Universitatea Politehnica Bucureti Facultatea Electronic,Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei

Tema nr. 2 : Modele de retele Wireless

Studeni: Cerchez Irina Croitoru Ctlina Iulia Matei Andreea Georgiana Grupa: 411 EIA Indrumtor proiect: prof. dr. ing. Rodica Stoian

2012

1. Introducere 1.1. Comunicarea prin unde electromagnetice n ultimii ani, retelele cu comunicaie radio (wireless fr fir) , nu neaprat formate din senzori, au nregistrat o crestere rapid a popularitatii, datorita avantajului principal pe care l ofer acestea: mobilitatea. Tehnologia de la baza acestui tip de comunicaie se bazeaz pe transmiterea informatiilor cu ajutorul undelor electromagnetice,folosind un spectru de frecvene larg pornind din zona undelor radio i extinzndu-se la zona microundelor sau a undelor infraroii. Cu toate acestea, este folosit (printr-un abuz asumat de limbaj) doar termenul de comunicaii radio. n numeroase publicaii tiprite n alte limbi dect engleza, este chiar adoptat cuvntul wireless, fr a mai fi tradus. Aceeai flexibilitate o prezint i limba romn, unde rareori mai sunt tradui termenii tehnici englezeti din domeniul ingineriei electrice (i nu numai). n acest raport, prin convenie, va fi utilizat termenul de comunicaie radio (chiar dac el nu concord ntru totul cu termenul de wireless) sau termenul de comunicaii fr fir (care sun mai puin academic n limba romn). Este binecunoscut faptul c evoluia comunicaiilor radio cunoate o istorie ndelungat, marcat chiar de o stagnare ctre mijlocul secolului XX. Revirimentul acestora sa ntregistrat odat cu apariia i extinderea reelelor de comunicaie radio numerice interconectate, ctre sfritul anilor 80. Conform unei definiii larg acceptate, o reea de tip WLAN (Wireless Local Area Network) reprezint un sistem flexibil de comunicaii radio, folosit ca extensie sau alternativ a unei reele de tip LAN (Local Area Network), care poate funciona numai prin cablu. Apariia reelelor de tip WLAN a constituit o necesitate, n special n spaiile limitate ca ntindere (cum ar fi: birouri, locuine, hoteluri, etc.), unde problemele cablare pot fi importante. Folosind undele electromagnetice, dispozitivele de tip WLAN transmit si primesc date, aproape independent de mediul de propagare (de exemplu, ziduri, ui, ferestre). Excepie fac unele materiale speciale cu capacitate de absorbie a acestor unde, rareori folosite ns n construcii. n acest fel, se elimin necesitatea existenei cablurilor, calitatea transmisiei fiind dependent doar de sfera maxim de trasmisie optim a emitorilor de unde electomagnetice. Alegerea unei soluii de comunicaie radio ofer urmtoarele avantaje: instalare foarte rapid, investiie iniial mic, amortizare rapid a investiiei, costuri de ntreinere reduse, flexibilitate n administrare, mobilitate i scalabilitate, eliminarea dificultilor care apar atunci cnd se ncearc utilizarea tehnicilor de cablare n zone greu accesibile. Dezavantajul major l constituie viteza ceva mai sczut de transmisie, n anumite medii. Aa cum s-a specificat, comunicaiile fr fir folosesc unde electromagnetice din domeniul radio i infrarou. Primul tip este i cel mai des utilizat, deoarece undele radio trec prin perei sau alte obiecte solide, n timp ce radiaia infrarou nu poate strpunge obiectele opace i are o raz de

acoperire mult mai mic. Totui, pentru reele aflate n interiorul unei camere sau n situaia n care nu exist obstacole ce ar putea bloca undele din domeniul infrarou, cea de-a doua soluie este frecvent luat n considerare pentru proiectare i implementare. Undele electromagnetice sunt n esen exploatate pentru capacitatea lor de a transporta informaie sub form de semnale ctre alte dispozitive. Primul tip de semnal care poate codifica informaie a fost transmis prin radiotelegrafie la nceputul secolului XX. Este vorba despre codul Morse (inventat de Samuel F.B. Morse, n jurul anului 1940). Mai trziu, odat cu apariia tehnicii modulaiei (n frecven sau n amplitudine), a devenit posibil transmiterea semnalelor numerice pe calea undelor radio. Ca fiinte umane, avem, fara ndoiala , capacitatea de a comunica, fie c vorbim sau scriem, gesticulm sau adoptm o anumit mimic a feei, conform unui set predefinit de reguli lingvistice sau de gestic. n acest fel, transmitem celorlai informaii. Mijloacele comunicrii umane odat nvate, devin reflexe. Singura limitare a acestora este determinat de posibilitatea efectiv a fiecruia dintre noi de a traduce propriile gnduri i idei n mesaje exprimate verbal sau scris, care s aib coeren. Atunci cnd discutm despre comunicarea prin mijloace electronice, lucrurile se schimb, cteva elemente fiind totui asemntoare comunicrii umane. Comunicaia ntre dispozitivele electronice se poate realiza doar dac acestea respect acelai set de reguli predeterminate i standardizate. Un prim exemplu n acest sens este modelul OSI (Open Systems Interconect) pentru stivele de protocoale din alctuirea sistemelor de comunicare, acesta constituind de fapt punctul de plecare pentru diferitele standarde de comunicaie. Acestea trebuie sa acopere toate aspectele procesului de comunicaie, de la modul de manipulare a datelor (la nivelul superior, 7), pn la modul de utilizare a mediului fizic (la nivelul inferior, 1). Comunicarea ncepe cu un prim mesaj (sau o prim informaie), care trebuie trimis() de la un individ sau un dispozitiv la altul. Pentru a realiza aceast transmisie de informaie sunt necesare trei elemente: sursa mesajului emitorul; destinaia mesajului receptorul; mediul folosit pentru transmiterea mesajului canalul. Reelele de comunicaie radio pot fi configurate n 2 moduri: ad hoc, mod ce permite dispozitivelor fr fir s comunice punct-la-punct; infrastructur, mod ce permite dispozitivelor fr fir s comunice cu un nod central avnd capacitatea de a comunica cu noduri cablate din reea. Ambele moduri de configurare necesit una sau mai multe plci de reea, numite plci de tip WLAN. (Retelele radio configurate n modul infrastructur pot necesita, n plus, un dispozitiv central numit punct de acces.)

2.1.2. Reele ad hoc de senzori O reea ad hoc se formeaz n mod dinamic prin cooperarea unui numr arbitrar de noduri independente. Fiecare nod ia decizii n funcie de starea reelei la momentul respectiv, fr existena unei infrastructuri prestabilite. Subsistemul de senzori al unitii mobile este o astfel de reea, care are capacitatea de a se configura n manier ad hoc. Din cauza lipsei unei infrastructuri fixe, n reeaua ad hoc, prelucrarea datelor numerice vehiculate se efectueaz, de regul, de o manier descentralizat. Nodurile reelei au resurse limitate de energie si memorie. O transmisie realizat de un astfel de dispozitiv poate fi recepionat de mai multe noduri situate n vecintatea sa, ceea ce provoac interferene ntre diferite semnale. Atat selectarea nodului care va efectua transmisia mesajului, ct i traseul acestuia sunt decise de fiecare nod, conform cu protocolul prezent n reeaua respectiv. n cazul de fa, (eKo) nodurile reelei sunt coordonate de un protocol de tip XMesh, care va fi prezentat ulterior. Diverse protocoale de direcionare a mesajelor (operaie numit, prin abuz de limbaj, rutare de la termenul englezesc routing) sunt condiionate de capabilitile reelei. Astfel, nainte de implementare, trebuie stabilii parametrii de funcionare, performanele dorite de comunicaie i limitrile reelei. Problema cea mai important legat de reelele ad hoc o constituie pstrarea evidenei conexiunilor dintre noduri, care se poate schimba de la un moment la altul. Fr aceast funcie, reeaua ad hoc nu poate exista. Spre deosebire de reelele de obinuite de comunicaie, cele formate din senzori au ca atribuii suplimentare (n afara realizrii comunicrii de date) detecia i estimarea unor evenimente de interes din retea. O retea ad hoc de senzori const ntr-un numr de senzori distribuii pe o anumit arie geografic. Fiecare astfel de senzor poate avea un anumit nivel de inteligen artificial, msurat de complexitatea algoritmilor de prelucrare primar i transmiterea n reea a datelor achiziionate. Algoritmi evoluai de identificare i predicie a fenomenelor ecologice Iata cteva exemple de retele de senzori cu comunicatie radio: reele militare, utilizate pentru a furniza ct mai multe informaii despre micrile inamicului, explozii i alte fenomene de interes; reele civile pentru detecia i caracterizarea accidentelor (sau chiar a atacurilor) cu materiale chimice, biologice, radiologice, nucleare i explozive; reele pentru detecia i monitorizarea schimbrilor de mediu Principalele obiective ale unei reele ad hoc de senzori depind de aplicaie, dar urmtoarele principii sunt comune Determinarea valorii unui parametru ntr-o anumit locaie: ntr-o reea din mediu, se pot astfel determina simultan: temperatura, presiunea atmosferic, intensitatea solar, umiditatea relativ, etc., pentru mai multe locaii diferite. La un anumit nod se pot conecta astfel diferite tipuri de senzori, fiecare avnd o rat diferit de eantionare i un interval propriu al valorilor admisibile. Detectarea momentelor n care au loc evenimentele de interes i estimarea parametrilor evenimentelor detectate.

Clasificarea unui obiect detectat. De exemplu, n reeaua senzorilor din traficul urban, se pot determina tipul autovehiculului (autoturism, camion, autobuz, etc.), numrul de nmatriculare, culoarea, etc. Urmrirea unui obiect. De exemplu, urmrirea deplasrii unei specii oarecare ce i are habitatul n aria geografic acoperit de reea.

Printre cerinele reelelor ad hoc se numr urmtoarele: Necesitatea existenei unui numr considerabil de senzori staionari, pentru a asigura o bun comunicare cu senzorii mobili, dac acetia exist. Cele mai multe noduri dintr-o reea de senzori ar trebui s fie staionare. Totui, numrul prea mare de senzori ridica o alta problem: cea a scalabilitii. Consumul sczut de energie. Deoarece, n multe aplicaii, senzorii sunt amplasai n zone izolate, ntreinerea unui nod este deseori dificil. n acest caz, durata de via a unui nod poate fi determinat de durata de via a sursei de alimentare (baterie), deci este necesar minimizarea consumului de energie. Majoritatea senzorilor cu comunicaie radio sunt de aceea dotai cu celule solare i acumulatori rencrcabili. Capacitatea de auto-organizare. Avnd n vedere numrul mare de noduri i amplasarea acestora n locaii greu accesibile, este esenial ca reeaua s fie capabil de auto-organizare; configurarea manual este adesea imposibil. Nodurile pot eua (fie din lipsa de energiei, fie din motive de degradare fizic) sau se pot aduga reelei. Prin urmare, reeaua trebuie s fie capabil s se reconfigureze periodic pentru a putea continua s funcioneze. Nodurile individuale se pot deconecta de restul reelei, dar trebuie meninut un grad mare de conectivitate. Prelucrarea colaborativ a semnalelor. O caracteristic distinctiv a reelelor de senzori este aceea c ele nu trebuie s asigure doar comunicarea, ci i detecia sau identificarea/estimarea unor evenimente de interes din mediul monitorizat. Pentru a mbunti performana de detecie/estimare, este util ca datele de la mai muli senzori s poat fi agregate, dei au naturi diferite (date utile sau mesaje de control). De regul, aceast agregare conduce la diminuarea performaelor reelei, ns contribuie la creterea securitii transmisiei. Abilitatea de rspuns la interogare. Un utilizator poate dori interogarea unui nod individual sau a unui grup de noduri pentru studiul informaiilor culese din regiunea respectiv. n funcie de maniera de agregare a datelor, este posibil ca aceast operaie s fie restrictiv. De aceea, exist posibilitatea implementrii unui protocol prin care mai multe noduri locale de colectare vor aduna datele dintr-o anumit arie i vor crea mesaje de sumar. O interogare poate fi trimis nodului de colectare care este cel mai aproape de locaia dorit. 2.1. O retea de senzori ierarhica Vom infatisa un exemplu de retea de senzori in termeni militari pentru a arata cum coopereaza si cum strang si propaga senzorii, informatia in retea. Arhitectura retelei de senzori corespunzand unei tactici militare este prezentata in Fig. 1. si consta din grupuri de unitati(clustere) coordonate de comandanti(nodurile parinte).

Fig.1. Retea de senzori ierarhica Nodurile parinte primesc ordine direct de la cartierul general(noduri sink, de intrare/iesire in/din retea) si in schimb trimit cartierului general rapoartele lor. Astfel comandantii(nodurile parinte) trimit ordinele primite de la cartierul general generalilor lor (conducatorilor grupurilor). Fiecare conducator de grup este responsabil pentru un grup de soldati (nodurile fiu). Soldatii comunica doar local in cadrul unui grup cu ceilalti soldati sau cu conducatorul grupului. Soldatii dintr-un grup nu pot comunica cu conducatorii altor grupuri in timp ce conducatorii grupurilor pot comunica intre ei. Dupa ce primesc informatiile de la soldatii pe care ii au in subordine, conducatorii de grup transmit observatiile lor comandantilor( nodurilor parinte). Intr-o lupta, soldatii ce apartin unui grup il contacteaza pe conducatorul grupului si ii comunica informatiile colectate de grup. Generalul poate astfel da un ordin soldatilor sai pentru a actiona sau poate sa-l contacteze pe comandant pentru a-i cere parerea. In cazul unei actiuni decisive, precum o comanda de atac, numai cartierul general poate da o comanda decisiva bazata pe informatiile comandantilor. 2.2. Provocarile retelelor de senzori Provocarile retelelor de senzori apar la proiectarea hardware, protocoalele de comunicatii si proiectarea aplicatiilor. Marirea duratei de functionare a unei retele de senzori si construirea unui

sistem inteligent de colectare a datelor sunt 2 provocari importante ale retelelor de senzori. Alte provocari sunt: topologia retelelor de senzori se schimba foarte repede; senzorii folosesc un model de comunicatie broadcast in timp ce majoritatea retelelor sunt bazate pe comunicatii punct la punct; senzorii sunt limitati in ceea ce priveste energia, capacitatile de calcul si memoria; senzorii sunt predispusi la esecuri; senzorii sunt dispusi compact in numar mare. Problema poate aparea in termeni de coliziuni si congestie. Pentru a evita coliziunile senzorii care sunt in aria de emisie a altor senzori nu trebuie sa emita in acelasi timp; Desfasurarea ad-hoc necesita ca sistemul sa identifice si sa faca fata la consecintele distribuirii si legaturilor dintre nodurile retelei; mediul dinamic in care funtioneaza senzorii impune retelei sa se adapteze in timp la modificarile legaturilor dintre noduri si la diversi stimuli exteriori retelei. 2.3. Cerinte Necesitatile retelelor de senzori includ urmatoarele: Un numar mare de senzori: - pentru a utiliza in mod eficient dimensiunile mici si costul redus al senzorilor, retelele de senzori pot contine mii de noduri. Administrarea acestor uriase retele este o problema majora. Impartirea in grupuri(clustering) este o solutie la aceasta problema. Astfel, senzorii vecini se unesc pentru a forma un grup(cluster) si aleg un conducator de grup pentru a administra grupul. Consum mic de energie: - In multe aplicatii nodurile senzor se vor afla intr-o locatie indepartata in care si nu se va putea face intretinerea acestuia. Astfel durata de functionare a unui nod poate fi determinata de timpul de viata al bateriei acestuia, drept urmare senzorul trebuie sa consume cat mai putina energie. Reincarcarea bateriilor unui numar de senzori este scumpa si necesita timp. Utilizare eficienta a memoriei reduse: - la construirea unei retele de senzori, trebuie tinut cont de probleme precum construirea unor tabele de rutare, raspunsuri la fluxuri de date si probleme de securitate pentru a ne incadra in memoria limitata de care dispun nodurile retelei. Acumularea de informatii: - numarul urias de senzorii pot duce la congestia retelei datorita cantitatii mari de informatii. Pentru a rezolva aceasta problema unii senzori cum ar fi conducatorii de grup pot acumula informatia si pot face diverse calcule (medii,sume,calcul de maxime si minime), pentru a realiza un rezumat pe care mai apoi sa-l raspandeasca(sa faca un broadcast) in retea. Autoorganizarea retelei: - avand in vedere numarul mare de noduri si posibilitatea ca acestea sa se afle in locatii greu accesibile, este esential ca reteau sa aiba capacitatea de a se auto-oraganiza. Mai mult decat atat unele noduri pot inceta sa functioneze, din diverse cauze(fie ca nu mai au energie, fie ca se strica) iar unele noduri se pot alatura retelei. Astfel reteau trebuie periodic sa se reorganizeze pentru a putea sa funtioneze la parametri optimi. Noduri individuale se pot deconecta de restul retelei dar per ansamblu trebuie pastrat un grad ridicat de conectivitate la nivelul retelei. Prelucrarea de semnale in colaborare: - inca un factor care diferentiaza aceste retele de Retelele Mobile Ad-hoc(MANET) este acela ca scopul final este detectarea/estimarea unor evenimente si nu doar comunicarea. Pentru a imbunatati performantele de detectie este adesea util de a imbina date de la mai multi senzori. Aceasta imbinare a datelor necesita transmiterea datelor si mesaje de control. Aceasta nevoie poate introduce constrangeri in arhitectura retelei.

Capacitatea de a interoga: - sunt 2 tipuri de adresare in retelele de senzori; data-centric si adsress-centric. In ceea ce priveste data-centric se vor face interogari in regiuni specific ale retelei. In timp ce folosind address-centric, interogarea se va efectua in mod individual pe un nod. 2.4. Posibile avantaje ale retelelor de senzori in comparatie cu retelele MANET Desi au fost dezvoltate numeroase protocoale si algoritmi pentru retele wireless ad-hoc, acestea nu sunt chiar potrivite caracteristicilor si cerintelor unice ale retelelor de senzori. Avantajele retelelor de senzori asupra retelelor wireless ad-hoc sunt: retelele de senzori wireless imbunatatesc precizia detectiei prin faptul ca ofera posibilitati de procesare distribuita a unor mari cantitati de informatie detectata (spre exemplu date despre un seism, informatii din imagini cu o rezolutie mare) pe cand retelele de senzori pot cumula aceste date pentru a oferi o persepectiva multi-dimensionala a mediului. au o mare arie de actiune prin intermediul a mii de senzori; pot continua sa functioneze precis chiar si cazul in care unii dintr senzori se defecteaza. Astfel permit o mare toleranta la defect printr-un nivel ridicat al redundantei; retelele de senzori wireless pot deasemenea imbunatati accesul la distanta pentru anumiti senzori oferind noduri de intrare/iesire (sink) care le permit sa se conecteze la alte retele precum internetul, folosind suprafete mari de legaturi wireless. sunt minimizate interventiile umane si managementul pot lucra in medii ostile si neingrijite pot sa reactioneze in mod dinamic la schimbarile aparute in retea 2.5. Modul de operarea al retelelor de senzori ad-hoc O retea de senzori ad-hoc este o colectie de noduri senzor ce formeaza o retea temporara fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. Cu alte cuvinte, nu este o strructura fixa. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoare-receptoare wireless de radio frecventa, pe post de interfata de retea iar comunicatia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. Fiecare nod din retea se comporta ca un router, rutand pachete pentru nodurile vecine. Retelele ad-hoc trebuie sa faca fata la schimbari frecvente de topologie. Aceasta se intampla deoarece nodurile senzor sunt predispuse esecurilor si deasemenea noduri noi se pot alatura retelei si astfel se poate compensa aparitia nodurile defecte si se poate chiar maximiza eficienta retelei. Datorita acestor caracteristici o problema esentiala in proiectarea unei retele de senzori este dezvoltarea unei retele de senzori cu posibilitati de auto-organizare si cu protocale de rutare dinamice care sa gaseasca rutele cele mai eficiente pentru comunicarea intre nodurilel retelei. Pentru senzorii mici pentru a se coordona in scopul realizarii unei detectii considerabile, cu consum de energie mic, acestia trebuie sa lucreze in grup(cluster). In fiecare grup, un nod este desemnat ca fiind conducatorul grupului pentru a se ocupa de administrarea celorlalte noduri ale grupului. Avantajele conducatorilor de grup: gruparea le permite senzorilor de a-si coordona in mod eficient interactiunile locale pentru realizarea unui obiectiv global; scalabilitatea; creste robustetea retelei;

utilizare mai eficienta a resurselor; consum mai mic de energie.

In Fig.2 este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii(services-layer), nivelul de date(data-layer) si nivelul fizic (physical-layer).

Fig.2. Nivele ale arhitecturii retelelor de date Serviciile din nivelul de servicii includ printre altele, protocoale de rutare, distribuirea si acumularea datelor. Nivelul fizic se refera in mod fizic la nodurile retelei, care pot fi noduri fiu,noduri conducatoare de grup,noduri parinte(noduri conectate la 2 sau mai multe noduri conducatoare de grup). Mesajele din retea sunt modelate virtual la nivelul de date. Nodurile sink emit o cerere de tip broadcast, fie intregii retele,fie spre o regiune anume a retelei, in functie de tipul cererii. Cand nodurile senzorii apropiate de obiectul ce trebuie detectat, detecteaza spre exemplu o schimbare de temperatura, locatie, viteza etc. fac un broadcast cu aceste date catre toate nodurile vecine. Sarcina conducatorilor de grup este de a procesa si a acumula informatie si apoi sa faca un broadcast catre nodurile sink prin intermediul nodurilor vecine. Deoarece nodurile conducator de grup primesc numeroase informatii de la nodurile din grup acestea trebuie sa proceseze si sa filtreze aceste informatii. In retelele de senzori pentru a compensa limitarile hardware in ceea ce priveste memoria disponibila, bateria si puterea de calcul, aplicatiile cu retele de senzori dispun de un numar mare de senzori in zona de interes. Acesti senzori colaboreaza intre ei comportandu-se ca o mare retea wireless ad-hoc. Distanta mica dintre noduri ajuta deasemenea la economiserea energiei, informatia strabate distante mai mici. 2.6. Process query system Process query system este un sistem ce are la baza detectia proceselor si prezinta urmatorul framework.

Fig. 3. Framework-ul PQS Framework-ul PQS din figura de mai sus contine 5 pasi: 1. Prezentarea mediului monitorizat ce consta in procese care se afla in diverse stari dinamice si observabile. 2. Starile dinamice nu pot fi observate in mod direct, ele produc evenimente observabile 3. Din acest moment intervin senzorii care detecteaza evenimentele si le comunica unui centru spre analiza. 4. Observatiile senzorilor despre starile dinamice ale proceselor sunt de multe ori neconcludente si in acest moment se emit diverse ipoteze despre posibilele stari ce au dus la obervarea unui anumit eveniment

5. In urma ipotezelor se ajunge la cunoasterea starilor sistemului In figura 2 se demonstreaza conceptul detectiei proceselor. 2.7. Adresarea data-centric versus adresarea adress-centric In continuare voi explica de ce este mai avantajos ca o retea de senzori sa foloseasca adresarea datacentric in locul adresarii adress-centric. Ideea de baza a unei retele de senzori este aceea de a proiecta noduri senzori foarte simple si ieftine. In acest fel aplicatiile retelelor de senzori pot contine mii de astfel de noduri si astfel sarcinile vor fi distribuite in mod echitabil in retea, fara a o supraincarca. Atribuind o adresa unica fiecarui nod este scump, avand in vedere ca mii de senzori sunt folositi intro aplicatie. Limitele in ceea ce priveste memoria si puterea de calcul confera independenta retelei in raport cu un nod al retelei si informatia pe care acesta o contine. Ne intereseaza informatia la nivel de grup nu la nivel de nod senzor. Aplicatiile ce folosesc adresarea data-centric se concentreaza pe informatie. Deci in loc sa faca o interogare senzorului x, interogarea va fi facuta regiunii y cunoscuta prin intermediul dispozitivelor GPS plasate pe nodurile senzor. Ideea de a folosi dispozitive GPS pentru a localiza cu usurinta senzorii este foarte importanta in distribuirea pachetelor de informatii, astfel putem trimite interogari unor regiuni anume ale retelei folosind GPS-urile incorporate in unele noduri senzor. Din nefericire GPS-urile incorporate in unele noduri senzor pot indica eronat atunci cand campul lor de vizibilitate este blocat. Mai mult GPS-urile indica locatiile cu aproximatie si astfel noduri foarte apropiate vor avea aceeasi locatie. 2.8. Acumularea si distribuirea de informatii Unele noduri senzor sunt destinate acumularii de informatii de la nodurile vecine. Nodurile acumulator pot stoca.procesa si filtra informatia in vederea obtinerii unei informatii semnificative pe care o trimit la nodurile sink. Acumularea este utila datorita urmatoarelor motive: mareste cercul de cunoastere; mareste nivelul de precizie; mareste redundanta informatiei pentru a compensa nodurile care se strica. Informatia din nodurile senzor in general trebuie rutata prin cateva noduri intermediare pentru a ajunge la destinatie. Probleme apar atunci cand nodurile esueaza sa trimita mai departe mesajele primite. Ale probleme ar fi: Protocoalele de rutare ar trebui sa gaseasca calea cea mai scurta; Redundanta: un nod senzor poate primi acelasi pachet de date de mai multe ori. In retelele de senzori avem doua scenarii pentru distribuirea de date: pe baza de interogare si update continuu. Fiecare scenariu se foloseste in aplicatii specifice. Primul scenariu este folosit ca o relatie de unu la unu (one-to-one). Astfel nodul de sink face un broadcast cu o interogare si in schimb primeste de la nodurile senzor un raport ca raspuns la interogare. De exemplu nodul sink poate cere sa afle cand este vazut un tanc inamic, iar reteau de senzori ii raspunde cand tancul este detectat. Al doilea scenariu reprezinta o relatie de tip one-to-many. Astfel nodul sink face un broadcast cu o interogare si primeste update-uri continue la aceasta interogare. De exemplu pentru monitorizarea unui obiect in miscare, senzorii vor raspunde cu un raport periodic referitor la noua pozitie a

obiectului. Acest al doilea scenariu are un consum mare de energie; dar precizia inforamtiilor este mai buna pentru acest tip de scenariu de distributie. 3. Protocoale de rutare intr-o retea de senzori In general intr-o retea de senzori adresarea se face data-centric si folosirea protocoalelor traditionale nu este intotdeauna potrivita si eficienta. Folosind protocolul IP si protocoalele de rutare corespunzatoare este nepotrivit pentru retelele de senzori deoarece senzorii nu pot intretine tabele de rutare si pe deasupra, aceste tabele de rutare nu sunt intotdeauna necesare intr-o retea de senzori. Datorita faptului ca singura sarcina este de a trimite date utilizatorului, intretinerea unei tabele de rutare in fiecare nod senzor de la sursa catre nodul sink este o problema in plus. Mai degraba nodurile senzor pot coopera interactiv pentru a gasi o cale catre utilizator. Astfel un protocol de rutare intr-o retea de senzori trebuie sa fie robust, eficient din punct de vedere al energiei consumate, sa foloseasca un timp cat mai scurt de a gasi rutele si sa creeze cat mai putin trafic in retea. Cerintele de comunicare intr-o retea de senzori sunt in mod semnificativ diferite de cele dintr-o retea cablata sau o retea wireless, ceea ce duce la o serie de constrangeri de proiectare. Astfel caracteristicile ce trebuiesc avute in vedere la proiectarea unei retele de senzori sunt: Data-centric : spre deosebire de retelele traditionale un nod senzor nu are identitate (o adresa specificata). Astfel intr-o aplicatie bazata pe o retea de senzori este putin probabil sa intrebi: Care este temperatura in zona senzorului 27? Mai degraba aplicatiile se focuseaza pe informatiile generate de noduri. Informatiile sunt denumite prin intermediul atributelor si aplicatiile necesita ca informatia sa corespunda unor anumite valori ale atributelor. Astfel primitiva de comunicatie intr-o retea de senzori este o cerere(interogare) Unde sunt nodurile a caror temperatura a trecut recent de 30 de grade?. Specific aplicatiei: In retelele traditionale ruleaza un numar mare de aplicatii. In retelele de senzori aplicatiile se bazeaza pe acumularea si stocarea de date.

3.1. Metrici pentru algoritmi de rutare Puterea maxima disponibila a unei rute (PA). Ruta care detine cel mai mare PA este de preferat. PA totala a unei rute se calculeaza adunand puterea maxima disponibila a fiecarui nod de-a lungul rutei. Ruta de energie minima (ME): ruta care consuma minimum de energie pentru a transmite pachete de date intre nodul sink si un nod senzor se numeste ruta de energie minima. Ruta cu numar minim de hopuri (MH) 3.2. Algoritmi de rutare

1. Flooding este o tehnica veche care se poate folosi deasemenea pentru rutare in retele de senzori. Aceasta tehnica consta in faptul ca fiecare nod ce primeste pachete de date sau pachete administrative face un broadcast cu acestea pana cand un numar maxim de hopuri este atins pentru acel pachet sau pana cand destinatia pachetului este chiar nodul insasi. Flooding-ul este o tehnica cu caracter reactiv si nu necesita o intretinere costisitoare a topologiei ori algoritmi complecsi de descoperire a rutelor. Totusi are unele deficiente: Implozia: situatie in care mesaje duplicat sunt trimise aceluiasi nod. De exemplu daca nodul senzor A are N noduri senzori vecini care sunt deasemenea si vecinii nodului senzor B atunci senzorul B primeste N copii ale mesajului trimis de nodul A; Overlap: daca 2 noduri sunt in aceeasi regiune de observatie, amandoi pot simti aceeasi stimuli aproximativ in acelasi timp. Ca rezultat senzorii vecini vor primim mesaje duplicat; Nu tine cont de resurse: Acest protocol nu tine seama de resursele de energie disponibile. Este nevoie de un protocol constient in ceea ce priveste resursele care sa contabilizeze cuantumul de energie disponibil in fiecare moment. 2. Gossiping este o derivatie a flooding-ului in care nodurile nu fac broadcast ci trimit mesajul unuia dintre vecini ales in mod aleator. Astfel odata ce nodul senzor primeste un mesaj el selecteaza la intamplare unul dintre vecinii sai si ii trimite mesajul. Desi acest protocol elimina problema imploziei, in fiecare nod fiind doar o copie a mesajului este nevoie de mai mult timp pentru a propaga mesajul prin retea. 3. Protocole pentru informatii in retele de senzori bazat pe negociere (SPIN) O familie de protocoale adaptive numite SPIN sunt proiectate in intampinarea deficientelor clasicului flooding, prin negociere si ajustarea resurselor. Aceasta familie de protocoale se bazeaza pe 2 idei: nodurile senzor functioneaza mai eficient si conserva energie trimitand date care descriu datele nodurilor senzori in loc de a trimite toata informatia. senzorii trebuie sa monitorizeze modificarile in ceea ce priveste resursele de energie. SPIN are 3 tipuri de mesaje: ADV, REQ si DATA. Inainte de a transmite mesajul DATA senzorul face un broadcast cu mesajul ADV ce contine un descriptor numit meta-data (descrierea mesajului DATA). Daca un vecin este interesat de date, trimite un mesaj de tip REQ(cerere de date) si ii este trimis mesajul DATA. In continuare acest nod vecin face un broadcast cu mesajul ADV. Ca rezultat fiecare nod din retea care este interesat de date va avea o copie a datelor. A se observa ca SPIN se bazeaza pe adresarea data-centric in care nodurile retelei fac un broadcast cu o reclama a datelor si asteapta o cerere de trimitere a datelor. Astfel SPIN ajuta la distribuirea eficienta a informatiei intr-o retea de senzori cu constrangeri in privinta energiei. Nodurile ce ruleaza SPIN atrbuie datelor nume folosind descriptori de nivel inalt numiti meta-descriptori. Se foloseste negocierea pentru a elimina transmiterea datelor redundante prin retea. In plus nodurile ce folosesc SPIN iau deciziile de comunicare atat in functie de date cat si in functie de resursele disponibile. Avem in aceasta familie 4 protocoale specifice: SPIN-PP si SPINEC optimiziate pentru retelele point-to-point si SPIN-BC si SPIN-RL optimizate pentru retele de tip broadcast.

4. Algoritmi de rutare cu asignare secventiala (SAR) SAR reprezinta un set de algoritmi cu ajutorul carora sunt efectuate operatii de organizare si administrare in retele de senzori. SMACS este un protocol de autoorganizare care permite unui grup de senzori de a-si descoperi vecinii si de a stabili regulat sesiuni de transmisie/receptie fara a necesita o unitate centrala de administrare. Algoritmii SAR creaza numerosi arbori in care radacina fiecarui arbore este un nod aflat doar la un hop distanta fata da nodul sink. Fiecare arbore creste astfel de la nodul sink inspre reteaua de senzori evitand nodurile cu resurse mici de energie. La sfarsitul aceste proceduri majoritatea nodurilor apartin mai multor arbori. Acest lucru permite unui nod senzor de a alege un arbore pentru a trimite informatia la nodul sink. 5. LEACH(Low-energy Adaptive Clustering Hierarchy) LEACH este un protocol bazat pe clustere de noduri care minimizeaza energia disipata in retelele de senzori. Rolul acestui algoritm este acela de a selecta in mod aleator conducatorii de grup astfel incat energia disipata in timpul comunicarii cu baza este raspandita tuturor nodurilor senzor din retea. Modul de operare al LEACH este impartit in doua faze: Faza de setup: In aceasta faza fiecare nod senzor alege un numar aleator intre 0 si 1. Daca acest numar este mai mic decat un prag T senzorul este considerat conducator de grup. Dupa ce sunt selectati conducatorii de grup, acestia anunta celelalte noduri senzor ca ei sunt noii conducatori de grup. Indata ce nodurile senzor primesc anuntul, acestea determina grupul la care vor apartine pe baza puterii semnalului anunt primit. Apoi senzorii nod informeaza conducatorul de grup ales ca vor fi membru al grupului iar conducatorul de grup le asigneaza un slot de timp in care nodurile pot trimite informatii conducatorilor de grup. Aceasta abordare este de tip TDMA. Faza de actiune: In aceasta faza nodurile senzor pot incepe sa detecteze si sa transmita informatii conducatorilor de grup. Acestia acumuleaza informatiile de la nodurile din grupul lor inainte de a le trimite la baza. Dupa o anumita perioada de timp petrecuta in aceasta faza reteaua intra iar in faza de setup si intr-o alta runda de selectie a conducatorilor de grup. Astfel un protocol bazat pe clustere care utilizeaza rotatia aleatoare a conducatorilor de grup pentru a distribui in mod uniform sarcina energetica in toata reteaua de senzori. 6. Difuzie directa Difuzia directa se refera la o paradigma de raspandire si coordonare bazata pe adresarea datacentric pentru distribuirea datelor colectate utilizatorului. Interogarile utilizatorului sau sarcinile sunt inserate ca mesaje de interes descriptive prin intermediul unui nod sink. De examplu Tip = animal cu 4 picioare; interval = 20 ms, durata = 10s. Interogarea parcurge distanta dintre nodul sink si nodul destinatie prin broadcast. In timpul parcurgerii retelei sunt creati gradienti pentru a mentine informatii depre nodurile sursa si destinatie. Cand interogarea a ajuns la destinatie si informatia este disponibila, aceasta este trimisa pe acelasi drum cu ajutorul informatiilor din gradienti pana la nodul sink. Difuzia directa este un procedeu de nivel jos, care plateste unpret considerabil in termeni de utilitate. Aceasta metoda este predispusa defectarilor nodurilor si consuma timp prin selectarea unor noi cai de trimitere a interogarii.

7. Rumor routing Ideea de baza in rutarea pe baza de zvon este de a folosi agenti pentru a creea cai catre fiecare eveniment care apare. Agentii sunt de fapt mesaje cu timp de viata mare care parcurg reteaua.Mai tarziu interogarile pot urma aceste cai generate de agenti. Pentru a se alatura cailor, interogarile sunt trimise la inceput prin retea precum in figura de mai jos.

Fig. 4. Rumor routing Fiecare nod din retea mentine o lista cu vecinii sai si o tabela de evenimente cu informatii de rutare catre toate evenimentele cunoscute. Cand reteaua intra in functiune lista de vecini este creata printrun broadcast si prin ascultarea broadcast-urilor celorlalte noduri. Daca evenimentele sunt necesare doar un anumit timp sau dimensiunea tabelei de evenimente este limitata, se pot adauga etichete de timp evenimentelor ce sunt adaugate in tabele. 8. AFS (Adaptive Forwarding Scheme) AFS este o metoda ce introduce o schema de diferentiere pe servicii. In acest scop se va prezenta un model de diferentiere pe servicii pentru retelele de senzori. Sursa stie gradul de importanta al fiecarui pachet pe care-l trimite ceea ce se poate translata in nivele de prioritate predefinite. Astfel se stabileste PHB(nivelul de prioritate) pentru fiecare pachet. Ceilalti senzori vor prelua pachetul si vor decide tipul serviciilor pe care le vor oferi unui pachet in functie de nivelul sau de prioritate. Acest tip de model este extrem de scalabil deoarece indiferent de numarul senzorilor, un nod are de-a face cu un singur pachet la un moment de timp. Se vor defini trei abordari pentru a oferi garantia ca pachetul a ajuns la destinatie: Confirmarea

 Redundanta pachetelor, vor fi trimise mai multe copii ale pachetelor FEC(forward error correcting) : coduri de corectie a erorilor Abordarea pe baza redundantei pachetelor se face, precum in figura de mai jos, in urmatoarele moduri: Multipath forwarding: foloseste avantajul ca mediul wireless este de tip broadcast, toate nodurile vecine pot asculta mediul. Astfel desi este un singur hop urmator pe baza algoritmului folosit, mai multe noduri pot transmite pachetul. Multipacket forwarding: un singur nod transmite mai departe pachetul. Redundanta este in faptul ca pachetul este trimis de mai multe ori. Transmisie hibrida: este o combinatie e primelor 2 metode. Este fixat un numar minim de cai pe care trebuie transmis pachetul, iar daca un nod nu dispune de acest numar minim transmite pachetul de mai multe ori pe aceeasi cale pentru compensare.

Fig. 5. Modalitati de abordare a redundantei pachetelor

9. GAF(Geographic Adaptive Fidelity)

 acest protocol se bazeaza pe ideea de a creea un grid virtual pe baza informatiilor de locatie. are performante asemanatoare cu un protocol de rutare din retele ad-hoc obisnuite dar cu un plus in ceea ce priveste conservarea energiei este un protocol dependent de aplicatie si necesita imbunatatiri in ceea ce priveste estimarea timpului de activitate a nodurilor este aplicabil atat retelelor mobile cat si celor stationare, dar performantele sunt mai bune in cele stationare Mod de functionare: un nod ramane activ pentru un timp Ta cu acest timp este facut un broadcast celorlalte noduri din grid timpul de inactivitate a unui nod este ajustat in functie de Ta in perioada de descoperire a retelei fiecare nod face un broadcast cu un mesaj de descoperire periodic la intervale de timp Td.

Fig. 6. Rutarea GAF

4. Concluzii

Zi de zi se dezvolta numeroase aplicatii care au la baza retelele de senzori. Acum si in viitorul apropriat retelele de senzori vor ocupa un rol din ce in ce mai important in viata noastra de zi cu zi. Retelele de senzorii vor fi un element esential in industrie, agricultura, medicina si aplicatiile casnice. Deaceea retelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste, mai economice, cu un timp cat mai mare de viata, rezistente la conditiile mediului si al schimbarile permanente ale topologiei. Mai mult costul trebuie minimizat pe cat posibil. Afirmatiile de mai sus se bazeaza pe faptul ca in momentul de fata exista o implicare intensa in cercetarea retelelor de senzori, care aduc imense beneficii si totodata provocari. Progresul la nivel hardware si retelele wireless au contribuit la dezvoltare continua a unor senzori de joasa putere,ieftini si de dimensiuni mici. Acesti senzori formeaza ad-hoc sute sau chiar mii de noduri de mici senzori distribuiti pe o anumita arie geografica. Aceste noduri colaboreaza pentru a forma o retea de senzori. Reteau de senzori astfel formata poate oferi acces la informatie oricand si oriunde pe o anumita arie geografica, colectand,procesand,analizand si distribuind informatia. Deci, reteau de senzori participa in mod activ pentru a creea un mediu inteligent. Retelele de senzori sunt fiabile, precise,flexibile,implica costuri mici, sunt usor de dezvoltat si deaceea sunt intrebuintate in numeroase domenii. De exemplu cu ajutorul retelelor de senzori putem detecta si colecta date cu privire la: posibile defecte ale unor echipamente, fenomene meteorologice, cutremure si chiar cu privire la un posibil atac terorist. Arhitectura unui nod al unei retele de senzori este alcatuita din 5 componente de baza: dispozitiv hardware detector, procesor, memorie, sursa de alimentare si un aparat de emisie-receptie. Aceste dispozitive sunt usor de organizat pentru ca nu este nevoie de control uman, ele detecteaza, evalueaza si actioneaza in medii naturale. Se pot organiza singure, ad-hoc si se pot adapta pentru a face fata in diverse aplicatii. Fiecare nod senzor are posibilitati de comunicare wireless si poate realiza procesare de semnal si pentru distribuire de informatii. Datorita energiei limitate, puterii ridicate de calcul ale unui nod senzor, este nevoie de un numar mai mare de senzori in functie de cat de mare este regiunea pe care trebuie sa o deserveasca reteaua. Astfel un numar mai mare de senzori permite retelei de senzori spre exemplu de a relata cu o precizie mai buna viteza exacta, directia, marimea precum si alte caracteristici ale unui obiect aflat in miscare in comparatie cu un singur senzor. Avand un numar mare de senzori este important costul unui singur senzor pentru a justifica costul total al retelei se senzori. Comunicatia in retelele de senzori nu este in mod obisnuit de la un cap la celalalt(end to end), energia nodurilor este de obicei mai limitata in retelele de senzori decat in alte retele wireless datorita trasaturilor caracteristice ale senzorilor si datorita problemelor de incarcare a bateriilor acestora. Studiile au aratat ca popularele dispozitive bazate pe tehnologia Bluetooth sunt nepotrivite pentru aplicatii ale retelelor de senzori datorita necesitatilor energetice ale acestora si datorita faptului ca implica costuri mai ridicate decat senzorii. In mod intuitiv o structura mai compacta a unei retele de senzori ar conduce la o eficienta mai mare a retelei. Poate oferi o mai mare precizie si are un total de energie mai mare la dispozitie. Totusi, neadministrata cum trebuie o retea mai compacta duce deasemenea la un numar mare de conflicte si implicit la congestia retelei, ceea ce va creste timpul de asteptare si va reduce totalul de energie al retelei. Deasemenea numarul mare de esantioane raportate de senzori poate depasi cu mult informatiile necesare. Posibile aplicatii Identificarea riscurilor de mediu, monitorizarea la distanta sau chiar supravegherea comportamentului clientilor unui magazin sau angajatilor unei institutii se gasesc printre aplicatiile retelelor de senzori.

Cercetatorii incearca sa adopte tehnologia retelelor de senzori in cazul unor probleme greu de rezolvat cu retele wireless conventionale. Cateva exemple sunt urmatoarele: sunt dezvoltati senzori pentru a analiza locatii indepartate ( miscarea unei tornade, detectarea unui incediu intr-o padure); intr-un oras mare si aglomerat spre exemplu sunt atasati senzori taxi-urilor pentru a studia conditiile de trafic si pentru a alcatui o harta cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinatii; sunt folositi senzori wireless in parcari pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere; retele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin, intr-o parcare sau pentru alte instalatii; retele de senzori folosite in aplicatii militare pentru a detecta, a stabili pozitia sau traiectoria potentialilor inamici; retelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potential atac terorist.

5. Bibliografie a) b) c) d) e) Sayed Ahmed, Current Researches on Sensor Networks Sanjay Madria, Sensor Networks: An Overview Qun Li , Global Clock Syncronization in Senzor Networks Adrian Perring , Security and Privacy in Sensor Networks www.wikipedia.org

http://inginerie-arad.ro/tutoriale_senzori/index5_bun%20-%20Copy%20%283%29.html Reelele de senzorii vor fi un element esenial in industrie, agricultur, medicin si aplicaiile casnice. De aceea reelele de senzori trebuie sa fie din ce in ce mai robuste, mai economice, cu un timp cat mai mare de via, rezistente la condiiile mediului si la schimbarile permanente ale topologiei. Mai mult, costul trebuie minimizat pe cat posibil. Cteva exemple sunt urmatoarele: 1. sunt dezvoltai senzori pentru a analiza locaii indepartate (vremea, miscarea unui animal in habitatul lui, detectarea unui incediu intr-o pdure); 2. intr-un ora mare si aglomerat spre exemplu sunt ataai senzori taxi-urilor pentru a studia condiiile de trafic si pentru a alctui o hart cu cele mai eficiente rute pentru a ajunge la diverse destinaii;

3. sunt folositi senzori wireless in parcri pentru a determina ce locuri sunt ocupate si ce locuri sunt libere; 4. reele de senzori wireless pentru a asigura securitatea unui magazin, intr-o parcare sau pentru anumite instalaii; 5. reele de senzori folosite in aplicaii militare pentru a detecta, a stabili poziia sau traiectoria potenialilor inamici; 6. reelele de senzori pot fi folosite pentru a spori gradul de alerta la un potenial atac terorist O reea de senzori ad-hoc este o colecie de noduri senzor ce formeaz o reea temporar care furnizeaza informaii fara sa fie nevoie sa o administram si fara a-i oferi drept suport servicii. Cu alte cuvinte, nu este o strructura fixa. In general nodurile senzor folosesc dispozitive emitatoarereceptoare wireless de radio-frecvena, pe post de interfaa de reea, iar comunicaia intre noduri este realizata folosind legaturi wireless multi-hop. Fiecare nod din retea se comporta ca un router, rutand pachete pentru nodurile vecine. In Fig.1 este prezentata arhitectura generala a unei retele de senzori. Dupa cum se observa avem 3 nivele: nivelul de servicii (services-layer), nivelul de date (data-layer) si nivelul fizic (physical-layer).

Fig. 1

Wireless sensor network From Wikipedia, the free encyclopedia Jump to: navigation, search "WSN" redirects here. For the metasyntax, see Wirth syntax notation. This article needs additional citations for verification. Please help improve this article by adding citations to reliable sources. Unsourced material may be challenged and removed.
(May 2011)

Typical multi-hop wireless sensor network architecture A wireless sensor network (WSN) consists of spatially distributed autonomous sensors to monitor physical or environmental conditions, such as temperature, sound, vibration, pressure, motion or pollutants and to cooperatively pass their data through the network to a main location. The more modern networks are bi-directional, also enabling control of sensor activity. The development of wireless sensor networks was motivated by military applications such as battlefield surveillance; today such networks are used in many industrial and consumer applications, such as industrial process monitoring and control, machine health monitoring, and so on. The WSN is built of "nodes" from a few to several hundreds or even thousands, where each node is connected to one (or sometimes several) sensors. Each such sensor network node has typically several parts: a radio transceiver with an internal antenna or connection to an external antenna, a microcontroller, an electronic circuit for interfacing with the sensors and an energy source, usually a battery or an embedded form of energy harvesting. A sensor node might vary in size from that of a shoebox down to the size of a grain of dust, although functioning "motes" of genuine microscopic dimensions have yet to be created. The cost of sensor nodes is similarly variable, ranging from a few to hundreds of dollars, depending on the complexity of the individual sensor nodes. Size and cost constraints on sensor nodes result in corresponding constraints on resources such as energy, memory, computational speed and communications bandwidth. The topology of the WSNs can vary from a simple star network to an advanced multi-hop wireless mesh network. The propagation technique between the hops of the network can be routing or flooding.[1][2] In computer science and telecommunications, wireless sensor networks are an active research area with numerous workshops and conferences arranged each year.

Contents [hide] 1 Applications o 1.1 Area monitoring o 1.2 Environmental sensing 1.2.1 Air pollution monitoring 1.2.2 Forest fires detection 1.2.3 Greenhouse monitoring 1.2.4 Landslide detection o 1.3 Industrial monitoring 1.3.1 Machine health monitoring 1.3.2 Data Logging o 1.4 Water/wastewater monitoring 1.4.1 Agriculture o 1.5 Structural monitoring o 1.6 On-site tracking of materials o 1.7 Passive localization and tracking 2 Characteristics 3 Platforms o 3.1 Standards and specifications o 3.2 Hardware o 3.3 Software 3.3.1 Operating systems 4 Simulation of WSNs o 4.1 Simulators o 4.2 Agent-based simulation of WSN 5 Other concepts o 5.1 Distributed sensor network o 5.2 Data integration and Sensor Web o 5.3 In-network processing o 5.4 Information fusion 6 See also 7 References 8 External links [edit] Applications [edit] Area monitoring

Area monitoring is a common application of WSNs. In area monitoring, the WSN is deployed over a region where some phenomenon is to be monitored. A military example is the use of sensors to detect enemy intrusion; a civilian example is the geo-fencing of gas or oil pipelines. When the sensors detect the event being monitored (heat, pressure), the event is reported to one of the base stations, which then takes appropriate action (e.g., send a message on the internet or to a satellite). Similarly, wireless sensor networks can use a range of sensors to detect the presence of vehicles ranging from motorcycles to train cars.

[edit] Environmental sensing The term Environmental Sensor Networks[3] has evolved to cover many applications of WSNs to earth science research. This includes sensing volcanoes ,[4] oceans ,[5] glaciers, forests ,[6] etc. Some othe major areas are listed below.

[edit] Air pollution monitoring

Wireless sensor networks have been deployed in several cities (Stockholm, London or Brisbane) to monitor the concentration of dangerous gases for citizens. These can take advantage of the ad-hoc wireless links rather than wired installations, which also make them more mobile for testing readings in different areas. There are various architectures that can be used for such applications as well as different kinds of data analysis and data mining that can be conducted.[7][8]

[edit] Forest fires detection

A network of Sensor Nodes can be installed in a forest to detect when a fire has started. The nodes can be equipped with sensors to measure temperature, humidity and gases which are produced by fires in the trees or vegetation.[9] The early detection is crucial for a successful action of the firefighters; thanks to Wireless Sensor Networks, the fire brigade will be able to know when a fire is started and how it is spreading.

[edit] Greenhouse monitoring

Wireless sensor networks are also used to control the temperature and humidity levels inside commercial greenhouses. When the temperature and humidity drops below specific levels, the greenhouse manager must be notified via e-mail or cell phone text message, or host systems can trigger misting systems, open vents, turn on fans, or control a wide variety of system responses.

[edit] Landslide detection

A landslide detection system, makes use of a wireless sensor network to detect the slight movements of soil and changes in various parameters that may occur before or during a landslide. And through the data gathered it may be possible to know the occurrence of landslides long before it actually happens. [edit] Industrial monitoring

[edit] Machine health monitoring

Wireless sensor networks have been developed for machinery condition-based maintenance (CBM)as they offer significant cost savings and enable new functionalities. In wired systems, the installation of enough sensors is often limited by the cost of wiring. Previously inaccessible locations, rotating machinery, hazardous or restricted areas, and mobile assets can now be reached with wireless sensors.

[edit] Data Logging

Main article: Data logging Wireless sensor networks are also used for the collection of data for monitoring of environmental information, this can be as simple as the monitoring of the temperature in a fridge to the level of water in overflow tanks in nuclear power plants. The statistical information can then be used to show how system have been working. [edit] Water/wastewater monitoring There are many opportunities for using wireless sensor networks within the water/wastewater industries. Facilities not wired for power or data transmission can be monitored using industrial wireless I/O devices and sensors powered using solar panels or battery packs and also used in pollution control board.

[edit] Agriculture
Using wireless sensor networks within the agricultural industry is increasingly common; using a wireless network frees the farmer from the maintenance of wiring in a difficult environment. Gravity feed water systems can be monitored using pressure transmitters to monitor water tank levels, pumps can be controlled using wireless I/O devices and water use can be measured and wirelessly transmitted back to a central control center for billing. Irrigation automation enables more efficient water use and reduces waste. [edit] Structural monitoring Wireless sensors can be used to monitor the movement within buildings and infrastructure such as bridges, flyovers, embankments, tunnels etc... enabling Engineering practices to monitor assets remotely without the need for costly site visits, as well as having the advantage of daily data, whereas traditionally this data was collected weekly or monthly, using physical site visits, involving either road or rail closure in some cases. It is also far more accurate than any visual inspection that would be carried out. [edit] On-site tracking of materials Since the cost of ownership of wireless sensors is lowering it will provide the opportunity to track and trace large and expensive products, but also small and cheap products, creating intelligent products.[10] [edit] Passive localization and tracking The application of WSN to the passive localization and tracking of non-cooperative targets (i.e., people not wearing any tag) has been proposed by exploiting the pervasive and low-cost nature of such technology and the properties of the wireless links which are established in a meshed WSN infrastructure. Such a solution has been specifically studied for indoor applications related to healthcare monitoring and security[11][12]

[edit] Characteristics The main characteristics of a WSN include

Power consumption constrains for nodes using batteries or energy harvesting Ability to cope with node failures Mobility of nodes Dynamic network topology Communication failures Heterogeneity of nodes Scalability to large scale of deployment Ability to withstand harsh environmental conditions Ease of use Unattended operation Power consumption

Sensor nodes can be imagined as small computers, extremely basic in terms of their interfaces and their components. They usually consist of a processing unit with limited computational power and limited memory, sensors or MEMS (including specific conditioning circuitry), a communication device (usually radio transceivers or alternatively optical), and a power source usually in the form of a battery. Other possible inclusions are energy harvesting modules, secondary ASICs, and possibly secondary communication devices (e.g. RS-232 or USB). The base stations are one or more components of the WSN with much more computational, energy and communication resources. They act as a gateway between sensor nodes and the end user as they typically forward data from the WSN on to a server. Other special components in routing based networks are routers, designed to compute, calculate and distribute the routing tables. Many techniques are used to connect to the outside world including mobile phone networks, satellite phones, radio modems, long-range Wi-Fi links etc. Many base stations are ARM-based running a form of Embedded Linux. [edit] Platforms [edit] Standards and specifications Several standards are currently either ratified or under development for wireless sensor networks. There are a number of standardization bodies in the field of WSNs. The IEEE focuses on the physical and MAC layers; the Internet Engineering Task Force works on layers 3 and above. In addition to these, bodies such as the International Society of Automation provide vertical solutions, covering all protocol layer. Finally, there are also several non-standard, proprietary mechanisms and specifications. Standards are used far less in WSNs than in other computing systems which makes most systems incapable of direct communication between different systems. However predominant standards commonly used in WSN communications include:

WirelessHART

ISA100 IEEE 1451 ZigBee / 802.15.4

[edit] Hardware Main article: sensor node One major challenge in a WSN is to produce low cost and tiny sensor nodes. There are an increasing number of small companies producing WSN hardware and the commercial situation can be compared to home computing in the 1970s. Many of the nodes are still in the research and development stage, particularly their software. Also inherent to sensor network adoption is the use very low power methods for data acquisition. [edit] Software Energy is the scarcest resource of WSN nodes, and it determines the lifetime of WSNs. WSNs are meant to be deployed in large numbers in various environments, including remote and hostile regions, where ad-hoc communications are a key component. For this reason, algorithms and protocols need to address the following issues:

Lifetime maximization Robustness and fault tolerance Self-configuration

Some of the important topics in WSN software research are:

Operating systems Security Mobility Usability human interface for deployment and management, debugging and end-user control Middleware the design of middle-level primitives between high level software and the systems

[edit] Operating systems

Operating systems for wireless sensor network nodes are typically less complex than general-purpose operating systems. They more strongly resemble embedded systems, for two reasons. First, wireless sensor networks are typically deployed with a particular application in mind, rather than as a general platform. Second, a need for low costs and low power leads most wireless sensor nodes to have lowpower microcontrollers ensuring that mechanisms such as virtual memory are either unnecessary or too expensive to implement. It is therefore possible to use embedded operating systems such as eCos or uC/OS for sensor networks. However, such operating systems are often designed with real-time properties.

TinyOS[13] is perhaps the first[14] operating system specifically designed for wireless sensor networks. TinyOS is based on an event-driven programming model instead of multithreading. TinyOS programs are composed of event handlers and tasks with run-to-completion semantics. When an external event occurs, such as an incoming data packet or a sensor reading, TinyOS signals the appropriate event handler to handle the event. Event handlers can post tasks that are scheduled by the TinyOS kernel some time later. LiteOS is a newly developed OS for wireless sensor networks, which provides UNIX-like abstraction and support for the C programming language. Contiki is an OS which uses a simpler programming style in C while providing advances such as 6LoWPAN and proto-threads. [edit] Simulation of WSNs In general, there are two ways to develop simulations of WSNs. Either use a custom platform to develop the simulation. And the second option is to develop one's own simulation: [edit] Simulators As such, at present Agent-based Modeling and Simulation is the only paradigm which allows the simulation of even complex behavior in the environments of Wireless sensors (such as flocking).[15] Network Simulators like OPNet, NetSim, and NS2 can be used to simulate Wireless Sensor Network. [edit] Agent-based simulation of WSN Agent-based simulation of wireless sensor and ad-hoc networks is a relatively newer paradigm. Agent-based modelling was originally based on social simulation. A recent article on agent-based simulation published in the IEEE Communications magazine gives examples and tutorials on how to develop custom agent-based simulation models for wireless sensors, mobile robots and P2P networks in a short period of time (few hours).[16] A formal agent-based simulation framework using formal specification using Z notation demonstrating the use of agent-based modeling to represent simulation of complex behavior in the environment of sensors is given in.[15] Agent-based simulation has also been shown to be useful for modeling and simulation for quantifying emergent behavior in the vicinity of WSN nodes.[17] [edit] Other concepts [edit] Distributed sensor network If a centralised architecture is used in a sensor network and the central node fails, then the entire network will collapse, however the reliability of the sensor network can be increased by using a distributed control architecture. Distributed control is used in WSNs for the following reasons: 1. Sensor nodes are prone to failure, 2. For better collection of data 3. To provide nodes with backup in case of failure of the central node

There is also no centralised body to allocate the resources and they have to be self organised. [edit] Data integration and Sensor Web The data gathered from wireless sensor networks is usually saved in the form of numerical data in a central base station. Additionally, the Open Geospatial Consortium (OGC) is specifying standards for interoperability interfaces and metadata encodings that enable real time integration of heterogeneous sensor webs into the Internet, allowing any individual to monitor or control Wireless Sensor Networks through a Web Browser. [edit] In-network processing To reduce communication costs some algorithms remove or reduce nodes redundant sensor information and avoid forwarding data that is of no use. As nodes can inspect the data they forward they can measure averages or directionality for example of readings from other nodes. For example, in sensing and monitoring applications, it is generally the case that neighbouring sensor nodes monitoring an environmental feature typically register similar values. This kind of data redundancy due to the spatial correlation between sensor observations inspires the techniques for in-network data aggregation and mining. By taking into account the spatial correlation between data sampled by different sensors, a wide class of specialized algorithms can be used to implement more efficient spatial data mining algorithms, as well as more efficient routing in the network.[18] [edit] Information fusion In wireless sensor networks, information fusion, also called data fusion, has been developed for processing sensor data by filtering, aggregating, and making inferences about the gathered data. Information fusion deals with the combination of multiple sources to obtain improved information: cheaper, greater quality or greater relevance.[19] Within the wireless sensor networks domain, simple aggregation techniques such as maximum, minimum, and average, have been developed for reducing the overall data traffic to save energy. [edit] See also List of ad-hoc routing protocols Ad Hoc On-Demand Distance Vector Routing Geographic routing Extremely Opportunistic Routing Backpressure Routing Sensor Grid [edit] References 1. ^ Dargie, W. and Poellabauer, C., "Fundamentals of wireless sensor networks: theory and practice", John Wiley and Sons, 2010 ISBN 978-0-470-99765-9, pp. 168183, 191192 2. ^ Sohraby, K., Minoli, D., Znati, T. "Wireless sensor networks: technology, protocols, and applications, John Wiley and Sons", 2007 ISBN 978-0-471-74300-2, pp. 203209 3. ^ Hart, J. K. and Martinez, K. (2006) Environmental Sensor Networks:A revolution in the earth system science? Earth-Science Reviews, 78 . pp. 177-191.

4.

^ G. Werner-Allen, K. Lorincz, M. Welsh, O. Marcillo, J. Johnson, M. Ruiz, J. Lees, "Deploying a Wireless Sensor Network on an Active Volcano," IEEE Internet Computing, vol. 10, no. 2, pp. 18-25, 2006 5. ^ I. Vasilescu, K. Kotay, D. Rus, M. Dunbabin, and P. Corke. 2005. Data collection, storage, and retrieval with an underwater sensor network. In Proceedings of the 3rd international conference on Embedded networked sensor systems (SenSys '05. ACM, New York, NY, USA, 154-165. 6. ^ http://www.libelium.com/wireless_sensor_networks_to_detec_forest_fires/ 7. ^ Ma, Y.; Richards, M.; Ghanem, M.; Guo, Y.; Hassard, J. (2008). "Air Pollution Monitoring and Mining Based on Sensor Grid in London". Sensors 8 (6): 3601. doi:10.3390/s8063601. edit 8. ^ Garcia P., "A Methodology for the Deployment of Sensor Networks", IEEE Transactions On Knowledge And Data Engineering, vol. 11, no. 4, December 2011. 9. ^ Solobera, Javier "Detecting Forest Fires using Wireless Sensor Networks with Waspmote" [1] 10. ^ Meyer, G.G, Frmling, K., Holmstrm, J. 2009. Intelligent products: A survey. In Comput. Ind. 2009, 60, 154-165. 11. ^ Viani, F.; Rocca, P.; Benedetti, M.; Oliveri, G.; Massa, A. (2010). "Electromagnetic passive localization and tracking of moving targets in a WSN-infrastructured environment". Inverse Problems 26 (7): 074003. doi:10.1088/0266-5611/26/7/074003. edit 12. ^ Viani, F.; Rocca, P.; Oliveri, G.; Trinchero, D.; Massa, A. (2011). "Localization, tracking, and imaging of targets in wireless sensor networks: An invited review". Radio Science 46 (5). doi:10.1029/2010RS004561. edit 13. ^ TinyOS website 14. ^ TinyOS Programming, Philip Levis, Cambridge University Press, 2009 15. ^ a b Muaz Niazi, Amir Hussain (2011). A Novel Agent-Based Simulation Framework for Sensing in Complex Adaptive Environments. IEEE Sensors Journal, Vol.11 No. 2, 404 412. Paper 16. ^ Muaz Niazi, Amir Hussain, Agent based Tools for Modeling and Simulation of Self-Organization in Peer-to-Peer, Ad-Hoc and other Complex Networks, Feature Issue, IEEE Communications Magazine, Vol.47 No.3, March 2009, pp 163173. Paper 17. ^ Muaz Niazi, Amir Hussain,Sensing Emergence in Complex Systems, IEEE Sensors Journal (In-press, 2011). Paper 18. ^ Ma, Y.; Guo, Y.; Tian, X.; Ghanem, M. (2011). "Distributed Clustering-Based Aggregation Algorithm for Spatial Correlated Sensor Networks". IEEE Sensors Journal 11 (3): 641. doi:10.1109/JSEN.2010.2056916. edit 19. ^ Eduardo F. Nakamura, Antonio A. F. Loureiro, Alejandro C. Frery. Information fusion for wireless sensor networks: Methods, models, and classifications, ACM Computing Surveys, Volume 39, Issue 3, Article 9, September 2007. [edit] External links IEEE 802.15.4 Standardization Comittee Additional information on Wireless Sensor Networks Demo video [hide]

v t e

Wireless Sensor Network

Operating systems

Contiki ERIKA Enterprise Nano-RK SOS TinyOS LiteOS NanoQplus ANT 6LoWPAN DASH7 ONE-NET ZigBee Z-Wave Wibree WirelessHART 802.15.4 C LabVIEW nesC EcoWizard FLEX Mini MICAz Iris Mote NeoMote Sun SPOT TinyDB TOSSIM NS-2 Cooja LinuxMCE

Industry standards

Programming languages

Hardware

Software

Applications

Key distribution Location estimation Sensor Web Telemetry AODV DSR TSMP SenSys IPSN EWSN SECON INSS

Protocols

Conferences/Journals

View page ratings Rate this page What's this? Trustworthy Objective Complete Well-written I am highly knowledgeable about this topic (optional) Categories: Wireless sensor network Wireless networking

Log in / create account Article Talk Read Edit View history

Main page Contents Featured content Current events

Random article Donate to Wikipedia

Interaction Toolbox Print/export Languages

Help About Wikipedia Community portal Recent changes Contact Wikipedia

Catal Deutsch Espaol Franais Hrvatski Italiano Nederlands Norsk (bokml) Polski Portugus Svenska This page was last modified on 22 March 2012 at 19:30. Text is available under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License; additional terms may apply. See Terms of use for details. Wikipedia is a registered trademark of the Wikimedia Foundation, Inc., a non-profit organization. Contact us Privacy policy About Wikipedia Disclaimers Mobile view