imigrației și a subliniat relația privilegiată pe care o are cu Vladimir

Putin. „Este regretabil că astfel de idei sunt propagate de pe teritoriul

României”, a spus ministrul Afacerilor Externe de la București, care a
ținut să sublinieze că România nu este de acord cu discursul premierului
de la Budapesta. Aurescu a remarcat însă faptul că, potrivit unei
promisiuni pe care a primit-o de la omologul său ungar, demnitarii
prezenți la Tușnad nu au abordat teme sensibile pentru opinia publică
din România, cum ar fi obținerea autonomiei de către maghiarii din
Harghita și Covasna. 

În acest weekend am urmărit cu toții declarațiile anti-UE și pro-ruse făcute

de către Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în contextul participării la
Tabăra de Vară de la Tușnad. Cu puțin timp înainte de eveniment, ați avut
consultări cu omologul dvs. ungar în cadrul cărora ați punctat așteptările
României. Cum evaluați conduita oficialilor ungari la finalul acestui
eveniment?

Bogdan Aurescu: Da, am fost foarte atenți la toate declarațiile oficialilor

ungari de rang înalt care s-au aflat în România, în vizită privată, pentru a
participa la evenimentul de la Tușnad.
În cadrul recentei vizite la București a ministrului de externe ungar
Péter Szijjártó la 12 iulie 2022, am anticipat acest moment și am pus pe
masă, în discuție, în mod direct, vizitele private în România ale oficialilor
ungari, inclusiv în contextul prezenței acestora la tabăra de vară de la
Tușnad. Cu această ocazie, am subliniat ferm și clar necesitatea și importanța
menținerii discursului public al oficialilor ungari în logica și spiritul
Parteneriatului Strategic bilateral din 2002, de la adoptarea căreia se
împlinesc anul acesta două decenii, și ale Tratatului de bună vecinătate
româno-ungar din 1996. Am avertizat și am insistat pentru manifestarea unei
atitudini responsabile din partea oficialilor ungari aflați în vizită privată în
România. Cu acel prilej, ministrul Szijjártó mi-a oferit asigurări că oficialii
ungari care vor participa la evenimentele de la Tușnad vor avea în vedere
aceste repere și vor manifesta o atitudine responsabilă față de relația
bilaterală. Mi-a spus atunci că este în interesul Ungariei ca relația bilaterală
să nu fie afectată.
Bun, ceea ce am putut constata la final este că partea ungară a respectat
această parte a înțelegerii noastre, în sensul că discursul public al
oficialilor ungari, inclusiv discursul principal de sâmbătă al premierului
Orban, nu a fost provocator la adresa României, nefiind abordate sau
menționate, în special, chestiuni sensibile pentru noi, cum ar fi așa-zisa
autonomie pe criteriul etnic sau acordarea de drepturi colective pentru
persoanele aparținând minorităților naționale.
Astfel, solicitările ce au ținut strict de relația bilaterală cu România au fost
avute în vedere, nu a fost nimic provocator în mod direct în relație cu
România, ceea ce e diferit față de alte ediții ale acestui eveniment.

Dar a existat o serie de declarații provocatoare la adresa UE, la

solidaritatea europeană, la sancțiunile împotriva Rusiei, declarații sfidătoare
la adresa valorilor occidentale. Cum evaluați aceste declarații făcute pe
teritoriul României?

Bogdan Aurescu: Este adevărat. Și este regretabil că astfel de idei sunt

propagate de pe teritoriul României, în contextul global complex pe care
trebuie să îl înfruntăm cu toții, mai ales că pozițiile noastre oficiale sunt
diferite de aceste teze. E clar că nu putem fi de acord cu ele. Nu mai spun
de declarațiile privind rasele, care nu sunt acceptabile.
În același timp, discursul premierului Orban de sâmbătă nu a adus nimic
fundamental nou, sunt aceleași concepții pe care le-am văzut deja în
poziționările oficialilor ungari, doar că au fost puse împreună, iar unele au
fost elaborate mai pe larg. Plus alte considerente de politică internă ungară.
Desigur, fiecare stat își definește pozițiile pe teme internaționale așa cum
consideră, dar, după cum este bine știut, România nu împărtășește aceste
opinii inadecvate, de care ne delimităm în mod clar, pentru că ele afectează
solidaritatea europeană privind acțiunea în sprijinul Ucrainei. România a
susținut și susține necondiționat suveranitatea și integritatea teritorială ale
Ucrainei, mai ales în actualul context. De asemenea, am sprijinit și sprijinim,
în orice modalități conforme dreptului internațional, eforturile acestui stat de
a face față agresiunii Rusiei. Este clar că Ucraina este victimă a agresiunii
ilegale a Rusiei, care este agresorul, iar Ucraina trebuie sprijinită să
reziste și să câștige. Sancțiunile decise de UE, SUA și alți parteneri
internaționali sunt necesare și utile, România a sprijinit și continuă să
sprijine consolidarea regimului european și internațional de sancțiuni
împotriva Rusiei, care își produc deja efectele. Iar aceste efecte vor fi
resimțite de Rusia și mai mult în lunile următoare, pentru că este nevoie
de un anumit interval de timp ca ele să acționeze. A fost și este o
abordare corectă din partea comunității internaționale democratice.
De asemenea, suntem consecvenți și fermi ca stat membru al UE, aliat NATO
și partener strategic al SUA, și, prin urmare, suntem vocali și extrem de activi
în promovarea și consolidarea valorilor democratice, a statului de drept, a
ordinii mondiale bazate pe reguli, a respectării dreptului internațional.

Finlanda susține aderarea României la

Schengen
La discuția recentă pe care ați avut-o cu omologul dvs. finlandez, acesta a
spus că Finlanda susține ferm și necondiționat aderarea României la
Schengen. Cum ați ajuns la acest rezultat?
Bogdan Aurescu: Da, l-am sunat pe colegul meu finlandez, Pekka Haavisto,
ca să-l informez despre ratificarea protocolului de aderare la NATO în
Parlamentul României. De altfel, am sunat-o și pe colega din Suedia să-i spun
vestea. Eu am fost în contact strâns în ultimele luni cu cei doi miniștri pe
tema aderării la NATO și am făcut demersuri diplomatice consistente pe
lângă partea turcă, atât pe lângă omologul meu Mevlut Cavusoglu, cât și, mai
ales, pe lângă președintele Turciei, când am fost la Istanbul la finalul lui mai.
Acea discuție, care a durat mai bine de o oră, la care am fost împreună cu
colegul meu polonez, pentru că eram la Istanbul pentru reuniunea trilateralei
pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, avea să conteze, așa cum mi-a
spus mai târziu omologul meu turc, în marja Summitului de la Madrid, după
ce s-a obținut acordul Turciei pentru aderarea celor două state. Desigur, în
ansamblul demersurilor diplomatice făcute și de alți actori.

Am fost, în acea perioadă, în contact și cu secretarul general al NATO, Jens

Stoltenberg, și cu alți aliați. Deci a fost un efort diplomatic românesc care a
contat.

Referitor la Schengen, așa cum am spus-o de mai multe ori, și înainte de

momentul ratificării protocolului de aderare și al discuției cu ministrul de
externe finlandez, Finlanda nu a mai fost demult vocală pe subiectul aderării
noastre la Schengen, nu mai exista o opoziție față de aderare. Dar cu prilejul
acelei discuții, am vrut să abordez încă odată acest subiect, pentru o
reconfirmare a poziției Finlandei și pentru o exprimare publică, clară, a
acestei susțineri. Iar colegul meu finlandez mi-a reconfirmat poziția clară de
susținere fermă – el a zis că Finlanda ”fully supports”, deci susține pe deplin,
și fără rezerve aderarea României la Schengen. Eu cred că a contat și modul
în care ne-am implicat concret în susținerea aderării Finlandei la NATO, ca
poziție de principiu a României. Mă bucur că acest subiect, al susținerii
Finlandei, este clarificat public.

Ați găzduit, recent, la București, cea de-a doua ediție a Conferinței

Ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Ce
reprezintă această Platformă și care sunt obiectivele pe care și le propune?

Bogdan Aurescu: Într-adevăr, la 15 iulie a avut loc, la București, cea de-a

doua ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru
Republica Moldova, pe care am co-prezidat-o împreună cu ministrul de
externe al Germaniei și ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie și
parteneriate internaționale din Franța, Chrysoula Zacharopoulou.

De asemenea, doamna Președinte Maia Sandu  a avut o intervenție

substanțială, online, în deschiderea Conferinței, în care a prezentat complexul
de crize suprapuse pe care le traversează astăzi Republica Moldova și
problemele generate de efectele războiului de agresiune dus de Rusia
împotriva Ucrainei. Republica Moldova a fost prezentă la eveniment printr-o
amplă delegație ministerială condusă de Marcel Spatari, ministrul muncii.

Platforma de sprijin reprezintă un instrument fără precedent, care combină

tracțiunea politică componentei ministeriale și forța motrică a grupurilor de
lucru, create la prima ediție a conferinței, din aprilie, și care activează în
domenii cheie pentru reformarea, modernizarea și consolidarea rezilienței
Republicii Moldova.

Această inițiativă s-a născut în această primăvară, într-un moment în care, în

fața provocărilor întâmpinate de Republica Moldova în actualul context
regional și internațional complex, am agreat împreună cu omologii din
Germania și Franța, asupra oportunității construirii unui format internațional
prin care Republica Moldova să beneficieze de o susținere aprofundată.

Astfel, prima Conferință de sprijin pentru Republica Moldova, din 5 aprilie

2022, de la Berlin, a marcat lansarea Platformei de Sprijin și a generat un
important sprijin politic, financiar și tehnic în beneficiul direct al Chișinăului.
Concret, Conferința a generat angajamente financiare în valoare de 659,5
milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară,
angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiați ucraineni din
Republica Moldova, precum și ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane
euro. În acest cadru, am anunțat din partea României un sprijin bugetar direct
de 10 milioane de euro, în plus față de pachetele acordate anterior.

Conferința de la București a avut loc la trei săptămâni de la momentul la care

reuniunea Consiliului European, de la finalul lui iunie, a decis statutul de
candidat la aderare pentru Republica Moldova, o decizie istorică, ce lansează
în mod efectiv procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Iată, această Platformă de Sprijin a devenit un instrument eficient, concret

pentru realizarea reformelor necesare in acest sens. Așa cum știm și noi, din
propria noastră experiență, procesul de aderare este foarte complex,
presupune implementarea unor reforme ample, pe baza unui set
corespunzător, cuprinzător de criterii.

Potențial destabilizator pentru Republica

Moldova 
De cealaltă parte, contextul actual este dificil, marcat de un complex de crize
suprapuse, care pun la grea încercare resursele financiare și administrative ale
Republicii Moldova și care au un potențial destabilizator.
Vorbim, în primul rând, despre o criză umanitară generată de fluxul de
refugiați pentru a cărui gestionare Republica Moldova alocă importante
resurse financiare, administrative și umane. În al doilea rând, vorbim despre
pierderi economice semnificative, prin perturbarea transporturilor, a lanțurilor
de aprovizionare, prin afectarea posibilităților de export și creșteri de prețuri
la materii prime și la energie. În al treilea rând, apar și amenințări de
securitate, care impun o consolidare a gestionării frontierelor și a combaterii
traficului ilegal. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că încă de dinainte de
războiul din Ucraina, Republica Moldova se confrunta cu o criză energetică.
Iar dacă ne uităm  la ceea ce s-a întâmplat recent, în regiunea transnistreană a
Republicii Moldova, am văzut unele tentative de instrumentalizare a
actualului context actual, din fericire însă, nereușite.

Pe acest fond, Platforma de Sprijin are o triplă relevanță. În primul rând, pe

termen imediat, mobilizează și concentrează un sprijin cât mai consistent, cât
mai articulat pentru Republica Moldova, ca să poată să depășească crizele cu
care se confruntă.  În a doilea rând, pe termen mediu și lung, pentru a sprijini
consolidarea securității sale energetice, pentru avansarea reformelor, mai ales
cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, pentru construirea unui stat de
drept funcțional și rezilient.

Iar în al treilea rând, în acest sens, din această perspectivă amplă, strategică,
Platforma e foarte utilă pentru atingerea eforturilor de aderare la Uniunea
Europeană, pentru că, după cum cunoașteți,  există în Opinia Comisiei
Europene din iunie, care propune acordarea statutului de candidat, o serie de
obiective, care presupun, de fapt, eforturi de reformă. De aceea, Platforma
trebuie utilizată pentru sprijinirea eforturilor de reformă pe care Chișinăul va
trebui să le întreprindă pentru deschiderea negocierilor de aderare, pentru
avansarea, în general, a parcursului european.
Mă bucur că Platforma a devenit, odată cu conferința de la București, un
instrument permanent, cu caracter solid, cu valențe atât politice, cât și
tehnice, și care va antrena constant resurse financiare, resurse tehnice
suplimentare pentru Republica Moldova, care să ducă la modernizarea și la
consolidarea rezilienței statului și societății.

Ce rezultate concrete au fost obținute la reuniunea de la București și care

sunt pașii următori pentru a ajuta Republica Moldova să treacă cu bine peste
actuala perioadă deosebit de dificilă pe care o traversează?

Bogdan Aurescu: Conferința ministerială de la București a fost un

eveniment de follow-up la reuniunea de la Berlin, din 5 aprilie 2022, și a
marcat consolidarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova într-un
instrument cu caracter permanent, la nivel interguvernamental, care
abordează provocările curente, dar privește și către viitor. Ea e practic
orientată inclusiv către necesitățile de asistență pe termen mediu și lung ale
Republicii Moldova, acționând drept pârghie inovatoare și pragmatică de
asistență pentru Chișinău.
Evenimentul a reunit peste 30 de delegații, din state membre ale Uniunii
Europene, ale G7, ale Asociației Europene a Liberului Schimb, peste zece
organizații internaționale, instituții financiare, instituții europene și agenții ale
ONU, precum secretarul general OSCE, vicepreședintele BERD și
vicepreședintele BEI.

Conferința a cuprins un segment ministerial, precum și desfășurarea

simultană a lucrărilor a cinci Grupuri de lucru, care acoperă următoarele
domenii: situația umanitară a refugiaților care sunt sosiți din Ucraina,
combaterea corupției, securitate energetică, asistența financiară și, respectiv,
managementul frontierelor.
Unul dintre rezultatele importante ale Conferinței se referă la crearea, la
propunerea noastră, a României, a unui al șaselea Grup de lucru, pe reforma
administrației publice și administrării finanțelor publice. E o zonă prioritară
de reformă pentru Republica Moldova, inclusiv în planul agendei europene,
cu impact direct asupra perspectivelor de dezvoltare economică și de atragere
a investițiilor străine.

Sub aspectul asistenței acordate Republicii Moldova, la București am reușit

să mobilizăm, cumulat, un sprijin de 615 milioane de euro, din care 432,3
milioane euro granturi. Este un pachet foarte consistent, care vine în
completarea asistenței anunțate la Berlin, cum spuneam, în valoare de 659,5
milioane euro. Valoarea apropiată a pachetelor de sprijin anunțate la interval
de trei luni demonstrează angajamentul solid, pe termen lung, al partenerilor
internaționali ai Republicii Moldova.

Nu în ultimul rând, mesajul politic pe care l-am transmis la Conferința de la

București, a fost foarte clar: Republica Moldova nu trebuie și nu va fi singură
în efortul pe care îl face pentru a realiza reforme