MODELUL IEEE 802

Un alt organism international care are un rol important în standardizarea domeniilor

electrotehnicii, electronicii si tehnicii de calcul este Institutul Inginerilor Electricieni si
Electronisti - IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers). Pentru retelele locale
de calculatoare, Comitetul pentru retele locale (Local Area Networks Committee) al IEEE,
a elaborat un set de standarde – conforme cu modelul OSI – specifice implementării
acestora. Acest set de standarde, cunoscut sub denumirea Proiectul IEEE 802 (IEEE
Project 802), priveste doar primele două niveluri ale modelului de referintă OSI, precum si
interfata cu cel de-al treilea nivel. Functiile aferente nivelurilor superioare din modelul OSI
sunt lăsate la latitudinea celor care implementează reteaua. Prescriptiile pentru LAN au
fost limitate la primele niveluri din modelul OSI, pentru că acest tip de retea este privit doar
ca un mijloc de comunicare – numit (sub)retea de transport de date (data transport
network) – a cărui principală functie constă în asigurarea transmiterii si receptionării
corecte a semnalelor de date, în vederea:

• interconectării simple, elastice si fiabile a unor echipamente eterogene;

• asigurării accesului rapid al utilizatorilor la resursele si serviciile retelei.

Asadar, dacă două dispozitive pot executa functiile nivelurilor superioare ale unei retele,
de o manieră compatibilă, atunci ele pot utiliza reteaua locală pentru a stabili legătura
dintre ele. Dar, pentru a se putea realiza o corectă legătură între diversele tipuri de
echipamente ale utilizatorilor a fost necesară definirea mai strictă si mai detaliată a
modului în care se face circulatia informatiilor la nivelurile joase ale retelei - adică în
reteaua LAN. Arhitectura LAN este reprezentată în figura, indicându-se si corespondenta
cu primele două niveluri ale modelului de referintă OSI.

Corespondenta dintre modelul OSI si modelul 802

Din corespondenta dintre nivelurile modelului teoretic OSI si nivelurile care sunt
implementate în echipamentele hardware ale unei retele locale de calculatoare, se
observă că nivelul legăturii de date din modelul OSI a fost împărtit în două subniveluri:

• LLC–controlul logic al legăturii

• MAC–controlul accesului la mediu.

Modelul Project 802 a fost conceput de IEEE în februarie 1980 (de unde provine si numele
802, anul 80, luna 2) si defineste standardele pentru componentele fizice ale retelei, placa
de retea si cablul, de care se ocupă nivelul fizic si standardele pentru nivelul legătură de
date din modelul OSI. SpecificaŃiile modelului 802 ale IEEE sunt pentru retelele locale de
calculatoare LAN si corespund implementărilor practice ale acestora.

Modelul IEEE 802

Conform acestui model, nivelul legăturii de date date este împărtit în două sub niveluri:
• Controlul legăturii logice LLC (Logical Link Control ) specificat prin IEEE 802.2
este subnivelul superior, corespunzător nivelului legăturii de date din modelul OSI, si
are rolul de a administra legătura de date dintre calculatoarele unei retele locale,
precum si de a initia si realiza deconectarea unei conexiuni. De asemenea, are rolul de
a realiza sincronizarea dintre calculatorul transmitător si cel receptor. Subnivelul de
control al legăturii controlează fluxul de date care se transmite între calculatoare si
asigură detectia erorilor care se produc pe cablul de retea. Subnivelul oferă
utilizatorului serviciile legăturii de date, fără a tine seama de tehnologia de realizare a
subnivelului MAC, fiind capabil să lucreze cu toate protocoalele subnivelului MAC:
CSMA/CD utilizat pentru a realiza retele locale Ethernet specificate prin standardul
802.3, metoda jetonului utilizată pentru accesul la mediu în cazul retelelor Token Ring
specificate prin standardul 802.5, etc.

• Controlul accesului la mediu – MAC (Media Access Control) este subnivelul care
implementează software-ul de retea ce asigură modul în care calculatoarele dintr-o
retea locală au acces la mediu de comunicatie, adică la cablul de retea. De asemenea,
la acest subnivel se formează cadrul de date prin încapsulare, adică adăugarea
informatiilor de control. Header-ul contine 7 octeti de sincronizare si un octet de start,
utilizati pentru delimitarea cadrelor transmise în retea. De asemenea, contine adresa
MAC a calculatorului transmitător si adresa MAC a calculatorului receptor. Pentru ca
transmisia să se realizeze fără erori, cadrul de date are un trailer care contine codul
CRC. Controlul accesului la mediu (MAC) este implementat direct pe placa de retea
NIC – Network Interface Card. Asa cum reiese din figura pentru subnivelul MAC s-au
creat mai multe standarde în functie de tehnologia de realizare a retelei locale. Pentru
retelele locale realizate utilizând tehnologia Ethernet s-a dezvoltat standardul 802.3,
care utilizează metoda CSMA/CD pentru accesul la mediu. Pentru retele locale
realizate cu tehnologia Token Ring s-a realizat standardul 802.5, care foloseste
metoda jetonului ca metodă de control a accesului la mediu. Pentru retelele MAN a fost
definit standardul 802.6.

Componenta software care permite unui calculator să comunice cu un dispozitiv hardware

se numeste driver. Sistemul de operare nu poate realiza comunicarea cu un dispozitiv
decât după instalarea si configurarea driverelor corespunzătoare dispozitivului. Driverele
de retea permit comunicarea între o placă de retea si redirectorul de retea care rulează pe
calculator. Redirectorul este componenta software care acceptă cereri de intrare/iesire
pentru fisierele aflate la distantă, cereri pe care le trimite sau le redirectează către un alt
calculator din reŃea. Driver-ul plăcii de retea functionează în cadrul subnivelului MAC al
nivelului legăturii de date din modelul OSI si este responsabil cu asigurarea accesului
partajat la nivelul fizic al plăcii de retea. În concluzie, driver-ul plăcii de retea asigură
comunicarea directă dintre calculator si placa de retea.

În ceea ce priveste nivelul fizic, standardul IEEE 802 precizează tipurile de canale fizice
care pot fi utilizate (cablu torsadat UTP sau STP, cablu coaxial sau cablu cu fibre optice).
De asemenea, se precizează codul de linie folosit pentru transmiterea datelor prin cablu,
viteza de transmisie în megabiti pe secundă (Mbps) si modul de sincronizare a
dispozitivului receptor cu tramitătorul. Standard defalcă nivelul 1 în mai multe subniveluri,
asa cum se prezintă în figura

Nivelul fizic al modelului 802

• Subnivelul de semnalizare fizică - PLS (Physical layer Signaling) este interfata

dintre subnivelul MAC, care face parte din nivelul legăturii de date, si nivelul fizic.
Subnivelul de semnalizare fizică, care face parte din nivelul fizic, are rolul de a coda
sirul de biti primit de la subnivelul MAC al calculatorului transmitător si a-l transmite
pe cablul de retea, la nivelurile de tensiune corespunzătoare. La calculatorul
receptor, subnivelul de semnalizare fizică PLS receptionează sirul de biti de pe
cablul de retea, îl decodifică pentru a aduce informatia în forma binară recunoscută
de calculator si îl trimite subnivelului MAC pentru a decapsula informatia transmisă.
În figura se prezintă functia pe care o realizează acest subnivel al nivelului fizic.

Functiile subnivelului de semanalizare fizică

În figura este prezentat nivelul fizic al modelului OSI, specificat prin standardul
IEEE 802.
 Nivelul fizic al modelului 802

Unitatea de atasare la mediu - MAU (Medium Attachment Unit) este tranceiverul. La

transmisie rolul tranceiverului este de a trimite datele pe cablu. În situatia în care două
calculatoare transmit în acelasi timp, are loc o coliziune care este detectată de transceiver.
La receptie, tranceiverul preia datele de pe cablu si le trimite spre decodificatorul
Manchester. Tranceiverul are si rolul de a izola galvanic placa de retea de cablu de
transmisie.
 Unitatea de atasare la mediu

Unitatea de conectare la mediul de transmisie MAU este un dispozitiv de atasare a

calculatorului la un anumit mediu de transmisie, fiind un echipament care poate fi separat
de calculator. Acest dispozitiv execută toate functiile dependente de mediul de transmisie,
care determină ca subnivelul MAC implementat pe placa de retea să fie independent de
tipul canalului fizic. Acesta mai are rolul de a converti tipul de semnal din calculator în tipul
de semnal corespunzător mediului de transmisie (de exemplu, din semnal electric în
semnal optic), motiv pentru care se numeste transceiver (provine de la transmitător-
receptor). Tranceiver-ul poate să realizeze si conversia de la un tip de conector la altul (de
exemplu, de la un conector SC al unui cablu de fibră optică, la un conector RJ45 al unui
cablu torsadat neecranat UTP).

• Interfata dependentă de mediu – MDI (Medium-Dependent Interface) este

interfata dintre nivelul fizic al modelului OSI si mediul de transmisie. În cele mai
uzuale situatii este un conector care conectează placa de retea la cablul retelei.
conectorii sunt standardizati prin specificatiile mecanice, electrice si functionale.

Modul de realizare practică a plăcilor de retea, în care se implementează functiile

specificate de standardul IEEE 802, poate fi foarte diferit în functie de cablul folosit. Dacă
se foloseste cablu torsadat pentru realizarea retelei locale, placa de retea va avea
transceiver intern, adică pe placa de retea, iar pentru conectare la cablu se foloseste
conectorul RJ45. În cazul în care se foloseste cablul de fibră optică, transceiver-ul este
extern, adică este un dispozitiv diferit. În acest caz, se foloseste un cablu de conectare
AUI cu lungimea maximă de 50m, iar conectorul folosit este SC. Transceiver-ul are si rolul
de a transforma semnalele electrice care vin de la placa de retea în impulsuri optice care
se transmit pe fibra optică. În tigura se prezintă principalele standarde utilizate.

Standardele nivelului fizic