Sunteți pe pagina 1din 22

Tehnologia ATM

- ASYNCHRONOUS TRANSFER
MODE -
Ichimoaei Stefan-Cosmin
Master IISC an II
In prezent, in lume exista diverse tipuri de retele de comunicatii (telefonie, telex,
transmisii de date, televiziune prin cablu etc.), fiecare avand propria tehnologie, miloace de
transmisie si oferind servicii specifice. Cea mai r!sp"ndit! tehnologie de telecomunica#ii, bazat!
pe standarde binedefinite, pentru transportul de date, video $i voce la viteze foarte %nalte este
tehnologia &'M (&s(nchronous 'ransfer Mode) $i se utilizeaz! de obi cei %n arterele
pri ncipal e ale re#el el or (bac)bone).
*rotocolul si arhitectura &'M (&s(nchronous 'ransfer Mode) au reusit sa capteze
atentia media in ultimii ani. Conceput ca o tehnica prin care se dorea atingerea unui compromis
viabil %ntre rigiditatea arhitecturii sincrone de telecomunica#ii $i comportamentul imprevizibil al
re#elor de pachete, tehniciile &'M sunt potrivite pentru orice necesitate, de la viteza mare de
comutare pana la re#elele locale. &'M a captat atentia atat comunitatii telecomunicatiilor, ca un
purtator de banda larga pentru retelele Integrated Services +igital ,et-or) (IS+,), cat si a
industriei computerelor, care priveste &'M ca un candidat puternic pentru retele locale(.&,) de
mare viteza.
In centrul arhitecturii &'M se afla o /celula/ de luungime fixa. 0 celula &'M este un
pachet de date scurt, de lungime fixa, care contine un antet scurt cu informatii de adresare,
urmat de 1incarcatura2. Structura celulei are o lungime de 34 de octeti, cu un antet de 3 octeti si
56 de octeti de incarcatura. 7unc#ia principala a antetului celulei este de a identifica conexiunea
virtual!, cu func#ii limitate %n ceea ce prive$te controlul fluxului, controlul congestiilor si controlul
erorilor.
+esi lungimea mica a pachetului poate face ca acesta sa para ineficient din punctual de
vedere al raportului dintre antet si datele efective, acesta are o serie de avantae fata de
celelalte structure. 7ixand lungimea celulei, caracteristicile de sincronizare ale legaturilor si ale
retelelor corespunzatoare sunt regulate si usor de prezis8 in cazul pachetelor de dimensiuni
variabile aceste caracteristici sunt dificil de prezis. 7olosind celule scurte, s-itching-ul hard-are
poate fi realizat. In cele din urma, folosirea pachetelor scurte ofera posibilitatea transferului de
informatii izocrone cu un dela( mic.
Serviciile &'M sunt orientate pe conexiune, modelul functional fiind similar cu cel al unei
retele de tevi de canalizare. In esenta, o conexiune lucreaza ca o teava9 la emisie se introduc
informatiile (liniare) la un capat, iar receptorul le primeste, in aceeasi ordine, la celalalt capat.
:ealizarea unui apel telefonic presupune mai intai trimiterea unui mesa pentru stabilirea, pe
baza de negociere, a unei conexiuni (calea de comunicatie) pe care vor circula toate celulele
urmatoare. 0data stabilizata aceasta cale, toate celulele care apartin apelului respectiv vor
circula in aceeasi ordine in care au fost transmise.

7igura ;. Structura unei retele &'M private si o retea &'M publica peste care se
transmite trafic de voce, date si multimedia
(http9<<---.pulse-an.com<data;=;<lane>basics.htm)
&'M se def i ne$t e ca un mod de t r ansf er asi ncr on, pent r u a- l deosebi de
al t e t ehnol ogi i si ncr one, cum ar f i '+M ( 'i me +i vi si on Mul t i pl exi ng) . ? n cazul
'+M fiec!rui utilizator i se atribuie un anumit interval de timp, care %i apar#ine $i %n care nu poate
transmite nimeni altul. +ac! o sta#ie are de transmis mai multe date, ea poate transmite doar %n
intervalul de timp rezervat ei, chiar dac! alt! sta#ie nu are nimic de transmis %n acela$i
interval de timp, $i ale c!rei intervale r!m"n neutilizate. ?n cazul &'M, i nt er val el e de
t i mp sunt di sponi bi l e l a cer er e % n dependen# ! de t r af i c, i ar selectarea destina#iei
se efectueaz! prin descifrarea adreselor cuprinse %n fiecare celul! de informa#ie &'M.
Conexiunile &'M sunt conexiuni logice, sau conexiuni virtuale(C@). 7iecare C@ este
definita ca o pereche de identificatori de cale virtual(@*I) si identificator de canal virtual(@CI).
&signarea de @*I<@CI are doar semnificatie locala. &stfel, @*I si @CI sunt decodate in fiecare
nod &'M si sunt unici pentru un lin) fizic oarecare. Cand o conexiune este intrerupta, toti
@*<@CI sunt rechemati pentru noi conexiuni. 'ehnologia &'M utilizeaz! dou! tipuri de interfe#e9
interfata utilizator-re#ea A,I $i interfa#a re#ea -comutator ,,I.
:e#e
a
VPI
VCI @*I B cale virtual!8
@CI B canal virtual
Arhitectura ATM
'ehnologia &'M are o arhitectura tridimensionala. Ca este compusa din 4 planuri9 planul
de utilizator, cel de control si cel de management. &tat planul de control cat si cel de user pot fi
impartite in 5 niveluri9 nivelul fizic, nivelul &'M, nivelul de &daptare &'M(&&.) si nivelul
superior, iar fiecare din aceste niveluri poate fi divizat in sub-niveluri.
*lanul de control se ocupa de stabilirea si incheierea conexiunilor folosind protocoluri de
semnalizare.
*lanul de management este format din managementul nivelurilor si managementul
planului. *rimul se ocupa cu gestiunea nivelurilor din fiecare plan si are o structura stratificata
corespunzatoare celorlalte planuri. Cel din urma este responsabil cu managementul sistemului
si comunicarea intre diferite planuri.
7igura D. &rhitectura &'M
(http9<<---.h4c.com<portal<'echnical>Support>>>+ocuments<'echnical>+ocuments<:outers<E4C>S:66==>Series>:outers<
Configuration<0peration>Manual<E4C>S:66==>0MFD6:elease4D5D>@4.=3FDG<=;-&ccess<D=;==5<HID4H5 >;D63> =.htmJ>'ocD
3G5463;5)
7unctiile nivelurilor &'M9
Nivelul fizic9 furnizeaza, %n principal, canalele de transmisie pentru celulele
&'M. .a aacest nivel, celulele care vin dinspre la(erul &'M devin un flux
continuu de biti dupa ce headere-le necesare transmisiei sunt atasate. In plus,
fluxurile continue de biti primite dinspre celelalte echipamente sunt restaurate in
celule si apoi transmise catre nivelul &'M.
Nivelul ATM9 implementeaza comunicatia bazata pe celule intre niveluri
omoloage, invocand serviciile furnizate de nivelul fizic. &cest nivel este
independent de echipamentele fizice si de implementarea nivelului fizic, la fel si
fata de tipurile de servicii trarnsmise. Informatiile care trec prin acest nivel iau
forma pachetelor de 56 de octeti, cunoscute ca unitati de segmentare si de
reasamblare. Informatiile care trec din acest nivel spre nivelul fizic sunt
structurate in celule de 34 b(tes, constand dintr-un header de 3 b(tes si
incarcatura de 56 b(tes. &lt functii ale nivelului &'M sunt transmiterea @*I<@CI,
multiplexarea<demultiplexarea celulelor si controlul fluxului.
Nivelul de Adaptare ATM(AAL)9 furnizeaza interfata intre protocoalele de nivel
inalt si nivelul &'M. In cadrul acestui nivel si face transferul de informatii intre
nivelul &'M si protocoalele de nivel inalt, in prezent suntfolosite 5 tipuri de &&.9
&&.;, &&.D, &&.4<5 si &&.3, fiecare din acestea suportand servicii specifice
prezente in reteaua &'M. Cei mai multi distribuitori de echppamente &'M
folosesc &&.3 pentru servicii detransmitere de date.
Protocoalele de nivel inalt se ocupa de interconexiunile K&,, interconexiunile
de voce, interconexiunile de .a(er 4, incapsulare, emularea .&,, multi-protocol
over &'M si I*-uri.
&&. suporta patru clase diferite de trafic, variind de la date comutate prin circuite
straight pana la aplicatii cu pachete. Multe din primele implementari ale &'M s-au concentrat
pe serviicii la nivel de pachet, adesea indeplinind rolul unui cadru pentru serviciile 7rame :ela(.
In general, &&. ar trebui privit ca o interfata intern, soft-are pentru transmiterea serviciilor end-
user peste &'M.

7igura 4. &rhitectura protocoalelor &'M
Ca si in cazul altor mari sisteme, exista o multime de componente si conexiuni implicate
in reteaua &'M. 'oate conexiunile din reteaua &'M sunt punct-la-punct, traficul fiind comutat
prin retea de catre noduri de comutare. +oua tipuri de retele sunt incluse in arhitectura &'M,
:etele *ublice si :etele *rivate. :etele *rivate, denumite si :etele la sediul clientului, se
ocupa de obicei de conexiunile end-user, sau cu transmiterea serviciilor catre alte tipuri de
retele, inclusiv servicii cu circuite comutate sau subsisteme de voce. Interfata intre
componentele din :eteaua *rivata este referita ca Interfata Atilizator *rivat-:etea(A,I).
Interfata dintre retelele publice si private este coomutata conform *ublic A,I. Interfetele
intre s-itch-uri in cdrul retelei *ublice sunt Interfetele ,odurilor de :etea(,,I). 'rei tipuri de
,,I au fost dezvoltate, ,,I-ICI, care conecteaza retelele &'M de diferite purtatoare, ,,I-ISSI,
care conecteaza s-itch-urile din cadrul aceleiasi .ocal &rea 'ransport &rea (.&'&), si in cele
din urma, un ,,I *rivat care permite conexiunea intre diferite s-itch-uri dintr-o retea private.
7igura 5. An model de arhitectura al unei retele &'M
(http9<<---.cellsoft.de<telecom<atmconcepts.htm)
Nivelul de Adaptare ATM(AAL)
7olosirea tehnologiei si a serviciilor &'M a creat nevoia de un nivel adaptiv care sa
suporte protocoalele de transfer a informatiei care nu sunt bazate pe &'M. &cest la(er de
adaptare defineste modul in care sunt segmentate si reasamblate pachetele de nivel-inalt in
celule &'M, si cum se vor gestiona anumite aspecte ale transmisiei din stratul &'M.
,u este foarte clar dac! &'M are sau nu un nivel transport. *e de-o parte, nivelul &'M
are func#ionalitatea unui nivel re#ea cu un alt nivel (&&.) plasat imediat deasupra sa, lucru care
face din &&. un nivel de tip transport. Anul din protocoalele utilizate (&&. 3) este din punct de
vedere func#ional similar cu A+*-ul, care este incontestabil un protocol de nivel transport.
*e de alt! parte, nici unul din protocoalele &&. nu furnizeaz! o conexiune cap!t-la-
cap!t fiabil! precum 'C* (de$i cu foarte mici modific!ri ar fi putut s! o fac!). +e asemenea, %n
cele mai multe aplica#ii este utilizat un alt nivel transport, situat deasupra &&.-ului.
,ivelul &&. din re#elele &'M difer! radical de 'C*, mai ales pentru c! proiectan#ii s!i au
fost interesa#i %n principal de transmisia vocii $i a imaginilor video, pentru care livrarea rapid!
este mai important! dec"t acurate#ea datelor. S! ne reamintim c! nivelul &'M emite doar celule
de 34 octe#i una dup! cealalt! si nu dispune de un control al erorii, control al fluxului $i de nici
un alt control. ?n consecin#!, el nu este foarte potrivit pentru cerin#ele celor mai multor aplica#ii.
+intre serviciile care necesita adaptare mentionez Ligabit Cthernet, I*, 7rame :ela(,
S0,C'<S+E, AM'S<Kireless, etc.
*rincipalele servicii oferite de &&. sunt9
Segmentare si reasamblare
Lestiunea erorilor de transmisie
Lestiunea celulelor pierdute sau ratacite
Controlul fluxului si al sincronizarii
Structura nivelului de adaptare ATM
,ivelul de adaptare &'M este divizat %n dou! p!r#i principale, una dintre ele fiind
%mp!r#it! mai departe, conform figurii de mai os.
*artea superioar! a nivelului de adaptare &'M este numit! subnivelul de convergen#!.
Sarcina sa este de a furniza o interfa#! pentru aplica#ie. Ca const! dintr-o parte comun! tuturor
aplica#iilor (pentru un protocol &&. dat) $i o parte specific! fiec!rei aplica#ii. 7unc#iile fiec!reia
din aceste p!r#i sunt dependente de protocol, dar pot include %ncadrarea mesaelor $i detec#ia
erorii.
7igura 3. Modelul &'M - nivelul de adaptare &'M cu subnivelele aferente
In plus, la surs!, subnivelul de convergen#! este responsabil cu acceptarea fluxului de
bi#i sau a mesaelor de lungime arbitrar! de la aplica#ii $i cu fragmentarea lor %n unit!#i de 55 sau
56 octe#i %n vederea transmisiei. &t"ta timp c"t protocoalele utilizeaz! o parte din cei 56 de
octe#i din informa#ie util! &'M pentru propriile antete, dimensiunea exact! este dependent! de
protocol. .a destina#ie, acest subnivel reasambleaz! celulele %n mesaele originale. +e regul!,
atunci c"nd exist!, dimensiunile mesaelor sunt prestabilite. Cu alte cuvinte, dac! sursa trimite
patru mesae a c"te 3;D octe#i fiecare, ele vor aunge ca patru mesae de 3;D octe#i $i nu ca un
singur mesa de D=56 octe#i. ?n cazul fluxurilor de date nu exist! nici o delimitare %ntre mesae si
deci acestea nu sunt respectate.
*artea inferioar! a &&.-ului esteM subnivelui S&: (Segmentation &nd :eassembl(
-segmentare $i reasamblare). &cesta poate ad!uga antete $i %ncheieri la unit!#ile de date care %i
sunt furnizate de c!tre subnivelul de convergen#!, pentru a forma astfel informa#iile utile ale
celulelor. &ceste %nc!rc!turi sunt furnizate nivelului de transmisie &'M. .a destina#ie, subnivelul
S&: reasambleaz! celulele %n mesae. Subnivelul S&: se ocup! %n principal cu celule, iar
subnivelul de convergen#! cu mesae.
&tunci c"nd un mesa sose$te de la aplica#ie la &&., subnivelul de convergen#! poate
s!-i adauge un antet $i<sau o %ncheiere. Mesaul este apoi fragmentat %n unit!#i de c"te 55 p"n!
la 56 octe#i care sunt transmise subnivelului S&:. Subnivelul S&: poate s! adauge propriul
antet $i %ncheiere fiec!rei unit!#i $i s! le transmit! mai departe nivelului de &'M pentru
transmisie, sub form! de celule independente.
Armatoarele protocoale de adaptare la nivelul &'M (&&.) au fost definite de c!tre I'A-'.
Clasificarea se bazeaz! pe trei conditii9 daca o rela#ie de sincronizare trebuie men#inut! %ntre
surs! $i destina#ie, dac! aplica#ia necesit! o rat! de bi#i constant!, $i dac! transferul este
orientat spre conexiune sau este fara conexiune.
AAL Tip 1
&&. 'ip ; este protocolul utilizat pentru transmisia traficului de clasa &, adica traficul
orientat pe conexiuni, cu viteza de transmisie constanta, de tip real, de exemplu trafic audio si
video necomprimat. Nitii sunt produsi de catre aplicatie la o viteza de transmisie constanta si
trebuie sa fie livrati la capatul indepartat cu aceeasi rata constanta, fara intarzieri. Intrarea este
un sir de biti fara nici o limita de mesa. *entru acest trafic, protocoalele de detectie a erorii nu
sunt uuutilizate datorita faptului ca intarzierile introduse prin depasirea limitei de timp si prin
retransmisii nu sunt acceptabile.
&&.; foloseste un subnivel de convergenta si un subnivel S&:. Subnivelul de convergenta
detecteaza celulele pierdute sau inserate gresit si netezeste traficul de intrare pentru a asigura
o livrare a celulelor in nivel constant. in final, subnivelul de convergenta fragmenteaza mesaele
in unitati de 5H sau 5I de octeti care sunt furnizate subnivelului S&: pt transmisie. .a celalalt
capat, S&: extrage aceste unitati si reconstruieste intrarea originala. Subnivelul de convergenta
din &&.; nu are un antet de protocol propriu.
Spre deosebire de &&. ;, subnivelul S&: are un protocol. &mbele formate %ncep cu un
antet de un octet, con#in"nd un num!r de secven#!, SN, de 4 bi#i (pentru a detecta celulele lips!
sau gre$it inserate). &cest c"mp este urmat de un c"mp protec#ie num!r de secven#!, SNP, de
4 bi#i (de exemplu, sum! de control), corespunz!tor num!rului de secven#! $i care permite
corectarea erorilor singulare $i detectarea erorilor duble din c"mpul de secven#!. Cl utilizeaz!
un control cu redundan#! ciclic! bazat pe polinomul x
3
+x+l. An bit de paritate par! care
altereaz! octetul antet va reduce posibilitatea ca un num!r de secven#! eronat s! se strecoare
neobservat. ,u este necesar ca celulele &&. ; s! fie completate cu to#i cei 5I octe#i. +e
exemplu, pentru transmisia digitizat! a vocii la o rat! de ; octet la fiecare ;D3 usec, umplerea
unei celule cu to#i cei 5I de octe#i impune %nregistrarea unei secven#e de sunet de I.6I3 ms.
+ac! %nt"rzierea dinaintea transmisiei este de neacceptat, atunci pot fi expediate $i celule
umplute par#ial. %n acest caz, num!rul efectiv de octe#i de infomiatie pe celul! este acela$i
pentru toate celulele si este convenit %n avans.
7igura H. 7ormatul celulei &&. ;
&tunci c"nd trebuie respectate limitele mesaului, se folosesc celulele P. C"mpul Indicator
este utilizat pentru a preciza deplasamentul de %nceput al urm!torului mesa. +oar celulele cu
un num!r de secven#! par pot fi celule *, indicatoml fiind astfel %n domeniul = - GD $i put"nd fi
plasat fie %n informa#ia propriei celule, fie %n celula care urmeaz!. S! observ!m c! aceast!
schem! permite mesaelor s! con#in! un num!r arbitrar de octe#i, astfel %nc"t mesaele pot fi
rulate continuu, f!r! a fi necesar! alinierea lor la limita de celul!.
Nitul cel mai semnificativ al c"mpului Indicator este rezervat pentru dezvolt!ri ulterioare.
Nitul ini#ial de antet al tuturor celulelor cu num!r impar formeaz! un flux de date utilizat pentru
sincronizarea de ceas.
&&. ; este proiectat pentru fluxuri de date simple, orientate pe conexiuni, de timp real $i
f!r! detec#ie de erori, excep#ie f!c"nd doar celulele lips! $i gre$it inserate. &&. ; este un
protocol adecvat pentru fluxuri audio $i video necomprimate pure sau pentru orice alt tip de
fluxuri de date %n care c"#iva bi#i distorsiona#i din c"nd %n c"nd nu creeaz! o problem!.
AAL Tip 2
*entru fluxuri audio $i video comprimate, viteza de transfer poate varia puternic %n timp.
+e exemplu, multe scheme de compresie transmit periodic un cadru video complet, $i apoi
transmit doar diferen#ele dintre cadrele intermediare $i ultimul cadru complet, pentru mai multe
cadre. &tunci c"nd camera este sta#ionar! $i nimic nu se mi$c!, diferen#ele dintre cadre sunt
minore, dar c"nd camera este deplasat! rapid, diferen#ele sunt importante. +e asemenea,
limitele mesaelor trebuie respectate, astfel %nc"t s! poat! fi recunoscut %nceputul cadrului
complet urm!tor chiar %n cazul unor pierderi de celule sau unor date eronate. +in aceste motive
este necesar un protocol aparte. &&. D a fost proiectat %n acest scop.
Figura 7. Formatul celulei AAL 2
Ca $i %n &&. ;, subnivelul CS nu are un protocol propriu, %ns! subnivelu% S&: are un
astfel de protocol. 7ormatul unei celule S&: este prezentat %n 7ig. I. Cl are un antet de ; octet
$i o %ncheiere de D octe#i, l!s"nd loc pentru cei p"n! la 53 de octe#i de date per celul!.
C"mpul SN (Sequence Number - num!r de secven#!) este utilizat pentru num!rarea
celulelor %n scopul detect!rii celulelor lips! sau gre$it inserate. C"mpul TI (Information Type -
tipul informa#iei) este utilizat pentru a indica faptul c! celula reprezint! %nceputul, milocul sau
sf"r$itul unui mesa. C"mpul LI (Lengt Indicator ! indicator de lungime) indic! dimensiunea
informa#iei utile, %n octe#i (poate s! fie mai mic dec"t 53 octe#i). %n sf"r$it, c"mpul "#" este o
sum! de control a %ntregii celule, pentru detectarea erorilor.
&&. 'ip D suporta rata variabila de bit dependenta de timp(@N'-:') si trafic sincron si
orientat pe conexiune. An exemplu ar fi @oice over &'M. &&.D este de asemenea larg folosit si
in aplicatii -ireless datorita capacitatii de a multiplexa pachete de voce dinspre diferiti useri
catre o singura conexiune &'M8
AAL Tip 3/4
.a %nceput, I'A a avut diferite protocoale pentru clasele C $i +, serviciu orientat pe
conexiuni $i serviciu f!r! conexiuni pentru transport de date sensibil la pierderi sau erori, dar
care nu este dependent de timp. &poi I'A a descoperit c! %n realitate nu erau necesare dou!
protocoale $i, prin urmare, ele au fost combinate %ntr-un singur protocol, &&. 4<5.
&&. 4<5 poate opera %n dou! moduri9 flux sau mesa. %n modul mesa, fiecare apel
dinspre aplica#ie spre &&. 4<5 inecteaz! un mesa %n re#ea. Mesaul este livrat ca atare, altfel
spus, limitele mesaului sunt respectate. In modul flux, limitele nu sunt respectate. ?n ambele
moduri este asigurat transportul fiabil $i nefiabil (de exemplu f!r! garan#ie).
0 caracteristic! a lui &&. 4<5 care nu este prezent! %n nici unul din celelalte protocoale
este multiplexarea. &cest aspect al lui &&. 4<5 permite sesiunilor multiple (de exemplu
conectare de la distan#!) de la o singur! gazd! s! circule pe aceia$i circuit virtual $i s! fie
separate la destina#ie,
7igura 6. Multiplexarea mai multor sesiuni pe un acela$i circuit virtual.
Motivul pentru care se dore$te aceast! facilitate este acela c! de multe ori companiile
de transmisie taxeaz! fiecare stabilire a unei conexiuni $i fiecare secund! %n care o conexiune
este deschis!. +ac! o pereche de ma$ini are mai multe sesiuni deschise simultan, furnizarea
unui circuit virtual propriu pentru fiecare sesiune va costa mai mult dec"t multiplicarea tuturor
sesiunilor pe un acela$i canal virtual. +ac! un singur circuit virtual are suficient! l!#ime de
band! pentru a asigura %ndeplinirea sarcinii, atunci sunt inutile mai multe circuite. 'oate
sesiunile care utilizeaz! un singur circuit virtual au aceea$i calitate a serviciului, deoarece
aceasta este negociat! pentru fiecare circuit virtual %n parte.
Spre deosebire de &&. ; $i &&. D, &&. 4<5 are at"t un protocol pentru subnivelul de
convergen#! c"t $i un protocol pentru subnivelul S&:. +inspre aplica#ie sosesc %n subnivelul de
convergent! mesae de H3343 octe#i. Cle sunt %nt"i aliniate la un multiplu de 5 octe#i, apoi le
sunt ata$ate un antet $i o %ncheiere, conform 7ig. G.
7igura G. Formatul mesajului n subnivelul de convergen din AAL 3/4
C"mpul C*I (Common *art Indicator - indicatorul p!r#ii comune) furnizeaz! tipul
mesaului $i unitatea de num!rare pentru dimensiunea N& $i c"mpul .ungime. C"mpurile Ntag
si Ctag sunt utilizate pentru a %ncadra mesaele. Cei doi octe#i trebuie s! fie identici $i sunt
incrementa#i cu unu de fiecare dat! c"nd se trimite un nou mesa. &cest mecanism verific!
pierderile $i inser!rile eronate de celule. C"mpul dimensiune N& este utilizat pentru alocarea
tamponului. Cl spune receptorului c"t de mult spa#iu s! aloce %n avans pentru memorarea
mesaului care urmeaz! s! soseasc!. C"mpul .ungime indic! din nou lungimea %nc!rc!rii utile,
%n modul mesa, el trebuie s! fie egal cu dimensiune N&, put"nd diferi %ns! %n modul flux.
?ncheierea mai con#ine de asemenea $i un octet neutilizat.
+up! ce subnivelul de convergen#! a construit $i a ad!ugat un antet $i o %ncheiere la
mesa, conform 7ig. G, mesaul este %ncredin#at subnivelului S&:, care %l decupeaz! %n
segmente de c"te 55 octe#i. S! observ!m c!, pentru a suporta multiplexarea, subnivelul de
convergen#! poate construi intern mai multe mesae %n acela$i timp $i poate trimite segmente de
c"te 55 octe#i c!tre subnivelul S&:, mai %nt"i dintr-un mesa, apoi din altul, %n orice ordine.
Subnivelul S&: insereaz! fiecare segment de 55 de octe#i %n %nc!rcarea util! a unei
celule, al c!rei format este dat de 7ig. ;=. &ceste celule sunt apoi transmise c!tre destina#ie,
unde sunt reasamblate, apoi este verificat! suma de control $i se ac#ioneaz! conform
rezultatului.
7igura ;=. 7ormatul celulei &&. 4<5
C"mpurile din formatul celulelor &&. 4<5 au semnifica#iile urm!toare9 C"mpul ST
(Segment Type - tipul segmentului) este utilizat pentru %ncadrarea mesaelor. Cl indic! dac! o
celul! reprezint! %nceputul unui mesa, este %n milocul mesaului, este ultima celul! din mesa
sau este un mesa de dimensiune mic! (de exemplu o singur! celul!). Armeaz! apoi un num!r
de secven#! pe 5 bi#i, SN, pentru detectarea celulelor lips! sau inserate gre$it. C"mpul $I%
($ultiplexing I% - identificator de multiplexare) este utilizat pentru a determina care celul!
apar#ine c!rei sesiuni. S! ne reamintim c! subnivelul de convergen#! poate avea mai multe
mesae apar#in"nd mai multor sesiuni diferite, memorate %n acela$i timp, $i poate trimite
segmente din aceste mesae %n orice ordine dore$te. 'oate segmentele mesaelor care apar#in
sesiunii < con#in < %n c"mpul $I%, astfel %nc"t ele s! poat! fi corect reasamblate la destina#ie.
nceierea conine lungimea in!ormaiei "i suma de control a celulei.
+e notat c! &&. 4<5 con#ine supra%nc!rcarea protocoalelor a dou! nivele9 sunt ad!uga#i
6 octe#i fiec!rui mesa $i sunt ad!uga#i 5 octe#i fiec!rei celule. Ana peste alta acesta este un
mecanism greoi, mai ales pentru mesae scurte.
&&. 'ip 4<5 suporta @N:, trafic de date, trafic orientat spre conexiune, asincron(O.D3)
sau pachete fara conexiune(trafic SM+S) cu un header aditional de 5 b(tes in incarcatura
celulei.ca exemple putem aminti 7rame :ela( si O.D38
AAL Tip
&&. 3 ofer! aplica#iilor sale mai multe tipuri de servicii. 0 posibilitate este serviciul fiabil
(de exemplu, livrarea garantat! cu control al fluxului pentru a pre%nt"mpina supraaglomer!rile).
0 alt! posibilitate este serviciul nefiabil(de exemplu, nici o garan#ie de livrare), cu alternativele
de a desc!rca sau de a transmite aplica#iei (cu avertismentul de eroare) celulele cu erori %n
suma de control. Cste suportat! at"t comunica#ia de tip uni-destina#ie c"t $i de tip multi-
destina#ie, dar multidestina#ia nu garanteaz! livrarea.
.a fel ca $i &&. 4<5, &&. 3 suport! at"t modul mesa c"t $i modul flux. ?n modul mesa,
o aplica#ie poate transmite, nivelului &&. o datagram! de lungime %ntre ; $i H3343 octe#i astfel
%nc"t fie se garanteaz! sosirea datagramei la destina#ie, fie se %ncearc! livrarea ei %n condi#ii c"t
mai bune. 0dat! cu sosirea la subnivelul de convergen#!, mesaul este aliniat $i completat cu o
%ncheiere, a$a cum se arat! %n 7ig. ;;. ,um!rul de octe#i ad!uga#i pentru aliniere (de la = la 5I
de octe#i) este ales astfel %nc"t %ntregul mesa, inclusiv %ncheierea $i octe#ii %n discu#ie, s! fie un
multiplu de 56. &&.3 nu are un antet al subnivelului de convergen#!, ci doar o %ncheiere de 6
octe#i.
7igura ;;. Formatul mesajului n subnivelul de convergen din AAL #
C"mpul AA (Aser to Aser - utilizator la utilizator) nu este folosit chiar de nivelul &&.. +e
fapt, el este disponibil nivelurilor superioare, de exemplu pentru secven#iere sau multiplexare.
,ivelul superior %n discu#ie poate fi partea specific! de serviciu a subnivelului de convergen#!.
C"mpul .ungime indic! adev!rata informa#ie util!, f!r! a pune la socoteal! octe#ii ad!uga#i
pentru aliniere. *entru a renun#a la mesaul curent %n timpul fluxului de transfer, este utilizat! o
valoare =. C"mpul C:C este suma standard de 4D de bi#i calculat! pentru %ntregul mesa,
inclusiv %ncheierea $i octe#ii ad!uga#i pentru aliniere (cu valoarea c"mpului C:C considerat! =).
?ncheierea con#ine %n plus un octet rezervat dezvolt!rilor ulterioare.
Mesaul este emis prin furnizarea sa subnivelului S&:, care nu adaug! nici un antet sau
%ncheiere. %n loc de aceasta, el fragmenteaz! mesaul %n unit!#i de 56 de octe#i fiecare, aceste
unit!#i fiind pasate c!tre nivelul &'M de transmisie. +e asemenea, el spune nivelului &'M s!
pozi#ioneze un bit %n c"mpul PTI al ultimei celule, astfel %nc"t s! se respecte limitele de mesa.
S-ar putea spune c! acest lucru este o amestecare incorect! a nivelurilor de protocoale,
deoarece nivelul &&. nu ar trebui s! utilizeze bi#i din antetul nivelului &'M. *roced"nd astfel, se
violeaz! principiul de baz! al ingineriei protocoalelor, suger"ndu-se c! proiectarea nivelurilor ar
fi trebuit probabil s! fie realizat! %ntr-o alt! manier!.
*rincipalul avanta al lui &&. 3 asupra lui &&. 4<5 const! %ntr-o eficien#! mult mai mare.
+ac! &&. 4<5 adaug! doar 5 octe#i per mesa, &&. 3 adaug! de asemenea 5 octe#i per celul!,
reduc"nd capacitatea informa#iei utile la 55 de octe#i, ceea ce reprezint! o pierdere de 6
procente pentru mesaele lungi. &&. 3 are o %ncheiere ceva mai mare (6 octe#i), dar nu adaug!
supra%nc!rcare la nivelul fiec!rei celule. .ipsa unui num!r de secven#! %n celule este
compensat! printr-o sum! de control mai mare, care poate detecta pierderile, inser!rile eronate
sau celulele lips! f!r! a folosi numerele de secven#!.
Cxemple de servicii care folosesc &&.3 sunt I* over &'M, Cthernet over &'M, SM+S
sau Cmulatia .&,(.&,C). &&.3 este cel mai raspandit protocol de adaptare &'M.
Structura celulei ATM
Celula &'M este fomata din D campuri9 header-ul, care contine informatiile de control, si
incarcatura.
Eeaderul cuprinde urmatorele campuri de infomatie9
Leneral 7lo- Control(L7C), format din 5 biti, care sunt setati la = cand se face
transmisie prin A,I, dar pot fi folositi in scopul controlului local asupra fluxului.
@*I, format din 6 biti. Cand nu sunt folositi toti bitii, @*I este plasat pe pozitiile
celor mai putin semnificativi biti.
@CI, format din ;H biti. Cand nu sunt folositi toti bitii, @CI este plasat pe pozitiile
celor mai putin semnificativi biti.
*a(load '(pe(*'), incriptat prin intermediul a trei biti, este folosit pentru a se
face distinctie intre celulele care contin incarcatura utila si diferite tipuri de celule
folosite pentru operatiuni si mentenanta &'M(0&M &'M). Starile posibile ale
acestui indicatoor sunt9 !!!-celula de utilizator,nu exista suprasarcina8 !!1"celula
de utilizator,nu exista suprasarcina cu utilizarea protocolului &&.3 la nivel de
adaptare8 !1!-celula de utilizator,indica suprasarcina in retea8 !1;-celula de
utilizator, indica suprasarcina in retea cu utilizarea protocolului &&.3.8 1!!-celula
pentru operare si mentenanta8 1!1"celula pentru operare si mentenanta punct-
punct8 11!-celula control resurse8 111-rezerva
Indicatorul Cell .oss *riorit((C.*). &cest bit este folosit pentru indicarea prioritatii
setate de user pentru o celula9 = pentru prioritate ridicata, ; pentru prioritate
scazuta. ?n tehnologia &'M func#ioneaz! un sistem de priorit!#i %n scopul nimicirii
celulelor &'M %n caz de suprasarcin! $i a rezolv!rii acestor st!ri. Conform
acestui sistem celulele &'M se %mpart %n celule cu prioritate $i celule f!r!
prioritate. *entru asigurarea serviciilor cu vitez! de transmisiune fix! la
transmisiune sunt utilizate celulele cu prioritate. ?n cazul celorlalte servicii
(transmisiuni de date) sunt utilizate celulele cu prioritate redus!. &stfel %n cazul
apari#iei suprasarcinei vor fi nimicite celulele cu prioritate redus!
Eeader Crorr Control(ECC). &cest camp este destinat corectarii erorilor single-bit
si a detectarii erorilor de adresare mulltiple-bit.
7igura ;D. Structura celulei &'M
( http9<<---.cellsoft.de<telecom<atmconcepts.htm )
:e#ine#i c! circuitul $i c"mpurile de identificare a caii sunt utilizate pentru a indica drumul
pe care fiecare celul! il va lua in retea. Identificatorul transportat %n celule poarta numai
informa#iile necesare pentru identificarea rutei celulei catre s-itch-ul destinatie, sau catre end-
point, ele nu sunt adrese de re#ea, astfel cum se regaseste %n cazul re#elelor de I* sau 0SI.
Para#etrii de calitate ATM
'ehni ca &'M ar e un a$a- numi t par amet r u de cal i t at e ( P0S) -
t ol er an# ! l a varia#ia %nt"rzierii unei celule (C+@') - proiectat s! men#in! varia#ia %n %nt"rziere
dintre celule la minimum. *arametrul /%nt"rzierea celulei %n tranzit/ (C'+) este o combina#ie
%ntre %nt"rzierea de propagare $i cea de procesare %n nodul unei re#ele. ?nt"rzierea la
nivelul unui nod este determinat! de procesarea cozilor de a$teptare de comutare $i de routare.
'estarea semnalului vocal prin &'M nu este %nc! edificatoare, pentru a %n#elege set!rile optime
ale acestor parametri $i ceea ce se %nt"mpl! %ntr-un mediu fizic real. Cu alte cuvinte, nu s-a
demonstrat c! /merge/.
Ccoul este un aspect controversat, o alt! problem! tehnic!, care poate fi
u$or d e p i s t a t d e u t i l i z a t o r i i / o r i e n t a # i / p e s e mn a l u l d e d a t e , i mp l i c a # i
p r o b a b i l c u implementarea re#elelor &'M. 'oate telefoanele analogice produc
ecou, care devine semnificativ (sup!r!tor) dac! %nt"rzierea cap-la-cap sare de 4D de
milisecunde. *entru a evita aceast! problem! %n re#elele vocale, operatorii plaseaz!
compensatoare de ecou c"t mai aproape posibil de fiecare abonat. Compensatoarele de
ecou sunt necesare $i %n r e # e l e l e &' M, d e c i t r e b u i e s ! c ! u t ! m u n
e c h i p a me n t d o t a t c u c a r a c t e r i s t i c i d e compensare integral! a ecoului.
Maparea protocolului
Mapar ea de pr ot ocol pent r u apl i ca# i i l e .&, est e t ocmai ceea ce a
apr obat 7orumul &'M %n standardul numit @ersiunea ; - Cmularea .&,-&'M (.&,C). .&,C
opereaz! la nivelul D - M&C<0SI (controlul accesului la mediu) $i va fi folosit!,
%n prima faz!, pentru operarea %n re#ea &'M la nivel de -or)group. *entru operarea %n re#eaua
de %ntreprindere, exista dou! activit!#i care folosesc emularea la nivelul 4 - 0SI (:CQC&).
+eoarece aici intr! %n discu#ie procesul de rutare,aceste dou! standarde proiect ne vor schimba
cuno$tin#ele despre routerele din re#elele noastre. *rima op#iune este standardul
Multiprotocol - &'M (M*0& - Multiprotocol over &'M), dea conturat de 7orum. Cisco
S(stems, ,e-bridge ,et-or)s sunt cei mai deci$i suporteri ai standardului M*0&. 7olosind
M*0&, protocoalele .&, actuale sunt mapate %n adrese &'M de c!tre un server de diri are.
Serverul este un fel de server de directoare, care /$tie/ adresel e &'M ale statiilor
&'M care ruleaz! aplica#ii .&, sau care /vede/ punctele de contact &'M cele mai oportune %n
preluarea sta#iilor .&,.
& doua op# iune pentru protocoalele de ni vel 4 este interfa#a pri vat!
i ntegrat!, pentru accesul re#ea-l a-re#ea (Integrated *ri vate ,et-or)-to-,et-or)
Interface, I -*,,I), mai adecvat! vederilor INM sau Na(,et-or)s. Cu I-*,,I, propriul
protocol de routare &'M este pus s! transporte informa#iide adresare $i topologie despre .&,-
urile tradi#ionale sau despre statiile .&, emulate &'M din re#elele &'M. .a limita re#elei &'M,
aceast! informa#ie este utilizat! pentru a transpune informa#i i de diri are %n protocoalel e
tradi#i onal e de ni vel 4, cum sunt :I*(:outing Informa#ion *rotocol) sau 0pen Shortest
*ath 7irst.
Maparea unui protocol %n &'M %nseamn! interceptarea conexiunii pe care curge o
aplica#ie .&,, dup! ce a fost creat un num!r oarecare de niveluri pentru protocoale .&,, de
c!tre un soft-are de client sau de server. +e exempl u, .&,C oper eaz! l a ni vel ul
M&C $i emul eaz! ser vi ci i pent r u or i car e aplica#ie .&,. *rotocolul M*+&, care
furnizeaz! servicii $i la nivelul D $i la 4, ar putea emula caracteristicile unor protocoale ca I*.
@al oarea map!rii de protocoale este dat! de faptul c!, de multe ori, poate fi
ut i l i zat ! pe apl i ca# i i l e exi st ent e. Se % nl ocui e$t e pur $i si mpl u un dr i ver de
car t el !- i nt er f a# ! de r e# ea cu un SK bazat pe &'M si car e sus# i ne
st andar dul de mapar e a protocoalel or util izate. ,u este nevoi e de o recompi lare
a codului surs! $i nici nu se impun schimb!ri ale aplica#iilor. Mapar ea unui pr ot ocol
pr ot e eaz! % nt r eaga st i v! de pr ot ocoal e de apl i ca# i i , inclusiv antetul acesteia8
astfel, legarea sta#iilor &'M cu cele tradi#ionale .&, se poate face usor9 pur $i si mplu se
extrage antetul &'M ad!ugat mesa ul ui /.&,/ $i ceea ce r!m"ne poate fi remis re#elei
locale.
Avanta$e
Atilizarea tehnologiei de comutare a celulelor %ntr-un mediu .&, asigur! avantae
deosebite fa#! de tehnologia de partaare a mediului utilizat! de re#elele 7++I, inel, Cthernet. An
prim avanta este ob#inerea unui acces complex de banda de transfer la comutatoarele &'M
pentru sta#iile &'M8 alt important avanta este ca dispozitivele accesate pot opera la viteze de
transfer diferite.
*ri vi tor l a tehnol ogi a ori entat! pe conexi uni se poate spune ca %ntre
sta#ii le(termi nalel e) &'M se reali zeaz! o conexi une. Se specific! o cal e de
transmisie %ntre comutatoarel e &'M $i sta#ii le (terminal el e) &'M, permi#"ndu-se
fol osirea antetul ui corespunz!tor celulel or &'M %n procesul de rutare pe cal ea
speci fi cata %n cadrul unei re#el e &'M. Modelul arhitectural de referin# ! al
protocolului &'M are trei nivel uri9 nivelul fizic, nivelul &'M si nivelul de adaptare &'M.
:ut ar ea cel ul el or &'M % nt r e comut at oar el e &'M se bazeaz! pe
i nt r !r i l e tabelului de rutare pentru fiecare comutator, care cuprind Identificatorul Caii
@irtuale(@*I) $i num!rul de port.
+in prezentarea structurii antetului celulei &'M rezult! c! exist! dou! c"mpuri @CI
(Identificatorul canal ul ui vi rtual) $i @*I (Identificatorul c!i i virtual e) ce asi gur! D3H
c!i virtuale, fiecare cale permi#"nd D
;H
(H334H) conexiuni virtuale.
%o#utatia de etichete #ultiprotocol(MPLS)
Conceptul de baz! al M*.S (Multiprotocol .abel S-itching) a fost introdus %n ;GGH de
Ipsilon ,et-or)s si propunea comutarea de pachete I* (I* s-itching). &rhitectura M*.S a fost
g"ndita sa poataoferi un serviciu de transport de date unificat pentru multe tipuri de trafic, cum ar
fi pachete I*,celule &'M, cadre S+E sau Cthernet. +in punct de vedere arhi tectural
M*.S se afla %ntre nivelul D 0SI (.egatura de +ate) si nivelul 4 (:etea), fiind considerata de
multi o tehnologiede nivel D,3.
Ideea de baza a acestei tehnologii este sa clasifice fluxurile de intrare %ntr-o retea M*.S
%n clase de echivalenta care sa fie tratate la fel de catre nodurile retelei. 0 clasa de
echivalentaintra %n corespondenta cu un set de etichete de lungime fixa ce vor fi comutate %n
nodurile retelei, p"na la destinatie. ,odurile de intrare vor face clasificarea fluxurilor, iar nodurile
intermediare au de facut mai putine prelucrari, deoarece este suficient sa comute etichete
Multi-*rotocol .abel S-itching (M*.S) define$te un mecanism pentru
%ndrumarea pachetelor %n ruterele (nodurile) re#elei. Ini#ial a fost dezvoltat pentru a realiza o
%ndrumare mai rapid! a pachetelor dec"t %n rutarea I* tradi#ional!, de$i imbun!t!#irile ce #in de
partea hard-are a r ut er el or au r ezol vat pr obl ema vi t ez ei % n cadr ul r ut !r i i .
Comut ar ea et i chet ei est e r eal i zat a indiferent de protocolul de rutare .a(er 4.
M*.S suport! multiple aplica#ii utile, cum ar fi9
Anicast si Multicast in rutarea I*8
@*,(:etea *rivata @irtuala)8
'C(Ingineria 'raficului)8
PoS(Calitatea Serviciului)8
&'M(0rice transport peste M*.S)8
M*.S suporta diriarea protocoalelor non-I*, deoarece tehnologiile M*.S sunt
aplicabile in orice protocol al nivelului retea.
Mul t i *r ot ocol .abel S-i t chi ng ( M*.S) d! posi bi l i t at ea f i r mel or $i
f ur ni zor i l or de ser vi ci i Internet s! construiasc! re#ele inteligente de ultim!
genera#ie care s! ofere o gam! larg! de servicii avansate, cu valoare ad!ugat!, peste o
infrastuctur! unic!. &bona# i i cu l i ni i de acces di f er i t e pot f i gr upa# i M*.S f ar ! a
l i se schi mba medi ul cur ent , deoarece M*.S este independent de tehnologiile de
acces.
:e#elele I* tradi#ionale sunt f!r! conexiune9 atunci c"nd este primit un pachet, ruterul
determin! urm!torul nod de parcurs, folosind adresa I* destina#ie %mpreun! cu informa#ia din
propriul s!u tabel de rutare. 'abelul de rutare din ruter con#ine informa#ie despre topologia
re#elei. Se folosesc protocoale I* de rutare, ca 0S*7, IS-IS, NL*, :I* sau configurare
static!, pentru a men#ine sincronizat! informa#ia din aceste tabele cu schimb!rile ce au loc
%n re#ea.
Integrarea componentelor aplica#iei M*.S, incluz"nd @*, de nivel D, @*, de nivel 4,
'rafficCngineering, PoS, LM*.S sau I*vH, dau posibilitatea dezvolt!rii unor re#ele
sigure $i foarte eficiente, ce garanteaz! S.& (Service .evel &greements).
M*.S of er ! ser vi ci i I * cap- l a- cap, cu un % nal t gr ad de scal abi l i t at e $i
de di f er en# i er e, cu configurare $i management foarte simple, at"t pentru furnizori
c"t $i pentru abona#i. &ceast! sol u# i e est e supor t at ! de o gam! f oar t e l ar g! de
pl at f or me, l ucr u esen# i al nu numai pent r u furnizorii de servicii, dar $i pentru re#elele
private.
M*.S folose$te de asemenea adrese I*, versiunea 5 sau versiunea H, pentru a
identifica punctele terminale ale re#elei sau s-itch-urile ori ruterele intermediare. &ceasta face
ca re#elele M*.S s! fie compatibile I* $i u$or integrabile cu re#ele I* tradi#ionale. ?n orice caz,
spre deosebire de I*-ul tradi#ional, fluxurile M*.S sunt orientate spre conexiune
$i pachetele sunt rutate pe c!i preconfigurate, numite .S* (.abel S-itched *aths).
Principiul de functionare
M*.S l ucr eaz! pr i n et i chet ar ea pachet el or cu un i dent i f i cat or
( et i chet !) pent r u a f i dentificat! o cale numit! .S* (.abel S-itching *ath). &tunci c"nd
este primit un pachet, ruterul folose$te aceast! etichet! pentru a identifica un .S*. +up!
aceasta el va c!uta %n propriul tabel de %ndrumare pentru a determina calea prin care s!
%ndrume pachetul $i eticheta care va fi folosit! % n c a d r u l u r m! t o r u l u i n o d .
@ e c h e a e t i c h e t ! e s t e % n l o c u i t ! c u c e a n o u ! $ i p a c h e t u l e s t e
t r i mi s c ! t r e u r m! t o a r e a d e s t i n a # i e . ? n r e # e l e l e M*. S e t i c h e t e l e f a c
r e g u l i l e d e t r i mi t e r e a pachetelor.
Se folose$te o etichet! diferit! pentru fiecare nod, $i aceast! etichet! este aleas! de
c!tre ruterul sau s-itch-ul care realizeaz! opera#ia de %ndrumare a pachetului. &cest
lucru ne permite s! folosim motoare de rutare foarte simple $i rapide, deoarece ruterul poate
selecta eticheta astfel %nc"t s! minimizeze procesarea. :uterele de intrare (marginale) ale
re#elei M*.S folosesc adresa de destina#ie a pachetelor pentru a determina care va fi
.S*-ul folosit. ?n interiorul re#elei, ruterele M*.S folosesc numai etichetele .S* pentru a
%ndruma pachetele c!tre ruterul de ie$ire.
7igura ;4. +iriarea pachetelor %n interiorul unui domeniu M*.S
%oncluzii
'ehniciile &'M sunt potrivite pentru orice necesitate, de la viteza mare de comutare
pana la re#elele locale.
&'M se def i ne$t e ca un mod de t r ansf er asi ncr on, pent r u a- l deosebi de
al t e t ehnol ogi i si ncr one. In acest tip de transfer, i nt er val el e de t i mp sunt
di sponi bi l e l a cer er e % n dependen# ! de t r af i c, i ar selectarea destina#iei se
efectueaz! prin descifrarea adreselor cuprinse %n fiecare celul! de informa#ie &'M.
In centrul arhitecturii &'M se afla o /celula/ de lungime fixa. 0 celula &'M este un
pachet de date scurt, de lungime fixa, care contine un antet scurt cu informatii de adresare,
urmat de 1incarcatura2. Structura celulei are o lungime de 34 de octeti, cu un antet de 3 octeti si
56 de octeti de incarcatura.
An comutator &'M este utilizat pentru trei viteze separate de operare. Sta#iile
de lucru (S') se pot conecta la comutator la viteze de transfer de D3Mb<s pentru
realizarea conexiunii %ntr-o re#ea de comunica#ii sau pentru a forma o re#ea local! mai mare.
'ehnologia &'M este caracterizat! prin mod de operare asincron si func#ionare bazat! pe
conexiuni. Celulele &'M sunt multiplexate $i transmise prin lin)uri la comutatoarele &'M printr-
un flux unic de celule. Multiplexarea celulelor &'M se realizeaz! prin
transfer asincron, fiind transmise numai atunci c"nd exist! date de transmis spre
deosebire de c a z u l mu l t i p l e x a r i i t r a d i # i o n a l e c u d i v i z i u n e % n t i mp c " n d
s e t r a n s mi t o c t e # i d e sincronizare sau supravie#uire c"nd nu sunt date de transferat.
:utarea curent! a celulelor &'M depinde de modul de stabilire a unei conexiuni
configurat! la cerere sau prestabilit!. 'ipul prestabilit de conexiune este cunoscut sub numele
de conexiune virtual! permanent! (*@CB*ermanent @irtual Connection), iar cel de-al doi lea
tip este cunoscut ca fi ind conexiune comutat! virtual ! (S@C B S-i ched @irtual
Connection).