1

Facultatea de Electronica,Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Universitatea Politehnica Bucureesti






RETEAUA HFC



CATRINA MIHAI CRISTIAN
CIRSTEA VALENTIN
441A



2

CUPRINS




1.Introducere...........................................................................3(Catrina Mihai
Cristian 441A)
2.Reteaua HFC de acces............................................................5(Catrina Mihai
Cristian 441A)
3.Amplificatoare de radiofrecventa...........................................8(Catrina Mihai
Cristian 441A)
4.Bidirectionalitate in retelele HFC...........................................11(Cirstea
Valentin 441A)
5.Intelegerea specificatiilor DOCSIS in retelele HFC..................15(Cirstea
Valentin 441A)








3






1.Introducere
Arhitectura Hybrid-Fibre-Coax (HFC), a fost adoptata de majoritatea operatorilor
de cablu de servicii de internet, telefonie i serviicii multimedia. nelegerea
performanei componentelor individuale dintr-o reea HFC este importanta
pentru a estima impactul lor asupra semnalelor de comunicare n calea de
ntoarcere (de la client la headend).
Tema ofer o introducere n arhitectura i componentele de baz ale caii de
ntoarcere a unei reele HFC. Pe lng aceasta se va obine o perspectiv asupra
unor diferite surse de interferen, influena lor asupra semnalelor de
comunicare, precum si unele tehnici adecvate de atenuare.
Reteaua HFC are la baza reteaua CATV (Community Antenna TeleVision)care a
fost, initial, creata pentru a furniza servicii TV analogic (unidirectional de la
headend pana la abonat) (Figure 1). Headend-ul are douasemnificatii in
terminologia operatorilor de cablu: prima dintre ele se refera la echipamentul
care face posibila receptionarea semnalelor pentru procesare si distributie printr-
un sistem de televiziune prin cablu, iar cea de-a doua descrie facilitatile n care
echipamentul instalat converteste semnalele receptionate ntr-un format
corespunzator pentru a fi trimise in reteaua CATV.
4


Semnalele erau preluate folosind antene terestre prin satelit i distribuite
folosind o reea bazata pe coaxial. Primele implementari au inceput prin anii 30 ai
secolului 20. Pana in anii 90, au fost mii de mici reele n toata Europa, multe
dintre acestea sunt acum consolidate n entiti mai mari.
Amplificatoarele sunt folosite pentru a compensa atenuarea cablului coaxial.
Dependena de frecvena e, in mod normal, compensatade egalizarea filtrelor din
amplificatoare. Oricum, lungimea cablului dintre amplificatoare nu trebuie sa fie
foarte mare, astfel nct, semnalul de intrare din amplificator sa fie mai mare
decat nivelul de zgomot. Acesta este principalul motiv cu care operatorii de cablu
s-au confruntat atunci cand era vorba sa se extinda spectrul de frecvente peste 1
GHz. Era necesara reducerea distantei dintre amplificatoare care ar necesita o
completare a re-implementarii retelei CATV. Ca o consecinta, se poate
concluziona ca spectrul de frecvente a unei retele CATV sau HFC e limitat in
prezent pana la 1 GHz.
Numarul de amplificatoare si de tap-uri au fost alese, astfel incat, fiecare casa
conectata la o retea CATV receptioneaza semnalul TV similar din punct de vedere
al calitatii. Un numar mare de case ( ex. Intre 50 000 si 1.6 milioane) pot fi
furnizate de un singur headend.
Pana la sfarsitul 90, cele mai multe retele CATV au fost convertite in arhitecturi
HFC ( hybrid fibre-coax) in scopul de a permite comunicarea bi-directionala.
5









2.Reteaua de acces HFC
Din punct de vedere al arhitecturii, reteaua HFC, este compusa din fibra
optica si cablu coaxial ca in figura.

Principalele componente ale unei retele HFC sunt urmatoarele:
6

1.Headend-ul
2.Fibra optica
3.Cablu coaxial
4.locatia clientului

Headend-ul comunica printr-un inel de fibra optica cu nodurile optice, unde
semnalele sunt transformate in electric si transmise prin cablu coaxial pentru
a fi tranportate la locatia abonatului.

O alta componenta importanta in afara celor 4 este CMTS-ul care ofer
legtura dintre echipamentul headend i sistemul de cablu.In traducere
libera,denumit sistemul terminator al modemului de cablu, asigura (la capatul
de la provider) multe din functionalitatile asigurate de DSLAM ntr-un sistem
DSL. CMTS-ul ia traficul care vine de la un grup de clienti pe un canal si il
ruteaza catre un provider de servicii Internet pentru a se realiza conectarea. La
7

acel capat, providerii vor avea servere pentru jurnalizare si administrare,
server DHCP (pentru alocare dinamica de IP-uri utilizatorilor de cablu) si
servere de control pentru un protocol numit Specificatii de interfata pentru
serviciul de date pe cablu (DOCSIS), standardul de baza n S.U.A. pentru a
asigura accesul la Internet a utilizatorilor.


Legatura dintre partea de fibra optica si coaxial se realizeaza printr-un nod
optic.
Nodul optic este conectat de doua fibre optice la un inel optic ( in practica se
folosesc 4 pentru redundanta), una pentru semnalul de upstream si una
pentru semnalul de downstream.
Informatiile de tip analog si digital sunt transmise prin fibra optica prin
modularea unei purtatoare sinusoidale. Simplificand lucrurile, lumina este
trimisa mereu si fluctuatia ei este cea care ii spune receiver-ului ce fel de
informatie transmite sender-ul.
In nodul optic, doua conversii sunt executate: semnalul optic este convertit
intr-un semnal electric de un fotodetector si filtrul diplex pune doar semnalul
de downstream pe cablul coaxial; semnalul de upstream de la intrarea coaxiala
a nodului optic este de asemenea filtrat de cealalta parte a filtrului si trimisa ca
intrare laserului pentru a fi modulata lumina semnalului in fibra de upstream.
8



Partea de distributie pe cablul coaxial are rolul de a furniza semnalele de
downstream in casele abonatilor si de a transporta semnalul de upstream
venind din case, inapoi in nodul optic.Pentru a avea un semnal de calitate,fara
pierderi mari se plaseaza in functie de distanta amplificatoarele care
compenseaza atenuarea cablului coaxial.

3.Amplificatoarele de radiofrecventa
Principiile unui amplificator RF ideal
Funcia de baz a unui amplificator de putere este ntotdeauna aceeai: de a
stimula un semnal de putere mica la un semnal de nivel de putere mai mare,
pentru a fi livrate la sarcina amplificatorului.
Pentru c acest rol este att de fundamental, este necesar sa vizualizam
amplificatoarele ca dispozitive simple black-box, cu o intrare, o ieire, i un
factor de amplificare constant. In multe cazuri, abordarea black-box ofer o
imagine adecvata. Aceasta nu reuete, cu toate acestea, n cazul n care
cererile introduse pe un amplificator sunt extreme. Cel mai greu este de
satisfacut cerina de capacitate maxim de doi sau mai multi parametrii
conflictuali, cum ar fi necesitatea pentru o lime de band larg, 870 la 1.000
MHz si putere mare, n acelai pachet,cu ieire de la 46.0 la 48.0 dBmV.
9

Selectarea unui amplificator potrivit, de obicei, ncesita alegerea unei cai
directe i a unei cai de ntoarcere. Calea directa a unui amplificator necesara
nevoilor de astzi este fie de 50-750, 50-870 sau de 50 la 1000 MHz lime de
band. Calea de ntoarcere poate fi ntre 5 40/42 sau 5-65 MHz.

Filtrele bidirecionale de pe amplificatorul RF, pot produce unele probleme pe
canalul 2. Aceast problem este cauzat de filtru bidirecional atunci cand se
intarzie informaiile ntre transportatorul Imagine de canal 2, situat la 55,25
MHz i informaiile color , situate la 3.59 MHz deasupra transportatorului
imagine sau 58.84 MHz. Aceasta problem se numete intarziere de
grup.Specificaia ntrzierii de grup este dat n nanosecunde.
n cele mai multe cazuri la amplificatoarele RF moderne, ntrzierea de grup
este n jur de 30 de nanosecunde pe amplificator la canalul 2, ntrzierea
devine mai buna odata cu creterea n frecven. Dac aceasta intarziere
merge dincolo de 250 nsec din cauza cascadrii amplificatoarelor RF, vei
vedea ca acea culoarea nu a fost de afiata n mod corespunztor n interiorul
imaginii.
O cascad de 10 amplificatoare cu intarziere 30 de nanosecunde ar da un grup
de 300 ns ntrziere, ceea ce ar putea nsemna o problem.
Astzi, amplificatoarele RF necesit ctig din plin . Nu se intalnesc rar in
ziua de azi amplificatoare care opereaz ntre 30-45 dB de ctig la 750, 870
sau 1.000 MHz. Ele necesit, de asemenea, un nivel de ieire mare, ntre 42-48
dBmV la frecvente mai inalte. Necesitatea unui amplificator de mare ctig
vine n principal din cauza fapului c, este mai economic s pstram locaia
10

veche amplificatorului i doar sa inlocuim vechiul amplificator cu
amplificatoare cu ctig corespunzator.
Cele mai multe amplificatoare de astzi utilizeaza fie dubla alimentare sau
circuite de amplificare cu GaAs in stadiul lor de ieire. Circuit de GaAs ofer o
capacitate de 3 dB mai bun la ieire decat circuitele cu dubla alimentare.
Amplificatoarele cu GaAs au, de asemenea, un punct de compresie mai mare
decat amplificaoarele cu dubla alimentare.
Deoarece cablu coaxial este dependent de frecven, pierderile la mare
frecven (750, 870 sau 1000 MHz) sunt mult mai mari dect pierderile la mica
frecven, 50 MHz, ceva de genul 4.2 la 1 pentru sistemul de 750 MHz, 4.6 la 1
pentru sistemul de 870 MHz i 4,9 la 1 pentru sistemul de 1.000 MHz.
Aceast diferen va provoca o mare diferenta de nivel la intrarea in
urmtorul amplificator. Cu aceast mare diferen de nivel ntre frecventele
mici si frecventele inalte, amplificatorul viitor va necesita un egalizator prin
cablu la intrare lui, egalizator care va aduce tot semnalul la un nivel plat
nainte de a lovi primul circuit de amplificare. Cnd schimbarile de
temperatur sunt mari, este o bun practic sa echipam amplificatorul RF cu
un circuit AGC. (Automatic Gain Control)

Pentru a furniza curent continuu la amplificatoarele in cascada exista doua
metode. Cea mai veche i cea mai utilizat metoda este denumit Standard
Poowering PS, unde PS este convertit la 110 VAC fie la 60 sau 90 VAC. Astzi,
industria folosete standby-P.S. n cazul n care bateriile de alimentare in
tensiune DC, sunt apoi transformate in tensiune AC.
11

Amplificatoare RF nu sunt dispozitive perfecte,nu dau numai castiguri,
cauzeaza de asemenea unele probleme la calitatea semnalului livrat de
sistemele de band larg HFC.Unele dintre principalele probleme ale
amplificatoarelor provoac:
distorsiuni de ordin 2
distorsiuni de ordin 3 (3th).
distorsiuni Cross Modulation (XM).
distorsiuni compozit de ordinul 2 (CTB).
distorsiuni compozit de ordin 2 (CSO).
distorsiuni de zgomot (C / N).
distorsiuni Hum (HUM).
Pentru a avea o imagine de bun calitate ntr-un sistem de band larg
moderna la toi clienii , distorsiunile maxime acceptate au urmatoarele
nivele:
Second Order. -51.0 dB
Third Order. -51.0 dB
Cross Modulation. -48.0 dB
Third Order Composite. -51.0 dB
Second Order Composite. -51.0 dB
Carrier to Noise. +48.0 dB
Hum Modulation. 34.0 dB or 2%

4.Bidirecionalitatea n reelele HFC

Un sistem HFC este un sistem de operare bidirecional, alocrile de
frecven fiind:
De la Headend ctre abonai: 50 - 750, 870, sau 1000 MHz
12

De la abonai la headend: 5 pn la 40, 42 sau 65 MHz

Reeaua UPC folosete n prezent 5-65 MHz pentru frecvene retur,iar
pentru downstream utilizeaz frecvene de la 85 la 1.000 MHz.
Pentru c o cale de ntoarcere la un Broadband System funcioneaza pe un
concept de ctig unitar, sistemul trebuie s determine revenirea la un nivel de
intrare necesar de la fiecare echipament activ (amplificator i nod). Acest nivel de
intrare retur este de obicei ntre: 15 pna la 20 dBmV . Nivelul de intrare retur
trebuie s fie la ieirea din locuina clientului. Imediat ce nivelul de funcionare
este determinat ,este foarte important s utilizm un test point la returul
echipamentului de emisie folosit pentru aceast operaiune.



Nivelul real la intrarea amplificatorului se va schimba n funcie de tipul de
amplificator utilizat. Aceste amplificatoare pot fi Line-Extender,Mini-Bridger i
amplificatoare de distribuie.

Un sistem de band larg HFC utilizeaz dou tipuri de tehnologie de
comunicare:
Tehnologia fibr optic este folosit pentru a transporta semnal pentru
distane lungi. De obicei, o fibr transmite semnal nainte (50 - 870 MHz de la
headend la un nod optic i semnal de retur (5-40 MHz) de la o nod la headend.
13

Cablul coaxial este folosit de la nodul i se transmite n ambele direcii
(50-870 / 5-40 MHz), de la Nodul optic la fiecare abonailor.

Nodul optic transfer semnal luminos, care vine de la headend, la semnal
electric (RF i Digital), trimiterea acestor semnale fcndu-se la fiecare abonat
prin cablu coaxial. Nodul optic transfer de asemenea semnal electric(RF i
Digital) de la toi clienii la headend.
Toate nodurile optice trebuie s fie echipate cu o foto-diod pe calea
direct, un filtru bidirecional la fiecare ieire din sistemul coaxial pentru a
permite unui sistem HFC s funcioneze ntr-un mod bidirecional i s returneze
un laser care s transmit semnal de ntoarcere spre headend.
Toate amplificatoarele RF trebuie s fie echipate cu un filtru bidirecional la
fiecare intrare i ieiri pentru a permite un sistem de HFC s funcioneze ntr-un
mod bidirecional.


Nivelele TX si RX
Nivelul Tx este puterea n decibeli per miliwat(dBm) la care un modem
transmite semnalul su.Nivelul Rx este puterea n dBm a semnalului
receptionat.Server-ul modem-urilor transmite n mod normal la -13 dBm. n mod
ideal, nivelul Rx ar trebui s fie n intervalul -18 i -25dBm. Dac nivelul Rx este
sub -25dBm, raportul semnal-zgomot(SNR) ar putea s scada ,ceea ce nseamna
14

c viteza va scdea de asemenea. Dac nivelul Rx este prea mare ,este posibil s
vedei un semnal distorsionat sau receiver-ul Digital Signal Processor(DSP)
suprasolicitat,i este posibil s avem conexiuni neregulate.



n unele standarde de modulaie cum ar fi V.34,un receptor poate spune
dac nivelul semnalului este prea mare i transmitorul va reduce apoi nivelul la
care el transmite.Dac acest comportament este des ntlnit ,transmitorul
trebuie configurat pentru a transmite la un nivel inferior. Modem-urile care
folosesc alte standarde de modulaie (cum ar fi K56 Flex), nu pot fi capabile s
fac acest lucru i n consecin vor aprea probleme.

Pragurile minime si maxime de bun funcionare a serviciilor provizionate pe
aceste device-uri:
15


Pe lnga nivelele de semnal ale CPE-urilor, s-au agreat i civa indicatori pentru
monitorizarea performanei reelei HFC:


Un sistem de operare Bidirecional


16

5.nelegerea specificaiilor DOCSIS n reelele HFC

Specificaiile de interfa a serviciilor de transport de date prin cablu
DOCSIS (Data Over Cable Service Interface Specification) este un standard
internaional dezvoltat de companii precum: CableLabs, ARRIS, BigBand
Networks, Broadcom, Cisco, Conexant, Correlant, Intel, Motorola, Netgear,
Terayon, i Texas Instruments. DOCSIS definete cerinele de interfa a
suportului de comunicaie i de operare pentru transportarea datelor prin
sistemul de cablu. DOCSIS permite adugarea transferului de date la vitez nalt
la o sistem de televiziune prin cablu CATV (Cable TV) deja existent.

Un sistem de operare de cablu cu modemuri de cablu necesit:
Un HFC bidirecional sau sistem CATV.
Un CMTS(Cable Modem Termination System) de la headend-ul sau site-ul
Hub.
Un 100 BaseT sau conexiune mai bun la Internet sau servere.
Un 6 MHz de 64 sau 256 QAM canal de date de operare de la: 88 la 870
MHz.
Un 3.2 MHz de QPSK sau 16 QAM funcioneaz ntre 16-40 MHz pe
seciunea de retur a sistemului de DOCSIS 1.0.
Cel puin un modem de cablu instalat la un client pe sistem.
DOCSIS este implementat de muli operatori de televiziune prin cablu
pentru a oferi acces la Internet prin infrastructura lor hibrid fibr-coaxial HFC.
Prima specificaie DOCSIS era versiunea 1.0, editat n martie 1997, revizuit apoi
n versiunea 1.1 n aprilie 1999. Din cauza creterii cererii serviciilor simetrice, n
timp real ca IP telefonia, DOCSIS iari a fost revizuit pentru a spori vitezele de
transmitere upstream i capacitile serviciului de calitate QoS (Quality of
17

Service). Aceast revizuire DOCSIS 2.0 a fost lansat n decembrie 2001. Recent,
specificaia a fost revizuit pentru a mri considerabil vitezele de transmitere (de
data aceasta att upstream ct i downstream) i de a introduce suportul pentru
IPv6 (Internet Protocol version 6). Aceast versiune, DOCSIS 3.0, a fost lansat n
august 2006. Deoarece planurile benzilor de frecvene alocate difer ntre
sistemele CATV din Statele Unite i Europa, standardele DOCSIS au fost modificate
pentru utilizare n Europa. Aceste modificri au fost publicate sub denumirea de
EuroDOCSIS. Diferenele de baz se reduc la lrgimile de benzi diferite a
canalelor TV. Canalele de cablu europene se conform standardelor TV PAL
(Phase Alternating Line) i sunt de 8 MHz n lungime, iar canalele de cablu din
America de Nord se conform standardelor NTSC (National Television Systems
Committee), care specific 6 MHz.

DOCSIS 1.0
-Internet de mare vitez Acces.
-Caracteristici cheie: rate de transfer downstream ntre 27 i 36 Mbps pe o
cale de radiofrecven ntre 88 i 870 de MHz la o distan de 6.0 MHz, dac
utilizai 64 sau 256 QAM ..
-Rata upstream de transfer de trafic de pn la 10 Mbps pe o cale RF
folosind 200 kHz i 3.2 MHz n gama de frecvene 5-42 MHz .
DOCSIS 1.1
Tipurile de servicii oferite de DOCSIS 1.1 difer de DOCSIS 1.0 prin
urmtoare
QoS (Quality of Service) a fost adugat .
fragmentarea datelor, care permit servicii de voce, unde problemele de
laten sunt mai mult de lime de band mare
actualizare de securitate
18

Capacitatea de a pre-egaliza trafic upstream, dublnd astfel calea invers
tranzitat (10 Mbps pe 3,2 MHz, fa de 5 Mbps pentru DOCSIS 1.0)
DOCSIS 2.0
Capacitate pentru servicii simetrice adugate de operare la 64 QAM i
avnd noul 6.4 MHz Chanel reveni larg. Acesta a crescut limea de band pentru
trafic.Rezultatul pentru transmisie upstream este 30.72 Mbps utiliznd 64 QAM,
care este de 3 ori mai bun dect DOCSIS 1.1 i de 6 ori dect DOCSIS 1.0. DOCSIS
2.0 este interoperabil i compatibil cu DOCSIS 1.x.
DOCSIS 3.0
Noul standard DOCSIS 3. 0 care dispune de IPv6 i canal de lagtur care
permite canalelor multiple downstream i upstream s fie utilizate mpreun, n
acelai timp de ctre un singur abonat .
DOCSIIS 3.0 are vitez downstream este de 160 Mbps i 120 Mbps n
upstream .
Canalul de lagtur este un aranjament n care dou sau mai multe
interfee de reea pe un calculator gazd sunt combinate pentru redundan sau
debit crescut.

Rata de transfer
Majoritatea modemelor de cablu DOCSIS au restricii la ratele de ncrcare
(upload) i descrcare (download). Acestea sunt setate prin transferul unui fiier
de configurare la modem, prin protocolul TFTP (Trivial File Transfer Protocol),
cnd modemul prima dat stabilete o conexiune la echipamentul furnizorului. Un
canal downstream poate trata sute de modemuri de cablu. Cu creterea sistemei,
CMTS poate fi modernizat cu mai multe porturi downstream i upstream. Dac
reeaua HFC este vast, CMTS poate fi grupat n noduri centrale pentru
management eficient. Unii utilizatori au ncercat s treac de limita limii de
band i s posede acces la toat limea de band a sistemei (de obicei cam 30
Mbps), prin descrcarea fiierului propriu la modemul de cablu proces numit
uncapping (n majoritatea cazurilor este o nclcare a nelegerii i a legii).
19

Frecvenele de sincronizare:


Securitatea
DOCSIS include servicii de securitate la nivelul MAC n specificaiile sale de
interfa privat de baz BPI (Baseline Privacy Interface). DOCSIS 1.0 utiliza
specificaia BPI iniial. Mai trziu ea a fost mbuntit de specificaia lansat
BPI+. Scopul specificaiilor BPI este de a descrie serviciile de securitate a nivelului
MAC pentru DOCSIS CMTS la comunicaiile CM. Sarcina securitii BPI este dubl:
De a prevedea utilizatorii modemului de cablu cu date private prin
reeaua de cablu;
Prevede operatorii serviciilor de cablu cu protejarea serviciilor; de
exemplu: mpiedicarea utilizatorilor neautorizai de a poseda acces la serviciile RF
MAC a reelei.











20










Bibliografie
1.Broadband Cable Access Networks: The HFC Plant (The Morgan Kaufmann
Series in Networking)
2.An Adaptive Contention Period Control in HFC Networks( Chih-Cheng
Lo, Hung-Chang Lai, Wen-Shyen E. Chen)
3. Hybrid Fiber Optic/Coaxial (HFC) Networks (Ernest Tunman)
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Hybrid_fibre-coaxial