Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei

RETELE PENTRU COMUNICATII

INDUSTRIALE
Miron Mandoiu
Master ISC
Universitatea Politehnica Bucuresti
2007
1
Cuprins :
1. Protocolul !"T
1.1 Istoric 1
1.2 Protocolul !"T # $rinci$ii de functionare 1
1.% Fre&uenc' (hift )e'ing %
1.* +oduri de comunicare la $rotocolul !"T %
1., "etele !"T ,
1.,.1 Point-To-Point ,
1.,.2 +ultidro$ .
1.. (tructura $rotocolului !"T /
1...1 0ivelul 1 !"T /
1...2 0ivelul 2 !"T 1
1...% 0ivelul 7 !"T 10
1.7 2ondi3ii de func3ionare ale $rotocolului !"T 11
1.7.1 4ate tehnice 11
1.7.2 "ecomand5ri hard6are 12
1./ !vanta7ele utili85rii a$aratelor de c9m$ cu $rotocol !"T 12
2. Protocolul :I0 1*
2.1.1 Istoric 1*
2.1.2 2aracteristici 1*
2.2 2once$tul de nod 1,
2.% 2once$tul de functionare +aster si (lave 1.
2.* Telegrama 17
2., Trans$ortul datelor 17
2.,.1 (emnale 17
2.,.2 +esa7ele de diagno8a 17
2.,.% (chedule Ta;le 17
2.,.* Im$achetarea semnalelor 1/
2.,., "ece$tia si transmisia semnalului 1/
2.. Transferul telegramelor 11
2...1 (tructura telegramei 11
2...1. 2am$urile header-ului 20
2...2 :ungimea telegramei 21
2.7 Ti$uri de telegrame 22
2.7.1 Telegrame Unconditional 22
2.7.2Telegrame Event triggered 22
2.7.% Telegrame ($oradic 2%
2.7.* Telegrame 4iagno8a 2%
2.7., Telegrama "eserved 2%
2.1 +odelul de com$ortare al tas<-ului 2*
2.1.1 (arcina master 2*
2.1.2 (arcina slave 2*
2.10 +anagementul retelei 2,
2.11 +anagementul starilor 2.
2
2.12 0ivelul de Trans$ort 2.
2.12.1 (trucutura P4U # Pac<et 4ata Unit 2.
2.12.2 2omunicarea 27
2.1% (erviciile de 2onfigurare si Identificare a 0odului 2/
2.1* 4iagnosticarea # s$ecificatii 21
2.1, 0ivelul Fi8ic %0
2.1,.1 Procedura de sincroni8are %0
%. Protocolul 2!0 %1
%.1Istoric 2!0 %2
%.2 Protocolul 2ontroller !rea 0et6or< =2!0> %*
%.2.% Formatul frame-ului de date %,
%.2.* (emnali8area si detectia erorilor %7
%.% (tructura 0ivelelor la 2!0 %1
%.* 0ivelul Fi8ic la 2!0 %1
%., (tandarde ale 0ivelului Fi8ic *2
*. Protocolul P"?FIU( **
*.1 P"?FIBU(-F+( *,
*.2 P"?FIBU(-4P *,
*.% P"?FIBU(-P! *.
*.* 0ivelul Fi8ic *7
*.*.1 0ivelul fi8ic $entru 4P@F+( *7
*.*.2 0ivelul fi8ic $entru P! *1
*., 0ivelul :egaturii de 4ate ,0
*.,.1 Formatele telegramei P"?FIBU( ,1
*.. 0ivelul de !$licatie =nivelul 7> ,%
*.7 2ontrolul accesului la magistrala intr-o retea P"?FIBU( ,%
*...1 Procedura To<en Bus ,*
*...2 Procedura +aster-(lave ,,
*./ (ervicii P"?FIBU( ,.
,. Protocolul P"?FI0ET .1
,.1 P"?FI0ET I@? =4istri;uted I@?> .1
,.2 P"?FI0ET 2B! =4istri;uted automation> .1
,.% 2omunicarea la P"?FI0ET .%
,.* 4istri;uted I@? cu P"?FI0ET I? .,
,., (ervicii P"?FI0ET I? ..
.. 2onclu8ii
7. Bi;liografie

%
RETELE PENTRU COMUNICATII
INDUSTRIALE
Protocoale de comunicatie folosite in retele in domeniul industrial si al a$licatiilor
cu masini automati8ateA
HART
LIN
CAN
PROFIBUS
PROFINET
1 Protocolul HART
1.1 Istoric
Protocolul !"T =Hi!"#$ A%%r&ss#'l& R&(ot& Tr#ns%uc&r>, a fost creat de
"osemount la sfarsitul anilor B/0. Protocolul a fost deschis $entru utili8are si altor
com$anii, astfel in 1110 sa format un User Crou$.
In martie 111%, gru$ul a votat $entru a crea o organi8atie inde$endenta si non-
$rofit $entru o mai ;una de8voltare a $rotocolului !"T. Fundatia va detine tehnologia
!"T, va administra standardele $rotocolului, si va asigura ca tehnologia va dis$oni;ila
=o$en> in ;eneficiul industriei.
!sta8i, 2F administrea8a standardele $rotocolului si dre$tul intelectual al
$rotocolului, detine sectii de training, un site 6e; cu stiri de ultima ora.
1.) Protocolul HART * principii %& +unction#r&
4e multi ani standardul comunicatiei de cam$ $entru echi$amentele din $rocesele
de automati8are a re$re8entat-o semnalul analogic de curent m!. !cesta varia8a in
intervalul *-20 m! in functie de variatia marimii de $roces. In a$licatii un semnal de *
m! cores$unde limitei de 7os =0D> din scala si 20 m! va cores$unde limitei de sus
=100D>. In $rinci$iu toate sistemele instalate folosesc acest standard international $entru
a comunica informatiile varia;ilelor de $roces intre echi$amentele din automati8are.
*
2omunicarea !"T are loc intre doua dis$o8itive !"T, de o;icei un dis$o8itiv
de cam$ =slave> si un sistem de monitori8are sau de control =master>. 2omunicarea are
loc folosind instrumentatie si ca;lare standard.
Figura. 2omunicarea simultana !nalogica si 4igitala
!"T asigura doua canale de comunicatie simultan A semnalul analog de *-20
m! si un semnal digital. (emnalul de *-20 m! comunica valorile masurate $rimare =in
ca8ul unui instrument din teren> folosind o ;ucla de curent de *-20 m! # cel mai ra$id si
mai sigur standard industrial. !ditional informatii des$re dis$o8itiv sunt comunicate
folosind un semnal digital care este su$ra$us $e semnalul analog. (emnalul digital
contine informatii de la dis$o8itiv care includ starea, diagno8a, masuri aditionale sau
valori calculate,etc. Im$reuna cele doua canale de comunicatie asigura solutia com$leta
de comunicatie in teren, care este usor de configurat, ro;usta si la un $ret sca8ut.
4eoarece dis$o8itivel !"T su$orta standardul *-20 m!, $ot fi folosite cu orice
sistem care lucrea8a cu dis$o8itive *-20m!.
,
1., Fr&-u&nc$ S!i+t .&$in
Protocolul !"T se ;a8ea8a $e $rinci$iul Bell 202 F() =Fre&uenc' (hift
)e'ing>. (emnalul digital este format din doua frecvente 1,200 8 si 2,200 8
re$re8entate de 1 si 0. (inusoidele celor doua frecvente sunt su$ra$use $e firul de curent
continuu al semnalului analog $entru a asigura o comunicare analoaga si digitala
simultana. Pentru ca valoarea medie a semnalului F() este intotdeauna 8ero, semnalul
analog *-20 m! nu este afectat. Pentru comunicare se im$une o im$edanta minima a
;uclei de 2%0 ?hmi.
Pentru a evita interferenta cu semnalul de comunicatie !"T care se su$ra$une
$este semnalul continuu, ;anda de trecere a semnalului de iesire la un traductor
com$ati;il !"T este limitata la 2, 8. +aE, cu un filtru cu alternarea de *0 dB @
decada.
"ece$torul !"T este $roiectat sa re7ecte8e orice semnal dre$tunghiular cu
am$litudine 1. m!, care trece $rintr-un astfel de filtru.
1./ Mo%uri %& co(unic#r& l# protocolul HART
(unt doua moduri de comunicare dis$oni;ile cu tehnologia !"TA
"e&uest-"es$onse +ode si Burst +ode.
Mo%ul R&-u&st0R&spons& 1(#st&r0sl#2&3
Partea digitala a comunicarii o constitue $rotocolul re&uest-res$onse, care in
tim$ul o$erarii normale, comunicatia fiecarui dis$o8itiv este initiata $rintr-o cerere de la
un dis$o8itiv ga8da # cunoscut ca (#st&r. 4oi masteri $ot sa se conecte8e de fiecare
;ucla !"T. Primul +aster este in general un sistem de control distri;uit =42(>,
$rogramma;le logic controller =P:2>, sisteme de management active sau com$utere
$ersonale P2 ruland o a$licatie. !l doilea +aster este in general un terminal mo;il sau
.
un alt P2 cu o a$licatie !"T. 4is$o8itivele !"T includ transmitere, servomotoare,
de;itmetre, valve, anali8oare si controlere care ras$und comen8ilor +aster-ului $rimar
sau secundar.
Mo%ul Burst
Unele dis$o8itive !"T, su$orta modul o$tional de comunicare 'urst. +odul
;urst face ca$a;ila o comunicare mai ra$ida =%-* actuali8ari $e secunda>. In acest mod,
+aster-ul instruieste dis$o8itivul sa transmita in continuu =;roadcast> un mesa7 de
ras$uns standard !"T =eE, valoarea unei varia;ile de $roces>. +aster-ul rece$tionea8a
mesa7ul la o rata inalta $ana cand instruieste dis$o8itivul sa o$reasca transmisia
=;ursting-ul>. !cest mod $ermite ca dis$o8itive multi$le sa fie conectate intr-o schema
multidro$.
7
1.4 R&t&l& HART
Protocolul !"T s$ecifica ca FmasterF-ul =sistemul central de conducere sau un
dis$o8itiv de comunicare $orta;il> transmite un semnal de tensiune, in tim$ ce FslaveF- ul
=dis$o8itiv de cam$> transmite un semnal de curent.
(emnalul de curent este convertit intr-un semnal cores$un8ator de tensiune $rin
intermediul unei re8istente, deoarece toate a$aratele utili8ea8a sisteme de rece$tie care
sesi8ea8a nivelul de tensiune.
In ta;elul urmator se s$ecifica nivelele de semnal minime si maEime acce$tate in
sistemele de transmisie folosind $rotocoale !"T. Ideal, semnalul tre;uie sa fie
sinusoidal, dar se acce$ta si o forma tra$e8oidala. (emnalul dre$tunghiular nu este
acce$tat.
HART * ni2&l& %& s&(n#l
(emnal transmis de FmasterF min. *00 mG v-v
maE. .00 mG v-v
(emnal transmis de FslaveF min. 0,/ m! v-v
maE. 1,2 m! v-v
(emnal minim FslaveF convertit 1/* mG v-v
$rintr-o re8istenta de 2%0 H
(emnal maEim FslaveF convertit 1%20 mG v-v
$rintr-o re8istenta de 1100 H
(ensi;ilitate statie de rece$tie 120 mG v-v # 2,0 G v-v
=$entru rece$tie corecta>
0ivel de ignorare a semnalului /0 mG v-v
de catre statia de rece$tie
4is$o8itivele !"T $ot o$era in una din cele doua configuratii de retele A $oint-
to-$oint sau multidro$.
1.4.1 Point0To0Point
In modul $oint-to-$oint, semnalul traditional *-20 m! este folosit $entru
comunicarea unei varia;ile de $rocess =analogic>, in tim$ ce o varia;ila de $roces
aditionala, =$arametrii de configurare, date de masura si alte date de dis$o8itiv> este
transferata digital folosind $rotocolul !"T. (emnalul analogic *-20 m! nu este afectat
de semnalul !"T si $oate fi folosit $entru control, in modul normal. (emnalul digital
de comunicare !"T ofera acces la varia;ilele secundare si la alte date care $ot fi
folosite $entru o$eratii, mentenanta si in sco$uri de diagno8a, cat si date su$limentare de
$roces. Instrumentul de $utere este re$re8entat de interfata de I@? sau o sursa de tensiune
eEterna.
/
In $ractic5, cele trei elemente =sursa de alimentare P(U, transmiter-ul Ji
re8istorul> $ot fi conectate Kn orice ordine Ji Kn oricare $unct din circuit. ($ecifica3iile
!"T im$un doar ca resistenta s5 fie Kntre 2%0 Ji 1100 ?hmi.
(emnalul de comunicatie !"T tre;uie sa fie introdus in ;ucla si detectat $e
;ucla in cam$. (ursa de alimentare, de o;icei se com$orta ca un scurtcircuit $entru
semnalele in frecventa ti$ !"T, si de aceea statia de comunicare =statie mo;ila sau
sistem central de comanda> nu $oate fi conectata direct la ;ornele ei. In schim; ea $oate
fi conectata intre oricare doua $uncte din cam$ =! si B> sau la ;ornele re8istentei de
sarcina =Bsi 2>, circuitul inchi8andu-se $rin sursa de alimentare.
? statie de comunicare !"T nu $oate introduce in ;ucla orice re8istenta de
sarcina in curent continuu. Pentru a evita aceasta, statia va include sau va fi conectata in
$aralel cu ea o ca$acitate de a$roE. ,LF sau mai mare.
Figura. 2onectare $unct la $unct
1.4.) Multi%rop
+odul multidro$ de o$erare necesita o singura $ereche de fire $entru transmiterea
informa3iei de la mai multe traductoare, ;ariere de siguranta si o sursa su$limentara de
tensiune $entru $ana la 1, dis$o8itive de cam$. !$aratele se montea85 Kn $aralel Ji toate
valorile de $roces sunt transmise digital, s$re deose;ire de coneEiunea $unct cu $unct
1
unde semnalul $utea fi citit atat analogic cat si digital. In modul multidro$, toate
dis$o8itivele de cam$ le sunt asignate adrese comasate si curentul din fiecare dis$o8itiv
este fiE, la o valoare minima =ti$ic * m!>.
2onectarea multidro$ este utila la su$ervi8area instalatiilor care sunt larg
ras$andite, s$re eEem$lu conducte, sta3ii de e$urare Ji re8ervoare de ;en8in5.
In o$eratiile $oint-to-$oint, toate dis$o8itivele de cam$ au adresa 0, setand
curentul de iesire la *-20 m!. In modul multidro$, toate adresele sunt mai mari ca 8ero si
fiecare dis$o8itiv isi setea8a curentul de iesire $e * m!. In acest mod indicatoarele si
controler-ele tre;uie echi$ate cu modem-uri !"T.
4is$o8itivele !"T $ot comunica folosind linii telefonice inchiriate. In aceasta
situatie numai o sursa de tensiune locala este necesara dis$o8itivului de cam$ si master-ul
$oate fi la multi <m distanta. +a7oritatea tarilor euro$ene nu $ermit ca semnalul B&ll )5)
sa fie folosit cu echi$amentul de trans$ort national. ?rice numar de dis$o8itive $ot fi
folosite $e liniile inchiriate, atata tim$ cat sunt alimentate cu surse auEiliare de tensiune
individual, inde$endent de comunicatie. 4aca doar o singura sursa de tensiune este
folosita $entru toate celelate dis$o8itive, numarul de dis$o8itive este limitat la 1,.
Terminalul MhandheldN din figura $oate fi conectat oriunde in segmentO la
terminalele de I@?, la orice dis$o8itiv.
Figura. 2onectare multidro$
10
1.6 Structur# protocolului HART
Protocolul !"T are la ;a8a modelul de referinta ?(I =?$en ('stems
Interconnection>. +odelul ?(I asigura structura si elementele sistemului de comunicare.
!"T foloseste un model ?(I redus, im$lementand doar nivele 1, 2 si 7.
Figura . Im$lementarea $rotocolului !"T $e structura de niveluri conforme cu recomandarea ?(I@I(?.
1.6.1 Ni2&lul 1 HART
0ivelul Fi8ic, lucrea8a $e $rinci$iul F(), ;a8at $e standardul de comunicare Bell
202A
2it&7# %& tr#ns+&r %#t& A 1200 ;it@s
+r&c2&nt# p&ntru 859 loic A 2200 8
+r&c2&nt# p&ntru 819 loic A 1200 8
+area ma7oritatea circuitelor eEistente sunt com$ati;ile cu acest gen de
comunicare digitala. Pentru distante mici, se folosesc ca;luri cu doua fire de 0.2 mm
2
,
neecranate. Pentru distante lungi =$ana la 1,00 m> se folosesc ca;luri de doua fire
rasucite de 0.2 mm
2
ecranate. Pentru distante mai mari de 1,00 m, $ana la %000 m, se
foloseste ca;lu cu o $ereche de fire rasucite de 0., mm
2
ecranate. "e8istenta de sarcina
tre;uie sa fie cu$rinsa intre 2%0-1100 ohm in circuitele de comunicare.
11
1.6.) Ni2&lul ) HART
0ivelul :egaturii de 4ate, sta;ileste formatul mesa7elor !"T. ?rgani8ea8a
stream-ul de ;iti in $achete =frame>, adauga codurile de detectie a erorilor stream-ului de
date si eEecuta +edia !ccess 2ontrol =+!2> $entru a asigura accesul ordonat la canalul
de comunicatie, atat de catre dis$o8itivele master cat si de slave. !"T este un $rotocol
master@slave. Toate activitatile de comunicare sunt initiate de master. !ceasta adresea8a
un mesa7 catre un dis$o8itiv de cam$ =slave>, care inter$retea8a comanda din mesa7 si
trimite un ras$uns. !ccesul la mediu consta in transmiterea to<en-ului intre dis$o8itivele
conectate la canal. Trimiterea to<en-ului este efectuata chiar de catre mesa7ul transmis.
Timer-ul este folosit $entru a delimita $erioada dintre tran8actii. !tunci cand timer-ul
eE$ira, controlul canalului este a;andonat de catre detinatorul to<en-ului.
(tructura acestui mesa7 este $re8entat5 Kn figura A
(4 # ;it de start
!4 # adrese =surs5 Ji destina3ie>
24 # comen8i =instruc3iuni !"T>
B2 # contor octe3i =stare Ji date din c9m$>
(T!TU( # octe3i de stare
4!T! # date
P!"ITP # ;it de $aritate
Figura (tructura unui cadru !"T la nivelul leg5turii de date
In modul de conectare multidro$, $rin aceste mesa7e se asigur5 adres5rile necesare
mai multor dis$o8itive de c9m$ =slave>. 0ivelul 2 mareste siguranta transmisiei $rin
adaugarea ;itului de $aritateO
Pentru un a$arat din c9m$ construc3ia mesa7ului esteA
1 'it %& st#rt
: 'iti %& %#t&
1 'it p&ntru p#rit#t&
1 'it %& stop
12
1.6., Ni2&lul ; HART
0ivelul !$licatie, cu$rinde setul de instrucriuni !"T. +aster-ul trimite mesa7e
cerere $entru valori s$ecificate, valori actuale si orice alta data sau $arametru dis$oni;il
de la dis$o8itiv. 4is$o8itivul din cam$ =slave> inter$retea8a aceste instructiuni du$a cum
sunt definite in $rotocolul !"T. +esa7ul ras$uns asigura master-ului informatia de stare
si de date de la slave.
Pentru a face interactiunea dintre dis$o8itivele !"T com$ati;ile, cat mai
eficienta cu $utinta, au fost sta;ilite clase de conformitate $entru master, si clase de
comanda $entru slave. (unt . clase de conformitate $entru master,ca in figura. Pentru
dis$o8itivele slave, comunicatii logice, uniforme sunt asigurate de urmatoarele comen8i A
Instructiuni 1co(&n7i3 uni2&rs#l& # sunt intelese si utili8ate de toate
dis$o8itivele de cam$.
Instructiuni st#n%#r% 1pr#ctic& co(un&3 # ofera functii care $ot fi
inde$linite de multe dis$o8itive, dar nu toate. Im$reuna aceste comen8i
alcatuiesc o ;i;lioteca ale celor mai comune functii de dis$o8itive.
Instructiuni sp&ci+ic& %ispo7iti2ului # ofera functii care sunt
restrictionate unui anumit dis$o8itiv, $ermitand incor$orarea unor functii
s$eciale care sunt accesi;ile tuturor utili8atorilor.
In cele mai multe a$arate se reg5sesc func3ii din toate cele trei claseA instruc3iuni
universale, instruc3iuni standard Ji instruc3iuni s$ecifice de a$arat.
1%
Fiur#. 2lasele de instructiuni si clasele de conformitate
1.; Con%i<ii %& +unc<ion#r& p&ntru protocolului HART
Protocolul !"T im$une o $rotec3ie la interferen3e Kntre liniile conductoare de
gradul % conform IE2 /01 # % Ji *, de asemenea sunt satisf5cute cerin3ele generale
$rivind imunitatea la 8gomot. 2onectarea sau deconectarea unei unit53i MslaveN sau
defectarea comunica3iei ei cu masterul nu afectea85 transferul de informa3ie cu alte
a$arate. !$lica3iile unde sunt medii care cer $rotec3ii !ntiEE necesit5 men3iuni s$eciale.
Barierele sau i8olatoarele tre;uie s5 $oat5 transmite frecven3ele Bell 202 Kn am;ele
direc3ii. 4e asemenea, Kn coneEiunea multidro$ este $osi;il s5 interconect5m a$aratele de
c9m$ Kn acord cu 4I0 G4E 01.,.
Bariere de siguranta
(istemele folosind ;ariere de siguranta necesita o tratare a$arte. In $lus fata de
verificarile u8uale ale caderii de tensiune $e ;ucla, tensiunea de alimentare se reduce cu
0,. G la trecerea $rin ;ariera de siguranta.
!ceasta elimina conductia de catre dioda Qenner a varfurilor de semnal care $ot
introduce erori in semnalul analogic. "e8istenta serie a ;arierei de siguranta tre;uie sa fie
inclusa in constanta "2 $entru regula celor ., L(. Pentru ;arierele de siguranta active,
mai com$leEe, cateva consideratii sunt vala;ile.
+a7oritatea $roducatorilor ofera ;ariere re$etoare @ i8olatoare s$ecial $roiectate sa
treaca corect semnalul !"T
In functie de ca$acitatea lor echivalenta si altor $arametrii certificati, maEim *
a$arate de cam$ $ot fi conectate multidro$ intr-un sistem de siguranta, ramanand totusi o
re8erva de ca$acitate $entru ca;lurile folosite in 8ona cu $ericol.
1.;.1 D#t& t&!nic&
Mo%ul %& tr#ns+&r %& %#t& A F(), Tehnica modularii in frecventa =Fre&uenc'
shift )e'ing> conform cu Bell 202, referitor la rata de transfer si de frecventa
$entru ;itul de informatie M0N sau M1N.
=it&7# %& tr#ns+&r A 1200 ;it@s
Fr&c2&nt# p&ntru 'it0ului %& in+or(#ti& 859 A 2200 8
Fr&c2&nt# p&ntru 'it0ului %& in+or(#ti& 819 A 1200 8
Stuctur# s&(n#lului A 1 ;it de start, / ;iti de date, 1 ;it $entru $aritate, 1 ;it de
sto$
R#t# %& tr#ns+&r p&ntru 2#ri#'il&l& si(pl& A a$roE. 2@s =$oll@ras$uns>
a$roE. %@2 =modul ;urst, o$tional>
Nu(#rul (#>i( %& unit#ti p& (#istr#l# A cu sursa de tensiune centrala # 1,
Sp&ci+ic#tii %& (#ri(i %& (#sur# A
- numarul maEim de varia;ile $e unitate A 2,. =folosind un modem>
- numarul maEim de varia;ile transmise $e mesa7A *
- mun5rul maEim de sta3ii MmasterN Kntr-o ;ucl5A 2
Ni2&lul +i7ic A rata de eroare $e circuitul destinatie 1@10
.
;it
1*
Ni2&lul L&#turi %& D#t& A recunoaste toate de gru$urile de $ana la % ;iti
transmisi eronat si a$roa$e toate gru$urile mai lungi si multi$le.
Ni2&lul Aplic#ti& A starea comunicarii este transmisa in mesa7ul ras$uns.
1.;.) R&co(#n%?ri !#r%"#r&
Ti$uri de coneEiuni Ji limit5ri de lungime.
4istan3a =m> Ti$ ca;lu (ec3iune ca;lu =mmR>
S 1,00 m 2 fire ecranate 0,2
T1,00 m
S%000 m
2 fire ecranate 0,,
4in recomand5rile referitoare la forma semnalului re8ult5 formula de determinare
a lungimii maEime $entru o a$lica3ie dat5A
l U ., V 1.000.000@ ="V2> # =2f W 10.000>@2
undeA l U lungimea Kn metri
" U re8isten3a Kn ?hmi =re8isten3a de sarcin5 ": W re8isten3a Kn ?hmi a ;arierei de
siguran35 @ i8olator>
2 U ca$acitatea liniei =$F@m>
2f U ca$acitatea maEim5 intern5 a modulelor MslaveN Kn $F
1.: A2#nt#@&l& utili7?rii #p#r#t&lor %& cA(p cu protocol HART
C#r#ct&ristic# A2#nt#@&
Electronic5 inteligent5 2reJte $reci8ia de m5sur5
!"T # $rotocol deschis Utili8atorul nu este limitat la un singur
furni8or
(istem Kn coneEiune $e dou5 fire Poate utili8a ca;larea eEistent5 Kn instala3ie
(imultan analog Ji digital 2om$ati;il cu sistemele analogice
eEistente, dar $reg5tit $entru trecerea la
sisteme com$let digitale
?$3iunea multidro$ Economie de ca;luri Kn instala3ii
Protocol multimaster (e $oate utili8a o sta3ie $orta;il5 de
comunicare Kn teren f5r5 a afecta
func3ionarea sistemului
1,
!utotestare Ji a7ustare de $arametrii de la
distan35
Foarte im$ortant5 $entru instrumentele
greu accesi;ile din instala3ii
!cces la datele de diagnostic on-line 2resc $erforman3ele. "educe costurile de
Kntre3inere
2omen8i $ractic comune la a$arate diferite Po3i oric9nd o$era cu a$arate noi
2omen8i s$ecifice de a$arat !duce inova3ie Kn $roiectarea a$aratelor de
c9m$
(e $oate citi num5rul de identificare al
a$aratului
UJor de identificat Kn instala3ii
2omanda Mset out$utN Pentru testa rea integrit53ii ;uclei
(tandardul Bell 202 2osturi mici $entru circuitele modemului
dis$oni;ile la mul3i $roduc5tori
!celaJi lim;a7 de $rogramare !$aratele de la diverJi $roduc5tori sunt
interschim;a;ile
1.
) PROTOCOLUL LIN
:I0 =:ocal Interconnect 0et6or<> este un conce$t $entru retelele de automati8are
cu cost redus, care com$letea8a solutiile eEistente de retele de automati8are. :I0 a fost
un factor decisiv $entru im$lementarea retelelor ierarhice de automo;ile, cu sco$ul de a
se o;tine castiguri viitoare in calitate si reducerea costurilor vehiculelor. (tandardi8area
va reduce numarul de solutii lo6-end si va micsora costurile de de8voltare, $roductie,
service, si logistica in electronica vehiculelor.
).1.1 Istoric
In 1111 a fost $u;licata revi8ia :I0 1.0 si a fost $uternic influentata de magistrala
G:ITE folosita de com$aniile automati8ate. (tandardul :I0 a fost actuali8at de doua ori
in anul 2000, re8ultand :I0 1.2 in noiem;rie 2000. In noiem;rie 2002 consortiul :I0 a
lansat standardul :I0 1.%. !u fost facute modificari la 0ivelul Fi8ic care urmareau
im;unatatirea com$ati;ilitatii dintre noduri. :I0 2.0 este un $as imens fata de
$redecesorul, :I0 1.%. 0odurile $roiectate $entru :I0 2.0 si :I0 1.% comunica unul cu
celalalt cu mici eEce$tii.
!$aritia revi8iei 2.1 a fost datorata credintei ca com$ati;ilitatea este foarte
im$ortanta. :I0 2.1 este un su$erset al lui :I0 1.%. In :I0 2.1 nodul master $oate
manevra clustere constand atat in slave-uri :I0 1.% cat si :I0 2.1. +aster-ul va evita
astfel cererea caracteristicilor de :I0 2.1 de la un slave :I0 1.% A
2hec<sum maritO
"econfigurare si diagno8aO
4etectie automata de ;audrateO
+onitori8area starii "es$onseXerror.
0odurile slave :I0 2.1 nu $ot o$era cu noduri :I0 1.% =master-ul :I0 1.% nu
su$orta chec<sum-ul marit de la :I0 2.0>
).1.) C#r#ct&ristici
(tandardul :I0 include s$ecificatiile $rotocolului de transmisie, mediul de
transmisie, interfata dintre utilitarele de de8voltare si interfata $entru $rogramarea
soft6are.
:I0 este un $rotocol serial de comunicatie, care su$orta controlul nodurilor
mecatronice din a$licatiile de automati8are ditri;uita.
Princi$alele caracteristici ale magistralei :I0 suntA
2once$tul cu un singur master si mai multi slaveO
Im$lementarea siliconului la un $ret sca8ut, ;a8ata $e interfata
hard6are U!"T@(2I, un echivalent in soft6are.
17
(incroni8are automata, fara un re8onator de cermica sau &uart8 in
nodurile slave.
Transmisie determinista de semnal cu calculul a$riori a tim$ului
$ro$agarii semnalului.
Im$lementare cu ca;lu cu un singur fir =cost redus>.
Gite8e de $ana la 20 <;it@s.
"econfigura;ilitate
0ivel de Trans$ort si su$ort $entru diagno8a.
:I0 ofera o comunicatie de magistrala cu cost sca8ut, unde latimea de ;anda si
su$letea $rotocolului 2!0 nu sunt necesare. ($ecificatiile liniei motor@rece$tor au la
;a8a standardul I(? 11*1 cu unele schim;ari referitoare la E+I.
Con+iur#tion L#nu#& Sp&ci+ic#tion $ermite o accesare sigura a nodurilor
fara a $rime7dui functionalitatea sistemului :I0 $rin incom$ati;ilitatea de mesa7e sau
su$raincaracarea retelei. Este un utilitar $uternic $entru de$anarea unui cluster :I0,
inclusiv emularea nodurilor neterminate.
No%& C#p#'ilit$ L#nu#& Sp&ci+ic#tion, ofera o sintaEa standardi8ada $entru
s$ecificatiile nodurilor slave. !ceasta va sim$lifica o;tinerea nodurilor (tandard slave cat
si $osi;ilitatea de a asigura utilitarelor acea generare automata de clustere. !stfel
$osi;ilitati reale de Plug-and-Pla' a nodurilor slave $ot deveni o realitate.
Fiur#. EEem$lu de fluE de lucru
0odurile slave sunt conectate la nodul master formand un cluster :I0. In $rocesul
de $roiectare a cluster-ului :I0, fisierul cu ca$acitatea cores$un8atoare a nodului, este
anali8ata de utilitarul de $roiectare a cluster-ul :I0, care generea8a un fisier cu descriere
:I0 =:4F>. Fisierul :4F este anali8at de generatorul de cluster care generea8a automat
functii s$eciale :I0 in nodurile dorite =0odul +aster si nodul (lave% din eEem$lul de
mai sus>. Fisierul :4F este folosit si de un utilitar anali8or@emulator de magistrala :I0,
$entru a $ermite de$anarea cluster-ului.
1/
).) Conc&ptul %& no%
FluEul de lucru descris mai sus generea8a un modul com$let de interactiune de
cluster :I0 si $roiectantul nu tre;uie decat sa furni8e8e a$licatiei decat functiile logice a
unui nod. 4esi multe din s$ecificatiile :I0 $resu$un o im$lementare soft6are a
ma7oritatii functiilor, sunt incura7ate si reli8ari alternative.
Telegramele nu sunt accesate direct de o a$licatieO un nivel interactiune ;a8at $e
semnal este adugat intre aceastea. 2om$lementar eEista o interfata a 0ivelului de
Trans$ort intre a$licatie si mani$ulatorul de telegrame.
)., Conc&ptul %& +unction#r& M#st&r si Sl#2&
Un cluster consta intr-o sarcina master si mai multe sarcini slave. Un nod master
contine sarcina master cat si o sarcina slave. Toate celelalte noduri slave contin numai o
sarcina slave. Un nod $oate $artici$a in mai mult de un cluster. Termenul de nod este
asociat unei singure interfete de magistrala a unui nod, daca nodul are mai multe interfete
de magistrala.
Fiur#. 2luster cu un nod master si doua noduri slave.
(arcina master decide cand si care telegrama va fi transferata $e magistrala.
(arcina slave asigura datele trans$ortate de fiecare telegrama. !tat sarcina master cat si
cea slave sunt $arti din mani$ulatorul de telegrame.
)./ T&l&r#(#
11
? telegrama consta intr-un header =oferit de sarcina master> si intr-un ras$uns
=oferit de o sarcina slave>.
eader-ul consta intr-un cam$ de $au8a si un cam$ de s'nc urmat de
identificatorul de telegrama. Identificatorul de telegrama defineste in mod unic sco$ul
telegramei. (arcina slave numita sa asigure ras$uns im$reuna cu identificatorul de
telegrama, transmite ras$unsul. "as$unsul consta intr-un cam$ de date si un cam$ de
chec<sum.
(arcina slave interesata de datele asociate cu identificatorul de telegrama,
rece$tionea8a ras$umsul, verifica chec<sum si foloseste data trans$ortata.
!cestea conduc la urmatoarele caracteristiciA
FleEi;ilitatea sistemuluiA Pot fi adaugate noduri cluster-ului :I0 fara a face
modificari hard6are sau soft6are in celalalte noduri slave.
"utare de mesa7eA 2ontinutul unui mesa7 este definit de identificatorul
telegramei =similar cu 2!0>.
+ulticastA ?ricate de noduri $ot rece$tiona simultan si $oate actiona $e o
singura telegrama.
).4 Tr#nsportul %#t&lor
4oua ti$uri de date $ot fi trans$ortate intr-o telegramaA s&(n#l& sau (&s#@& %&
%i#no7#.
).4.1 S&(n#l&
(emnalele sunt valori scalare sau arra'-uri de ;'te care sunt im$achetate in
cam$ul de date din telegrame. Un semnal este $re8ent intotdeauna in aceeasi $o8itie a
cam$ului de date $entru toate telegramele cu aceiasi identificator de telegrama.
Un semnal scalar are intre 1 si 1. ;iti. (emnal scalar de 1 ;it este numit semnal
;oolean. (emnalele scalare cu marimea intre 2 si 1. ;iti sunt tratate ca intregi fara semn.
Un arra' de ;'te este un arra' de 1-/ ;iti.
Fiecare semnal este scris intotdeauna de acelasi nod din cluster. 0ici unul, 1 sau
mai multe noduri $ot su;scrie semnalului.
Toate semnalele au valoari initiale. Galoarea initiala $entru un semnal editor
=$u;lisher> este vala;il $ana cand este rece$tionata o noua valoare actuali8ata de la un alt
nod.
).4.) M&s#@&l& %& %i#no7#
+esa7ele de diagno8a sunt trans$ortate in telegrame cu doi identificatori de
telegrama re8ervati. Inter$retarea cam$ului de date de$inde de cam$ul de date cat si de
starea nodurilor care comunica.
).4., Sc!&%ul& T#'l&
20
(arcina master =din nodul master> transmite header-ele $e ;a8a unui orar. !cesta
s$ecifica telegramele si intervalul dintre ince$utul telegramei si ince$utul telegramei
urmatoare. !$licatia master $oate folosi ta;ele orar diferite si $oate face selectie intre ele.
).4./ I(p#c!&t#r&# s&(n#l&lor
Un semnal este transmis cu :(B la ince$ut si +(B la sfarsit. 0u este nici o
restrictie la im$achetarea semnalelor scalare. Fiecare ;'te dintr-un arra' de ;'te tre;uie
sa treaca intr-o telegrama cu un singur ;'te, ince$and de la cel mai mic ;'te de date
numerotat.
Intr-o telegrama $ot fi im$achetatemai multe semnale, atata tim$ cat nu se
su$ra$un.
!celasi semnal $oate fi im$achetat in mai multe telegrame atata tim$ cat editorul
semnalului este acelasi. 4aca un nod rece$tionea8a un semnal im$achetat in mai multe
telegrame, ultima valoare de semnal rece$tionata este valida.
).4.4 R&c&pti# si tr#ns(isi# s&(n#lului
+omentul in care semnalul este transmis@rece$tionat tre;uie definit $entru a a7uta
utilitarele de $roiectare si testare in anali8a tim$ilor semnalelor.
Timing-ul este diferit $entru un nod master fata de slave, $entru ca nodul master
controlea8a orarul si stie care telegrama va fi trasnmisa. Un nod slave $rimeste informatia
atunci cand este transmis header-ul $e magistrala.
Un semnal este considerat rece$tionat si dis$oni;il $entru a$licatie du$a cum
urmea8aA
0od master # la urmatorul time ;ase tic< du$a lungimea maEima a
telegramei. 0odul master actuali8ea8a $eriodic semnalele rece$tionate
la ince$utul time ;ase.
0odul slave # cand chec<sum-ul $entru telegrama rece$tionata este
validat. 0odul slave actuali8ea8a semnalul rece$tionat direct du$a ce
telegrama este terminata.
Fiur#. Timing-ul rece$tiei semnalului
Un semnal este considerat transmis in situatiileA
21
0od master # inainte ca transmisia telegramei sa fie initiata.
0od slave # cand I4-ul $entru aceeasi telegrama este rece$tionat.
Fiur#.Timing-ul transmisiei semnalului
).6 Tr#ns+&rul t&l&r#(&lor
).6.1 Structur# t&l&r#(&i
Telegrama este alcatuita din mai multe cam$uriA un cam$ de $au8a urmat de *-11
cam$uri de ;'te.
Tim$ul in care este trimisa o telegrama este tim$ul insumat al tim$ilor $entru a
trimite fiecare ;'te $lus ras$unsul si inter-;'te-ul.
Fiur#. (tructura unei telegrame
Fiecare cam$ de ;'te, eEce$tie facand cam$ul de $au8a, este trimis ca in figura de
mai 7os. Primul trimis este :(B, ultimul fiind +(B. Bit-ul de start este codat ca ;it cu
valoarea 1 =regresiv>.
22
).6.1.1 C#(puril& !&#%&r0ului
Br#B& Fi&l%
Folosit $entru a semnali8a ince$utul unei noi telgrame. Este intotdeauna generat
de sarcina master =in nodul master> si tre;uie sa fie de cel $utin 1% ;it time din valoarea
dominanta, urmat de un delimitator de $au8a =cel $utin 1 ;it time>.
Fiur#. Brea<e Field
C#(pul '$t&0ului %& S$nc
2ontine informatia $entru sincroni8area de ceas. !re valoarea de 0E,,,
caracteri8at $rin cinci creste =regresive si dominante> intr-o distanta de / ;it time.
Fiur#. 2am$ul ;'te-ului de ('nc
C#(pul i%&nti+ic#torului %& prot&cti&
2onsta din doua su;cam$uriA identificatorul telegramei si $aritatea. Biti 0-, sunt
identificatorul telegramei, iar ;iti .-7 sunt $aritatea.
Fiur#. 2am$ul identificatorului
Identificatorul de telegrama are valori cu$rinse intre 0 si .%A
0-,1 =0E%B> folosit $entru telegramele trans$ortoare de semnalO
.0 =0E%2> si .1 =oE%4> folosit $entru trans$ortul datelor de diagno8a
si configurareO
.2 =0E%E> si .% =0E%F> sunt re8ervate $entru im$lementari viitoare ale
$rotocolului.
Paritatea este calculata astfel A
2%
C#(pul %& D#t&
? telegrama trans$orta 1-/ ;'te de date. Pentru transmisii de date mai mari de 1
;'te, :(B este continut in ;'te-ul trimis $rimul iar +(B in ;'te-ul trimis ultimul.
Fiur#. 0umerotarea de ;'te de date intr-o telegrama cu / ;'te.
C!&cBsu(
2ontine suma celor / ;iti inversata, su$ra toti ;itii de date trans$ortati cu sau fara
identificator. 2alculul chec<sum fara identificator este folosit $entru telegrama de cerere
a master-ului, a slave-ului si comunicatia cu slave-urile :I0 1.E si se numeste clasic
c!&cBsu(. 2alculul cu identificator este folosit $entru comunicatia cu slave-urile :I0
2.E si se numeste &n!#nc&% c!&cBsu(.
).6.) Luni(&# t&l&r#(&i
Galoarea eEacta a unui frame transmis coincide cu numarul de ;iti trimisi =fara
s$atiu de ras$uns sau de inter-;'te>. 2am$ul de ;rea< nominal este de 1* ;iti =W1 ;it
delimitatorul>.
unde TBit este tim$ul nominal necesar $entru transmiterea unui ;it.
($atiul maEim dintre ;'te este cu *0D mai lung com$arat cu tim$ul nominal de
transmisie. 4urata aditionala este im$artita intre header =al sarcinii master> si telegrama
ras$uns =o sarcina slave>.
2*
).; Tipuri %& t&l&r#(&
Bitii nefolositi sau nedefiniti dintr-o telegrama sunt regresivi.
).;.1 T&l&r#(& Uncon%ition#l
Trans$orta semnale a caror identificatori sunt in intervalul 0-,1 =0E%B>.
eader-ul este intotdeauna transmis cand un s$atiu telegrama alocat telegramei
unconditional, fiind $rocesat de catre o sarcina master. Editorul telegramei unconditional
=sarcina slave> tre;uie intotdeauna sa asigure ras$unsul catre header. Toti a;onatii la
telegrama unconditional vor rece$tiona telegrama si tre;uie sa o faca dis$oni;ila catre
a$licatie.
Un transfer este initiat intotdeauna de master. !re un singur editor si unul sau mai
multi a;onati.
Fiur#. ? secventa de % telegrame unconditional.
).;.)T&l&r#(& E2&nt tri&r&%
(co$ul unei astfel de telegrame este de a mari res$onsa;ilitatea cluster-ului :I0
fara a atri;ui $rea mult din latimea de ;anda, la a$elarea selectiva a nodurilor slave cu
evenimente ce a$ar rar.
Toti a;onatii la telegrama event triggered vor rece$tiona telegrama si vor folosii
datele ca si cum telegrama unconditional asociata a fost rece$tionata. 4aca telegrama
unconditional asociata cu telegrama event triggered este $reva8uta ca o telegrama
unconditional, ras$unsul va fi intotdeauna transmis.
eader-ul unei telegrame event triggered este transmis cand slotul telegramei
alocat telegramei event triggered este $rocesat. Editorul al unei telegrame unconditional
va transmite numai ras$unsul daca cel $utin un semnal trans$ortat in telegrama
unconditional este actuali8at. 4aca ras$unsul este transmis, semnalul nu mai este
considerat a fi actuali8at.
4aca nici un nod slave nu ras$unde la header, restul slotului telegramei este
MsilentN si header-ul este ignorat. 4aca mai mult de un nod slave ras$unde la header in
acelasi slot telegrama ,va re8ulta o coli8iune.
0odul master tre;uie sa re8olve coli8iunea intr-o ta;ela orar de re8olvare de
coli8iuni. Fiecare telegrama event triggered are asociata o ta;ela orar de re8olvare a
2,
coli8iunilor. Trecerea la aceasta ta;ela se face automat de catre driver-ul din nodul master.
Ta;ela va fi activata la ince$utul slotului telegrama urmator du$a coli8iune.
In aceasta ta;ela vor a$area toate telegramele unconditional asociate. Ta;ela $oate
contine si alte telegrame unconditional decat cele asociate =acestea $ot fi de lungimi
diferite>.
).;., T&l&r#(& Spor#%ic
(unt gru$uri de telegrame unconditional care im$art acelasi slot telegrama. 2and
o telegrama s$oardic este aste$tata $entru transmisie telegramele unconditional sunt
verificate daca au semnale de actuali8ate. 4aca nici un semnal nu este actuali8at , nici o
telegrama nu va fi transmisa si slotul va fi gol. 4aca un semnal a fost actuali8at,
telegrama cores$un8atoare va fi transmisa. 4aca sunt mai multe semnale actuali8ate este
trimisa telegrama cu $rioritatea cea mai mare. Telegramele netransmise un vor fi
$ierdute.
).;./ T&l&r#(& Di#no7#
Trans$orta datele 0ivelului de Trans$ort si contin / ;iti de date. Identificatorul
este fie .0, numit telegrama ras$uns master, sau .1, numit telegrama ras$uns slave.
Inainte de transmiterea unei telegrama ras$uns master, sarcina master interoghea8a
modulul de diagno8a daca sa transmita sau daca magistrala va fi MsilentN. ? telegrama
ras$uns slave este trimisa neconditionat.
).;.4 T&l&r#(# R&s&r2&%
0u sunt folosite in cluster-ul :I0 2.E . !u identificatorul .2 si .%.
Sc!&%ul& t#'l&s
Ta;elele orar asigura ca magistrala nu va fi su$raincarcata, si garantea8a
$eriodicitatea semnalelor.
2om$ortamentul determinist este facut $osi;il de fa$tul ca toate transferurile
dintr-un cluster :I0 sunt initiate de master. Este deci res$onsa;ilitatea master-ului sa se
asigure ca toate la telegramele relevante le este dat un tim$ suficient $entru a fi
transferate.
).: D&+initii %& ti(pi
Unitatea de tim$ minima care este folosita intr-un cluster :I0 este ti(& '#s&
=T;ase> . Time ;ase este im$lementat in nodul master, si este folosit $entru controlul
coordonarii te;elei orar. U8ual este de , sau 10 ms.
Punctul de ince$ut al time ;ase este definit ca time ;ase ticB. Un slot telegrama
intotdeauna inse$e la un time ;ase tic<.
).:.1 Citt&r-ul s$ecifica diferenta dintre intar8ierea maEima si minima de la time
;ase tic< la $unctul de ince$ut al header-ului trimis.
($atiul int&r0+r#(&, este tim$ul de la sfarsitul telegramei si $ana la ince$utul
telegramei urmatoare =tre;uie sa fie $o8itiv>.
).:.) Fr#(& slot
Este tim$ul care controlea8a coordonarea ta;elei orar. Este tim$ul de la intrarea
unei ta;ele orar =va fi initiata tranmisia telegramei> si $ana la urmatoarea intrare
aste$tata. Este definit caA
2.
Un slot telegrama tre;uie sa ai;a o durata destul de mare $entru a $ermite 7iter-
ului introdus de catre sarcina master si de TFrameX+aEimum definit in ecuatie.
Fiur#. Frame (lot
M#n&2r#r&# t#'&l&i or#r
Ta;ela orar activa va fi $rocesata $ana cand o alta te;ela orar ceruta este selectata.
2and este atins sfarsitul orarului ta;elei curente, orarul este $ornit din nou de la ince$ut.
Trecere la un nou orar este facut la ince$utul slot-ului telegrama. 4eci cererea de trecere
la un nou orar nu va intreru$e transmisia $e magistrala.
).D Mo%&lul %& co(port#r& #l t#sB0ului
).D.1 S#rcin# (#st&r
(arcina master este res$onsa;ila cu generarea corecta de header, decide ce
telegrame vor fi trimise, si mentine unui timing corect intre telegrame, conforme cu
ta;ela orar.
Fiur#.(tarile masinii $entru sarcina master
).D.) S#rcin# sl#2&
27
Este res$osa;ila cu transmiterea telegramelor ras$uns cand este editorul si $entru
telegrama ras$uns rece$tionata cand este un a;onat.
Este modelata cu doua stariA
Break/sync field sequence detector o sarcina slave trebuie
sa fie sincronizata la inceputul identificatorului unei telegrame.
Fiecare telegrama incepe cu o secventa cu un camp pauza
urmat de un camp de biti de sincronizare. Acesta secventa este
unica in toata comunicatia LIN si asigura suficienta informatie
pentru orice sarcina, pentru detectia inceputul unei telgrame noi
si posibilitatea de a fi sincronizata la inceputul campului de
identificator.
Frame processor are doua stari: Idle si Active.
).15 M#n#&(&ntul r&t&l&i
+anagementul retelei intr-un cluster :I0, se refera doar la starile cluster-ului de
wake-up si sleep =detectarea configuratiei este lasata a$licatiei>.
).15.1 Di#r#(# st#rii %& co(unic#r& # sl#2&0ului
Initiali8area
(tarea intra du$a reset sau du$a 6a<eu$. 0odul slave va face initiali8area
necesara si a$oi va intra in satrea ?$erationala.
?$erational
2om$ortamentul $rotocolului :I0 =transmitere si rece$tia de telegrame>
s$ecificat se a$lica numai starii ?$ertionale.
+odul slee$ al magistralei
0ivelul $e magistrala este setat $e regresiv. 0umai semnalul de 6a<e u$ mai
$oate fi transmis $e cluster.
).15.) E#B&0up
?rice nod dintr-un cluster :I0 slee$ing, $oate cere 6a<e-u$ =tre8irea>, $rin
transmiterea unui semnal de 6a<e #u$. !cest semnal este transmis $rin fortarea
magistralei in starea dominanta $entru 2,0 Ls $ana la , ms. 0odul master $oate emite un
cam$ de $au8a, s$re eEem$lu emiterea unui header, deoarece $au8a va actiona ca semnal
de 6a<e-u$.
Fiecare nod slave va tre;ui sa detecte8e semnalul de 6a<e-u$, si sa fie $regatit
$entru comen8ile magistralei in 100 ms. 4aca nodul care a transmis semnalul de 6a<e-u$
este slave, va fi gata sa rece$tione8e sau sa transmita telegrame imediat. 0odul master va
tre;ui sa fie si el Mtrea8N cand nodurile slave sunt dis$oni;ile, $entru a transmite header-e
$entru a afla cau8a 6a<e-u$-ului.
4aca nodul master nu transmite cam$ul de $au8a sau daca nodul care a emis
semnalul de 6a<e-u$ nu rece$tionea8a semnalul de 6a<e-u$ de la alt nod, in intervalul
1,0-2,0 ms, nodul care a emis semnalul de 6a<e-u$ va transmite un nou semnal de
6a<e-u$. In ca8ul in care nodul slave transmite un semnal de 6a<e-u$ in acelasi tim$ in
care master-ul transmite un cam$ de $au8a, slave-urile vor tre;ui sa rece$tione8e si sa
recunoasca acest cam$. 4u$a trei cereri nereusite nodul va aste$ta minim 1., secunde
2/
inainte de a emite un al $atrulea semnal de 6a<e-u$. +otivul este de a $ermite cluster-
ului sa comunice in ca8ul in care nodul slave are $ro;leme.
).15., Fo To SLEEP
+aster-ul setea8a cluster-ul in modul slee$ $rin transmiterea comen8ii de slee$.
2ererea un va o;liga nodurile slave sa intre intr-un mod lo6-$o6er.
In ca8ul in care magistrala este inactiva un nod slave tre;uie sa fie ca$a;il sa
rece$tione8e @transmita telegrame $entru * s.
0odul slave tre;uie sa intre automat in modul magistralei, de slee$ nu mai
devreme de * s si cel tar8iu 10 s de inactivitate $e magistrala =nici o transmisie intre
valorile de ;it dominante si regresive>.
).11 M#n#&(&ntul st#rilor
(co$ul este de a detecta erori in tim$ul o$erarii.
+anagementul starii cluster-ului central este reali8ata in nodul master. 0odul
master monitori8ea8a ra$oartele de stare de la fiecare nod si filtrea8a ra$oartele $entru a
verifica daca un nod este defect. !$licatia fiecarui nod $oate deasemenea sa monitori8e8e
interactia cu magistrala :I0.
).11.1 R#port#r&# c#tr& clust&r
0odul master va monitori8a stare cluster-ului $rin verificarea starii unui semnal
s$ecific emis de toate slave-urile. Fiecare slave tre;uie sa emita un semnal scalar de 1 ;it
catre master, numit r&spons&G&rror, la trasnmiterea uneia din telegramele unconditional.
(emnalul res$onseXerror este emis cand o telegrama care a fost transmisa sau
reace$tionata de catre nodul slave, contine o eroare in telegrama ras$uns.
Fiur#. Inter$retarea (emnalul res$onseXerror
).11.) R#port#r&# in int&riorul propriul no%
0odul ofera 2 ;iti de stare in interiorul $ro$riului nodA error_in_response si
successful_transfer. !$licatia $ro$riului nod rece$tionea8a si ea identificatorul ultimei
telegrame recunoscute de nod.
&rrorGinGr&spons& * cand o telegrama rece$tionata de nod sau transmisa de nod
contine o eroare in cam$ul de ras$unsO
succ&ss+ulGtr#ns+&r 0 cand o telegrama a fost transmisa corect de nod.
).1) Ni2&lul %& Tr#nsport
4efineste trans$ortul de date din telegrame. +esa7ele 0ivelului de Trans$ort, sunt
trans$ortate de telegramele de diagno8a. +esa7ele sunt identice cu cele s$ecificate in I(?
1,7.,-2.
21
).1).1 Strucutur# PDU * P#cB&t D#t# Unit
Unitatile care sunt trans$ortate intr-o telegrama se numesc P4U =Pac<et 4ata
Unit>. Un P4U $oate fi un mesa7 com$let sau doar o $arte de mesa7. +esa7ele emise de
de client =tester, nod master> sunt numite cereri si mesa7ele emise de server =nod master,
slave> se numesc ras$uns.
Primul ;'te este folosit ca #%r&s# no%ului 1NAD3. Telegramele 0ivelului de
Trans$ort au identificatori I4 ficsi. 2eea ce insemna ca adresarea unui nod este facuta
utili8and 0!4.
Fiur#. P4U su$ortate de 0ivelul de Trans$ort :I0
B'te-ul 0!4 =din stanga> este trimis $rimul si ;'te-ul 4*, 4, sau 4. =din
drea$ta> sunt trimisi ultimii.
2ererile ="e&uest> sunt trimise in telegrame cerere master si ras$unsurile sunt
trimise intotdeauna in telegrame ras$uns slave.
PCI 1Protocol Control In+or(#tion3
2ontine informatia de flo6 control, eEistand trei inter$retari A
Fiur#.(tructura ;'te-ului P2I
Ti$ul (F =(ingle Frame> indica ca mesa7ul trans$ortat inca$e intr-un singur
P4U =maE , ;'te>.
Ti$ul FF =First Frame> indica ince$utul unui mesa7 multi P4U.
Ti$ul 2F =2onsecutive Frames> numerotate 1, 2, YOdaca sunt necesare mai
mult de 1, 2F $entru trans$ortulmesa7ului se reia de la 0, 1, Y
LEN
Este folosit numai in FFO contine / cei mai $utin semnificativi ;iti din mesa7
=lungimea maE a mesa7ului *01, ;'te>.
SID 1S&r2ic& In%&ti+i&r3
($ecifica cererea care tre;uie facuta de adresa nodului slave. 0 la 0E!F si 0EB/ la
0EFE sunt folosite $entru diagno8a, iar 0EB0 si 0EB7 $entru configurarea de nod.
"(I4 ="es$onse (ervice Identifier> s$ecifica continutul ras$unsului.
%0
D1 0 D6
Inter$retarea ;'te-ilor de date.
).1).) Co(unic#r&#
4oar un mesa7 $oate fi activ la un moment dat. 4aca un nod rece$tionea8a un
mesa7 cu 0!4-ul acelasi cu al sau, sau cu 0!4-ul de ;roadcast si nici un alt mesa7 nu
este activ, mesa7ul va fi rece$tionat si $rocesat. 4aca o adresa de mesa7 este rece$tionata
si nici un alt mesa7 nu este activ, mesa7ul este rece$tionat si $rocesat. !dresele de mesa7
vor fi ignorate daca nodul slave rece$tionea8a un alt mesa7.
Tr#ns(it&r&# t&l&r#(&lor SF
Transmiterea de mesa7e de $ana la . ;'tes tre;uie reali8ata $rin transmiterea
unuei singure telegrame P4U =(F>.
Tr#ns(it&r&# %& t&l&r#(& (ultipl&
Transmiterea de mesa7e cu mai mult de . ;'tes si $ana la maEimul *01, ;'tes,
este reali8ata $rintr-o segmentare si transmitere de P4U multi$le. ? transmisie
segmentata ince$e cu First Frame =FF> si continua cu +ulti$le 2onsecutive Frame =2F>.
).1)., Tr#t#r&# Erorilor
? telegrama (F cu dimensiunea mai mare de . ;'tes va fi ignorata de destinatar.
? telegrama FF cu dimensiunea mai mica de 7 ;'tes va fi ignorata de destinatar.
? telegrama FF cu dimensiunea mai mare decat maEimul dimensiunii ;uffer-ului
rece$tionat va fi ignorata de destinatar si destinatarulnu va ince$e rece$tia mesa7ului
segmentat.
Telegramele cu ti$uri P2I neaste$tate de la orice nod vor fi ignorate eEce$tie
facand Insgle Frame si First Frame.
4u$a rece$tia unei telegrame (F sau FF, cu 0!4 care nu este egal cu 0!4-ul
functional, in tim$ul transmiterii unui mesa7, rece$tia curenta va fi anulata.
:a rece$tionarea de telegrame consecutive =2F> cu numarul de secvente =(0>
neaste$tat, rece$tia mesa7ului va fi anulata de rece$tor.
).1, S&r2iciil& %& Con+iur#r& si I%&nti+ic#r& # No%ului
4efinesc cum se configurea8a un nod, si cum se identifica un nod slave folosind
serviciul de identificare. (unt trans$ortate de 0ivelul de Trans$ort.
2onfigurarea nodurilor este folosita $rin setarea nodurile slave intr-un cluster.
Este un set de servicii creat $entru a evita conflictele dintre nodurile slave dintr-un
cluster. 2onfigurarea este facuta $rin detinerea unui s$atiu de adrese, constand int-un
Identificator de Produs :I0 si un 0!4 initial $entru nodurile slave. Folosind aceste
valori este $osi;il schitarea de identificatori de telegrame unici $entru toate telegramele
trasn$ortate in cluster.
+emoria unui nod slaveA
G"!+ # invalida du$a resetO
0G"!+ # se mentine du$a resetsi $oate fi modificata $rin $rocese
interneO
%1
"?+ # memorie constanta care nu $oate fi modificata $rin $rocese
interne.
(unt definite trei ti$uri de noduri slave A
No%uri sl#2& N&con+iur#t& # du$a reset nodurile slave nu contin o
configuratie vala;ila, acesta tre;uie configurat de master.=config este
memorata in G"!+>
No%uri sl#2& Pr&con+iur#t& # aceste noduri au du$a reset o
configurare valida.=config este memorata normal in "?+>
No%uri sl#2& Con+iur#t& Co(pl&t # nodul slave memorea8a
configuratia in 0G"!+, care va fi activa du$a reset.
Toate cererile sunt trans$ortate in telegrame master cerere, si toate ras$unsurile
sunt trans$ortate in telegrame ras$uns slave, folosesc numai telegrame (F. Un nod slave
isi va aminti ras$unsul la o cerere $ana ce o noua cerere este rece$tionata de la nodul
master.
S&r2icii
Asin#r& NAD 1No%& A%%r&ss3 * folosit $entru a re8olva conflictele de adrese 0!4
din cluster folosind noduri slave noi sau refolosite.
Con%ition#l c!#n& NAD * folosit $entru a detecta noduri slave necunoscute intr-un
cluster si de a le se$ara 0!4-ul. !$aritia acestor noduri necunoscute, este datorata
asam;larii incorecte la crearea cluster-ului sau o inlocuire incorecta a unui slave in
tim$ul service-ului.
D#t# %u(p * folosit $entru configurarea initiala a nodului slave de catre furni8orul
de noduri.
S#l2#r&# con+iur#ti&i * acest serviciu informea8a nodul slave ca a$licatia slave va
salva configuratia curenta.
Asin#r&# cl#s&i %& i%&nti+ic#r& p&ntru t&l&r#(# * folosit $entru a elimina PI4-
uri de $ana la $atru telegrame.
).1/ Di#nostic#r&# * sp&ci+ic#tii
(unt definite metode de im$lementare a transferului de date de diagno8a intre nodul
master, res$ectiv un tester de diagno8a, si noduri slave. (unt definite trei clase de
diagno8a in nodurile slave A
1. Cl#s# I
4is$o8itive sim$le si inteligente =sen8ori> care necesita o cantitae mica sau
chiar deloc de functionalitate de diagno8a. Indicarea de fault este intotdeauna
;a8ata $e semnali8are. Folosirea acestor telegrame de diagno8a este limitata la
configurarea de nod si sunt trans$ortate cu telegrame (F.
). Cl#s# II
(imilara cu clasa I dar asigura su$ort $entru identificarea de nod. Pentru
trans$ort este necesara im$lementarea com$leta de la 0ivelul de Trans$ort
$entru transmisie de multi-telegrame.
Tre;uie sa su$orte un set de servicii I(? 1*221-1A
Identificarea de nod
2itirea $arametrilor =tem$eratura ulei, vite8a vehicului>
%2
(crierea $arametrior
,. Cl#s# III
(unt dis$o8itive cu functii de a$licatie im$lementate, care isi fac in mod
normal $ro$ria $rocesare de informatie. !cestea au memorie interna $entru
fault, im$reuna cu servicii de citire si de;locare. Este $osi;ila si
re$rogramarea nodului slave.
!cestea necesita un 0!4 unic in cluster.
).14 Ni2&lul Fi7ic
"atele de ;it la magistrala :I0 este s$ecificata in domeniul 1-20 <;it@s. "ata de
;it s$ecifica folosita $e magistrala :I0 este definita ca rata de ;it nominala F0om.
).14.1 Proc&%ur# %& sincroni7#r&
2am$ul B'te-ul de sincroni8are consta in data Z0E,,B in interiorul cam$ului de
;'te. Procedura de sincroni8are se ;a8ea8a $e masurarea tim$ului dintre creste. !cestea
sunt dis$oni;ile in distante de 2, *, . si / ;it times care $ermit un calcul sim$lu al ;it-ului
tim$ului de ;a8a T;it.
Fiur#. 2am$ul ;'te-ului de s'nc.
).14.) Lini# (otorHr&c&ptor
+agistrala motor@rece$tor se ;a8ea8a $e standardul I(? 11*1. 2onsta intr-o linie
de magistrala :I0 ;idirectionala care este conectata de motor@rece$tor din fiecare nod din
magistrala, si conectat $rintr-un re8istor si o dioda la $olul $o8itiv al ;ateriei GB!T. 4ioda
este o;ligatorie $entru a $reveni o tensiune necontrolata de $e magistrala in ca8ul
consumarii ;ateriei.
:I0 se refera la tensiuni ale coneEiunilor electrice eEterne si nu interne.
).14., Sp&ci+ic#tii %& s&(n#l
Pentru transmisie si rece$tie corecta a ;it-ului, tre;uie ca semnalul sa fie
dis$oni;il cu un nivel de tensiune corect =dominant sau regresiv> la ;it sam$ling time al
rece$torului. Tre;uie luate in considerare $unerile la $amant si caderile de tensiune .
%%
Fiur#. 0ivelele de tensiune $e linia de magistrala.
).16 Int&r+#t# pror#(ului #plic#ti&
!$lication Program Interface =!PI> :I0, este un soft6are la nivel de retea care
ascunde detaliile de configurare a retelei :I0. In schim; utili8atorului ii este oferit un
!PI, care este orientat $e trans$ortul semnalelor $e retea. Este folosit un utilitar care are
face $asul de la configurarea de retea la codul $rogramului gata facut.
).1; Li('#@ul No%ului
(co$ul de $utea descrie $osi;ilitatile unui nod slave intr-un mod standardi8at su;
forma de sintaEe citi;ile s$ecifice masinii.
4is$oni;ilitatea nodurilor slave gata facute, se astea$ta sa creasca in urmatorii
ani. 4aca ar fi insotite si de un fisier cu caracteristicile nodului, ar fi $osi;ila generarea
atat a unui fisier descriere :I0 =LDF> cat si a unui cod de initiali8are $entru nodul
master.
4aca setarea si configurarea cluster-ului ar fi com$let automata, s-ar face un
mare $as catre de8voltarea $lug-and-$la' :I0.
, Controll&r Ar&# N&t"orB 1CAN3
2!0 =2ontroller !rea 0et6or<> este un sistem de magistrala seriala, care a fost
de8voltat $entru a$licatii din industria automo;ilelor la ince$utul anilor B/0. Protocolul
2!0 a fost introdus ca standard international in 111% ca I(? 11/1/-1 si include 0ivelul
de :egaturii de 4ate din cele sa$te nivele ale modelului I(?@?(I. 2!0, $revede doua
servicii de comunicare A trimiterea unui mesa7 =transmitere de frame-uri de date>, si
cererea unui mesa7 ="T", remote transmision re&uest>. Toate celelalte servicii, ca
semnalarea erorilor, retransmiterea automata a frame-urilor cu erori sunt trans$arente
utili8atorului, adica ci$ul 2!0 reali8ea8a automat aceste servicii. 2ontroler-ul 2!0 este
com$ara;il cu o im$rimanta sau o masina de scris. Utili8atorii de 2!0 tre;uie sa
defineasca lim;a7ul @ gramatica si cuvintele @ voca;ularul $entru a comunica.
%*
2!0 este o magistrala de ;roadcast cu o arhitectura multimaster ca$a;ila de
functii real-time si tolerante la erori, foarte necesar $entru control si automati8are.
EEem$lu de de folosire a $rotocolului 2!0 la autovehiculeA
Industria autovehiculelor foloseste 2!0 , ca o retea in-vehicle =IG0> $entru
administrarea motorului, com$onentele electronice s$re eEem$lu controlul usilor sau al
tra$ei, aerul conditionat si lumina, cat si controlul dis$o8itivelor audio@video. +a7oritatea
$roducatorilor euro$eni folosesc retele IG0 ;a8ate $e 2!0. !ceste retele conectea8a mai
multe unitati de control electronic =E2U>. +ulti $roducatori de automo;ile folosesc retele
2!0 de mare vite8a =,00 <;it@s> in sistemele de $utere ale motorului, dar si sisteme
multi$leE care conectea8a mai multe E2U. !ceste retele multi$leE functionea8a cu rate
de transfer mai mici, 12, <;it@s. (e mai folosesc transmitatoare#rece$toare tolerante la
erori conform cu I(? 11/1/-%. In !merica de 0ord sunt folosite retele 2!0 cu un singur
fir.
2!0 $revedeA
-o i&r#r!i& (ulti0(#st&r,care $ermite reali8area de sisteme inteligente si
redundante. 4aca un nod din retea este defect, reteaua este inca ca$a;ila sa lucrea8e.
-co(unic#ti& 'ro#%c#st. Transmitere de date la toti din retea. Toate
dis$o8itivele rece$toare citesc mesa7ul si a$oi decid daca mesa7ul este relevant $entru ei.
!cest lucru garantea8a integritatea informatiei $entru ca toate dis$o8itivele din sistem
folosesc aceasi informatie.
-(&c#nis(& %& %&t&cti& # &rorii si r&tr#ns(it&r&# (&s#@&lor &ron#t&. !cest
lucru garantea8a deasemenea integritatea informatiei.
,.1 Istoric CAN
In fe;ruarie 11/., "o;ert Bosch a introdus sistemul de magistrala seriala 2!0
=2ontroller !rea 0et6or<> la congresul (!E =(ociet' of !utomotive Engineers> in
4etroit. 2!0 este un $rotocol dominant, $oate chiar cel mai folosit sistem $e magistrala
seriala din lume.
%,
Fi. Crafic cu statistica van8arilor 2!0
U6e )ienc<e, (iegfried 4ais and +artin :itschel au introdus $rotocolul de retea
multi-master. !vea la ;a8a un mecanism nedistructiv de ar;itra7, care acorda acces la
magistrala mesa7elor cu $rioritatea cea mai mare fara intar8ieri. 0u avea un master
central $e magistrala. !laturi de creatorii 2!0, anga7atii de la Bosch au im$lementat
mecanisme de detectie a erorilor. +ani$ularea erorilor includea si deconectarea automata
a nodurilor cu erori $entru a mentine o$erationala comunicatia dintre nodurile ramase.
+esa7ele transmise nu erau identificate $rin adresa nodului transmitatorului sau
rece$tionerului mesa7ului =ca in ma7oritatea distemelor cu magistrala>, ci $rin continutul
lor. Identificatorul re$re8entand continutul mesa7ului avea si functia de a s$ecifica
$rioritatea mesa7ului in cadru sistemului.
:a 7umatatea anului 11/7 Intel lansa $rimul ci$ controler 2!0, /2,2.. Era $rima
im$lementare hard6are al $rotocolului 2!0. :a scurt tim$ Phili$s (emiconductors a
introdus /22200. !ceste doua ci$-uri erau diferite in $rivinta manevrarii mesa7elor si
filtrarea accesului la magistrala. Pe de o $arte, conce$tul Full2!0 $romovat de Intel
solicita o incarcare mai mica a 2PU-ului, de catre microcontrolerele conectate, de cat
im$lementarea Basic2!0 aleasa de Phili$s. Pe de alta $arte, dis$o8itivul Full2!0 era
limitat din $unct de vedere al numarului de mesa7e care $uteau fi rece$tionate. 2ontroler-
ul Basic2!0 necesita mai $utin silicon. 2ontroler-ele 2!0 de asta8i, au conce$te
diferite in $rivinta manevrarii mesa7elor si filtrarea accesului la magistrala im$lementate
in aceleasi module, facand conce$tele Basic2!0 si Full2!0 sa fie eE$irate.
($ecificatiile 2!0 ale lui Bosch =v 2.0> au fost $re8entate $entru standardi8are
internationala in 1110. 4u$a mai multe dis$ute, in legatura cu Gehicle !rea 0et6or<
=G!0> de8voltata de france8i, in 111% a a$arut standardul I(? 11/1/ $entru 2!0. Pe
langa $rotocolul 2!0, se definea si 0ivelul Fi8ic $entru rate de ;aud de $ana la 1 +;it@s.
In $aralel, o modalitate de transmitere toleranta la erori, a datelor $rin 2!0, a fost
%.
standardi8ata in I(? 11,11-2. In 111,, standardul I(? 11/1/ a fost eEtins $rin
introducerea s$ecificatiilor identificatorului $e 21 ;iti 2!0.
(tandardul I(? 11/1/-1 descrie 0ivelul :egaturii de 4ate 2!0, I(? 11/1/-2
defineste 0ivelul Fi8ic 2!0 M0on-fault-tolerantN, si I(? 11/1/-% s$ecifica 0ivelul Fi8ic
2!0 MFault-tolerantN. (tandardele I(? 11112 =truc< and trailer interface> si 117/%
=agriculture and forestr' machines> definesc a$licatii care au la ;a8a $rofilul 2!0 ;a8at
$e $rotocolul american [11%1, oricum acestea sunt incom$ati;ile.
Inca din 1112, +ercedes-Ben8 a folosit 2!0 in clasa de sus a automo;ilelor sale.
Intr-o $rima fa8a, unitatile de control care administrea8a motorul au fost conectate $rin
intermediul 2!0, a$oi si celelate unitati de control necesare $entru celelalte $arti
electronice ale masinii. !u fost im$lementate doua sisteme de magistrale se$arate 2!0,
conectate $rin gate6a'-uri. !cum si B+\, Fiat, "enault, (aa;, Gol<s6agen, si Golvo
folosesc 2!0 in vehiculele lor.
!llen-Bradle' si one'6ell au de8voltat $roiecte referitoare la controlul si
comunicatia ;a8ata $e 2!0. !ceasta a condus la doua $rotocoale de nivel inalt
4evice0et si (mart 4istri;uted ('stem =(4(>, foarte similare cel $utin la nivelele de
comunicare. !llen-Bradle' a dat s$ecificatiile 4evice0et catre ?$en 4evice0et Gendor
!ssociation =?4G!>, care a marit $o$ularitatea $rotocolului. 4evice0et a fost de8voltat
s$ecial $entru automati8area industriala, oferind functionalitate off-the-shelf $lug-and-
$la' .
In 111,, a fost lansat $rofilul de comunicatie 2!0o$en com$let revi8uit,acesta
devenind in numai , ani cel mai im$ortant standard de retea din Euro$a. Primele retele
2!0o$en au fost folosite in comunicarea interna a masinilor, in s$ecial la motoare.
Protocolul de nivel inalt a fost standardi8at in E0 ,0%2,-*.
2!0o$en defineste nu numai 0ivelul !$licatie si $rofilul de comunicatie, dar si
un cadru $entru sistemele de $rogramare,cat si diferite $rofiluri de interfete si a$licatii.
Protocolul a fost foarte folosit in anii B10.
4evice0et si 2!0o$en , doua standarde de nivel !$licatie =E0,0%2,>, care
adresea8a $iete diferite. 4evice0et este o$timi8at $entru automati8ari industriale, iar
2!0o$en $entru retele dedicate controlului masinilor.
:a ince$utul anului 2000, mai multe com$anii au ince$ut un $roiect referitor la
un $rotocol $entru transmisii time-triggered a mesa7elor 2!0, asa a a$arut $rotocolul
Time-triggered communication on 2!0 =TT2!0>.
!ceasta eEtensie 2!0, care a tre;uit im$lementata in silicon, a $ermis transmisii
time-e&uidistant de mesa7e si im$lementarea controlului in ;ucla inchisa $e 2!0, dar si
folosirea 2!0 in a$licatii E-;'-6ire. Pentru ca $rotocolul 2!0 nu a fost modificat, este
$osi;il transmisia de mesa7e time-triggered cat si event-triggered $e acelasi sistem de
magistrala.
,.) Protocolul Controll&r Ar&# N&t"orB 1CAN3
Protocolul 2!0 este un standard international definit in I(? 11/1/. In I(? 1./*,
este definit testul de conformitate al $rotocolului 2!0, care garantea8a $ermuta;ilitatea
ci$-urilor 2!0.
,.).1 Principiul sc!i('ului %& %#t&
%7
2!0 se ;a8ea8a $e un mecanism de comunicare ;roadcast, care consta intr-un
$rotocol de transmisie orientat $e mesa7e. 4efineste continutul mesa7elor si nu statiile sau
adresele statiilor. Fiecare mesa7 are un identificator, care este unic in intreaga retea, avand
in vedere ca defineste continutul cat si nivelul de $rioritate al mesa7ului. :ucru foarte
im$ortant atunci cand mai multe statii concurea8a $entru a o;tine accesul $e magistrala
=;us ar;itration>.
2a re8ultat al schemei de adresare orientata $e continut, sau o;tinut sisteme
avansate si configuratii fleEi;ile. Este usor de adugat o statie noua, unei retele eEistente
2!0, fara a face modificari hard6are sau soft6are statiilor eEistente, atata tim$ cat
statiile noi sunt doar rece$toare. !cest lucru $ermite un conce$t modular cat si rece$tia
de date multi$le si sincroni8area $roceselor distri;uite. 4easemenea transmiterea datelor
nu se ;a8ea8a $e dis$oni;ilitatea diferitelor statii, ceea ce $ermite o sim$la mentenanta si
u$gradare a retelei.
,.).) Tr#ns(isi# %& %#t& r&#l0ti(&
In $rocesele real-time, urgenta schim;ului de mesa7e $e retea $oate diferii multA o
dimensiune care se modifica ra$id =inacarcarea motorului - curentul>, tre;uie transmisa
mai frecvent si deci cu mai $utine intar8ieri decat alte dimensiuni =tem$eratura
motorului>.
Prioritatea cu care mesa7ele sunt transmise com$arativ cu un alt mesa7 mai $utin
urgent, este s$ecificata in identificatorul fiecarui mesa7. Prioritatile sunt lasate deo$arte in
tim$ul $roiectarii sistemului su; forma de valori ;inare cores$un8atoare si nu $ot fi
schim;ate dinamic. Identificatorul cu cel mai mic numar ;inar are cea mai mare
$rioritate.
2onflictele de acces la magistrala sunt re8olvate $rin ;it-6ise ar;itration a
identificatorilor fiecarei statii im$licate, o;servand nivelul magistralei ;it cu ;it.
+agistrala $oate avea doua valori logiceA MdominantN si MregresivM. !cest lucru are loc in
concordanta cu mecanismul 6ired-!04, $rin care starea dominanta inlocuieste starea
cea mai $utin dominanta=regresiva>. Toate aceste statii =noduri>, cu transmisii regresive si
o;servatii dominante, $ierd com$etitia $entru accesul la magistrala. Toti acesti
%/
M$ier8atoriN devin automat rece$tori ai mesa7ului cu $rioritatea cea mai mare si nu
incearca retransmiterea, $ana cand magistrala este dis$oni;ila din nou.
2ererile de transmitere sunt manevrate in ordinea im$ortantei $entru intreg
sistemul. !cest lucru este avanta7os in situatii de su$raincarcare. 4e vreme ce accesul la
magistrala este $rioriti8at la nivelul mesa7elor, este $osi;il garantarea unor tim$i de
latenta mici in sistemele real-time.
,.)., For(#tul +r#(&0ului %& %#t&
Protocolul 2!0 su$orta doua formate de frame-uri de mesa7e, singura diferenta
este in lungimea identificatorului. M2!0 ;ase frameN su$orta o lungime de 11 ;iti $entru
identificator, si M2!0 eEtended frameN su$orta o lungime de 21 ;iti $entru identificator.

,.).,.1 For(#tul +r#(&0ului %& '#7# CAN
Frame-ul de ;a8a al mesa7ului 2!0 ince$e cu ;it-ul de start numit MSt#rt O+
Fr#(& 1SOF3F, marchea8a ince$utul frame-ului de date si remote, este alcatuit dintr-un
singur ;it dominant. Urmat de FAr'itr#tion +i&l%F care este alcatuit din identificator si
;it-ul FR&(ot& Tr#ns(ission R&-u&st 1RTR3F, ;it folosit $entru a face diferenta dintre
frame-ul de date si frame-ul cerere de date numit remote frame. FControl +i&l%F contine
;it-ul FI4entifier EEtension =I4E>F cu a7utorul caruia se face diferenta intre formatul de
;a8a al frame-ului 2!0 si formatul eEtins al frame-ului, cat si FD#t# L&nt! Co%&
1DLC3F folosit $entru a indica numarul ;itilor urmatori din FD#t# +i&l%F. 4aca mesa7ul
este folosit ca remote frame , 4:2 va contine numarul de ;iti de date cerut. F4ata fieldF
$oate contine $ana la / ;iti de date. Integritatea frame-ului este garantata FC$clic
R&%un%#nt C!&cB 1CRC3F. FAC.no"l&%& 1AC.3 +i&l%F are lungimea de 2 ;iti,
contine slotul !2) si delimitatorul !2). Bit-ul din slotul !2) este trimis ca ;it regresiv
si este su$rascris ca ;it dominant de catre acei destinatari indiferent de re8ultatul testului
de acce$tare. 2el de-al doilea ;it !2) delimiter tre;uie sa fie regresiv. (farsitul
mesa7ului este indicat $rin FEn% O+ Fr#(& 1EOF3F. FIntermission Frame ($ace =IF(>F
re$re8inta numarul minim de ;iti care se$ara mesa7e consecutive. !fara de ca8ul cand o
statie ince$e sa transmita, magistrala ramane idle du$a aceasta.
,.).,.) For(#tul +r#(&0ului &>tins CAN
4iferenta intre un format eEtins de frame de date si unul de ;a8a este lungimea
identificatorului folosit. Identificatorul de 21 ;iti este alcatuit din 11 ;iti ai
identificatorului =identificatorul de ;a8a> si o eEtensie de 1/ ;iti =eEtensia
identificatorului>. 4iferenta dintre frame-ul de ;a8a si cel eEtins o constitue ;it-ul I4E,
care este transmis ca dominant in ca8ul farme-ului de 11 ;iti, si transmis ca regresiv in
ca8ul frame-ului de 21 ;iti. 2um cele doua formate tre;uie sa coeEiste $e o magistrala,
este memorat mesa7ul care are $rioritatea cea mai mare $e magistrala. +esa7ul de 11 ;iti
are intotdeauna $rioritate fata de cel de 21 ;iti.
%1
Formatul eEtins are unele com$romisuriA tim$ul de latenta al magistralei este mai
mare =cu minim 20 ;it-times>, mesa7ele in formatul eEtins necesita mai multa lungime de
;anda =cu a$roa$e 20D>, si detectia erorilor are $erformante mai sla;e =$entru ca
$olinomul ales $entru 1, ;it 2"2 este o$timi8ata $entru un frame de lungime de 112
;iti>.
2ontroler-ele 2!0, care su$orta mesa7e cu formatul frame-ului eEtins, $ot
deasemenea sa trimita si sa rece$tione8e mesa7e in formatul de ;a8a. 2otroler-ele 2!0
aco$era doar formatul de ;a8a ne$utand inter$reta corect formatul eEtins. Totusi, sunt
controler-e 2!0 care su$ort numai formatul de ;a8a, dar care $ot recunoaste mesa7ele in
formatul eEtins dar le ignora.
,.).,., R&(ot& +r#(&
? statie care se com$orta ca rece$tor $entru o anumita data, $oate initia
transmisia datei res$ective $rin trimiterea unui +r#(& r&(ot&. Este com$us din .
cam$uri de ;itiA start of frame, ar;itration field, control field, crc field, ac<
field, end of frame. Fata de frame-urile de date, ;itul "T" este regresiv. 0u este eEista
4ata Field, inde$endent de valorile 4!T! :E0CT 2?4E, care $oate lua orice valoare
intre 0Y/. Galoarea este 4!T! :E0CT 2?4E cores$un8atoare frame-ului de date.
Polaritatea ;itului "T" indica daca se transmite un frame de date =;it "T" dominant> sau
frame remote =;it "T" regresiv>.

,.).,./ Fr#(& &ro#r&
Format din doua cam$uriA ERROR FLAFs si ERROR DELIMITER. Pentru a
termina un frame eroare corect, un nod Merror $asiveN va avea nevoie ca magistrala sa fie
idle $entru cel $utin % ;iti de tim$ =daca este o eroare locala la un destinatar Merror
$assiveN>. 4eci magistrala nu tre;uie sa fie incarcata 100D.
*0
,.)./ S&(n#li7#r&# si %&t&cti# &rorilor
Fata de alte sisteme de magistrala, $rotocolul 2!0 nu foloseste mesa7e de
ac<no6ledgement, dar in schim; semnali8ea8a erorile imediat ce a$ar. Pentru detectia
erorilor, $rotocolul 2!0 are im$lementate trei mecanisme la nivel de mesa7A
C$clic R&%un%#nc$ C!&cB =2"2>A $a8este informatia in telegrama $rin
adaugarea unei secvente Frame 2hec< (e&uence =F2(> la sfarsitul transmisiei.
:a destinatar acest F2( este recalculat si testat fata de F2(-ul rece$tionat.
4aca nu coincid, a avut loc o eroare 2"2.
Fr#(& c!&cBA !cest mecanism verifica structura telegramei transmise, $rin
verificarea cam$ului de ;iti fata de dimensiunea telegramei si fata de un
format fiE. Erorile detectate $rin verificarea frame-urilor sunt marcate ca
Fformat errorsF.
AC. &rrorsA "ece$tionerii mesa7elor confirma frame-urile rece$tionate. 4aca
transmitatorul nu rece$tionea8a confirmarea se indica o eroare !2).
Protocolul 2!0 im$lementea8a doua mecanisme de detectie a erorii la nivel de
;itA
Monitori7#r&A !;ilitatea unui transmitator de a detecta erori, $rin
monitori8area semnalului de magistrala. Fiecare statie care transmite si
o;serva nivelul magistralei, detectea8a diferenta dintre ;it-ul trimis si cel
rece$tionat. !cest lucru conduce la o detectie sigura a erorilor glo;ale si
locale catre transmitator.
Bit stu++inA 2odarea individuala a ;itilor este testata la nivel de ;it.
"e$re8entarea de ;it folosita de 2!0 este codarea F0on "eturn to Qero
=0"Q>F. (incroni8area varfurilor este generata $rin mi7loace de ;it stuffing.
!cest ;it stuffing are o valoare com$lementara, care este inde$artata de
destinatar.
4aca una sau mai multe erori sunt desco$erite de catre cel $utin o statie,
transmisia curenta este a;andonata $rin trimiterea unui Ferror frameF. !cesta im$iedica
ca alte statii sa acce$te mesa7ul si deci sa asigure consistenta datelor $este toata reteaua.
4u$a transmiterea unui mesa7 eroare care a fost intreru$t, emitatorul retransmite automat
=automatic re-transmission>. 0odurile $ot concura din nou $entru accesul $e maistrala.
*1
In ca8ul unei statii defecte, aceasta $oate determina ca toate mes7ale =inclusiv cele
corecte> sa fie a;andonate. 4aca nu se ia nici o masura $entru $ro$ria monitori8are,
sistemul magistrala se va ;loca. 4e aceea $rotocolul 2!0 $revede un mecanism de
distingere a erorilor s$oradice de cele $ermanente si de avariile locale ale statiilor. !cesta
este reali8at $rin im$unerea unei statistici a situatiilor de avarie a statiilor, cu sco$ul ca
statia sa-si recunoasca singura defectele si daca $osi;il sa intre intr-o stare de o$erare, in
care restul retelei 2!0 sa nu fie afectata negativ. (e $oate merge $ana acolo unde statia
sa se inchida singura $entru $reveni alte noduri sa recunoasca eronat mesa7e ca fiind
incorecte. (tari ale nodurilorA
Error0Acti2& #starea de functionare normala. In aceasta stare nodul
$oate transmite si rece$tiona telegrame si $artici$a la semnalarea
erorilor.
Error0P#si2& #nodul mai $oate transmite si rece$tiona telegrame, dar
du$a transmiterea unei date sau a unui telegrame remote, nodul
necesita o $erioada de / ;iti su$limentari $e magistrala urmati de
intermission =$erioada de % ;iti regresivi care $recede transmisia
datelor sau a telegramelor remote>, inainte de a $utea transmite din
nouO semnali8area erorilor este reali8ata $rin emiterea unui passive
error flag I deci are garantia reusitei doar daca nodul transmite.
Bus0O++ #nodul nu eEecuta nici o activitate $e magistrala, ne $utand
transmite sau rece$tiona telegrame.
,., Structur# Ni2&l&lor l# CAN
Ni2&lul Fi7ic defineste modul in care
semnalele sunt transmise.
Ni2&lul %& Tr#ns+&r re$re8inta nucleul
$rotocolului 2!0. Pre8inta mesa7ele
rece$tionate, 0ivelului ?;iect si acce$ta
transmiterea mesa7elor de la 0ivelul ?;iect.
Ni2&lul O'i&ct se ocu$a cu filtrarea mesa7elor,
cat si manevrarea si starea mesa7elor.
*2
,./ Ni2&lul Fi7ic CAN
0ivelul Fi8ic este res$onsa;il cu transferul ;iti-lor intre diferite noduri din reteaO
defineste cum semnalele sunt transmise si deci tratea8a $ro;leme ca tim$ul, codarea si
sincroni8area stream-ului de ;iti.
Protocolul 2!0 defineste nivelul :egaturii de 4ate si o $arte a 0ivelului Fi8ic
din modelul ?(I, care consta in sa$te nivele. International (tandards ?rgani8ation =I(?>
a definit un standard, care incor$orea8a si s$ecificatiile $rotocolului 2!0 cat si o $arte a
0ivelului Fi8icA semnali8area fi8ica, care cu$rinde codarea si decodarea de ;it =0on-
"eturn-to-Qero, 0"Q> cat si M;it timingN si sincroni8are.
,./.1 Co%#r& %& 'it
In codarea de ;it 0on-"eturn-to-Qero =0"Q>, nivelul semnalului ramane constant
$este tim$ul de ;it si astfel un singur slot de tim$ este necesar $entru re$re8entarea unui
;it =alte metode de codare de ;it sunt +anchester sau Pulse-6idth-modulation>. 0ivelul
semnalului $oate ramane constant $e o $erioada mai mare de tim$, astfel ca tre;uie
facute masuratori $entru a asigura ca intervalul maEim de tim$ dintre doua varfuri de
semnal sa nu fie de$asit. !cest lucru este im$ortant in sco$uri de sincroni8are. Bit
stuffing # se reali8ea8a $rin introducerea unui ;it com$lementar du$a , ;iti de valuare
egala. 4estinatarul tre;uie sa des$achete8e ;itii im$achetati =stuffed>, $entru ca datele
originale sa fie $rocesate.
Fi. 0"Q com$arat cu +anchester
,./.) Sincroni7#r&# si Bit0ti(in
:a nivel de ;it =0ivelul unu in modelul ?(I, nivelul fi8ic> 2!0 foloseste
transmisii de ;it sincroni8ate, care in;unatateste transmiterea de date. (incroni8area de
;it intr-o transmisie orientata $e caractere, este reali8ata inainte de rece$tia ;itului de start
din fiecare caracter, un singur ;it fiind dis$oni;il la ince$utul unui frame. Pentru ca
receiver-ul sa citeasca corect mesa7ul este nevoie de o resincroni8are continua a acestuia.
*%
!stfel sunt introduse segmente de ;uffer de fa8a inainte si du$a $unctul nominal de
sam$le dintr-un interval de ;it..
Protocolul 2!0 reglea8a accesul la magistrala $rin M;it-6ise ar;itrationN.
Transmiterea semnalului de la trimitator la destinatar si ina$oi tre;uie sa se faca intr-un
bit time. Pentru sincroni8are se mai foloseste un segment de inar8iere a $ro$agarii
semnalului, $e langa segmentele de re8ervare de tim$, $entru sincroni8are si al celui de
;uffer de fa8a. (egmentul de inar8iere a $ro$agarii actionea8a asu$ra $ro$agarii
semnalului $e magistrala cat si asu$ra intar8ieri generate de transmiterea si rece$tia din
noduri.
Fiur#. 0ominal ;it-time
0?+I0!: BIT TI+E U 1 @ 0?+I0!: BIT "!TE
No(in#l 'it r#t& # este numarul de ;iti transmisi $e secunda in li$sa
resincroni8arii de catre un transmiter ideal.
Tipuri %& sincroni7#r&A sincronizare hard la ince$utul frame-ului si
resincronizare in interiorul frame-ului.
4u$a o sincroni8are hard, tim$ul de ;it este restartat la sfarsitul segmentului
sincroni8at. 4eci varful, care determina sincroni8area hard, se afla in segmentul
sincroni8at al tim$ului de ;it restartat.
"esincroni8area scurtea8a sau mareste tim$ul de ;it, $entru ca $unctul de sam$le
sa fie de$lasat in concordanta cu varful detectat.
D&p&n%&nt# %intr& r#t# %& tr#ns(isi& si luni(&# (#istr#l&i
In functie de dimensiunea $ro$agarii segmentului de dela', se $oate calcula
dimensiunea maEima a magistralei la o anumita rata a transferului de date. Tim$ul de
$ro$agare este determinat de doua noduri din sistem, cele mai inde$artate unul de
celalalt. Este tim$ul necesar semnalului sa calatoreasca dintr-un nod catre cel mai
inde$artat =luand in considerare intar8ierea cau8ata de transmiterea si rece$tia din nod>,
sincroni8area si tim$ul ca semnalul sa calatoreasca ina$oi de la cel de-al doilea nod catre
$rimul. 0umai atunci $rimul nod $oate decide daca nivelul semnalului $ro$riu =regresiv
**
in acest ca8>, este nivelul actual $e magistrala sau a fost inlocuit de nivelul dominant de
catre un alt nod.
,./., M&%iul +i7ic
Ba8a 2!0 a transmiterii a mesa7elor si concurenta $entru accesul la magistrala, o
constituie a;litatea de a scoate in evidenta ;itul cel mai re$re8entativ si ;it-ul cel mai
$utin re$re8entativ =regresiv>, =vala;il $entru mediul electric si o$tic, cat si $entru
6ireless si $e ca;luri de $utere>. :a mediul electric tensiunile $e iesirile distinctive ale
magistralei sunt definite in I(? 11/1/-2 si I(? 11/1/-%, in (!E [2*11, si I(? 11112. :a
mediul o$tic nivelul regresiv este re$re8entat de MintunericN, iar nivelul dominant de
MluminaN.
+ediul fi8ic cel mai folosit in retelele 2!0 este ca;lul cu 2 fire. :a $artile
electronice de la vehicule se foloseste ca;lu cu un singur fir. (-au facut cercetari $entru a
$utea transmite semnale $e aceeasi linie cu tensiunea de alimentare.
Parametrii mediului electric devin im$ortanti cand lungimea magistralei este
mare. Pro$agarea semnalului, re8istenata liniei si dimensiunea sectiunii ca;lului sunt
factori im$ortanti cand se dimensionea8a reteaua. Pentru a $utea o;tine o rata de ;it cat
mai mare este necesara o lungime si o vite8a mare a semnalului. Pentru magistralele de
dimensiuni mari tensiunea scade odata cu lungimea liniei. (ectiunea ca;lului este
calculata astfel incat cadrea de tensiune a nivelului semnalului dintre doua noduri, cele
mai inde$artate, sa fie la un nivel acce$tat, si re8istenta totala a receiver-elor conectate.
2aderea de tensiune acce$tata tre;uie sa fie in asa fel incat nivelul semnalului sa fie
inter$retat corect la orice nod destinatar.
,././ Topoloi# r&t&l&i
Pentru ca nodul sa citeasca nivelul magistralei corect este necesar ca refleEiile
semnalului sa fie evitate. !cest lucru este reali8at cu a7utorul unei re8istor la ca$atele
magistralei. 2ea mai mare rata de transmisie si lungime de magistrala se o;tine $rin
mentinerea cat mai a$roa$e de o structura cu o singura linie si $rin inchiderea liniei la
am;ele ca$ete =I(? 11/1/-2 and -%>.
Este $osi;il ca limitarile to$ologiei linie sa fie de$asite $rin utili8area de
re$etoare, ;ridges sau gate6a's. Un re$etor transfera un semnal electric de la un segment
al magistralei catre altul. (emnalul este numai actuali8at si re$etorul $oate fi $rivit ca un
element $asiv, com$ara;il cu un ca;lu. Un re$etor im$arte magistrala in doua segmente
inde$endente, aceasta adaugand un tim$ de $ro$agare al semnalului su$limentar. Un
;ridge leaga doua retele se$arate logic la nivelul :egaturii de 4ate. 4e aceea
identificatorii 2!0 sunt unici, ;ridge-urile au im$lementate functie de de$o8itare si $ot
retrimite mesa7ele mai de$arte =for6ard> sau $arti ale acestuia intr-o transmisie time-
dela' inde$endenta. Bridge-urile difera de re$etoare $rin aceea ca retrimite mesa7ele
=for6ard>, care nu sunt locale, in tim$ ce re$etoarele retrimit toate semnalele electrice
inclusiv identificatorul 2!0. Un gate6a' asigura coneEiunea intre retele cu $rotocoale
de nivel inalt diferite, reali8and o traducere a $rotocolului intre doua sisteme de
comunicare. !ceasta traducere are loc la 0ivelul !$licatie.
*,
(unt dis$oni;ile o varietate de ci$uri transmitatoare-rece$toare =transceiver>
2!0, coneEiuni dintre ci$ul controler-ului 2!0 si magistrala cu doua fire, conforme cu
diferite standarde de 0ivele Fi8ice =I(? 11/1/-2 si %>. !ceasta interfata consta intr-un
am$lificator transmitator si unul emitator. Pe langa ada$tarea la re$re8entarea semnalului
dintre ci$ si mediul magistralei, tranceiver-ul tre;uie sa inde$lineasca si alte cerinte. 2a
transmiter acesta asigura ca$acitatea necesara $e iesire a motorului si $rote7ea8a ci$ul din
controler-ul motorului im$otriva su$rasarcinii. "educe totodata si radiatia
electromagnetica. 2a destinatar, transceiver-ul 2!0 asigura un nivel de semnal regresiv
definit, si $rote7ea8a intrarea com$aratorului ci$ului din controler im$otriva
su$ratensiunii de $e linia magistralei. !cesta eEtinde scala folosita usual a com$aratorului
de intrari din controler-ul 2!0 si asigura o $reci8ie suficienta $e intrare. +ai mult,
detectea8a erorile de magistrala ca intreru$erea liniei, scurtcircuite, $uneri la masa, etc. ?
functie viitoare a transceiver-ului ar $utea fi i8olatia galvanica a nodurilor 2!0 si a liniei
magistralei.
,.4 St#n%#r%& #l& Ni2&lului Fi7ic
ISO 11:D:0) !i! sp&&%
I(? 11/1/-2 este cel mai folosit standard al 0ivelului Fi8ic $entru retelele 2!0.
4escrie functiile unitatatii de acces la magistrala cat si cateva caracteristici ale interfetei.
In acest standard rata de transfer este de $ana la 1 +;it@s cu dimensiune teoretica a
magistralei de *0 m la 1+;it@s. (tandardul s$ecifica o magistrala cu doua fire
diferentiale, unde numarul de noduri este limitat de incarcarea electrica a magistralei.
Im$edanta liniei este 120 ?hm, tensiunea -2G $e 2!0X: la W7G $e 2!0X.. Galorea
nominala a intar8ierii $ro$agarii $e magistrala cu 2 fire este de ,ns@m. Toate aceste valori
sunt vala;ile $entru o rata de transfer de 1 +;it@s si un maEim a lungimii retelei de *0 m.
Pentru a atinge com$ati;ilitatea fi8ica, toate nodurile din retea tre;uie sa
foloseasca aceasi sau a$roa$e acelasi ;it-timing. :a a$licatiile cu automo;ile (!E a
$u;licat s$ecificatia (!E [22/*. Pentru a$licatiile industriale si non-autovehicule se
folosesc recomandarile 2i! 102. !ceasta s$ecificatie defineste ;it-timing de 10 <;it@s
$ana la 1 +;it@s, cat si recomandari referitoare linia magistralei, conectori si ase8area
$inilor.
ISO 11:D:0, +#ult0tol&r#nt
? alternativa la interfata magistralei si aran7area liniei magistralei este s$ecificata
in I(? 1/1/-% =fault-tolerant 2!0>. !cest standard este in general folosit $entru
com$onentele electronice din industria automo;ilelor. Pentru aceasta s$ecificatie a fost
atri;uita o retea mica, $ro;lema refleEiei semnalului nu este im$ortanta decat in ca8ul
liniilor lungi. !ceasta conduce la folosirea unei linii deschise de magistrala. 2eea ce
inseamna ca $ot fi folosite motoare mici $e magistrala $entru retele cu un consum foarte
redus de curent, si to$ologia magistralei nu mai este limitata la o structura liniara. Estae
$osi;ila transmiterea asimetrica a datelor $e o singura linie in ca8ul avriei electrice a
uneia dintre liniile magistralei.
I(? 11/1/-% defineste rate de transfer de $ana la 12, <;it@s cu un maEim al
lungimii de$in8and de rata de transfer folosita si de incarcarea magistralei. (unt
s$ecificate $ana la %2 de noduri $e retea. Tensiunea -2 G si W7 G. Tensiunea de alimentare
*.
este de , G.
2i$urile transceiver-elor, care su$orta acest standard, sunt dis$oni;ile de la mai
multi $roducatori. Transceivers fault-tolerant su$orta administrarea com$leta a erorilor
inclusiv detectia erorilor magistralei si trecerea automata $e transmisia asimetrica a
semnalului.
SAE C)/11 sinl& "ir&
(tandardul este tot $entru a$licatiile $e retelele 2!0 cu cerinte sca8ute, din $unct
de vedere al ratei de ;it si a lungimii magistralei. 2omunicarea are loc $e o singura linie
cu rata de %%,% <;it@s =/%,% <;it@s $entru diagno8a in modul de mare vite8a>. (tandardul
defineste $ana la %/ de noduri $e retea. 4omeniul de a$licatie este in retelele electronice
de confort in vehicule cu motor.
2a mediu de magistrala se foloseste un ca;lu ne-ecranat cu un singur fir. ?
structura to$ologica linie nu este necesara. (tandardul cu$rinde $osi;ilitati ale nodurilor
de Mslee$N, care $ermit o comunicare normala sa ai;a loc, intre mai multe noduri in
tim$ce altele sunt lasate sa MdoarmaN.
ISO 11DD) point0to0point
? alta a;ordare a folosiri retelelor 2!0 de vite8a mica cu functionalitate toleranta
la avarii =fault-tolerant> este s$ecificata in acest standard. 4efineste o coneEiune $unct la
$unct $entru utili8are s$re eEem$lu la remorcarea vehiculelor si a rulotelor acestora.
Pentru un vehicul cu rulota lui se defineste o coneEiune $unct la $unct. Pentru un vehicul
cu doua rulote, se defineste o coneEiune dais'-chain. "ata de transfer 12, <;it@s $e o
lungime de *0m. (tandardul defineste administrarea erorilor si tensiunea de alimentare
=12 G sau 2* G>. +ediul fi8ic folosit doua $erechi de fire ne-ecranate si rasucite.
Alt&l&
0estandardi8ata este fi;ra o$tica de transmitere 2!0 a semnalelor. 4atorita
cu$larii directe in mediul o$tic, liniile de transmitere si rece$tie tre;uie sa fie se$arate.
4easemenea fiecare linie care rece$tionea8a tre;uie cu$lata eEtern de fiecare linie
transmitatoare $entru a $utea monitori8a ;itii. Folosirea $asive star este $osi;ila cu un
numar mic de noduri, deci este limitata in dimensiuni. EEtensia retelei 2!0 cu mediul
o$tic este limitata de $uterea luminii si atenuarea $uterii dealungul liniei si a cu$lari stea.
4 Protocolul PROFIBUS
PROFIBUS =Process Field Bus> este cel mai $o$ular ti$ de Mfield;usN cu mai
mult de 1* millioane de noduri =in 200.> de lucru in lume. P"?FIBU( defineste
*7
ca$a;ilitatile functionale si tehnice a unei magistrale seriale, cu a7utorul careia
dis$o8itivele digitale automati8ate $ot fi legate in retea, de la sen8or sau indicator de
nivel $ana la celule de distri;utie de curent. P"?FIBU(-ul face diferenta intre
dis$o8itivele master si slave
4in $unct de vedere al utili8atorului, P"?FIBU( asigura trei versiuni ale
$rotocolului de comunicatie P"?FIBU(A

Profile P0?
$entru a$arate 4P Profile P0?
Pentru a$arate F+(
Profile P0?
$entru a$arate P!
Functii de ;a8a
Functii eEtinse
Functii de ;a8a
Functii eEtinse
Interfata 4P-utili8ator
4irect 4ata :in<
+a$$er =44:+>
Interfata nivelului de
!$licatie =!:I>
Interfata 4P-utili8ator
4irect 4ata :in<
+a$$er =44:+>
0ivelul 7
=!$licatie>


nu sunt im$lementate 0ivelele %-.
0ivelul 2
=2oneEiune>
0ivelul coneEiunii de date
Field;us 4ata :in< =F4:>
0ivelul coneEiunii de date
Field;us 4ata :in< =F4:>
Interfata
IE2
0ivelul 1
=Fi8ic>
0ivelul fi8ic
="( */,@:\:>
0ivelul fi8ic
="( */,@:\:>
IE2 11,/-2
Fiur#. !rhitectura $rotocolului P"?FIBU(
/.1 PROFIBUS0FMS =Field;us +essage ($ecification>
(unt im$lementate nivelele 1, 2 si 7. 0ivelul de a$licatie se com$une din F+(
=Field;us +essage ($ecification> si ::I =:o6er :a'er Interface>. F+( contine
$rotocolul a$licatiei si asigura, $entru F+(, accesul inde$endent al a$aratelor la 0ivelul
2.
P"?FIBU(-F+( si P"?FIBU(-4P folosesc aceeasi tehnologie de transmisie si
acelasi $rotocol de acces la magistrala. 4in acest motiv $ot functiona simultan $e aceeasi
ca;lu.
Profilele F+( au fost definite de P0I =P"?FIBU( User ?rganisation> $entru a
ada$ta serviciile de comunicatie la gama actuala a necesitatilor functionale, $recum si
$entru a defini functiile a$aratelor astfel incat acestea sa cores$unda a$licatiei. !ceste
$rofile F+( asigura ca a$aratele diversilor $roducatori sa ai;a aceleasi functionalitati de
comunicatie.
Profiluri F+(A
Profil pentru comunicatia intre automatele programabile
-$reci8ea8a care dintre servicii, $arametrii si ti$ul de date tre;uie su$ortate de
acesteaO
Profil pentru automatizarea cladirilor
-se descrie modul cum se reali8ea8a moitori8area, controlul ;uclelor de
reglare, controlul o$erarii, alarmele intr-o cladire automati8ataO
*/
0ivelul de a$licatie
Field;us +essage
($ecification =F+(>
Dispozitive de comutare de joasa tensiune
-s$ecifica ras$unsul a$aratelor de comutare de 7oasa tensiune in tim$ul
comunicatiei datelor $rin F+(.
/.) PROFIBUS0DP =4ecentrallised Peri$her'>
Foloseste nivelele 1 si 2 alaturi de interfata $entru utili8ator. 0ivelele %-7 nu sunt
im$lementate. !ceasta arhitectura asigura o vite8a foarte mare $entru transmisia datelor.
(erviciul 44:+ =4irect 4ata :in< +a$$er> $ermite accesul la 0ivelul 2.
Functiile dis$oni;ile ale a$licatiilor, $recum si caracteristicile a$aratelor si
sistemelor diferitelor ti$uri de a$arate P"?FIBU(-4P sunt s$ecificate in interfata $entru
utili8ator, care defineste functiile dis$oni;ile $entru a$licatie, $recum si com$ortamentul
sistemului si al a$aratelor $entru diverse ti$uri de dis$o8itive P"?FIBU(-4P.
?$timi8at $entru transferul foarte ra$id de date, acest $rotocol P"?FIBU(, este
s$ecial conce$ut $entru comunicatia dintre automatul $rograma;il si a$arata7ul distri;uit
de ti$ I@?, am$lasat la nivelul cam$ului.
Profiluri P"?FIBU(-4PA
Profil pentru NC/C
-$rofil $entru com$onente sim$le +I =uman +achine Interface> defineste
conectarea la com$onente cu un nivel mai ridicat de automati8are $rin
P"?FIBU(-4P. Pentru comunicatii de date, acest $rofil utili8ea8a setul eEtins
de functii. 4escrie cum sunt controlate $rin P"?FIBU(-4P ro;otii si
instalatiile de mani$ulare.
Profil pentru encoder
-descrie cum $ot fi cu$late la P"?FIBU(-4P ecodereleO
Profil pentru actionari cu viteza variabila !P"#$D$%&'
- s$ecifica cum tre;uie definiti $arametrii actionarii si cum sa se efectue8a
transmisia datelor referitoare la valorile $rescrise si a valorilor masurate.
Profilul mai contine si s$ecificatii necesare modului de o$erare A Mcontrolul
vite8eiN si M$o8itionareN. (e eE$lica functiile de ;a8a ale actionarii, ale
a$licatiei, si de de8voltare.
Profil pentru controlul operational si monitorizarea de proces
Profil pentru transmisii de date fara eroare
/., PROFIBUS0PA =Process !utomation>
Foloseste $entru transmisia datelor, $rotocolul eEtins P"?FIBU(-4P.
(u$limentar aceasta im$lementea8a $rofilul P! care s$ecifica caracteristicile a$arata7ului
de cam$. Tehnica de transmisie, conforma cu standardul IE2 11,/-2, asigura siguranta
intriseca , $recum si alimentarea a$aratelor conectate in retea. !$aratele P"?FIBU(-P!
$ot fi integrate usor in retelele P"?FIBU(-4P $rin intermediul unor dis$o8itive de
cu$lare a segmentelor de retea.
Protocolul P"?FIBU(-P! este s$ecial creat $entru comunicatiile de mare vite8a
si fia;ilitate, solicitate de automati8area $roceselor industriale. Prin intermediul
P"?FIBU(-4P $ot fi conectate traductoare si elemente de eEecutie, la o linie comuna de
magistrala, chiar si in 8onele cu $otential $ericol de eE$lo8ie.
*1
(tandardele internationale IE2 .11,/ si IE2 .17/*-1, definesc P"?FIBU( ca un
standard deschis. P"?FIBU( face $osi;ila conectarea in retea a diferitelor dis$o8itive,
fara nevoia unei interfete s$eciale,fiind ideala $entru comunicatii com$leEe.
:a nivel de sen8or sau indicator de nivel, semnalele =;inare> sunt transmise ciclic.
:a nivel de cam$, dis$o8itivele $eriferice s$re eEem$lu motoare, convertori de
masura, valve, terminale $entru o$eratori, comunica cu dis$o8itivele de automati8are ale
celulei $rin intermediul unui $uternic sistem de comuncare real-time. 4atele de $roces
sunt in general transmise ciclic.
4is$o8itivele de automati8are ca P:2, comunica intre ele la nivelul de celula.
FluEul de informatie necesita $achete de dimensiuni mari si $uternice forme de
comunicare.
Protocolul P"?FIBU( are la ;a8a modelul I(? @ ?(I , standardi8at la nivel
international $entru tas<-uri de comunicatie industriala. 2ele 7 nivele definesc servicii si
reguli de eEecutie $entru comunicatia dintre doua a$licatii. (unt nivele dedicate
utili8atorului =nivelele de la , la 7> si nivele dedicate retelei =nivelele de la 1 la *>.
0ivelele 1-* descriu trans$ortul datelor de la o locatie la alta, $e cand nivelele ,-7 $ermit
utili8atorului un acces adecvat la sistemul de retele.
Fiur#.Im$lementarea modelului I(?@?(I la P"?FIBU(
/./ Ni2&lul Fi7ic PROFIBUS
/./.1 Ni2&lul Fi7ic p&ntru protoco#l&l& DPHFMS
In versiunea de ;a8a, $entru ca;luri ecranate si torsandate, 0ivelul 1 al
P"?FIBU( im$lementea8a o trasmisie simetrica a datelor conform cu standardul EI! "(
*/,, cunoscut si 2. :inia magistralei, din cadrul unui segment de magistrala, este
reali8ata dintr-o $ereche de conductoare ecranate si torsandate terminate la am;ele
ca$ete. Gite8a de transmisie a datelor $oate fi sta;ilita intre 1,. <;it@s si 12 +;it@s. "ata
de transfer selectata este vala;ila $entru toate dis$o8itivele conectate la magistrala.
,0
Procedura de transmisie folosita $entru P"?FIBU( este de ti$ semi-du$leE,
asincrona, ;a8ata $e o sincroni8are fara intreru$eri denumita Mga$ freeN. 4atele sunt
transmise intr-o gru$are de caractere de 11 ;iti, in cod 0"Q =0on "eturn to Qero>. Forma
semnalului, in tim$ul tran8itiei ;inare de la M0N la M1N, nu se modifica in tim$ul
transmisiei ;itilor.
Fiur#. Cru$area de caractere P"?FIBU(
In tim$ul transmisiei, M1N ;inar cores$unde unui nivel $o8itiv $e linia "E4@TE4-P
="eceive@Transmit-4ata-P> numita si linia !, in o$o8itie cu "E4@TE4-0
="eceive@Transmit-4ata-0> numita si linia B. (tarii de $au8a dintre doua telegrame
inde$endente ii cores$unde M1N ;inar.
Fiur#. Forma semnalului in tim$ul transmisiei 0"Q
Lini# %& (#istr#l# :ungimea maEima $ermisa $entru o retea sau segment
P"?FIBU( de$inde de vite8a de transmisie selectata. 0umarul maEim de noduri =statii>
care $ot functiona im$reuna $e un segment P"?FIBU( este de %2.
"ata de transfer =<;it@sec> 1.. la 1/7., ,00 1,,00 12,000
:ungimea segmentului =m> 1.000 *00 200 100
Fiur#. :ungimea maEima a segmentului.
.
:inia !
(emnal ;inar 1 1 1 1 0 0
:inia !
,1
Im$edanta 1%, la 1., ?hmi, la o frecventa masurata de % la 20 +8
2a$acitatea ca;lului S %0 $F $e metru
(ectiunea transversalaa mie8ului T 0,%* mm
2
, conform cu !\C 22
Ti$ul ca;lului Pereche torsadata, 1E2 sau 2E2 sau 1E* conductoare
"e8istenta ;uclei S 110 ?hmi $e 1 )m
!tenuarea semnalului 1 dB maE. Pe intreaga lungime a ca;lului
Ecran Ecran din $lasa de cu$ru, ecran im$letit sau ecran din folie
Fiur#.2aracteristicile ca;lului P"?FIBU( "( */,, de ti$ !
:iniile de date ! si B tre;uie terminate conform standardului EI! "( */, cu un
re8istor M$ull-do6nN fata de 4C04, res$ectiv cu un re8istor M$ull-do6nN fata de GP.
!cesti doi re8istori asigura o intreru$ere =$au8a> de $otential ;ine definita in situatiile
cand nici o statie nu emite $e linia de magistrala =atunci cand linia de magistrala se afla
intr-o $au8a intre doua telegrame>.
2a;lurilor de fi;ra o$tica din $lastic sau sticla $ot fi folosite deasemenea ca
mi7loc de trans$ort a datelor, $entru distante de $ana la 1, )m cele din fi;ra de sticla, si
/0 m cele din fi;ra de $lastic. 2onectarea ca;lului de fi;ra o$tica se folosesc module
dedicate ?:+ =?$tical :in< +odule>, care $re8inta un sau doua canale electrice "( */,,
si unul sau doua canale o$tice.
/./.) Ni2&lul +i7ic p&ntru PA
P"?FIBU(-P! foloseste o tehnologie de transmisie in concordanta cu standardul
IE2 11,/-2. !ceasta tehnologie asigura o siguranta intriseca la alimentarea dis$o8itivelor
de cam$ direct de $e magistrala. Transmisia de date este de fa$t o modulare de curent
continuu de ti$ M42-freeN care este ;a8ata $e sincroni8area ;itilor $e linie si este
codificata conform $rotocolului +anchester.
:a transmisia de date $rin codificare de ti$ +anchester, un semnal M0N ;inar este
transmis $entru schim;area $o8itiva de front a semnalului, adica de la 0 la 1, iar semnalul
M1N ;inar este transmis $entru schim;area negativa de front a semnalului, adica de la 1 la
0. 4atele sunt transmise $rintr-o modulare de curent W@- 1 m! fata de curentul de ;a8a IB
al magistralei. Gite8a de transfer este de %1,2, <;it@s. 2a mediu de transmisie este utili8at
un ca;lu torsadat ecranat sau neecranat. :inia magistrale este terminata la ca$etele
segmentului $rintr-o linie $asiva de ti$ "2. :a un segment P! $ot fi conectate $ana la %2
de statii. :ungimea maEima a segmentului de$inde intr-o mare masura de sursa de
alimentare, de ti$ul liniei si de consumul de curent al statiilor conectate.
Lini# (#istr#l&i. 2a mediu de transmisie $entru P"?FIBU(-P! este necesar un
ca;lu cu doua fire. Pro$rietatile acestuia nu sunt s$ecificate sau standardi8ate. Totusi,
caracteristicile ca;lului determina lungimea maEima a magistralei P!, numarul maEim de
statii care $ot fi conectate, $recum si sensi;ilitatea acestuia la interferentele
electromagnetice.
,2
Fiur#. Transmisie de date P"?FIBU(-P! =modulare de curent in codul
+anchaster II>
/.4 Ni2&lul L&#turii %& D#t&
:a Ni2&lul L&#turii %& D#t&, sunt reali8ate functiile de control al accesului la
magistrala, securitatea datelor si $rocesarea $rotocoalelor de transmisie si a telegramelor.
0ivelul 2 se numeste F4: =Field;us 4ata :in<> asigura mai multe servicii $entru
trimiterea si rece$tionarea mesa7elor $e magistrala.
Protocoalele de linie si transmisie ale nivelelor 1 si 2, concorda cu standardul
american IE2 /70-,-1 =Electronic Industries !ssociation> "( */,, cu standardul
international E0 .0 /70-,-1. Procedura de adresare a magistralei $recum si
managementul si transmisia datelor sunt ;a8ate $e standardele 4I0 112*1, $artile 1, 2 si
%, res$ectiv IE2 1,, =Process 4ata igh6a'@ T'$e 2>.
Controlul #cc&sului l# (#istr#l# +!2=+edium !ccess 2ontrol> s$ecifica
momentul cand un dis$o8itiv de $e magistrala $oate transmite date. Tre;uie sa se asigure
ca doar un singur dis$o8itiv are aceasta autori8atie. (unt folosite $entru control atat $rin
metoda de master-slave cat si metoda de to<en $assing.
Un tas< im$ortant al 0ivelului 2 este %#t# '#cBup. In $lus $e langa controlul de
;'te si verificarea de ;it, orice coru$ere a transferului de informatie care necesita
recunoastere #cBno"l&%&(&nt>, este detectata garantat =armming 4istance U *> si
frame-urile se vor re$eta automat, daca este necesar.
Pentru transmisia de date $e P"?FIBU(, 0ivelul 2 defineste s&r2icii %&
tr#ns(it&r&, a caror functie inde$lineste diferite cerinte.
(erviciul Functia 4P P! F+(
(4! =Transmisi de date cu confirmare> E
,%
("4 =Transmisi si "ece$tie de date cu confirmare> E E E
(40 =Transmisi de date fara confirmare> E E E
2("4 =Transmisi si "ece$tie de date fara confirmare> E
T#'&l. (erviciile de date oferite de nivelul 2
(erviciul SDA =(end 4ata 6ith !c<no6ledge> trimite date catre dis$o8itive
adresate individual si le solicita sa trimita un frame cu Mac<no6ledgementN imediat.
(erviciul SRD =(end and "e&uest 4ata 6ith "e$l'> trimite date catre dis$o8itive
adresate individual si simultan solicita date de la ele. 4is$o8itivul recunoaste telegrama si
trimite data ceruta imediat, fara a avea $ro$riul acces la magistrala. !cest serviciu este
im$lementat in comunicarea master@ slave.
(erviciul SDN =(end 4ata 6ith 0o!c<no6ledge> trimite date catre unul sau mai
multe dis$o8itive. 4is$o8itivele slave, nu recunosc acesta telegrama de date. !cest
serviciu este folosit in telegramele de ti$ ;roadcast =unul catre toti> si in telegramele
multicast =unul catre mai multi>.
/.4.1 For(#t&l& t&l&r#(&i PROFIBUS
Format cu lungime fiEa a cam$ului

(4 1 4! (! F2 F2( E4
:U% =fiEat>
Format cu lungime fiEa a cam$ului de informatii cu date
(4 % 4! (! F2 4ata Unit F2( E4
:U11 =fiEat>
Format cu lungime varia;ila a cam$ului de informatii
,*
(4 2 :E :Er (42 4! (! F2 4ata Unit F2( E4
:U* la *21
(curta confirmare
Telegrama To<en
(4 * 4! (!
: :ungimea cam$ului de informatii
(2 2aracter sim$lu=(ingle 2haracter>O
folosit numai $entru confirmare
(4I =delimitator (tart> la (4*-B'te de startO
Identifica formatul telegramei
:E@:Er =:ungime> $reci8ea8a lungimea cam$ului de informatii
la telegramele cu lungime varia;ila
4! =4estination !ddress@ este ;'te-ul care contine adresa de destinatieO
!dresa 4estinatie> Indica statia care rece$tionea8a mesa7ul
(! =(ource !ddress@ este ;'te-ul care contine adresa surseiO
!dresa sursei> indica sursa care emite mesa7ul
F2 =Frame 2ontrol> este ;'te-ul de controlO contine informatii des$re
serviciul folosit $entru acest mesa7, $recum si
$rioritatea mesa7ului.
4ata Unit Unitatea de dateO contine informatii utile des$re
telegrama, $osi;ilitatea eEtinderii adresei
F2( ;it-ul de controlO contine re8ultatul verificarii de
=Frame 2hec< (e&uence> $aritate a telegramei
E4=End 4elimitator> ;it-ul de (to$O indica sfarsitl telegramei.
2alea de identificare intr-o telegrama =cel mai semnificativ ;it U 1> se gaseste in
adresa sursa =SA> si in adresa destinatie=DA>, si alte adresari sunt $osi;ile $entru
formatul frame-urilor cu date=DAE, SAE>, care constitue o $arte integrala a in+or(#ti&i.
Prin urmare, un dis$o8itiv $oate $reci8a o varietate de destinatii si surse.
Fiecare dintre $rotocoalele P"?FIBU(-P! si P"?FIBU(-4P folosesc un set de
servicii s$ecifice 0ivelului 2. 4e eEem$lu P"?FIBU(-4P foloseste eEclusiv serviciile
("4 si (40.
0ivelele de ordin mai inalt accesea8a aceste servicii, $rin intermediul unor
servicii de acces la $unct =nod al retelei> - LSAP=Lin< Service Access Points>, adesarea
se $oate face de la 0 la .2. Punctul sursa al :(!P este denumit ((!P=SourceSAP> iar cel
al $artenerului de comunicare este numit DSAP =DestinationSAP># ale 0ivelului 2. Prin
P"?FIBU(-F+(, aceste servicii de acces la $unct sunt folosite $entru a se a7unge la
relatii logice de comunicatii. 2u P"?FIBU(-4P, si P"?FIBU(-P! fiecare serviciu de
acces la $unct are rolul sau ;ine definit.
(2
,,
Toate statiile active si $asive $ermit functionarea simultana a mai multor servicii
de acces la $unct.
Pentru a ruta si sorta datele, un dis$o8itiv $oate mentine $ana la .% canale fiEe,
logice si ;idirectionale de date cu alte terminale de comunicare ale altor di$o8itive. !stfel
relatii de comunicare $ot fi reali8ate si intre doua dis$o8itive in $aralel.
Ni2&l&l& ,06 nu sunt folosite de P"?FIBU(.
/.6 Ni2&lul %& Aplic#ti& = ni2&lul ; >
0ivelul 7, nivelul de a$licatie al modelului de referinta I(?@?(I, asigura
serviciile de comunicatie necesare utili8atorului. 0ivelul 7 consta in interfata F+(
=Field;us +essage ($ecification> si interfata ::I =:o6er :a'er Interface>.
:a P"?FIBU( 4P, nivelul 7 nu este s$ecificat. 2u aceasta arhitectura sim$la,
comunicatia este eEtrem de ra$ida si eficienta. :a interfata cu utili8atorul, accesul direct
la functiile 0ivelului 2 este reali8at cu a7utorul 44:+ =4irect 4ata :in< +a$$er>.
,.
/.; Controlul #cc&sului l# (#istr#l# intr0o r&t&# PROFIBUS
2ontrolul accesului la magistrala intr-o retea P"?FIBU( tre;uie sa inde$lineasca
doua cerinte vitale A
1. 2omunicatia dintre P:2-uri sau P2-uri tre;uie sa $ermita ca fiecare statie
=nod> conectata la magistrala sa $oata $rocesa toate sarcinile sale legate de
comunicatie intr-o $erioada definita de tim$O
2. Traficul de date com$leE dintre P:2-uri si P2-uri si $eriferia
descentrali8ata de ti$ MI@?N tre;uie sa fie ra$id si de aceea este necesar
totusi un $rotocol sim$lu.
Toate dis$o8itivele master tre;uie sa im$arta tim$ul de acces $e magistrala.
P"?FIBU( reuseste acest lucru $rin folosirea unui mecanism hi;rid de control al
accesului la magistrala. !ceasta consta intr-o $rocedura descentrali8ata numita Mto<en-
$assingN, care se utili8ea8a la comunicatiile intre nodurile active =master> si o $rocedura
centrali8ata Mmaster-slaveN, folosita la comunicatiile intre nodurile active si $asive
=slave>.
!tunci cand un nod activ are Mto<en-ulN, $reia functia de master $e magistrala
$entru a comunica cu toate nodurile =active sau $asive>. (chim;ul de mesa7e $e
magistrala se reali8ea8a organi8at $rin adresarea nodurilor. Fiecarui nod P"?FIBU( i se
atri;uie o adresa care tre;uie sa fie unica in acel sistem de comunicare. Cama maEima de
adrese folosi;ile intr-un sistem magistrala de comunicatie este intre 0 si 12.. !sta
inseamna ca in sistem $ot fi maEim 127 de noduri =statii conectate $e magistrala>.
!ceasta metoda de control a accesului la magistrala $ermite urmatoarele
configuratii ale sistemului de comunicatieA
+aster-+aster =to<en $assing>
+aster- (lave
2om;inatie intre cele doua $roceduri
Procedura de acces la magistrala nu este de$endenta de mediu de transmisie
folosit. 4in acest $unct de vedere nu este im$ortant daca magistrala este construita din
ca;luri de 2u sau fi;ra o$tica. 2ontrolul accesului la magistrala P"?FIBU( cores$unde
$rocedurilor Mto<en-;usN si Mmaster-slaveN ale standardului euro$ean E0 ,0170,Gol 2.
/.;.1 Proc&%ur# ToB&n Bus
0odurile active sunt conectate intr-o forma de inel logic Mto<enN in ordinea
crescatoare a adreselor. Un inel Mto<enN este o succesiune de noduri active in care
controlul Mto<enN este intotdeauna trecut de la o statie la urmatoarea. MTo<en-ulN ofera
dre$tul de a accesa mediul de trasnmisie, iar comutarea intre statiile active se face $rin
intermediul unei telegrame s$eciale numita Mto<enN. !ceasta are loc du$a adresa
dis$o8itivului, in ordine numeric ascendenta. 0odul activ cu adresa de ;us cea mai mare
(! =igh (tation !ddress>, acesta trimite doar Mto<en-ulN la nodul cu adresa cea mai
7oasa $entru a inchide inelul. Fiecare master determina inde$endent lista statiilor active
de $e magistrala =:!(> si memorea8a $ro$ria adresa =This Station>, urmatoarea adresa
=NeEt Station>, si $recedenta adresa =Previous Station>. Frame-ul to<en este intotdeauna
trimis catre adresa NS si rece$tionata de adresa PS.
,7
:ista statiilor active =:!(> este necesara in tim$ul functionarii $entru a inlatura
din inel un nod activ defect, sau $entru a aduga un alt nod in inel fara a $ertur;a
comunicatia datelor $e magistrala.
Fiecare statie din fata unei ;rese de adresa re8ultata in urma unei erori sau
configurari creea8a o lista FAP. (tatia verifica aceste adrese cand are to<en-ul si verifica
daca tim$ul de transmisie este inca dis$oni;il cu FDL =Field;us 4ata :in<>. In
consecinta nici o ;resa nu tre;uie configurata, astfel se o;tine circulatia o$tima a to<en-
ului.
Fiur#.Procedura To<en Bus
Fiecare master masoara constant tim$ul de rotatie al Mto<en-uluiN $rin toate
nodurile active, tim$ul dintre rece$tia to<en-ului si urmatoarea rece$tie a acestuia.
Tim$ului de circulatie a to<en-ului este tim$ul de acces la magistrala, care este tim$ul
maEim dis$oni;il master-ului. Tim$ul a7usta;il al to<en-ului TT" =Time Traget "otation>
este un $arametru folosit $entru a s$ecifica tim$ul maEim $ermis de sistemul magistralei
$entru o rotatie com$leta. Tim$ul nefolosit $oate fi automat utili8at de catre ceilalti
masteri.
Fiecare master $oate intotdeauna mani$ula o secventa de mesa7 foarte im$ortant
la o rece$tie de to<en indiferent daca are inca asignat tim$ul de acces la magistrala in
concordanta cu tim$ul de circulatie masurat al to<en-ului sau nu.
4aca o statie activa li$seste sau daca este adugata, to<en ring-ul intotdeauna se
reconfigurea8a fara a afecta schim;ul de date transmis $e magistrala.
:ista cu adresele dis$o8itivelor $oate fi restrictionata in $artea su$erioara, $rin
configurarea $arametrului HAS 1Highest Station Address3. !( contine statia cu adresa
cea mai mare din to<en ring. !dresele dis$o8itivelor active in general tre;uie sa fie in
$arte inferioara a domeniului de adresare.
Frame-ul toB&n-ului, care contine ;'te-ul de start =42 heEa>, adresa destinatie
=4! U 0(>, si adresa sursa =(! U T(>, nu este recunoscut. Totusi, statia care transmite
verifica daca statia ce rece$tionea8a, efectuea8a vreo activitate $e magistrala. 4aca nu,
du$a doua incercari, to<en-ul este trimis urmatorului dis$o8itiv.
/.;.) Proc&%ur# M#st&r0Sl#2&
? retea in care eEista cateva noduri $asive, dar al carei inel Mto<enN are doar un
nod activ, este un sistem master-slave.
,/
4aca $e magistrala este un singur master, to<en-ul este trimis catre el insusi.
!cest sistem mono-master este ideal $entru comunicarea ra$ida cu dis$o8itive
descentrali8ate $eriferice, si o transmitere ciclica uniforma a mesa7elor. 4in acest motiv,
sunt cele mai intalnite configuratii $entru P"?FIBU( 4P.
Fiur#. Procedura +aster-(lave
2omunicarea master@slave este su$usa rotatiei to<en-ului. ?ricand un master de
$e magistrala are to<en-ul, are o$tiunea de a trimite mesa7e catre slave-uri sau $oate
rece$tiona mesa7e. (lave-urile $asive nu $ot trimite mesa7e fara acordul $reala;il.
+aster-ul reali8ea8a comunicarea $e magistrala de P"?FIBU(. Un master $oate
trimite mesa7e fara a aste$ta acces eEtern, daca are autori8atia de acces=toB&n>. In
$rotocolul P"?FIBU(, master-ul $oarta denumirea de statie activa.
Un master $oate trimite mesa7e adresate unui singur dis$o8itiv, sau unui gru$, sau
la toate dis$o8itivele. 0umai la transmisiile catre un singur dis$o8itiv se astea$ta
confirmarea mesa7ului, $rin trimiterea imediata a #cBno"l&%&(&nt-ului catre
transmitator.
Pentru ca toti master sa $oata accesa magistrala, to<en-ul este trimis catre
urmatorul master de $e magistrala du$a un anumit tim$. Fiecare master $oate trimite date
atata tim$ cat are to<en-ul.
(lave-urile nu $rimesc autori8atie de acces la magistrala, ei $ot trimite confirmare
de mesa7 $rimit =#cB>, sau $ot transmite mesa7e la cererea master-ului. (unt statii $asive.
Fiecare slave este asignat unui master. Un master $oate adresa un slave atata tim$ cat are
to<en-ul.
/.: S&r2icii PROFIBUS
D#t# E>c&n& Bro#%c#st
Ac$clic D#t# E>c!#n& intr& PLC si sl#2&
C$clic D#t# E>c!#n& intr& PLC si sl#2&
Pentru controlul nodurilor de retea, P"?FIBU( foloseste comunicatia datelor
ciclica. !cest nivel de $rotocol $oarta numele de DP0=5.
,1
4aca tre;uie efectuate si tas<-uri de mentenanta si monitori8are datele tre;uie
transferate aciclic. !ceasta functie eEtinsa $oarta numele de DP0=1.
2elelalte servicii asigurate de DP0=) includ si time stam$ing si time
sincroni8ation.
/.:.1 DP0=5
!sigura functinaliatea 4P-ului =4escentrali8ed Peri$her'>, aceasta include
schim;ul ciclic de date, de module, de diagno8a s$ecifica a canalului intre statii.
Performanta maEima a P"?FIBU( 4P este atinsa la sistemele (ono0(#st&r,
unde avem un acces nelimitat la magistrala. 2ontrolul centrali8at al dis$o8itivelor,
necesita un tim$ ciclic =$erioada de tim$ in care toate slave-urile sunt adresate o data>,
care este mai mic decat tim$ul intern de $rocesare al controler-ului.
In ca8ul unui sistem (ulti0(#st&r, controlul centrali8at al dis$o8itivelor tre;uie
sa im$arta accesul la magistrala. !cest lucru conduce la cereri de rata de transfer mai
mare =costul> sau cantitati de date mai mici =$erformanta>, $entru a garanta tim$ul ciclic
necesar $e magistrala.
.0
Inainte de ince$erea transferului de date, are loc initiali8area intre 4P master si
4P slave. Este efectuata o verificare $antru a sta;ilii daca configuratia setata cores$unde
cu configuratia dis$o8itivelor eEistente, ti$ul dis$o8itivului, formatul si lungimea
informatiei, numarul de intrari si iesiri, etc.
:a $rimul $as, master-ul 4P trimite cerinta de diagno8a catre 4P slave.
"as$unsul contine starea statiei, adresele de P"?FIBU( ale 4P master cu a7utorul carora
slave-urile vor fi $arametri8ate, identificatorul constructorului si diagno8a s$ecifica
dis$o8itivului.
4u$a $arametri8are, master-ul 4P tre;uie sa trimita setul cu configuratia catre
slave-ul 4P. 4aca 4P slave desco$era o deviere de la configuratia eEistenta, generea8a
informatia de diagno8a $otrivita si a$oi nu mai este dis$oni;il $entru comunicarea cu
utili8atorul.
In functionarea normala, schim;ul ciclic de date are loc intre 4P master si slave.
2u a7utorul serviciului ("4 =Send and Re&uest Data> sunt schim;ati $ana la 22* ;'te de
date $e iesire si $ana la 22* ;'te de date $e intrare intr-un singur frame.
In ca8ul mesa7elor (ultic#st, care sunt trimise direct catre toate dis$o8itivele,
adresa de rece$tie 1); este re8ervata in fiecare dis$o8itiv P"?FIBU( indiferent daca este
master sau slave.
Pentru mesa7ele care sunt directionate de o statie $e P"?FIBU( catre toate statiile
sau un gru$ de statii ='ro#%c#st sau (ultic#st>, este re8ervata adresa de rece$tie 1);
$entru fiecare statie.
/.:.) DP0=1
Este orientat catre $rocesul de automati8are, in s$ecial comunicare aciclica de
date $entru $arametri8are, controlul o$eratorului, monitori8are, si lucrul cu alarmele
$entru dis$o8itivele inteligente din teren, in $aralel cu o comunicare de date ciclica a
utili8atorului.
In acest ca8 $entru master-ul 4P, sunt doua clase. Un master 4P clasa 1 =DPM1>
in general aici avem control centrali8at al sistemului =PLC> cu mesa7e ciclice $eriodice
$entru scim;ul de informatii cu statiile slave descentrali8ate. (i un master 4P clasa 2
=DPM)> avem dis$o8itive controlate de o$erator. (unt folosite cand se necesita acest
lucru, in tim$ul lucrarilor de mentenanta, si diagno8a. Un 4P+2 $oate configura
dis$o8itivele conectate $e magistrala, $oate evalua masuratorile si $arametrii, si $oate
vedea starea dis$o8itivului.
.1
Performantele sistemului cu P"?FIBU( 4P sunt determinate de starea de o$erare
a 4P+1. !cesta $oate fi controlat de dis$o8itivul de configurare atat local cat si de $e
magistrala. !re trei stariA (to$, 2lear si ?$erate.
Stop, nu are loc schim; de date intre 4P+1 si slave.
Cl&#r, 4P+1 citeste informatia ce vine de la slave si tine iesirea catre slave
intr-o stare $rote7ata.
Op&r#t&, 4P+1 este in fa8a de transfer. :a comunicarea, intrarile sunt citite
de slave, iar informatia de la iesiri este trimisa catre slave.
:a 4P-G1 im$ortanta este comunicarea aciclica aditionala a datelor. !ceasta
sta;ileste ce este necesar $entru a seta $arametrii dis$o8itivului =aria de masura, unitatea
de masura, scala> $e magistrala, in tim$ul functionarii si ce este necesar $entru
introducerea confirmarii mesa7elor de alarma.
/.:., DP0=)
Este orientat catre cerintele de ingineria cotrolului miscarii. !re functionalitati ca
o$eratiile sincrone cu dis$o8itive slave si comunicatii secundare cu slave-urile =4ata
EEchange Broadcast, 4]B> etc.
(lave-urile 4P inteligente $ot asculta intrarile de date de la alte 4P slave, $e cand
cele de la urma sunt ascultate de master 4P. !cest transfer de date direct, slave catre slave
=l#t&r#l co((unic#tion>, $ermite configurarea de $uncte cheie in cascada $entru
motoarele sincroni8ate.
4aca iesirile mai multor slave-uri 4P tre;uie sincroni8ate, acestea sunt trecute in
modul SJNC cu o comanda de SJNC. 4atele sunt trimise $e iesire consecutiv catre
slave, sunt $use intr-un loc tem$orar, si nu sunt trimise in $roces $ana la urmatoarea
comanda de SJNC.
4aca intrarile tre;uie sa fie citite sincroni8at, sunt salvate in slave-uri 4P
simultan de o comanda FREEKE si a$oi transferate catre master-ele 4P unul du$a altul.
!tat F"EEQE cat si (P02 sunt servicii (40 care fac ;roadcast catre toate slave-urile
sau catre un gru$.
4oar atunci cand este trimisa comanda de control U0(P02 si U0F"EEQE de
catre un master 4P sau de catre un slave 4P, iesirile si intrarile sunt actuali8ate din nou in
cicluri. !tat U0(P02 cat si U0"EEQE sunt servicii (40 care sunt transmise catre toate
slave-urile sau catre un gru$.
4P-G2 contine servicii de citire aciclica si mecanisme de acces. 2u a7utorul
acestor servicii, datele $ot transferate de la un master catre un slave sau de la un slave
catre master, eEecutia a$licatiilor $oate fi controlata de slave, sau $ot fi a$elate functii in
slave.
Pentru integrarea dis$o8itivelor cu P"?FIBU(, eEista doua conce$teA FSDI
EDD.
FSD1Feneral Station Data3 este un Mid cardN o;ligatoriu $entru fiecare dis$o8itiv
P"?FIBU( =dedicat dis$o8itivelor mai $utin com$leEe din teren>. 2ontine date cheie
des$re dis$o8itiv, detalii legate de $osi;ilitatile lui de comunicare, descrierea de ;a8a a
dis$o8itvului $entru a $utea fi integrat in sistem.. C(4-ul este furni8at de fa;ricantul
dis$o8itivului, si re$re8inta o descriere sim$la a $ro$rietatilor dis$o8itivului $entru a
reali8a comunicarea $e P"?FIBU( =este un fisier teEt>.
.2
EDD1Electronic Device Descri$tion3 este o descriere teEtuala a dis$o8itivului,
care nu de$inde de sistemul de o$erare al sistemului. 4escriere functiile dis$o8itivului
care sunt comunicate aciclic, include o$tiuni grafice si informatii des$re dis$o8itiv
=mesa7e de mentenanta, data fa;ricarii,etc>. Este furni8at de catre fa;ricantul
dis$o8itivului si este folosi alaturi de C(4.
E>&(plu de configurare a magistralei PROFIBUS :
Fi 1.
.%
In figura 1, avem utilitarul (I+!TI2 0ET de la (iemens, cu a7utorul caruia se
reali8ea8a configurarea hard6are a retelei. In acest ca8 avem un model mono-master. 2u
a7otorul acestui utilitar se $oate alege ti$ul magistralei =P"?FIBU(, Industrial Ethernet>,
ti$ul de master =automat (iemens 2PU *1.-2 4P> cu toate com$onentele sale =rac<,
Procesorul de comunicatie, si $laci de intrare @ iesire>, adresele acestor com$onente in
rac<-ul $ro$riu.Pe magistrala P"?FIBU( sunt legate slave-urile=motoare, cu sau fara
converti8or, ET-uri module de I@? in care vor legate motoare, sen8ori,etc> . Toate
com$onentele sunt introduse dintr-o li;rarie, du$a incarcarea $reala;ila a C(4-ului.
, Profinet
PROFINET este mem;ru al familiei P"?FIBU( de $rotocoale. P"?FI0ET
$oate manvevra simultan atat transmisii standard T2P@IP cat si transmisii real-time la
vite8e de su; o milisecunda. P"?FI0ET foloseste standarde industriale ca Ethernet,
T2P@IP, ]+:, and ?P2. Folosind tehnologia $roE' conectea8a alte ti$uri de field;us $e
langa P"?FIBU(O astfel sunt $rote7ate investitiile in echi$amente si retele eEistente in
fa;rica. P"?FI0ET este o metoda de integrare a echi$amentelor de control fara legatura
intre ele, nu necesita $rogramare.
Este un standard $entru im$lementarea solutiilor de automati8are ;a8ate $e
Ethernet-ul industrial. !cest standard introdus de P"?FIBU(, ofera noi facilitati la nivel
su$erior de $erformanta, $entru schim;ul ;idirectional de informatii, de la nivel de cam$
la nivelul ierarhic de conducere a $rocesului tehnologic. 2u P"?FI0ET, 4istri;uted I@?
=intrari @ iesiri> si a$licatiile =time-critical> $ot fi integrate in comunicatia Ethernet, la fel
ca un sistem distri;uit de automati8are $e ;a8a de com$onente automati8ate.
2aracteristicile noului standardA
P"?FI0ET este standardul deschis Industrial Ethernet ela;orat de
P"?FIBU( International =PI, P0? in Cermania>O
P"?FI0ET se ;a8ea8a $e Industrial EthernetO
P"?FI0ET utili8ea8a standardele T2P@IP si ITO
P"?FI0ET este Ethernet in tim$ realO
P"?FI0ET $ermite integrarea sistemelor cu magistrala de cam$.
4.1 PROFINET IHO 1Distri'ut&% IHO3
4istri;uted I@? sunt conectate in comunicatie $rin P"?FI0ET I@?. ($ecificatiile
I@? de la P"?FIBU( sunt $astrate, in care datele $eriferice de la dis$o8itivele din cam$
sunt trasnmise $eriodic in modelul de $roces al controlului de sistem.
P"?FI0ET I@? descrie un model de dis$o8itiv orientat catre cadrul P"?FIBU(,
constand in slot-uri =locuri de insertie> si gru$uri de canale de I@? =su;slot-uri>.
.*
2aracteristicile tehnice ale dis$o8itivelor de cam$ sunt descrise de C(4 =Ceneral (tation
4escri$tion> $e ;a8a de ]+:.
4.) PROFINET CBA 1Distri'ut&% #uto(#tion3
+odelul P"?FI0ET este ideal $entru dis$o8itivele de cam$ inteligente cu
functionalitate $rograma;ila cat si controlere. +odelul descrie com$ortarea inde$endenta
a unor $arti de masini sau fa;rici ca module tehnologice. Un sistem de automati8are
distri;uit, $roiectat $e ;a8a modulelor tehnologice, sim$lifica mult modulari8area
fa;ricilor si a masinilor, si deci refolosirea unor $arti din fa;rici sau masini.
P"?FI0ET ;a8at $e acest model este descris folosind P24 =P"?FI0ET
2om$onent 4escri$tion>. (e ;a8ea8a $e ]+:, si $oate fi generat cu a7utorul utilitarului
s$ecific de configurare al fa;ricantului.
P"?FI0ET 2B! este un conce$t $entru automati8area industriala care
inde$lineste cerintele constructorilor de fa;rici si a o$eratorilor, $entru un sistem mare si
$rocese de inginerie inde$endente. P"?FI0ET 2B! are un $uternic model runtime, iar
$entru im$lementarea acestuia in dis$o8itive se foloseste un sistem de o$erare
inde$endent.
+ulte sisteme de automati8are $ot fi im$artite in mai multe segmente autonome si
functionale, functionand autonom si coordonandu-se intre ele folosind un numar redus de
semnale handsha<e.
P"?FI0ET 2B! se ;a8ea8a $e modelul o;iect-orientat al modulelor tehnologice.
Pe ;a8a acestui model, fa;ricile si masinile sunt structurate in P"?FI0ET su; forma de
module. Functionalitatea acestora este inca$sulata in com$onente uniforme P"?FI0ET.
!ceste com$onente sunt accesate din eEterior $rin intermediul unor interfete definite.
2omunicarea este reali8ata cu a7utorul unui utilitar de configurare a coneEiunilor
retelei. "elatiile de comunicare sunt sta;ilite $rin trasarea de linii intre diferitele
com$onente care tre;uiesc conectate. Utilitarul verificand imediat corectitudinea
coneEiunii dorite. (chim;ul de date intre nodurile P"?FI0ET este asigurata de
coneEiunile configurate. ?$tiunile tehnice ale unui dis$o8itiv P"?FI0ET 2B! $ot fi
descrise intr-un fisier ]+:, P"?FI0ET 2om$onent 4escri$tion =P24>.
2onfiguratia reali8ata de utilitar este do6nload-ata in dis$o8itivele P"?FI0ET
conform cu $lanul de conectare a com$onentelor. 2eea ce inseamna ca fiecare dis$o8itiv
isi stie $artenerii de comunicare, relatiile de comunicare, si informatia care tre;uie
schim;ata.
"eali8area coneEiunilor de comunicare cu $artenerul si schim;ul de date au loc
automat. Informatia de conectare este incarcata in fiecare consumator, adica creea8a si
monitori8ea8a in mod inde$endent coneEiunile de comunicare cu $artenerii.
Co(unic#r&#
2omunicarea la P"?FI0ET $re8inta nivele diferite de $erformantaA
Transmisii non-time-critical de $arametrii, date de configurare, si
informatii de rutare, au loc $e canalul standard P"?FI0ET ;a8at $e
T2P sau U4P si IP. !ceasta sta;ileste ;a8a coneEiunii nivelului de
automati8are cu alte retele =+E(, E"P>.
Pentru transmisii time-critical a datelor de $rocess din instalatia de
$roductie, este folosit un canal "eal-Time ="T>. Pentru sarcini mai
.,
s$eciale, este folosit canalul de comunicare Isochronous "eal-Time
=I"T>O s$re eEem$lu in ca8ul a$licatiilor de control al miscarii si al
a$licatiilor de inalta $erformanta din automati8area fa;ricii.
Int&r#r&#
+anagementul retelei include functii de administrare a dis$o8itivelor P"?FI0ET
si a s6itch-urilor din retelele Ethernet. !ceasta include configurare de dis$o8itive si de
retea cat si diagno8a.
:a integrarea \e;, P"?FI0ET foloseste ;a8a tehnologiei Ethernet, $ermitand
accesul la o com$onenta P"?FI0ET folosind tehnologia standard din 8ona Internetului.
P"?FI0ET ofera un model de integrare $entru field ;us-ul eEistent =P"?FIBU(,
!(-Interface si I0TE"BU(>. !ceasta oferind $osi;ilitatea construirii de sisteme
amestecate, segmente filed;us si Ethernet. Integrarea este reali8ata folosind M$roEiesN.
ProEi este un dis$o8itiv care conectea8a un field;us adiacent cu P"?FI0ET.
4., Co(unic#r&# l# PROFINET
P"?FI0ET foleseste Ethernet cat si T2P, U4P, si IP $entru comunicare. T2P@IP
este standardul $entru comunicare in 8ona IT. 4ar $entru functionare, nu este suficienta
reali8area unui canal comunicatii o;isnuit intre di$8o8itivele ;a8ate $e T2P, U4P, si IP,
$entru ca aceste standarde re$re8inta doar ;a8a $entru schim;ul de date. Protocoale
aditionale sunt utili8ate $este T2P sau U4P $entru a asigura functionarea a$licatiilor,
care este garantata numai atunci cand este folosit acelasi $rotocol de a$licatie. Protocoale
ti$ice de a$licatie sunt s$re eEem$lu, (+TP =email>, FTP =file transfer> si TTP =6e;>.
Pentru $rocese non-time-critical, P"?FI0ET foloseste T2P@IP si U4P@IP. In
a$licatii industriale, nu este suficient, aici sunt cerinte mai mari de latime de ;anda si
sincroni8are de ceas. (chim;ul de date care este o$timi8at $entru $erformanta $oarta
numele de comunicare "eal-Time ="T>, comunicarea cu sincroni8are de ceas
Isochronous "eal-Time =I"T>.
Folosirea concomitenta a comunicari "eal-Time si T2P@IP dintre dis$o8itivele de
cam$ P"?FI0ET se $oate reali8a $e aceeasi magistrala si in acelasi tim$.
Figura. 2omunicarea P"?FI0ET in functie de aria de a$licare.
Co(unic#r&# TCPHIP si UDPHIP
..
Pentru $rocese non-time-critical, P"?FI0ET foloseste comunicarea cu Ethernet
standard $este T2P@IP si U4P@IP care este conform cu standardul international IEEE
/02.%.
(imilar cu standardul Ethernet, dis$o8itivele de cam$ P"?FI0ET sunt adresate
folosind adrese +!2 si IP. In comunicarea T2P@IP si U4P@IP, recunoasterea diferitelor
retele se face $e ;a8a adresei IP. Intr-o retea, adresa +!2 este un criteriu unic de
adresare al dis$o8itivului tinta. 4is$o8itivele de cam$ P"?FI0ET $ot fi conectate cu
lumea IT fara limitari. ? conditie $entru aceasta, este ca serviciul cores$un8ator sa fie
im$lementat in dis$o8itivul de cam$ im$licat =file transfer>.
2aracteristicile T2P@IP si U4P@IP suntA
Detectia $ierderilor de frame-uri $rin mecanism de confirmareO
epetarea transmiterii frame-urilor daca confirmarea a fost uitataO
#low control # destinatarul $oate controla frecventa transmisiei unui
eE$editor. !ceasta asigura ca eE$editorul va trimite un frame nou du$a ce,
cel anterior a fost confirmatO
Toate dis$o8itivele de cam$ tre;uie sa suatina comunicarea datelor $e U4P@IP.
Co(unic#r&# R&#l0Ti(&
2omunicarea datelor $e canalul T2P@IP sau U4P@IP este asigurata cu o anumita
cantitate de informatie administrativa si de control $entru adresare si flo6 control, a tot
ceea ce incetineste traficul. Pentru a face ca$a;il schim;ul de date "eal-Time, al
informatiei im$ortante, P"?FI0ET a;andonea8a tem$orar adresarea IP si flo6 control $e
T2P si U4P $entru comunicarea "T, folosindu-se mecanismele de comunicare ale
Ethernet-ului =0ivelul 2 al modelului I(?@?(I>. 2omunicarea "T $oate functiona oricand
in $arallel cu cea 0"T.
2omunicarea "T in P"?FI0ET ofera o$tiunileA
Comunicarea ( intr-o retea) In aceasta comunicare, nu este necesara nici
o informatie de adresare des$re reteaua tinta. Este eliminata informatia
administrativa a T2P@IP sau U4P@IP. Frame-urile "T sunt identificate
inainte de $rimire, folosind Ethert'$e =0E//12> si $rocesat in canalul "T.
:a comunicatia "T sunt $osi;ile cicluri de magistrala de 1 ms.
Comunicarea ( dintre retele) In unele retele sau in tim$ul eEtinderii
sistemului, este necesar schim;ul de date dincolo de limitele retelei.
!ceasta deschidere acomunicarii retelei necesita informatia de adresare
des$re reteaua destinatie =adresa IP>. M"T over U4PN se foloseste in acest
ca8.
*ulticast de date cu () Pentru transmisii de date critice la mai multe
noduri, transferal direct de date intre dis$o8itivele I@?, are la ;a8a
Ethernet +ulticast. 0et6or<-s$anning +2" foloseste M"T over U4PN
$entru schim;ul de date.
Priorit#t&# in tr#+icul %& %#t&. 2omunicarea "T foloseste transmisii de frame-uri
"T cu $rioritati, cum se definest in IEEE /02.1^, cu 7 nivele de $rioritate care $ot fi
configurate. 2omunicarea T2P@IP, U4P@IP, si "T $oate fi im$lementata cu orice
controller Ethernet.
.7
Co(unic#r&# Isoc!ronous R&#l0Ti(& 1IRT3
Pentru tas<-uri cu cerinte s$eciale este folosita comunicarea I"T =a$licatiile de
control de miscare si a$licatiile de automati8are din fa;rici>.
2omunicatia I"T in P"?FI0ET ofera o$tiunileA
2omunicarea are loc eEclusive intr-un segment al reteleiO
2iclul de magistrala este im$artit in fa8a I"T =intervalul rosu din figura> si
in fa8e successive non- isochronous =intervalul verde>O
In tim$ul fa8ei I"T, tre;uie su$$ort $entru sincroni8are de tim$. 4in acest
motiv $rotocolul PT2P este im$lementat in P"?FI0ET in IE2 .11./.
Preci8ia sincroni8arii de tim$ de$inde de a$licatie si este in general S1 Ls.
Fiur#. 2omunicatia I"T im$artita intr-un canal I"T si un canal deschis.

Pentru comunicarea I"T este necesar su$ort hard6are, !(I2 cu functionalitate
integrata de s6itch si sincroni8are de ciclu. Intervalele de trimitere ale dis$o8itivelor de
cam$ sunt fleEi;ile $utand fii determinate de utili8ator. Tran8itiile dintre intervale sunt
monitori8ate de hard6are. Tran8itia de la intervalul verde la cel rosu est enumita interval
$ortocaliu.. in acest interval, !(I2 decide daca un frame T2P@IP sau U4P@IP $oate fi
eE$ediat fara intar8ierea ince$utului intervalului rosu urmator.
4./ Distri'ut&% IHO cu PROFINET IO
In instalatiile de automati8are, conectarea directa a I@? cu Ethernet este
im$lementata folosind P"?FI0ET I?. !ceste dis$o8itive de cam$ $ot actiona semnale
digitale sau analoage de intrare sau iesire, sau sa $reia functionalitatea de $re$ocesare.
P"?FI0ET I? urmareste transmisia datelor a7ustata $entru $erformanta dar cu
echi$ament sim$lu de comunicare.
2u $rivire la schim;ul de date, au fost facute eEtensii A
Prioriti8area schim;ului de date dintre diferitele dis$o8itive de cam$O
!ccesul de la sisteme de control multi$le catre acelasi dis$o8itiv de cam$O
./
4escrierea o$tiunilor multi$le de dis$o8itiv de cam$ intr-un singur fisier
C(4O
EEtinderea modelului de dis$o8itiv P"?FIBU( 4P.
Rolul %ispo7iti2&lor
:a P"?FI0ET I? ca si la P"?FIBU(, se face distictingerea intre diferitele roluri
ale dis$o8itivelor =un dis$o8itive $utand avea mai multe roluri>.
IO0Contr&ll&r
U0 controller I? P"?FI0ET, are control asu$ra unui $rocess distri;uit, asu$ra
unuia asau mai multor dis$o8itive de cam$. Ia s$re $rocesare date si alarme, $rocesandu-
le intr-un $rogram al utili8atorului. In instalatiile de automati8are, un controller I? este
un controler logic $rograma;il =P:2>, un sistem 42( sau un P2. Este res$onsa;il cu
sta;ilirea canalelor de comunicare in tim$ul $ornirii sistemului.
IO0Sup&r2isor
Un I?-(u$ervisor P"?FI0ET, $oate fi o statie de inginer din instalatie, care are
acces tem$orar la dis$o8itivele din cam$ in tim$ul darii in eE$loatare.
IO0D&2ic&
Un I?-4evice P"?FI0ET, este un dis$o8itiv de cam$ conectat descentrali8at
langa $rocess. Este configurat de un controller I? sau I?-(u$ervisor, si transmite date
$eriodic controller-ului I?. Un I?-4evice $oate mentine conectiunile de comunicare cu
mai multe I?-2ontrollers si I?-(u$ervisor simultan.
P"?FI0ET I? urmareste in tim$ul schim;ului de date modelul Provider @
2onsumer. Poviderul face data dis$oni;ila si consumer o $rocesea8a.
Mo%&l& %& %ispo7iti2&
4is$o8itivele de cam$ au ca sarcina sa colecte8e sau sa trimita semnalele de
$rocess intr-un s'stem de automati8are. Pentru a reali8e acest lucru au nevoie de un
anumit grad de inteligenta, integrate de catre fa;ricant intr-o forma fiEa sau
$rograma;ila.GarianteA
4is$o8itive com$acte # cu ca$acitati fiEe, nemodifica;ile $entru schim;ul
de date de $rocessO
4is$o8itive modulare - cu ca$acitate ada$ta;ile la instalatie in tim$ul
configurariiO
4.4 S&r2icii PROFINET IO
C$clic %#t# &>c!#n&. Pentru ciclul schim;ului de semnale si alarme cu $rioritate
mare, P"?FI0ET I? foloseste canalul "T $entru transmiterea datelor, folosind o$tiunileA
Comunicare RT in interiorul retelei. Pentru aceasta comunicatie
de$endenta de $erformanta, se foloseste un canal ra$id "T, adica fara a
folosi U4P@IP =Ethert'$e 0E//12>.
Comunicatie RT intre retele. Pentru aceasta comunictie sunt folosite atat
canalul "T ra$id cat si $rotocolul $este U4P@IP.
Comunicatie IRT $entru trasnmisii deterministe de date si sincroni8ate cu
ceasul.
.1
Trafic de date multicast =+2" +ulticast 2ommunication "elation> se
;a8ea8a $e "T cat si $e comunicatia I"T, si consta intr-un $rovider care
$u;lica datele $e magistrala si unul sau mai multi consumatori $rocesea8a
datele.
(chim;ul de date intre 4evice-I? si I?-2ontroler are loc intr-un ciclu de vot
configurat de I?-2ontroller. !ctulai8area ciclului de la I?-2ontroller catre I?-4evice
este s$ecificat in tim$ul configurarii.
Fata de P"?FIBU(, trasnmiterea datelor la P"?FI0ET I? $oate fi o$timi8ata
$rivind frecventa, datele $utand fi trimise in fa8e diferite. Pentru ca acest lucru sa $oata fi
reali8at, P"?FI0ET I? defineste Mreduction ratioN, determina frecventa de transmitere de
date.
Ac$clic %#t# &>c!#n&1r&cor% %#t#3
(crierea si citirea informatiilor $oate fi reali8ata acilic de catre utili8ator.
Urmatorele servicii rulea8a acilic in P"?FI0ET I?A
Parametri8area individuala a su;modulelor in tim$ul $ornirii sistemuluiO
2itirea informatiei de diagno8aO
2itirea informatiei de identificare conforma cu M+aintenance functionsN
2itirea datelor I@?.
2e anume data este citita sau scrisa aciclic se determina in tim$ul adresarii $rin
indeE. Toate celelate servicii tre;uiesc im$lementate s$ecific fiecarui utili8ator.
Asin#r&# %& #%r&s&lor
In comunicatiile ;a8ate $e IP, toate dis$o8itivele de cam$ sunt adresate $rintr-o
adresa IP. P"?FI0ET foloseste 4iscover' and 2onfiguration Protocol =42P> $entru
asignarea IP-ului.
In configurarea fa;ricii, fiecare dis$o8itiv de cam$ are o dresa +!2 si un nume
sim;olic memorat. !ceste informatii sunt suficiente $entru a atri;ui fiecarui dis$o8itiv un
nume unic. !tri;uirea adreselor are loc in doi $asiA
1. !tri;uirea unui nume unic s$ecific fa;ricii, dis$o8itivului de cam$O
2. !tri;uirea adresei IP de catre I?-2ontroller inainte ca sistemul sa
foloseasca numele s$ecific fa;ricii =unic>.
!mmandoi $asii au loc $rin intermediul standardului integrat 42P.
Fisi&rul FSD
Un dis$o8itiv de cam$ este descris cu o$tiunile sale tehnice si functionale intr-un
fisier C(4 =Ceneral (tation 4escri$tion> oferit de $roducatorul dis$o8itivului. !cesta are
la ;a8a ]+:, si este scris in lim;a7ul C(4+: =Ceneral (tation 4escri$tion +ar<u$
:anguage>. Include toate datele necesare de catre I?-2ontroler $entru $roiectare si
schim;ul de date. IncludeA
4escrierea concentrarilor individuale de intrari si iesiriO
?$tiuni de utili8are a modulelor I@? in sloturiO
4iagno8a, care $oate fi $rodusa de un dis$o8itiv, si eE$licatia eiO
4escrierea mai multor dis$o8itive dintr-o familie intr-un fisier.
70
2ontinutul fisierului C(4 este conform cu standardul I(? 1,7*,.Un C(4 $entru
P"?FI0ET I? $oate descrie o intreaga familie de dis$o8itive =multi$le interfete de
magistrala si module $eriferice>. Pentru fiecare interfata de magistrala =4evice !ccess
Point, sau 4!P> dis$oni;il cu dis$o8itivul, fa;ricantul $oate definii o serie de module
$eriferice. Fisierul C(4 este multilingual. Pentru identificarea sim$la a dis$o8itivului,
este definit un identificator de dis$o8itiv. 2onstand in codul com$aniei =GendorXI4> si un
cod s$ecific fa;ricantului =4eviceXI4>. 2odul GendorXI4 este unic $entru fiecare
com$anie, si este atri;uit odata de catre PI (u$ort 2enter.
6 CONCLUKII
:I0 este o magistrala de retea cu cost sca8ut $roiectata su; functionalitatea 2!0.
!re o arhitectura ;a8ata $e un singur master si mai multe slave-uri, deci ne fiind nevoie
de ar;itra7. Gie8a este de 20 );it@s , desi este considerata fi dedicata a$licatiilor (!E
clasa !, vite8a este de fa$t la un nivel lo6 end al clasei B. 4atorita fa$tului ca este un
$rotocol time triggered, tim$ul de aste$tare $entru mesa7e este garantat. Im$lementarea in
silicon este ieftina, ;a8andu-se $e interfata hard U!"T@(2I. (2I # interfata de
comunicare serialaO U!"T =Universal !s'nchronous "ecever@Transmiter # convertor
serial-$aralel>.
(tandardul 2!0 dedicat retelelor $entru vehicule, este un $rotocol 2(+!@24
care foloseste codare 0"Q cu im$achetare de ;iti. (u$orta vite8e de $ana la 1 +;@s, fiind
deci un $rotocol (!E clasa 2, adecvat a$licatiilor de control real-time. EEista doua
standarde 2!0 =! si B> care difera la formatul mesa7ului =identificator de 11 ;it res$ectiv
21 ;it>. !$aratele 2!0 filtrea8a mesa7ele, lasand sa treaca numai mesa7e cu identificatori
s$ecificati catre controler-ul asociat.
(tandardul (!E =The (ociet' of !utomotive Engineers>, are trei categorii $entru
retelele din vehiculeA
2lasa !, vite8e mici =mai mici de 10 );it@s> $entru caracteristici de
confort =entertainment>O
2lasa B, vite8e medii =10 # 12, );it@s>, $entru transferul de informatii
generale =instrumentatie>O
2lasa 2, vite8e mari =mai mari de 12, );it@s>, $entru control real-time
=controlul tractiunii, frane>
? caracteristica comuna a acestor $rotocoale o re$re8inta transmiterea ;roadcast a
mesa7elor. Este necesar deoarece unii sen8ori transmit date de interes $entru mai multe
sisteme =sen8orul de la roata este interes $entru !B(, controlul tractiunii, instrumentatie #
vite8ometru>.
+agistralele _non-time criticalN sunt in $ericol de a fi inlocuite de :!0-uri
=Ethernet> si magistrale $eriferice ieftine =Fire6ire, U(B>. In realitate aceste solutii
71
_ieftineN sunt ado$tate in mediul industrial si devin o solutie $atentata =eEem$lu (iemens
_Industrial EthernetN>.
2omunicatiile su$use internetului vor constitui ;a8a solutiilor viitoare de
automati8are. Posi;ilitatea de a interfata de la distanta un P:2 =$rogrmma;le logic
controller> are multe avanta7eA accesul la $rogramul si configuratia din P:2 de la o
locatie centrala sau inde$artata. Pentru $rotectia la intru8iuni se folosesc fire6all-uri
dedicate, cu diferite nivele de securitate.
Folosirea Ethernet-ului si a tehnologiilor legate de internet, va schim;a arhitectura
de automati8are actuala, centrali8ata, in una descentrali8ata cu inteligenta distri;uita.
!$licatiile de automati8are viitoare vor fi caracteri8ate de $latforme uniforme si a$licatii
soft6are modulare. T2P@IP va fi folosit dre$t $rotocol de comunicatie end-to-end, iar
standardul uniform hard6are va fi legat de P2, ruland \indo6s si folosind ;ro6ser de
internet ca interfata universala cu o$eratorul. Ga fi o descentrali8are a functionalitatii si
informatiei, adica controlul central va fi inlocuit de mai multe sisteme inteligente
im$rastiate.
Un studiu a aratat ca unele standardele de comunicatie folosite in automati8are
inde$linesc toate cerintele tehnice, dar tind sa devina $rea com$leEe sau scum$e. !lte
standarde sunt $uternice din $unct de vedere economic, dar de unul singur nu sunt
ca$a;ile sa inde$lineasca toate cerintele, unul dintre acestea este Ethernet-ul. 4ar
com;inand Ethernet-ul cu magistrala de cam$ si cu $rotocolul T2P@IP, cererile de
automati8are viitoare vor fi aco$erite.
P"?FInet este un standard deschis $entru retelele industriale, ;a8at $e modelul
P"?FIBU(. (u$orta transfer de date ciclic si aciclic, intr-un conce$t cu arhitectura
modulara ;a8at $e com$onente.Un rol im$ortant il are si standardi8area functiilor
a$licatiei, ;a8ata $e module soft6are. Protocolul com;ina Ethernet-ul comercial, T2P,
U4P cu IP, Protocolul +icrosoft de ca;luri 42?+, ?P2 si ]+:. Pentru ma7oritatea
functiilor este folosit T2P@IP, aceastea inclu8and configurare, $arametri8are si 2B!
=2om$onent Based !utomation>. 0u sunt restrictii asu$ra traficului T2P@IP. Pentru I@? si
alte functii real-time de $ana la 1 ms, este folosita adresarea directa si mesa7e cu $rioritate
=canal "T>. 4atorita $rioritatilor $ot a$area scurte intar8ieri in traficul T2P@IP.
Pentru cereri real-time de su; 1 ms si sincroni8ari de S 1`s, P"?FInet foloseste
s6itch-uri !(I2 conectate in inel $entru controlul traficului din segment. 2u s6itch-uri
cu * $ort-uri orice dis$o8itiv T2P@IP $oate fi conectat la unul din cele trei $ort-uri li;ere.
P"?FInet-I"T # Tim$ul de ras$uns S 1ms, "ata de transfer 100 +;it@s.
72
Pentru sharing-ul de date real-time, alarme si date din istoric cu com$onentele
dintr-un sistem sau retea a fost de8voltat un standard ?:E de control al $roceselor =?P2>.
?rice client soft6are ?P2, $oate sa comunice cu serverele ?P2 $rin intermediul acestui
standard de interfata industriala.
; Bi'lior#+i&
1. """.!#rtco((.or
). """.t!&!#rt'ooB.co(
,. """.lin0su''us.or
/. """.si&(&ns.co(
4. """.'osc!.co(
6. """.c#n0ci#.or
7%
;. &t!&rn&t.in%ustri#l0n&t"orBin.co(
7*