestea nu sunt vizibile in afara nivelului
7
Mesajul M este transmis de pe hostul sursa catre
hostul destinatie
Cand un nivel transmite un mesaj catre nivelul
anterior se adauga un antet
Antet: mesajul se completeaza cu o serie de
informatii care permit identificarea mesajului
pana la nivelul echivalent de la destinatie.
Contine informatii precum: ordinea (daca un
mesaj este impartit in mai multe mesaje mai
mici), dimensiunea (mesaje de dimensiune
variabila), marcaje de timp
8
In realitate pasii sunt:
Nivel 5 → Nivel 4: Mesaj M
Nivel 4 → Nivel 3: M → H4 M
Nivel 3 → Nivel 2: Limita de dimensiune, H4 M →
H4 M1 → H3 H4 M1
M2 → H3 M2
Nivel 2 → Nivel 1: terminator,
H3 H4 M1 → H2 H3 H4 M1 T2
H3 M2 → H2 H3 M2 T2
9
Aplicatia sursa transmite mesajul text “Hello
World!” catre aplicatia destiatie (protocol: se
transmite un mesaj text ASCII incadrat intre “”)
In realitate nivelul 5 apeleaza o functie a
interfetei din nivelul 4 (de pe acelasi host) de
forma send(dest, 0010101100...) (interfata: se
transmite o secventa binara de lungime 14
octetii catre o adresa IP)
10
Modele de referinta
Doua modele importante:
1. Modelul de referinta OSI (Open Systems Interconnection)
o aparut in 1984, revizuit 1995
o standard creat de ISO
o creat pentru conectarea sistemelor deschise (open systems)
o reprezinta un bun model teoretic de studiu
2. Modelul de referinta TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol)

o aparut in 1974
o model creat de DARPA cu aplicație militară
o standard defacto
o este modelul utilizat in prezent
11
Modele de referinta
OSI TCP/IP
12
Modelul de referinta OSI
Modelul OSI este un model pe sapte nivele, construit pe baza urmatoarelor principii:
1. un nivel trebuie creat atunci cand este nevoie de un nivel de abstractizare diferit
2. fiecare nivel trebuie sa indeplineasca un rol bine definit
3. functia fiecarui nivel trebuie aleasa acordandu-se atentie definirii de protocoale
standardizate la nivel international
4. delimitarea nivelurilor trebuie facuta astfel incat sa minimizeze fluxul de informatii
prin interfete
5. numarul de nivele trebuie sa fie suficient de mare pentru a nu fi nevoie sa se
introduca in acelasi nivel functii diferite, si suficient de mic pentru ca arhitectura sa
ramana functionala si eficienta
13
Modelul OSI propune cele sapte nivele si specifica functiile fiecarui nivel fara sa
defineasca serviciile si protocoalele utilizate la aceste nivele
ISO propune separate standard pentru fiecare nivel, publicate separate de modelul
standard OSI (aceste standard nu fac parte din modelul OSI).
14
Nivelul fizic:
o realizeaza functia de transmitere a informatiei (biti, semnale) printr-
un canal de comunicatie
o trebuie sa garanteze transmisia corecta a datelor (daca se trimite un
bit 1 la receptive trebuie sa ajunga un bit 1)
o se stabilesc cerinte privind comunicatia (simplex, duplex), realizarea
conexiunii, inchiderea conexiunii dupa transmiterea mesajului
o sunt stabilite cerinte privind conectori, canale de comunicatie, medii
de transmisie, interfete mecanice si electrice etc.
15
Nivelul legaturii de date
o pune la dispozitie catre nivelul superior (de retea) un mediu sigur de
comunciatie peste o linie de transmisie oarecare (asigurata de nivelul
fizic) → transforma linia de comunciatie intr-un mediu sigur, fara
erori nedetectate
o realizeaza functia prin descompunerea mesajului in cadre de date
(blocuri) si transmiterea individuala prin retea, cu confirmarea
individuala a transmisiei unui bloc
o asigura tratarea erorilor
o asigura controlul traficului, accesul (controlul accesului) la canalul de
transmisie (de ex. prin partajarea accesului)
o sincronizarea receptor/emitator de viteze/capacitati diferite
16
Nivelul de retea
o se ocupa de controlul functionarii retelei:
o dirijarea pachetelor in retea (pe baza de tabele statice sau dinamice)
o controlul congestiei
o controlul calitatii serviciului (intarziere, jitter)
o interconectare intre retele (mai ales cand sunt retele diferite,
eterogene)
17
Nivelul de transport
o are rolul de a prelua datele de la nivelul de mai sus si a le transmite
la nivelul de retea, eventual a le descompune daca este cazul in
pachete mai mici, cu recompunerea mesajului la destinatie
o izoleaza nivelele superioare de nivelul de retea care se poate
modifica in timp
o asigura tipul de serviciu solicitat de aplicatie (comunicatie punct-la-
punct cu garantarea oridinii mesajului, transmiterea mesajelor
individuale fara garantarea ordinii de sosire, difuzare/broadcast
mesaje)
18
o la acest nivel se realizeaza o conexiune punct-la-punt reala
(conecteaza un host de un alt host indifferent daca sunt conectate
direct sau peste o retea de noduri intermediare), spre deosebire de
nivelele de mai jos care realizeaza conexiunea intre doua hosturi
vecine (conectate direct) ca de ex. statia host si un router, doua
routere intermediare etc.
19
inlantuire (nivelele 1-3)
vs.
comunicatie punct-la-punct
(nivelele 4-7)
→ abstractizarea nivelelor
de retea/legatura de
date/fizic
20
Nivelul de sesiune
o permite stabilirea de sesiuni intre utilizatori aflati pe hosturi diferite:
initiaza, intretine, inchide sesiunea, asigura
autentificarea/autorizarea
o sesiune: mecanism ce permite furnizarea unor servicii precum
controlul dialogului (ordinea in care partenerii initiaza transmiterea
unui mesaj), sincronizarea (introducerea de puncte de control
intermediare pe parcursul unei transmisii mari, in caz de eroare se
reia transmisia de la ultimul punct de control), controlul accesului la
resurse comune
21
Nivelul de prezentare
o ofera servicii de transformare a datelor in formatul specific al
aplicatiei (prezinta datele intr-o forma pe care aplicatiile sa o poata
intelege)
22
Nivelul de aplicatie
o realizeaza interfata cu utilizatorul si gestioneaza comunicatia intre
aplicatii.
o toate programele care utilizează comunicarea prin retea fac parte din
acest nivel
23
Modele de referinta TCP/IP
ARPANET → Internet
S-a dezvoltat pornind de la o retea initiala dedicata cercetarii dezvoltata de DoD
→ a ajuns ca conecteze retele si sisteme de calcul diferite, folosind linii de
comunicatie diverse (telefonie, satelit, radio), retele ale unor organizatii precum
universitati sau organizatii guvernamentale → TCP/IP
Serveste unor cerinte diverse precum:
o interconectarea retelelor eterogene
o rezistenta la defecte
o arhitectura flexibila, utilizata in diverse aplicatii (transfer fisiere,
documente, teleconferinta, voce)
24
TCP/IP: retea cu comutare de pachete bazat pe un nivel inter-retea fara
conexiune
25
OSI TCP/IP
26
Nivelul de access la retea
o trebuie sa realizeze conexiunea la retea (modelul TCP/IP se
bazeaza pe un host conectat la o retea) pentru a putea
primi/transmite pachete IP folosind un anumit protocol
o nu este riguros specificat (precum la nivelele OSI), sub nivelul
Internet se afla “necunoscutul”
o foloseste tehnologii precum LAN, WAN, si elemente din nivelele
fizic si legatura de date ale modelului OSI
27
Nivelul internet
o are rolul de a permite hosturilor sa emita pachete in orice retea iar
pachetele sa ajunga la destinatie chiar daca destinatia este in alta
retea
o pachetele circula independent unul de celalalt, pot ajunge in alta
ordine decat cea de la emitere (necesita reordonare daca este
cazul, reordonarea se realizeaza de nivelele superioare ) – similar
cu sistemul de posta, o persoana trimite mai multe scrisori si
fiecare poate urma o cale diferita si poate ajunge in momente
diferite la destinatie
28
Nivelul internet
o se defineste un format de pachet si un protocol – IP (Internet
Protocol)
o rolul nivelului este de a livra pachete IP, necesita rutare/dirijarea
pachetelor, evitarea congestiilor (similar cu nivelul Retea din
modelul OSI)
29
o permite conectarea punct-la-punct dintre hostul sursa si cel
destinatie (similar cu nivelul de transport din modelul OSI)
o pentru implementare se propun doua protocoale:
o TCP (Transmission Control Protocol)
o UDP (User Datagram Protocol)
30
TCP (Transmission Control Protocol)
o protocol de control a transmisiei
o protocol sigur, orientat pe conexiune
o permite trasferul unui flux de date de pe un host pe oricare alt
host din retea (din inter-retea)
o fluxul este impartit in fragmente, transmite fiecare fragment
separate, la destinatie agrega fragmentele refacand fluxul
o se controleaza fluxul (un emitator rapid sa nu inunde un receptor
mai lent)
31
UDP (User Datagram Protocol)
o protocol datagramelor utilizator
o protocol nesigur, fara conexiuni (nu este orientat pe conexiune)
o lasa la latitudinea aplicatiilor secventierea si controlul fluxului
o folosit pentru comunciatii rapide unde este mai importanta viteza
de transmisie decat acuratetea (ex. multimedia, imagine-
video/sunet)
32
Nivelul aplicatie
o sunt include protocoalele de nivel inalt ce functioneaza peste
TCP/UDP
o printre primele protocoale implementate: TELNET, FTP (File
Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer Protocol), DNS
(Domain Name Service), HTTP (Hyper Text Transfer Protocol)
33
34
Comparatie OSI - TCP/IP
Asemanari
o ambele sunt bazate pe modele multinivel, stiva de protocoale
o ofera comunicatie punct-la-punct independent de retea
o nivelurile superioare sunt orientate catre aplicatie, acestea fiind beneficiarii
nivelului de transport
35
Diferente
o Modelul OSI defineste clar (la nivel teoretic) cele trei concepte:
o servicii – descrie ce face un nivel, ce servicii ofera un nivel pentru nivelele superioare
o interfete – descrie acesul la servicii
o protocoale – defineste standardele prin care un nivel isi implementeaza intern serviciile,
pot fi inlocuite fara impact catre exterior
→ similar cu conceptele din programarea OO (interfata, setul de metode implementeaza
serviciile oferite, incapsularea protocoalelor)
o Modelul a fost conceput inaintea dezvoltarii protocoalelor, implementarea
practica a acestora nefiind intocmai compatibila cu modelul theoretic → s-a
formalizat teoria dar ulterior practica nu a respectat intocmai modelul
teoretic
36
Diferente
o Modelul TCP/IP nu realizeaza o diferentiere intre conceptele de servicii,
interfete, protocoale
o Initial au fost dezvoltate protocoalele iar modelul TCP/IP a fost doar o
formalizare/descriere a protocoalelor existente → modelul descrie doar
retele bazate pe aceste protocoale, nu este util in descrierea unor retele
non-TCP/IP
37
Diferente
o 7 nivele vs. 4 nivele
o modelul OSI suporta comunicatii orientate pe conexiune si fara conexiune
la nivel Retea, dar la nivel Transport doar comunicatii orientate pe
conexiune (nivelul Transport fiind cel util dpdv. al nivelelor superioare)
o modelul TCP/IP, este la polul opus: are mod fara conexiune la nivel Retea,
dar suporta ambele moduri la nivel Transport (util pentru aplicatii).
38

1. Introducere
2. Modele de retea.
4. Nivelul fizic. Tipuri de medii/retele de transmisie: cablu conductor, optic, aer
5. Nivelul de date
2
Modele de referinta
OSI TCP/IP
3
Nivelul fizic
Are rolul de a transmite informatia de la sursa la destinatie
Foloseste un emitator, un receptor si un mediu de transmisie
4
Nivelul fizic
Informatia – codificata sub forma de sir de biti (format binar)
Tipuri de codificare:
• codificarea directa (NRZ – Non Return to Zero)
impartirea timpului in intervale egale ∆t
0 – 0V
1 – 12V
receptorul masoara la jumatatea intervalului valoarea pragului: valoare fixa sau
dinamica (in functie de atenuarea semnalului)
→ necesita sincronizare:
◦ prin semnal separat de sincronizare transmis pe un canal paralel)
◦ masurand semnalul direct (numar de biti identici consecutivi trebuie limitat)
5
Nivelul fizic
• codificarea Manchester:
- semnalul are una sau doua tranzitii pentru fiecare interval corespunzator unui bit
- o tranzitie la mijlocul intervalului arata valoarea bitului: tranzitia este in sus pentru
1 si in jos pentru 0.
- pentru a face posibil ca doi biti consecutivi sa aiba aceeasi valoare la inceputul
intervalului corespunzator unui bit mai poate sa apara o tranzitie
- folosit de ex. la Ethernet de 10 Mbit/s
6
Nivelul fizic
• codificarea Manchester:
- necesita banda mai mare fata de codificarea NRZ
7
Nivelul fizic
• codificarea Manchester diferentiala:
- semnalul are o tranzitie la inceputul fiecarui interval de bit
- daca bitul este 1 atunci semnalul mai are o tranzitie la mijlocul intervalului
(prezenta sau absenta tranzitiei specifica daca avem o valoare binara sau alta)
8
Nivelul fizic
• codificarea Manchester diferentiala:
- garanteaza cel putin o tranzitie
- este importanta doar prezenta tranzitiei nu si valoarea ei (ca in cazul Mancester
clasic)
- mai putin sensibila la medii zgomotoase
9
Nivelul fizic
• Coduri de grup:
- se fixeaza un numar n (n = 4 sau n = 8)
- sirul transmis trebuie sa aiba ca lungime un multiplu de n biti
- sirul de n biti este codificat pe m biti (m > n), tabela de asociere, codul de m biti
ales a.i. sa fie cat mai putine valori egale consecutive
→ familie de coduri, codul este determinat de numerele n si m si de tabela de
asociare n↔m
- folosit de ex. la Ethernet de 100 Mbit/s (cod de grup cu n = 4 si m = 5)
10
Nivelul fizic
n = 4 si m = 5 → 4B5B (4-bit-to-5-bit):
• garanteaza producerea a cel putin o tranzitie per cod transmis
11
Nivelul fizic
Medii de transmisie:
oconductor metalic
ofibra optica
oradio/aer
12
Transmisia prin perechi de conductoare
Mediul de transmisie: pereche de cabluri conductoare izolate intre
ele
Semnal: tensiunea electrica dintre cele doua conductoare
Constructie:
• cabluri din material conductor → cupru
• izolatia → nu trebuie sa absoarba energie (PVC sau alte materiale, aer)
• ecranare
• rezistenta mecanica (cabluri aeriene)
13
Variante constructive:
• pereche simpla
• doua cabluri conductoare paralele, fiecare invelit in material izolant
• poti fi mai multe perechi (2n conductori sau n+1 conductori in cazul cand unul este comun - partajat)
• perechea torsadata (twisted pair)
• doua cabluri conductoare rasucite pentru reducerea zgomotului
• pot fi mai multe perechi (2n, nu exista configuratii cu un conductor comun) → fiecare circuit de
comunicatie trebuie sa utilizeze conductoarele din aceeasi pereche si nu un conductor dintr-o pereche
si un conductor din alta pereche
• perechea coaxiala
• un conductor cilindru gol in interior, iar celalalt conductor este in interiorul primului conductor si
izolat electric fata de acesta
• este mai protejat de interferente decat perechea torsadata
• are de obicei atenuare mai mica decat perechea simpla sau cea torsadata, dar cost mai ridicat
14
Proprietati:
• Viteza de propagare
• propagarea undelor electromagnetice in mediul dielectric dintre conductoare (~60% din c → 2x108 m/s)
• Banda de trecere
• 0 – ~MHz/GHz
• limitata superior de pierderile prin materialul dielectric si/sau efectul pelicular la frecvente inalte
• Atenuarea semnalului
• atenuarea creste exponential cu lungimea
• ex. 17 dB/km pentru cablu coaxial Ethernet, 120 dB/km pentru cablu torsadat Ethernet
• Impedanta caracteristica
• impedanta caracteristica a cablului, impedanta de iesire a emitatorului si impedanta de intrare a receptorului
• daca la un capat de cablu de o anumita impedanta conectam un cablu de alta impedanta sau daca emitatorul sau
receptorul atasat are alta impedanta decat impedanta caracteristica a cablului → neadaptare de impedanta → jonctiunea
reflecta o parte din semnalul incident:
• scade puterea semnalului util ce ajunge la receptor
• reflexia se poate suprapune peste semnalul util (daca semnalul se reflecta de doua ori)
15
Tipuri de conexiuni:
◦ conexiune directa sau punct-la-punct
◦ conexiune (legatura) magistrala
16
Legatura magistrala
◦ la o pereche de conductoare pot conectate mai multe emitatoare sau receptoare →
magistrala →
◦ pentru a realiza o comunicatie de tip difuziune (un emitator transmite simultan catre mai multe
receptoare)
◦ pentru a permite mai multor calculatoare sa comunice fiecare cu fiecare
◦ mai multe emitatoare sau receptoare → adaptare/adaptoare de impedanta → solutii:
◦ circuite de ramificatii care sa nu introduca neadaptare de impedanta (nu mai necesita adaptoare
de impedanta suplimentare)
◦ conectarea mai multor dispozitive la o magistrala utilizand conexiuni foarte scurte si care nu au
comportament de linie lunga (ramificatii foarte scurte, ~cm)
◦ terminator
◦ un capat liber → reflexii → se monteaza un terminator (de ex. rezistor, absoarbe semnalul
incident, nu se mai produc reflexii)
17
Exemple de retele:
◦ Telefonie
◦ TV
◦ date/internet (Ethernet)
18
Avantaje
◦ semnal nativ
◦ simplu de realizat (cablare, conectare)
Probleme:
◦ curenti din diverse surse (scurgeri de curent) → legarea la masa, izolare prin
optocuploare
◦ factori externi, perturbari (fulgere) → ecranare, impamantarea
19
Transmisia prin fibra optica
Viteze mari ~Gbps
Lungimi de unda ~μm (infrarosu, atenuare mai mica decat lumina vizibila)
Lumina vizibila 400-700nm (0.4 – 0.7 μm), infrarosu 800-1600nm (0.8-1.6 μm)
20
Fibra optica: ghidaj (ghid de unda)
◦ lumina se propaga printr-un material transparent
◦ daca raza de lumina loveste peretele lateral al fibrei, se intoarce inapoi in fibra
→ lumina ce intra printr-un capat al fibrei iese prin celalalt capat chiar daca fibra nu este
perfect dreapta
Emisia se realizeaza cu dispozitive semiconductoare capabile sa emita raze infrarosii la

trecerea curentului prin ele (LED-uri, diode laser)
21
Conectarea:
◦ conectarea cap-la-cap
◦ prin lipire:
◦ incalzind fibra pana la temperatura de topire a sticlei
◦ necesita echipamente mai scumpe, este nedemontabila
◦ nu perturba semnificativ transmiterea semnalului prin fibra (lipirea produce o atenuare a semnalului de ~0,1 dB)
◦ prin conectoare optice
◦ se slefuiesc suprafetele si se conecteaza ghidat, eventual cu gel cu proprietati optice similar mediului optic
22
Avantaje fibra optica (fata de cablu conductor):
◦ largimea de banda mare (~zeci-sute Gbps)
◦ rezistenta la interferente electromagnetice
◦ rezistenta la factori chimici (coroziune)
◦ subtire, usoara
◦ nu disipa lumina (nu pot fi interceptate decat prin taierea cablului)
Dezavantaje:
◦ rezistenta mai mica la indoire
◦ interfete mai scumpe
◦ pregatire specializata, echipamente scumpe
Nu priviti prin fibra optica!
23
Transmisia prin unde radio
Mediul de transmisie: aer, radio, unde electromagnetice
Unde radio cu frecvente zeci Hz – sute GHz dar de interes este domeniul sute MHz – zeci GHz
(lungimi de unda 1m – 1cm)
Un sistem radio consta din:
◦ emitator:
◦ generator de semnal
◦ antena
◦ receptor:
◦ antenna
◦ receptor/decodificator de semnal
Antena se poate folosi atat pentru emisie cat si pentru receptive.
24
Caracteristici:
◦ polarizarea
◦ caracterizeaza directia vectorului intensitate camp electromagnetic
◦ liniara, circulara
◦ absorbtia
◦ reflexia
◦ difractia
◦ interferente
◦ divergenta
25
Caracteristici:
◦ absorbtia
◦ neglijabila in aer
◦ redusa in pamant sau elemente de constructie
◦ semnificativa in medii cu picaturi de apa (ceata, ploaie), in special in cazul microundelor
◦ foarte mare in apa (nu se foloseste)
◦ creste exponential cu distanta
◦ reflexia
◦ difractia
◦ interferente
◦ divergenta
26
Caracteristici:
◦ reflexia
◦ metale
◦ plase metalice
◦ armaturi metalice (constructii)
◦ ionosfera (pentru lungimi de unda ~m), se foloseste pentru transmisii pe distante mari (~mii
km) impreuna cu reflexiile repetate intre Pamant si ionosfera
◦ difractia
◦ interferente
◦ divergenta
27
Caracteristici:
◦ difractia
◦ undele ocolesc obstacole de dimensiune (mult) mai mica decat lungimea de unda
◦ undele lungi (lungime de unda ~km) pot ocoli obstacole mari, inclusive curbura pamantului →
transmisii pe distante lungi (~mii km)
◦ undele scurte (lungime de unda ~m) nu pot ocoli relieful, cladirile, se propaga numai in linie dreapta →
obstacolele mari provoaca umbre
◦ interferente
◦ divergenta
28
Caracteristici:
◦ interferente
◦ semnal direct + reflexia → interferente (semnalul se compune)
◦ daca diferenta de drum intre doua cai este un numar intreg de lungimi de unda, dar mult
mai mica decat lungimea unui bit:
◦ suprapunere in faza → semnal amplificat (mai puternic)
◦ suprapunere in antifaza → semna slab → modificarea distantei dintre emitator si receptor poate conduce la
iesirea din antifaza (de ex. prin deplasarea emitatorului, pentru semnale cu lungimi de unda de ~cm/m)
◦ daca diferenta de drum intre semnalele receptionate pe cai diferite este comparabila sau
mai mare decat lungimea unui bit si puterile semnalului pe cele doua cai sunt apropriate:
◦ semnalele propagate pe cele doua cai se bruiaza reciproc → corectii se pot face prin mutarea statiilor fata de
obstacolele ce produc reflexiile.
◦ divergenta
29
Caracteristici:
◦ divergenta
◦ puterea semnalului scade odata cu departarea de emitator si cu extinderea suprafetei
frontului de unda
◦ densitatea puterii este invers proportionala cu suprafata frontului de unda
◦ suprafata frontului de unda este proportionala cu patratul distantei fata de emitator
◦ scaderea puterii datorita extinderii frontului de unda este independenta de eventuala
absorbtie a undelor in mediul de propagare
30
Antene:
◦ directivitate
◦ polarizarea
Tipuri de antene:
◦ nedirective:
◦ un pol vertical
◦ castig maxim in planul perpendicular pe pol (orizontal) , zero inplanul polului (verticala)
◦ directive:
◦ “parabolice”
◦ folosite in comunicatiile de date
31
Topologii de retele radio:
◦ comunicatie radio punct-la-punct: comunicatie directa intre doua locatii fixe
◦ comunicatie prin satelit: statii de pe Pamant comunica cu satelitii plasati pe orbita
◦ sateliti geostationari/orbite geostationare (~35.000km): Satcom
◦ MEO – Medium Earth Orbit (2.000 – 35.000km): Telstar, O3b
◦ LEO – Low earth Orbit (200 – 2.000km): IRIDIUM, Globalstar
◦ viteze ~zeci-sute Mbps, latente ~sute ms
◦ GSM - Global System for Mobile Communications: statii mobile comunica cu un receptor
fix, statiile nu comunica intre ele
◦ 1G-4G, GPRS/EGPRS(EDGE)
◦ viteze ~zeci-sute Mbps, latente ~zeci ms
◦ comunicatia radio directa pentru distante mici
◦ comunicatii/retele wireless: Wi-Fi, Bluetooth, LPWAN
32
Avantaje:
◦ disponibilitate (acolo unde cablul sau fibra optica nu ajunge)
◦ difuzarea rapida (transmisia rapida a mesajului la mai multi receptori simultan)
◦ instalare rapida
Probleme:
◦ banda limitata, latenta mai mare
◦ cost
33

1. Introducere
2. Modele de retea.
5. Nivelul legaturii de date
2
Nivelul fizic
Nivelul fizic ofera servicii de transport de pachete, insa aceste servicii pot avea
urmatoarele probleme:
o pachetele pot fi alterate sau chiar distruse complet din cauza zgomotului
o daca un acelasi mediu de transmisie este utilizat de mai multe emitatoare (ceea ce se
intampla adesea la transmisia prin unde radio, dar uneori si la transmisia prin perechi de
conductoare) si mai multe dintre aceste emitatoare transmit simultan, pachetele transmise se
altereaza reciproc
o daca destinatia nu poate prelucra datele in ritmul in care sunt transmise de catre emitator, o
parte din date se vor pierde
o constructia legaturii fizice este scumpa
→ este de dorit sa putem sa construim mai multe legaturi logice, care sa transmita fluxuri
independente de pachete, partajand aceeasi legatura fizica
→ serviciile vor fi oferite de nivelul legaturii de date
3
OSI TCP/IP
Modele de referinta
4
Are rolul de a realiza o comunicatie eficienta si sigura intre doua noduri adiacente
conectare prin intermediul nivelului fizic (conectate direct printr-un canal/mediu
de comunicatie fizic) → transport de pachete
Trebuie sa rezolve problemele canalului fizic de comunicatie:
oaparitia erorilor → detectia si corectia erorilor, retransmiterea pachetelor pierdute
oviteza de procesare limitata, banda limitata, intarzieri → controlul fluxului de date
oaccesul la mediul fizic → controlul accesului la mediu, multiplexarea mai multor
legaturi logice prin aceeasi legatura fizica
→ necesitatea implementarii unor protocoale de comunicatie
5
Este implementat ca o legatura dintre nivelul superior (nivelul retea) si nivelul
fizic
6
Ofera servicii catre nivelele superioare (nivelul retea):
a) Comunicatie virtuala. b) Comunicatie reala
7
Tipuri de servicii:
oserviciu neconfirmat fara conexiune
oserviciu confirmat fara conexiune
oserviciu confirmat cu conexiune
8
Serviciu neconfirmat fara conexiune:
onodul sursa transmite pachete independente catre nodul destinatie
onodul destinatie nu trebuie sa confirme receptionarea mesajului → daca un pachet
este deteriorate sau nu este receptional (in cazul unui nivel fizic cu erori) el se va
pierde
onu sunt necesare operatii de stabilire a unei conexiuni logice permanente si nici
distrugerea conexiunii
9
Serviciu neconfirmat fara conexiune:
oserviciu util in urmatoarele cazuri:
o canalul cu rata de eroare mica, daca apare o eroare corectarea acesteia va cadea in sarcina nivelelor
superioare
o pentru trafic rapid (in timp real, voce, multimedia) unde este mai importanta transmisia rapida (fara
intarziere) decat corectia erorilor
10
Serviciu confirmat fara conexiune:
ofiecare pachet transmis este confirmat individual → emitatorul stie daca un pachet n-
a ajuns la destinatie (nu primeste confirmarea intr-un interval de timp) → in caz de
eroare se retransmite
odaca o confirmare nu este primita se poate retrasmite → duplicare de pachete
onu sunt necesare operatii de stabilire a unei conexiuni logice permanente si nici
distrugerea conexiunii
11
Serviciu confirmat fara conexiune:
obs.: confirmarea de la nivel legaturii de date nu reprezinta un serviciu
obligatoriu, dar poate fi o optimizare. Nivelele superioare (nivelul de retea) poate
retransmite intreg mesajul daca acesta ajunge partial sau eronat la destinatie
→posibile probleme: un mesaj de la nivelul superior de retea este transmis catre
nivelul legaturii de date care il imparte in pachete mai mici, daca un pachet nu
ajunge inseamna ca intreg mesajul se retransmite → ineficient
12
Serviciu confirmat cu conexiune :
ocel mai complex dintre cele trei tipuri de servicii
ocele doua hosturi (sursa si destinatie) stabilesc o conexiune inainte de
transmisia efectiva a datelor
ofiecare pachet transmis este numerotat si nivelul legaturii de date confirma
transmisia corecta a tuturor pachetelor: fiecare pachet este confirmat, se
garanteaza ca un pachet este receptionat doar o singura data, se garanteaza
ordinea pachetelor → flux de comunicatie sigur
13
Serviciu confirmat cu conexiune :
ocomunicatia se realizeaza in trei pasi:
1. se initializeaza conexiunea (se creeaza structurile de date necesare gestionarii
pachetelor)
2. se transmit pachetele
3. inchiderea conexiunii (dezalocarea rezurselor asociate structurilor de date)
14
Modulele corespondente ale nivelului legaturii de date ale dispozitivelor ce
comunica isi transmit unul altuia, utilizand serviciile nivelului fizic, doua tipuri de
informatii:
odatele utile, ce trebuie transmise de catre nivelul legaturii de date (serviciul
pentru nivelelor superioare)
oinformatii de control, pentru uzul strict al nivelului legaturii de date; sunt
transmise:
oimpreuna cu datele utile, in acelasi pachet transmis prin nivelul fizic
◦ informatiile de control sunt plasate e in fata datelor utile, sub forma unui antet, fie dupa acestea
oseparat, in pachete de sine statatoare.
◦ pachete separate de cele de date →pachet de control.
15
16
Exista mai multe metode pentru implementarea controlului pachetelor:
onumararea caracterelor (contor de caractere)
oindicatori cu inserare de octeti
oindicatori de inceput si sfarsit
17
Controlului pachetelor folosind numararea caracterelor
ofiecare pachet este precedat de un contor – numarul de caractere din pachet
ocomunciatia incepe cu un prim pachet si prima informatie transmisa reprezinta
lungimea pachetului
ola destinatie se receptioneaza acest contor si se include in pachet doar numarul de
caractere specificate de contor
X2AF0BA → X2 AF0 BA → X2 AF0 BA
o in cazul unei erori pe canalul de comunicatie pe octetl de control →
X2AF0BA → X2 AF0 BA → X2 AF02 ??
→ mai rar utilizata din cauza impactului unei erori asupra pachetelor
18
Controlului pachetelor folosind indicatori cu inserare de octeti:
orezolva problema resincronizarii dupa aparitia unei erori la un pachet
ofiecare secventa de date aferenta unui pachet este incadrata de doi indicatori (de
inceput si de sfarsit), de ex. un octet la inceputul mesajului si un altul la final
(indicatorii pot fi diferiti sau se poate folosi acelasi indicator atat pentru marcarea
inceputului si a sfarsitului → doi indicatori consecutivi = sfarsitul unui
mesaj+inceputul unui nou mesaj)
X2AF0BA → X2 AF0 BA → ‘X2’ ’AF0’ ’BA’
→ X2 AF0 BA
19
odaca un mesaj avem un octet egal cu indicatorul?
→ interfera cu procesul de incadraare a pachetului → se precede octetul cu un octet special
(Esc)
odaca in mesaj avem un octet egal cu octetul Esc?
→ se precede octetul cu inca un octet special (Esc)
→ byte stuffing/character stuffing
un octet de date este diferentiat de un un octet pentru
incadrare daca este sau nu precedat de caracterul
special (Esc)
20
abcd → s = ‘abcd’
ab’cd → s = ‘ab’’cd’
ab’’cd → s = ‘ab’’’’cd’
21
olimitat la coduri pe 8 biti – un caracter = 8biti (1 octet)
onu se poate utiliza pentru coduri variabile, de ex. 16 biti (UNICODE)
22
Controlului pachetelor folosind indicatori de inceput si sfarsit:
osuporta codarea caracterelor pe numar arbitrar de biti
ofunctioneaza la niveld e bit
ofiecare pachet este delimitat de o secventa de biti de ex. de forma 0111 1110 (octet
indicator, flag)
opentru a preveni aparitia flagului in mesajul propriuzis se foloseste tehnica bit stuffing
(inserare de biti) → 111 11 → 111 110
011011111 11111 110011111 10101011
0111 1110 0110111110111110110011111010101011 0111 1110
ola receptie se elimina bitul 0 dupa 5 biti succesivi de 1 → 111 110 → 111 11
011011111 11111 110011111 10101011
23
o 111 11 → 111 110
o dar daca dorim sa transmitem 111 110?
sursa destinatie
111 110 111 110
↓ ↑
111 1100 → 111 1100
nivel fizic
24
opachetele sunt delimitate fara ambiguitate datorita sablonului indicator (la nivel de biti)
orata de coduri nu este predictibila (pot aparea biti suplimentari in functie de continutul
pachetului) → rata de transfer variabila
In practica se folosesc solutii combinate:

controrul caracterelor
+
inserare de octeti / indicatori de inceput si sfarsit
25
Controlul erorilor
Canal de transmisie cu zgomot/cu perturbatii → secventa de simboluri transmise este
alterata (alterarea unui simbol) → detectie/corectie erori
Canale de comunicatie cu intarzieri → pachetele ajung in alta ordine fata de ordinea de
la emisie → ordonare pachete
Canal de comunicatie cu intreruperi → pierdere de pachete → transmitere confirmare
de primire
o lipsa unei confirmari → retransmisie pachet
o pierderea unei confirmari → pachete duplicate
Canal de comunicatie cu probleme de sincronziare → apar/dispar biti cu decalarea
corespunzatoare a celorlalti biti transmisi
+ combinatii intre problemele de mai sus
26
Controlul erorilor
Canal de transmisie cu zgomot/cu perturbatii → erori
oerori izolate/independente
o afecteaza un bit/caracter dintr-un mesaj
o pot aparea des, in majoritatea mesajelor
o mai simplu de detectat si de corectat (coduri corectoare de erori)
oerori in rafala
o afecteaza mai multi biti/caractere dintr-un mesaj
o pot aparea rar, intr-un singur mesaj
o mai greu de detectat si corectat (corectie=retransmisia intregului mesaj)
27
Corectia erorilor
Detectia erorilor
oSe include informatie redundanta care permite detectia aparitiei unei erori → coduri
detectoare de erori
ofolosita de ex. in cazul canalelor sigure (fibra optica) → detective erori +
retransmitere in caz de eroare
Corectia erorilor
oSe include informatie redundanta care permite corectia la aparitiei unei erori
(corectia codului eronat) → coduri corectoare de erori
ofolosita de ex. in cazul canalelor radio (fiecare mesaj poate fi afectat de erori,
retransmiterea nu este o solutie, si mesajul retransmis poate fi afectat de erori) →
corectie de erori
28
Corectia erorilor
Detectia erorilor
oSe include informatie redundanta care permite detectia aparitiei unei erori → coduri
detectoare de erori
ofolosita de ex. in cazul canalelor sigure (fibra optica) → detective erori +
retransmitere in caz de eroare
Corectia erorilor
oSe include informatie redundanta care permite corectia la aparitiei unei erori
(corectia codului eronat) → coduri corectoare de erori
ofolosita de ex. in cazul canalelor radio (fiecare mesaj poate fi afectat de erori,
retransmiterea nu este o solutie, si mesajul retransmis poate fi afectat de erori) →
corectie de erori
29
Corectia erorilor
Bit de paritate
opentru detectia unei erori de 1 bit la un bloc (de biti)
omesaj de n biti, k biti suplimentari (redundanta) pentru detectia erorii
omesajul m = n + k biti
ok = 1 – cod cu 1 bit de paritate, mesaj de n + 1 biti
odetecteaza aparitia unei erori (maxim 1 bit eronat), nu poate corecta mesajul
oimplementare:
o se numara bitii cu valoare 1 (x)
o x – par → bitul de paritate este 1
o x – impar → bitul de paritate este 0
00100 → 001000
00101 → 001011
30
Corectia erorilor
Bit de paritate
oexista doua sisteme:
o paritate para (even parity) – numar par de biti 1 → bitul de paritate = 1
10100 → 101001
o paritate impara (odd parity) – numar impar de biti 1 → bitul de paritate = 1

10100 → 101000
31
Corectia erorilor
Paritate pe linii si coloane
ocoduri successive se scriu sub forma matriciala, se calculeaza bitul de paritate pe linii
si coloane, detective si corectie
1011 0101 1100 1111 → → 10111 01010 11000 11110 11011 → OK
→ → 10111 01110 11000 11110 11011 →

eroare + corectie linia 2 coloanal 3 - 1 → 0
1011 0101 1100 1111
32
Corectia erorilor
Coduri polinomiale:
opentru detectia si corectia de erori
osimplitate in implementare (inclusiv HW): opetatii pe biti [si] si [sau exclusiv] (XOR)
ocod cu redundanta ciclica (Cyclic Redundancy Code - CRC)
33

1. Introducere
2. Modele de retea.
2
OSI TCP/IP
Modele de referinta
3
Servicii oferite de nivelul legaturii de date catre nivelurile superioare:
oincapsularea pachetelor (de la nivelul 3) in cadre/frame-uri (la nivelul 2)
ocontrolul modului cum datele sunt transmise sau primite prin mediul de transmisie
odetectia erorilor
otransmisia intre statii din aceeasi retea fizica (transmisia peste mai multe retele se
rezolva la nivelele superioare)
otransparenta la mediul fizic de transmisie
4
5
Incapsularea Decapsularea
6
Incapsularea Ethernet (catre nivelul fizic):
o Preambul – este folosit pentru sincronizare, contine de asemenea un delimitator pentru a

marca sfarsitul de informatii
o Adresa destinatie – contine adresa MAC destinatie
o Adresa sursa – contine adresa MAC sursa
o Tip/Lungime – valoare care face referire la protocolul superior sau la dimensiunea cadrului
o Payload – acesta este PDU (Protocol Data Unit), pachetul de la nivel 3, specific IPv4 care va fi
transportat peste mediu
o Suma de control - CRC
7
Protocoale la nivelul legaturii de date:
ocontrolul accesului la mediu
oretransmiterea pachetelor
ocontrolul fluxului
8
Controlul accesului la mediu
Controlul accesului la canalul de transmisie:
o necesar in situatia in care pe un acelasi mediu fizic actioneaza mai multe emitatoare,
a caror emisie simultana interfereaza in asa fel incat un receptor nu poate receptiona
corect oricare dintre transmisii → implementarea unui protocol care sa evite
transmisia simultana
onecesar in transmisia duplex pe acelasi canal, in transmisia radio sau la conectarea
nodurilor la o magistrala comuna
9
Solutii posibile:
oasigurarea unui interval exclusiv de emisie, pe rand, pentru fiecare emitator (de
ex. sisteme de timp real)
oacceptarea posibilitatii coliziunilor si retransmisia pachetelor distruse in
coliziuni (de ex. sisteme interactive)
MAC - Media Access Control, adresa fizica sau adresa MAC (48 biti):
oidentifica unic un dispozitiv conectat la mediul de transmisie
ose seteaza la nivel de echipament conectat la retea (configurat manual sau din
fabrica)
10
Protocoale bazate pe asigurarea unui interval exclusiv de emisie:
oprotocol centralizat, bazat pe un arbitru
oprotocol descentralizat, bazat pe metoda jetonului
11
Protocol centralizat, bazat pe un arbitru:
oexiste o statie desemnata ca arbitru, care sa anunte de fiecare data ce statie primeste
dreptul de emisie → pachet emis de arbitru ce contine adresa fizica a statiei ce poate
emite → arbitrul detine lista statiilor
ostatia anuntata de arbitru are la dispozitie un interval de timp in care poate sa emita
odaca statia nu are nimic de transmis, protocolul poate prevede fie ca statia nu emite
nimic, fie ca emite un pachet special
oincheierea perioadei alocate unei statii se poate face fie la expirarea unei durate de
timp prestabilite,fie prin anuntul explicit al statiei ca a incheiat transmisia
odupa incheierea perioadei alocate unei statii, arbitrul anunta statia urmatoare
12
Protocol centralizat, bazat pe un arbitru:
oarbitrul gestioneaza lista statiilor:
oiesirea unei statii din lista se face prin anuntarea arbitrului
odaca o statie se defecteaza fie nu mai transmite, fie arbitrul detecteaza starea si o
elimina din lista
ointrarea unei statii se poate face prin transmiterea unui pachet special de anuntare a
arbitrului
oiesirea arbitrului nu este permisa, oprirea/defectarea arbitrului duce la blocarea
retelei
oprotocol utilizat de ex. in retele GSM
13
Protocol descentralizat, bazat pe metoda jetonului:
ojeton:
onu exista un arbitru central care sa detina lista tuturor statiilor → lista este distribuita,
fiecare statie cunoaste adresa statiei urmatoare
ofiecare statie transmite pachetele in timpul alocat, dupa care cedeaza controlul
(jetonul) catre statia urmatoare
oprotocol utilizat in retele precum
IEEE 802.4 (token bus)
14
Protocoale bazate pe coliziuni si retransmitere:
oo statie care doreste sa transmita va transmite imediat, daca se detecteaza o
coliziune statia va retransmite dupa un interval de timp, pana cand transmisia
este cu succces
Cum se detecteaza coliziunea?
oprin ascultarea mediului si detectarea eventualelor transmisii simultane
odin cauza vitezei finite pot aparea coliziuni la o statie, dar la alta sa nu apara
oprin lipsa confirmarii
odetectia unui pachet alterat (detectie erori) + transmitere pachet de confirmare
15
Cum se retransmite?
oin lipsa confirmarii:
o repetarea transmiterii unui pachet se poate face dupa un timp aleator de la detectarea
coliziunii
o daca intervalul ar fi fix, doua statii care au emis la un mom. t vor reemite simultan la un mom. t+∆t identic
→ iar coliziuni
odetectarea purtatoarei (CSMA - Carrier Sense Multiple Access):

o o statie asculta mediul si daca nu detecteaza trafic va incepe transmiterea
o o statie verifica mediul la intervale aleatorii de timp, daca detecteaza trafic revine si verifica
dupa un alt interval aleator
ooprirea transmisiei la detectarea unei coliziuni (CSMA/CD - collision detection)
o monitorizeaza reteaua pe durata transmisiei, daca o statie detecteaza o coliziune in timpul
emisiei proprii, opreste emisia si abandoneaza datele ramase de transmis
16
Retransmiterea pachetelor
Daca un pachet de date se pierde (de exemplu datorita unei erori de transmisie,
eroare este detectata dar nu si corectata de receptor), este necesara
retransmiterea acelui pachet → trebuie stabilita o comunicatie inapoi dinspre
receptor spre emitator
Doua strategii:
oreceptorul confirma (acknowledge, ACK) primirea corecta a pachetelor
oreceptorul infirma (negative acknowledge, NAK) un pachet eronat
Mesajele de confirmare sau infirmare sunt si ele pachete si sunt la randul lor
supuse eventualelor erori de transmisie → trebuie tratata inclusv pierderea
mesajelor de confirmare si infirmare
17
Protocoalele de retransmisie asigura implementarea unei transmisiuni sigure:
ola destinatie ajung toate pachetele emise
opachetele ajung in ordinea in care au fost emise
opachetele nu ajung duplicate
18
Protocol cu confirmare si retransmitere:
ola primirea cu succes a fiecarui pachet de date, receptorul trimite emitatorului cate un pachet cu rol de
confirmare:
o emitatorul primeste confirmarea → urmeaza sa transmita urmatorul pachet
o emitatorul nu primeste confirmarea unui pachet in timpul dus-intors normal → repeta pachetul ce nu a fost
confirmat
19
oce facem in situatia cand
confirmarea de primire se pierde?
20
oconfirmarea de primire se pierde
→ retransmitere → mecanism de idenficare
a unei retrimiteri de pachet pentru a elimina
duplicatele → numar de secventa a pachetului
21
Protocol cu transmisie in avans de pachete:
odaca timpul de transmisie dus-intors este mare → protocolul prezentat anterior, desi
este corect, nu este eficient → de ex. pe linii de transmisie lungi emitatorul transmite
rapid un pachet si cea mai mare parte a timpului asteapta confirmarea
oo solutie pentru a creste eficienta este ca emitatorul sa transmita mai multe pachete
consecutive, confirmarea poate fi:
o fiecare pachet este confirmat individual, pachetele se identifica printr-un numar de
secventa → cate un pachet de confirmare pentru fiecare pachet transmis
o un pachet de confirmare pe un anumit numar de secventa confirma toate pachetele pana la
numarul respective de secventa → un singr pachet de confirmare pentru mai multe pachete
transmise si care ajung imediat unul dupa altul
22
oprotocol cu ferestre glisante
oemitatorul tine o evidenta a unei ferestre de emisie ce contine pachetele ce trebuie
transmise:
o n – numarul de ordine al ultimului pachet neconfirmat
o k – dimensiunea ferestrei emitatorului
→ emitatorul trimite in mod repetat pachete din fereastra pana primeste confirmarea tuturor
......[n] [n+1] [n+2] ................. [n+k]
k
o receptorul primeste si confirma pachete pana la numarul de secveta n, dupa care asteapta k
pachete cu numerele de secventa n+1, ... ,n+k
23
oprotocol cu ferestre glisante
oemitatorul emite o secventa de k pachete, receptorul confirma o secventa de k
pachete
odaca apare o eroare fereastra se muta pe secventa anterioara de k pachete si se
retransmit, dupa care fereastra avanseaza din nou k pachete → fereastra glisanta
ok = 1 – protocolul cu ferestre glisante se trasnforma in protocol cu confirmare si
retransmitere pachet cu pachet
24
Spatiul numerelor de secventa:
onumarul de secventa este limitat (un numar de biti)
onumarul de secventa real sr (pachete 1 – 100000) poate fi convertit in numar de secventa
transmis st = sr modulo k (k=4, st = 0, 1, 2, 3, 0, 1, 2, 3, 0...)
opentru functionarea corecta a protocolului cu ferestre glisante se alege valoarea ferestrei k =>
sunt suficiente 2k numere de secventa → se poate determina numarul de biti necesari pentru
reprezentarea numarului de secventa
25
Controlul fluxului
Emitatorul transmite mai repede decat poate procesa receptorul → sunt
necesare mecanisme de control/adaptare a vitezei de transmitere la emitator in
functie de capacitatea receptorului
In lipsa controlului fluxului, emitatorul inunda receptorul si acesta va pierde
pachete
O solutie cu memorie tampon (buffer) la receptive nu rezolva problema, doar
permite receptorului sa preia o parte din date pentru o perioada scurta de timp,
pana se umple bufferul
Pentru studiul metodelor in continuare vom presupune un canal sigur (fara erori,
fara retransmisie, duplicate sau ordine de sosire diferita)
26
Controlul fluxului
Controlul fluxului prin standardizarea unui debit fix:
odebit fix de transmisie a datelor
oechipamente proiectate sa functioneze toate la acelasi debit fix
opotrivit pentru sisteme in timp real, de ex. telefonie digitala, unde capacitatea de
prelucrare a datelor este predeterminata
Daca debitul nu este predeterminat sau este variabil, sunt necesare mecanisme
suplimentare prin care receptorul informeaza emitatorul de capacitatea sa de
prelucrare a datelor → canal de comunciatie invers, receptor-emitator
27
Controlul fluxului
Controlul fluxului prin buffer si cereri de suspendare/repornire:
o receptorul are buffer in care se acumuleaza pachetele
o la umplerea bufferului receptorul transmite catre emitator o cerere de suspendare a
transmisiei. Deoarece din momentul in care receptorul cere suspendarea transmisiei si pana
in momentul in care receptorul nu mai primeste pachete trece o anumita durata de timp
egala cu durata dus-intors pe legatura este necesar ca receptorul sa aiba o memorie tampon
suficient de mare pentru primirea pachetelor trimise in acest interval de timp
o transmisia se reia cand bufferul se goleste, receptorul transmite catre emitator un mesaj de
reincepere
o software flow control:
o cererea de suspendare a transmisiei se face prin trimiterea unui caracter special
o reluarea transmisiei se cere prin transmiterea unui alt caracter special
o hardware flow control:
o canal de comunciatie separat (conductori separati)
28
Controlul fluxului
Controlul fluxului prin mecanism pas-cu-pas:
oreceptorul semnaleaza emitatorului ca poate primi un nou pachet
oemitatorul transmite un pachet, asteapta ca receptorul sa solicite urmatorul pachet
dupa care transmite un nou pachet
osimilar cu protocolul de retransmisie pachete
oineficient, mai ales daca transmisia are latenta mare si durata transmiterii dus-intors
este mare relativ la durata transmiterii datelor propriuzise
oo optimizare: sa se transmita semnalul dupa un numar de pachete, receptorul sa
semnaleze numarul maxim de pachete pe care le poate receptiona (cate mesaje mai
poate stoca in buffer), dar inte timp mai poate primi si alte mesaje
29
Controlul fluxului
Controlul fluxului prin mecanism combinate cu retransmisia pachetelor pierdute:
omecanismul de retransmisie a pachetelor pierdute se poate (re)utiliza si pentru
controlul fluxului
ode ex. daca receptorul nu mai are loc in buffer pentru procesarea unui pachet sosit va
transmite o cerere de retransmisie
oineficient deoarece emitatorul repeta transmisia unor pachete defapt care ajung la
receptor (doar ca acesta nu le poate procesa)
Combinarea controlului fluxului cu retransmiterea pachetelor pierdute,
combinand in acelasi pachet confimarea unui pachet de date cu anuntul de
disponibilitate si utilizand acelasi numar de secventa pentru ambele mecanisme
(de ex. protocolul TCP)
30
Standarde/protocoale la nivelul legaturii de date:
o nu sunt neaparat definite prin RFC-uri
oimplementarea standardelor se face in hardware sau la nivel software
oexemple:
o HDLC – High level Data Link Control, standard ISO
o 802.2, standard IEEE (ulterior adoptat si de ISO), LLC – Logical Link Control
o 802.3, standard IEEE, MAC – Media Access Control of wired Ethernet
o 802.5, standard IEEE, Token Ring
o 802.11, standard IEEE , MAC – Media Access Control of wireless LAN (WLAN)
o Frame relay, standard pentru WAN
31
Topologii, tipuri de retele:
o Ethernet: familia de standarde IEEE 802
o cablare
o codificare (Manchestrer)
o subnivelul MAC – Media Access Control
o subnivelul LLC – LogicalLink Control
oWireless: standardul IEEE 802.11
o nivelul fizic (radio pe distanta scurta, infrarosu)
o subnivelul MAC – Media Access Control
o subnivelul LLC – LogicalLink Control
o servicii (asocierea, autentificarea)
32
oWireless de banda larga: standardul IEEE 802.16
o locatii fixe (fata de 802.11)
o nivelul fizic (radio)
o subnivele:
o securitate
o access la mediu
o servicii
33
oBluetooth: standardul IEEE 802.15.1
34

1. Introducere
2. Modele de retea.
2
Nivelul de retea
OSI TCP/IP
Modele de referinta
3
Nivelul de retea
Nivelul legaturii de date avea rolul de a transmite pachetele de la un capat al
firului la celalalt → pentru a transmite pachetele de la sursa la destinatie peste
mai multe noduri din retea avem nevoie de un nivel superior → nivelul de retea
Nivelul de retea (nivelul 3 OSI) reprezinta cel mai scazut nivel capabil de
transmisii capat la capat (de la sursa la destinatie), inclusiv peste retele diferite
(nu doar in cadrul unei retele) intre noduri care nu sunt conectate fizic direct ci
indirect
otrebuie sa cunoasca topologia retelei
otrebuie sa determine ruta optima
4
Nivelul de retea
5
Nivelul de retea
6
Nivelul de retea
Nivelul de retea asigura transmiterea pachetelor incluzand rutarea intre sisteme intermediare
fara gestionarea fluxului datelor sau verificarea erorilor aparute in timpul comunicatiei
Criterii de proiectare:
o independent de tehnologia nodurilor intermediare
o independent de numarul, tipul sau topologia nodurilor intermediare
o schema uniforma de numerotare/identificare a nodurilor in retea
Servicii furnizate nivelelor superioare (nivelul de transport):
o incapsularea/decapsularea datelor primite
o rutarea si livrarea pachetelor in cadrul retelelor
o adresarea pachetelor
o segmentarea pachetelor pentru a respecta dimensiunea cadrului impusa de catre protocoalele de la
nivel inferior (nivelul legaturii de date)
o diferentierea pachetelor in functie de tipul serviciului
o verificarea integritatii antetului
7
Nivelul de retea
Doua directii de implemenatre:
o servicii orientate pe conexiune, sigure (ex. liniile telefonice)
o servicii neorientate pe conexiune, inerent nesigure (ex. Internet)
8
Servicii orientate pe conexiune
Inainte de a transmite un pachet se creeaza o cale de rutare de la sursa la
destinatie
Conexiune - circuit virtual (virtual circuit)

Subretea – subretea cu circuite virtuale (vitual-circuit subnet)
9
Servicii orientate pe conexiune
Functionarea unei conexiuni la nivel de retea:
- se evita alegerea unei rute la nivel de pachet individual
- cand se initiaza o conexiune se stabileste o cale de
comunicatie (circuit virtual) intre sursa si destinatie
- ruterele memoreaza aceasta cale pe durata transmisiei
- calea este utilizata pe toata durata comunicatiei, si
fiecare pachet contine identificarul circuitului virtual
de care apartine
- la eliberarea conexiunii se inchide si circuitul virtual
10
Servicii neorientate pe conexiune
Pachetele sunt transmise individual in subretea, fiecare pachet este dirijat
independent de celelalte pachete
Pachet – datagrama (datagrams),
Subretea - subretea datagrama (datagram subnet)
11
Functionarea unei conexiuni la nivel de retea:
- P1 (sursa) doreste sa transmita un mesaj catre P2 (destinatie)
- nivelul de transport din nodul sursa insereaza un antet
cu datele specifice nivelului de transport si transmite
mesajul catre nivelul de retea de pe hostul sursa H1
- daca mesajul este mai lung decat dimensiunea maxima a unui pachet, nivelul de retea imparte
mesajul in mai multe pachete ([1], [2], [3], [4]) si le transmite pe fiecare catre nodul A (un
router) de ex. folosind un protocol punct-la-puct
12
Functionara unei conexiuni la nivel de retea:
- fiecare router are o tabela care indica unde sa transmita
pachetele pentru fiecare destinatie posibila
→ algoritm de rutare
13
Comparatie conexiune vs. fara conexiune
Problema Subretea datagrama Subretea circuit virtual
(fara conexiune) (cu conexiune)
Stabilirea conexiunii N/A Obligatoriu
Adresare Fiecare pachet contine adresa Fiecare pachet contine identificatorul
completa a destinatiei circuitului vrtual
Stare N/A Fiecare circuit virtual necesita structuri de
date la nivelul fiecarui router
Dirijare (rutare) La nivel de pachet Doar la initierea conexiunii
Eroare router Doar pachetul curent (din Toate circuitele virtuale ce trec prin
momentul erorii) routerul defect sunt terminate
Calitatea serviciului ? Se pot stabili la momentul crearii conex.
Congestia ? Se pot stabili la momentul crearii conex.
14
Comparatie conexiune vs. fara conexiune
Banda vs. spatiu stocare:
o fiecare datagrama contine adresa destinatie → consuma banda
o circuitul virtual permite identificarea circuitului → mai eficient (ID circut << adresa destinatie)
→necesita spatiu de stocare la nivel de router (trebuie sa memoreze toate circuitele virtuale)
Timp initializare circuit virtual vs. timp rutare datagrama:

o circuitul virtual presupune o etapa de initializare → consuma timp si resurse in routere
o rutarea individuala a fiecarui pachet poate fi mai complexa
Static vs. dimanic:

o circuitele virtuale sunt statice
o rutarea individuala a datagramelor este dinamica, se poate optimiza traficul din nodurile intermediare
15
Dirijarea (rutarea) pachetelor
Functia principala a nivelului de retea este de a dirija pachetele de la sursa la
destinatie, mai ales in cazul des intalnit al retelelor complexe, cu mai multe
noduri/subretele intre hostul sursa si hostul destinatie
Dirijare - alegerea liniei de iesire prin care trebuie transmis un pachet
receptionat:
◦ subretea cu datagrame – alegerea trebuie facuta la fiecare pachet
◦ subretea cu circuite virtuale – alegrea se face doar la stabilirea conexiunii
16
Dirijarea pachetelor
Proprietati necesare pentru un algoritm de dirijare:
ocorectitudine
oechitate
osimplitate
ostabilitate
ooptimizare (intarziere/latenta, banda)
orobustete (la modificari/evolutii tehnologice, sisteme heterogene, topologii diferite)
17
Dirijarea pachetelor
Dirijare:
ostatica/neadaptiva (topologia/parametrii retelei sunt definiti inial, sunt fixi):
o shortest path
o flooding
odinamica/adaptiva (topologia/parametrii retelei sunt dinamici):
o dirijare cu vectori distanta
o dirijare bazata pe starea legaturilor
18
Dirijare – calea cea mai scurta
Algoritm simplu
Dirijare pe baza grafului subretelei:
◦ nod – un router
◦ legatura – o linie de comunicatie intre doua noduri
dirijare → stabiliea unei cai intre doua noduri (intre sursa si destinatie) → calea cea mai scurta
in graf (shortest path)
19
Calea cea mai scurta in graf (shortest path):
ofiecare cale are o eticheta (masura) in functie de care se calculeaza distanta:
o distanta (distanta dintre noduri, lungimea canalului de comunicatie)
o largimea de banda
o traficul mediu
o costul comunicatiei
o lungimea medie a cozilor de asteptare
o intarzierea masurata (latenta)
o etc
20
Calea cea mai scurta in graf (shortest path):
oDijsktra (1959):
o se parcurge graful plecand de la nodul sursa (A)
o fiecare nod este etichetat cu distanta de la el pana la nodul
sursa
o se parcurge pana se ajunge in nodul destinatie (D)
21
Dirijare – inundare
Dirijarea prin inundare (flooding):
ofiecare pachet receptionat este transmis mai departe pe toate linile de iesire din
nodul curent, cu exceptia celui pe care a sosit
opoate genera un numar mare de transmisii de pachete (chiar infinit daca exista cicluri
si pachetul se intoarce in acelasi nod)
→ solutie - atasarea unui contor la fiecare pachet:
o contorul se decrementeaza la fiecare transmisie la un nou nod
o cand contorul ajunge la valoarea 0 pachetul se distruge
o contorul poate fi setat initial cu o valoare egala cu lungimea caii sursa-destinatie (daca se cunoaste),
daca nu se cunoaste se alege valoarea cea mai defavorabila
→ solutie - marcarea pachetului cu un numar de secventa, daca un nod mai primeste odata pachetul nu
il va mai retransmite → lista poate deveni mare (memorie + timp de cautare)→ solutii de limitare a listei
22
Dirijarea prin inundare selectiva (selective flooding):
oo optimizare a algoritmului de inundare
opachetul nu se transmite pe toate liniile de iesire ci doar pe acele linii de iesire care
se indreapta in directia destinatie
23
oidentifica tot timpul calea cea mai rapida
opoate produce o incarcare mare/inutila a retelei
outilizari practice:
o in cazul relelelor unde routerele sunt instabile → se maximizeaza sansa ca pachetul sa ajunga
la destinatie, indiferent de costul inundarii
o in aplicatii unde mesajele trebuie sa junga la toate nodurile
o in retelele fara fir unde defapt un mesaj este receptionat de toate nodurile
o reprezinta o posibilitate de masurare/identificare a metricii utilizate de alti algoritmi,
inundarea identifica intotdeauna calea cea mai rapida catre destinatie (intarzierea minima)
24
Dirijare cu vectori distanta
Algoritm dinamic de dirijare in retea
Folosit initial in ARPANET sau Internet
Dirijare pe baza de vectori distanta (distance vector routing, Bellman-Ford, Ford-
Furkelson):
ofiecare router mentine o lista cu distantele catre orice destinatie si linia de urmat
catre aceasta
olista se actualizeaza periodic pe baza schimburilor de informatii intre nodurile vecine
25
Vectorul distanta contine lista routerelor din retea,
pentru fiecare router din lista se memoreaza:
o iesirea preferata catre acesta
o o masura a timpului sau a distantei catre acesta
Routerele primesc vectorii distanta de la routere vecine

Routerul transmite propriul vector distanta catre
routerele vecine
Metricile se pot calcula/masura:
o durata (mesaje ECHO, se determina latenta)
o numarul de salturi (un router=un salt)
o lungimea cozilor (estimare)
26
Dirijarea prin vectori distanta: ex. calcul ruta de la J la G pe baza tabelelor de
metrici primite de la routerele vecine A, I, H si K
27
Dirijarea prin vectori distanta are o problema la gestionarea routerelor care nu
mai functioneaza – propagarea starii dureaza, convergenta lenta catre infinit
(infinit – legatura cu un nod nefunctional are un cost infinit)
Algoritm folosit de ARPANET pana in 1979, cand a fost inlocuit de algoritmul de
dirijare folosind starea legaturilor
28
Dirijare folosind starea legaturilor
Dirijarea folosind starea legaturilor se bazeaza pe urmatoarele actiuni pe care
fiecare router trebuie sa le realizeze:
osa descopere vecinii si adresele lor de retea
osa masoare costul (intarzierea) pana la fiecare din vecini
osa pregateasca si sa transmita un pachet catre toate routerele prin care sa
anunte ca a terminat de cules datele
osa determine cea mai scurta cale catre fiecare router (de ex. utilizand algoritmul
Dijkstra)
29
Determinarea vecinilor:
ola pornirea unui router, prima actiune este de a transmite un mesaj HELLO pe
toate liniile disponibile catre routerele cu care este legat
orouterele trebuie sa raspunda si sa prezinte identitatea lor
ofiecare router trebuie sa aibe un nume unic global
30
Masurarea costului liniei:
ofiecare router stie (masoara, estimeaza) costul fiecarei legaturi cu vecinii sai, de
ex. intarzierea
oo modalitate de a afla intarzierea este sa se transmita un mesaj ECHO catre
fiecare vecin si acesta sa raspunda imediat:
ocalculand timpul dus/intors (roundtrip) se poate determina intarzierea (se imparte
timpul la 2)
ose pot realiza mai multe masuratori si media rezultatele (pentru a limita influenta
fluctuatiilor)
ose presupune ca intarzierile sunt simetrice in ambele sensuri, dar pot fi situatii cand
difera
31
Masurarea costului liniei:
ope langa intarziere se poate estima si incarcarea fiecarui router: timpul de
raspuns va tine cont si de timpul cat mesajul sta in coada de transmisie (router
incarcat = coada de mesaje mare)
ometrica = intarziere + incarcarea
32
Metrici bazate incarcare?
odaca avem doua rute de banda identica, una incarcata, cealalta libera →
dirijarea va alege ruta mai libera → performante mai bune
odaca intre doua noduri avem doua rute posibile, una incarcata, si una libera,
algoritmul va actualiza tabelele din routere sa foloseasca ruta libera → aceasta
va deveni incarcata → algoritmul va actualiza tabelele din routere sa foloseasca
ruta initiala care acum este libera → oscilatii → daca nu se tine cont de incarcare
ci doar de latimea de banda nu vor aparea astfel de probleme
33
Construirea pachetelor cu starea legaturilor:
odupa colectarea tuturor informatiilor despre vecini, routerul pregateste un
pachet cu toate aceste date
opachetul va contine:
odate de identificare a expeditorului
onumarul de secventa
ovarsta pachetului
olista vecinilor
34
Construirea pachetelor cu starea legaturilor:
35
Construirea pachetelor cu starea legaturilor: cand?
operiodic
ocand se modifica reteaua
ocand porneste/se opreste un router sau se conecteaza/deconecteaza o limie
ocand se modifica semnificativ proprietatile routerelor sau a liniilor
36
Distribuirea pachetelor cu starea legaturilor:
oeste necesara distribuirea sigura a pachetelor cu starea legaturilor
ocand un router primeste pachete cu starea legaturilor acesta isi va actualiza
rutele insa este posibil ca vecinii sa nu fi primit aceste pachete → diverse rute
vor folosi versiuni diferite ale topologiei → erori/probleme de rutare
37
ose foloseste metoda inundarii
ocontrolul inundarii se realizeaza prin inserarea in pachet a unui contor de secventa
(sequence) care este incrementat la fiecare pachet transmis de catre un router
orouterele pastreaza o evidenta a tuturor pachetelor primite continand numarul de
secventa + routerul sursa care a transmis acel pachet
ola primirea unui nou pachet:
ose cauta in lista ultimul pachet de la acelasi router sursa
onumar de secventa este nou → transmis pe toate liniile (mai putin pe cea pe care a sosit)
onumar existent → duplicat → pachetul se distruge
onumar mai mic decat cel existent → ignorat, pachet invechit
38
ogestiunea numerelor de secventa:
oincremental, dar cand ating valoarea maxima se reseteaza → pot aparea confuzii →
32 biti → resetarea la intervale lungi de timp (ani)
odaca un server se reseteaza → pierde istoricul → va genera pachete cu numere de
secventa de la 0 → vor fi rejectate ca invechite
odaca numarul de secventa se altereaza (erori) si valoarea va fi mai mare → se vor
rejecta pachetele ulterioare
→ solutia – adaugarea unui atribut varsta (age) care sa se decrementeze la fiecare
secunda → daca varsta=0 → pachetul se distruge
in plus varsta se decrementeaza cand un router incepe procedul de inundare →
pachetul se va distruge dupa un numar de retransmiteri (pachetul nu supravietuieste
un timp mare)
39
Calculul rutelor:
odaca un router a achizitionat toate starile necesare → poate construe graful
subretelei si se poate folosi algoritmul Dijkstra → rezulta rutele cele mai scurte
catre toate destinatiile → rutele se salveaza in tabelele de rutare
40
Algoritmul de dirijare pe baza starilor legaturilor este folosit in diverse
protocoale:
o OSPF (Open Shortest Path First ) – RFC 2823, protocol IP dinamic destinat
rutării în interiorul unei rețele mari
oIS-IS (Intermediate System - Intermediate System) – standard ISO/IEC
10589:2002, este un protocol de rutare eficienta in retele de calculatoare,
grupuri de calculatoare interconectate
41

1. Introducere
2. Modele de retea.
6. Nivelul de retea. Tipuri de retele. Protocoale de rutare. Controlul congestiei
2
Nivelul de retea
OSI TCP/IP
Modele de referinta
3
Nivelul de retea
Nivelul de retea asigura transmisia de pachetele de la sursa la destinatie peste
mai multe noduri din retea, peste mai multe retele
Nivelul de retea (nivelul 3 OSI) reprezinta cel mai scazut nivel capabil de
transmisii capat la capat (de la sursa la destinatie), inclusiv peste retele diferite
(nu doar in cadrul unei retele) intre noduri care nu sunt conectate fizic direct ci
indirect
4
Nivelul de retea
5
Nivelul de retea
6
Nivelul de retea
Algoritmii de rutare au fost analizati in conditiile in care debitul fluxului de date
care intra intr-un nod nu depaseste niciodata capacitatea legaturilor prin care
trebuie trimis mai departe, si nici capacitatea nivelului de retea de a efectua
prelucrarile necesare
7
Nivelul de retea
In conditii de trafic ridicat debitul cu care intra pachete intr-un nod depaseste fie
capacitatea de prelucrare a nodului, fie capacitatea legaturii prin care pachetele
trebuie sa iasa
→ solutie: se memoreaza pachetele intr-o structura de tip coada de unde se
extrag pe masura ce pot fi transmise prin legatura de iesire
→ probleme:
o stationarea pachetelor in coada de asteptare → cresterea timpului de propagare
(latenta)
odaca debitul mare se pastreaza → coada de asteptare creste pana la dimensiunea
maxima a memoriei alocate → ignorare pachete (pierderi de pachete) → transmitere
catre emitent sa reduca fluxul → emitentul se blocheaza
8
Nivelul de retea
9
Nivelul de retea
Principalele probleme ce apar in cazul in care capacitatea nodurilor sau
legaturilor directe este depasita sunt urmatoarele:
ointr-o retea aglomerata, pachetele sunt intarzie mult sau chiar se pierd →
retransmitere de pachete → aglomerare si mai mare a retelei si/sau performante si
mai scazute. O astfel de situatie, de degradare suplimentara a performantelor in
urma cresterii incarcarii, se numeste congestie si trebuie evitata sau tinuta sub
control
ocapacitatea disponibila a retelei trebuie impartita in mod echitabil intre utilzatori
odiferite aplicatii au diferite prioritati cu privire la caracteristicile necesare ale
serviciului oferit de nivelul de retea. De ex. daca pachetele apartin unei aplicatii de
tip videoconferinta este preferabil sa fie aruncate pachetele mai vechi, dar in cazul
unei aplicatii de transfer de fisiere se prefera aruncarea pachetelor mai noi
10
Nivelul de retea
oControlul retransmiterii pachetelor
oControlul congestiei
oQoS
oLimitarea traficului
oRezervarea resurselor
11
Controlul retransmiterii pachetelor
Un router care utilizeaza la maxim liniile de iesire trebuie sa aleaga urmatorul
pachet pentru a fi retransmis, posibile variante:
ose gestioneaza o singura coada si se accepta un pachet proaspat sosit daca are loc in coada,
respectiv se distruge daca nu are loc. In cazul unui debit de intrare mare → se accepta primul
pachet ce soseste dupa eliberarea unei pozitii in coada → un emitator care produce multe
pachete este avantajat fata de un altul care produce putine pachete → inechitabil
oo coada pentru fiecare nod sursa, legatura de intrare sau cicuit virtual → pentru fiecare sursa se
obtine trimiterea aceluiasi numar de pachete in unitatea de timp → asteptare echitabila (fair
queueing)
oidem ca mai sus → pentru fiecare sursa se obtine trimiterea aceluiasi numar de biti in unitatea
de timp
oidem ca mai sus → numar diferit de biti sau pachete pentru fiecare legatura → asteptare
echitabila ponderata (weighted fair queueing).
12
Controlul retransmiterii pachetelor
Un router care utilizeaza la maxim liniile de iesire trebuie sa aleaga urmatorul
pachet pentru a fi retransmis, posibile variante:
olista de prioritati → fiecarui pachet i se poate asocia un nivel de prioritate, de ex.
pachetele pentru aplicatii in timp real li se asociaza nivele de prioritate mai ridicate, iar
aplicatiilor care transfera fisiere mari li se asociaza nivele de prioritate scazut → fiecarui
nivel de prioritate i se asociaza o coada separata, cu spatiu de memorie dedicat
olista de prioritati + asteptarea echitabila → fiecarui nivel i se asociaza un set de cozi, in
interiorul setului functionand regulile de la asteptarea echitabila → urmatorul pachet
trimis este extras din setul de cozi cel mai prioritar in care exista cel putin o coada
nevida
13
Controlul congestiei
Principii bazate pe teoria controlului:
obucla deschisa
obucla inchisa
14
Control bazat pe bucla deschisa:
onu se tine cont de starea curenta a retelei
oscop: problema congestiei se realizeaza printr-o proiectare atenta a algortimilor → ne
asiguram ca problema congestiei nu apare
oproiecarea se realizeaza urmarind:
o cand sa se accepte trafic nou
o cand sa se distruga pachetele si ce pachete sa se distruga
orealizeaza planificarea deciziilor pentru diverite noduri din retea
ose concentreaza pe minimizarea congestiei si nu pe reactie dupa ce s-a produs
congestia
15
Control bazat pe bucla deschisa:
ose bazeaza pe colaborarea nivelelor (transport, retea, legatura de date)
Nivel Politica
Transport Politica de retransmisie si timeout
Politica de memorare temporara a pachetelor
Politica de confirmare a pachetelor
Politica de control al fluxului
Retea Circuite virtuale vs. datagrame
Gestiunea cozilor de asteptare
Politica de distrugere a pachetelor
Durata de viata a pachetelor
Algoritmii de dirijare
Legatura de date Politica de retransmisie
Politica de memorare temporara a pachetelor
Politica de confirmare a pachetelor
Politica de control al fluxului
16
Control bazat pe bucla inchisa:
ose bazeaza pe concepul de reactie inversa (feedback loop)
ocontrolul congestiei se realizaza in mai multi pasi:
o monitorizarea nodurilor pentru a detecta cand/unde este congestie sau se va produce congestie
o transmiterea starilor catre nodurile care pot executa actiuni
o ajustarea functionarii sistemului pentru a corecta problemele
17
Control bazat pe bucla inchisa:
omonitorizarea nodurilor, metrici:
o numarul/procentul de pachete distruse din cauza lipsei spatiului de stocare din coada de asteptare
o lungimea medie a cozilor de asteptare
o numarul de pachete retransmise din cauza de time-out
o intarzierea medie a unui pachet
o →valori crescatoare = cresterea congestiei
18
otransmiterea starilor:
o trimiterea de pachete catre nodurile sursa semnaland astfel congestia → transmiterea de noi pachete
→ se creste congestia
o rezervarea unui bit/camp in fiecare pachet transmis pentru a semnala depasinea anumitor praguri →
cand un ruter detecteaza congestie alerteaza nodurile urmatoare
o transmiterea de pachete de proba, periodic
oajustarea functionarii sistemului pentru a corecta problemele:
o informarea privind producerea congestionarii → nodurile ar trebui sa ia masuri pentru a reduce
congestia → diminuarea traficului
→ oscilatii
19
Calitatea serviciilor
Flux de pachete → un sir de pachete de la o sursa la o destinatie.
Intr-o retea orientata pe conexiune → toate pachetele apartinand unui flux merg
pe aceeasi ruta
Intr-o retea neorientata pe conexiune → fiecare pachetele apartinand unui flux
poate merge pe ruta diferita
Fluxurile pot avea cerinte de calitate, precum:
ofiabilitate
ointarziere
ofluctuatie
olatimea de banda
→ QoS – Quality of Services – Calitatea Serviciilor
20
Tip de aplicatie Fiabilitate Intarziere Fluctuatie Latime de banda
Posta electronica ●●● ●○○ ●○○ ●○○
Transfer fisiere ●●● ●○○ ●○○ ●●○
Web browsing ●●● ●●○ ●●○ ●●○
Remote desktop ●●● ●●○ ●●○ ●●○
Audio on demand ●○○ ●○○ ●●● ●●○
Video on demand ●○○ ●○○ ●●● ●●●
Videoconferinta ●○○ ●●● ●●● ●●●
21
Metode pentru asigurarea QsS:
o supradimensionarea resurselor
o memorarea temporara
o limitarea traficului
o rezervarea resurselor
o controlul accesului
22
Supradimensionarea resurselor
Rutere cu capacitate suficienta (memorie, putere de calcul) si latime de banda
mare
→ costisitoare
→ poate fi o solutie realista daca se identifica ce inseamna “suficient” dpdv. al
resurselor
de ex. sistemul telefonic este proiectat a fi supradimensionat
23
Memorarea temporara
Fluxurile de pachete pot fi stocare in memoria tampon a receptorului inainte de
a fi livrate catre destinatie
onu afecteaza fiabilitatea sau latimea de banda
oproduc intarziere
ouniformizeaza fluctuatiile
→ de ex. este utila in transmisii audio/video la cerere
24
Limitarea traficului
Metode de uniformizare a debitului unui flux de date
Limitarile pot fi implementate in nodul sursa sau intr-un ruter si pot actiona:
o asupra fluxului de pachete provenit de la un anumit nod sursa
o asupra fluxulul intre doua statii date
o asupra fluxului printr-un circuit virtual
o asupra fluxului ce intra sau iese printr-o anumita legatura directa
25
Limitarea debitului de date la o anumita valoare data – galeata gaurita:
ocoada de asteptare (galeata) se umple cu pachetele unui flux (se toarna apa in
galeata)
odebitul fluxului de iesire (debitul de iesire a apei) este constant cat timp coada nu
este goala (galeata nu este goala)
odaca coada se umple pachetele se pierd (apa in exces curge din galeata)
26
Limitarea debitului pe baza de rafale scurte – galeata cu jeton
o ruterul tine evidenta capacitatii nefolosite (diferenta dintre debitul maxim acceptat si debitul
fluxului) si permite, in contul acesteia, un exces de debit
o ruterul asociaza cozii un numar de jetoane
o periodic, numarul de jetoane este crescut cu o unitate, dar fara a depasi o valoare maxima
o daca exista un pachet in coada si numarul de jetoane este mai mare sau egal cu numarul de
biti ai pachetului, pachetul este preluat din coada si retransmis, iar numarul de jetoane
asociat cozii este scazut cu o valoare egala cu numarul de biti ai pachetului
27
Rezervarea resurselor
Pentru a garanta o anumita capacitate si un anumit timp de propagare oferite
unui flux de date, este necesar sa fie rezervate resursele ruterului:
◦ capacitatea de prelucrare in noduri (putere de calcul)
◦ capacitatea de transfer prin legaturile directe
◦ capacitatea de stocare in zona tampon
Rezervarea resurselor se poate face doar in retele ce ofera servicii de tip

conexiune → utilizarea rezervarii in retele cu datagrame duce la necesitatea
implementarii unui mecanism de tinere a evidentei fluxurilor de datagrame
similar celui din retelele cu circuite virtuale
28
La deschiderea conexiunii, in timpul stabilirii rutei conexiunii se stabileste si
capacitatea pe care o va garanta conexiunea si fiecare nod se asigura ca dispune
de capacitatile necesare (suma capacitatilor alocate conexiunilor ce partajeaza o
legatura directa nu depaseste capacitatea legaturii directe).
Daca resursele necesare nu sunt disponibile, conexiunea este refuzata sau se
negociaza o capacitate mai mica.
Asociat conexiunii se plaseaza la nodul sursa si un mecanism de limitare a
debitului de date, astfel incat operarea conexiunii sa se incadreze in resursele
alocate.
Utila in special pentru aplicatii in timp real.
29
Debit garantat → dezavantaje, de ex. limitarea drastica a debitului permis:
◦ daca debitul efectiv utilizat de un flux de date este sub debitul alocat fluxului sau
daca o parte din capacitatea unei legaturi directe ramane nealocata complet
conexiunilor ce trec prin ea, reteaua nu este folosita la maximul de capacítate
solutie → valorificarea capacitatii ramase dar cu pastrarea capacitatii garantate
prin rezervarea resurselor:
◦ datelor ce apartin conexiunilor cu trafic garantat li se asociaza un nivel de prioritate
ridicat
◦ sunt permise si alte date de ex. prin conexiuni fara trafic garantat, insa acestora li se
asociaza un nivel de prioritate scazut
◦ in ficare ruter se utilizeaza un mecanism bazat pe prioritati → fluxurile ce au rezervat
resurse au capacitate garantata, iar restul datelor sunt transmise, fara vreo garantie,
daca mai raman resurse si pentru acestea
30
Controlul accesului
Un ruter poate sa accepte sau sa respinga un nou flux, in functie de:
o cerintele solicitate de flux
o capacitatea locala a ruterului (putere de calcul, memorie, latime de banda)
→ decizie → nu este o simpla comparatie intre parametrii solicitati (de flux) vs. parametrii
disponibili (in ruter)
31
Controlul accesului
Provocari:
o aplicatiile pot cunoaste cerintele de latime de banda dar nu pot evalua (corect) capacitatea
memoriei tampon sau puterea de calcul necesara
o unele aplicatii pot tolera depasirea unor termene, altele nu
o unele aplicatii pot negocia (de ex. o aplicatie video solicita 30 cadre/sec dar poate accepta si
25 cadre/sec)
o in negociere pot fi implicate multe tipuri de entitati, de ex. emitatorul, receptorul, un numar
de rutere de pe traseu/traseele posibile
o descrierea parametrilor solicitati de flux (setul de parametrii ai fluxului), in negociere diverse
elemente de pe traseu pot propune valori diferite (in general mai mici, nu mai mari)
32
Controlul accesului
Exemple de parametrii ce descriu fluxul:
o rata galetii cu jeton (numarul mediu de octeti pe secunda), de ex. 1Mbps
o dimensiunea galetii (numarul de octeti pe care ii poate stoca), de ex. 500KB
→ 500KB = 4Mb, 4Mb/1Mbps = 4 s → galeata poate stoca maxim 4 sec de transmisie pana sa se
umple → orice nou pachet dupa acest timp va fi pierdut
o rata de varf (rata maxima pe care o poate suporta ruterul pentru momente scurte de timp)
→emitatorul nu trebuie sa depaseasca niciodata aceasta rata maxima
o dimensiunea minima si maxima a unui pachet
Fiecare ruter mapeaza aceste cerinte specifice fluxului pe propria implementare
33

Cursuri Retele de Calculatoare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Retele de Calculatoare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Retele de Calculatoare

VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

◦ colectia de nivele si protocoale

VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

2. Modelul de referinta TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol)

VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

Emisia se realizeaza cu dispozitive semiconductoare capabile sa emita raze infrarosii la

VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

a) Comunicatie virtuala. b) Comunicatie reala

In practica se folosesc solutii combinate:

o paritate impara (odd parity) – numar impar de biti 1 → bitul de paritate = 1

→ → 10111 01110 11000 11110 11011 →

VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

o Preambul – este folosit pentru sincronizare, contine de asemenea un delimitator pentru a

odetectarea purtatoarei (CSMA - Carrier Sense Multiple Access):

VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

Conexiune - circuit virtual (virtual circuit)

Timp initializare circuit virtual vs. timp rutare datagrama:

Static vs. dimanic:

Routerele primesc vectorii distanta de la routere vecine

VALENTIN STOICA, VSTOICA@YAHOO.COM

Rezervarea resurselor se poate face doar in retele ce ofera servicii de tip

Fiecare ruter mapeaza aceste cerinte specifice fluxului pe propria implementare

S-ar putea să vă placă și