Modulul 5:

Instalarea și depanarea rețelelor de

calculatoare personale
Tema:
Cabluri de date:
torsadate ecranate,
coaxiale,
optice
Profesor: Andronatii Ludmila
 În esenţă, în cablarea
structurată se folosesc 3
categorii de cabluri:
 Cabluri de cupru
simetrice
 Cabluri de cupru
coaxiale
 Cabluri de fibră optică
 Pentru fiecare din aceste
categorii de cabluri, există o
mare varietate de forme
constructive, dimensiuni şi
capacităţi. Ele sunt oferite
de un mare număr de
producători, într-o gamă
largă de preţuri.
Cea mai mare pondere în reţelele de date o
au cablurile de cupru simetrice, cu perechi
torsadate, cunoscute sub denumirea de
cabluri UTP (eng. Unshielded Twisted Pair)
sau STP (eng. Shielded Twisted Pair).

Cablu UTP şi STP

Aceste cabluri conţin 4 perechi
torsadate, marcate prin culori
diferite. Diferenţa dintre
cablurile UTP şi STP constă în
faptul că cele din urmă sunt
ecranate cu o folie metalică,
asigurând o mai mare
imunitate la perturbaţiile
electrice.
 Cablurile UTP şi STP au impedanţe
caracteristice de 100Ω sau 120Ω şi
sunt clasificate în mai multe
categorii, în funcţie de viteza de
transmisie pe care o pot asigura:
 Categoria 3: 16MHz
 Categoria 5 şi 5e: 100MHz
 Categoria 6: 200MHz
 Categoria 7: 600MHz
Cablurile coaxiale sunt alcătuite din două
conductoare, unul central şi unul de
formă tubulară ce îl înconjoară pe
primul. Conductorul exterior poate fi
realizat sub forma unui tub neted, tub
gofrat, împletitură de cupru (tresă)
sau bandă înfăşurată elicoidal. Între
conductorul central şi cel exterior se
găseşte un material izolator
(dielectric). Impedanţa caracteristică
a cablurilor coaxiale este cuprinsă
între 50 şi 125Ω.
Structura cablului coaxial
 Cablurile coaxiale se
utilizează mai ales pentru
circuitele de televiziune prin
cablu (CATV) sau circuitele
de supraveghere video.
Deasemenea, se folosesc la
unele reţele Ethernet mai
vechi.
 Cablurile de fibră optică asigură cele mai mari
viteze de transmisie pentru reţelele de date. Ele
pot fi de tip monomod sau multimod şi pot fi
realizate din fibră de sticlă sau din mase
plastice. Deasemenea, cablurile de fibră optică
pot asigura distanţe mari de transmisie
(2000...3000m), făcând posibilă cablarea COA
(legătură directă între priza de telecomunicaţii
a utilizatorului şi echipamentele din camera de
telecomunicaţii).
Cablurile de fibră optică se prezintă sub o mare
varietate de forme şi parametri, în funcţie de
producător.
Structura
unui
cablu
de
fibră
optică