Servicii Suport Vol 1 - Suport Fibra Optica

MANUAL FIBRA OPTICA
CERTIFICARE NIVEL DE BAZA
SUPORT SERVICII – I –
Directia Executiva Operatiuni – Directia Operare Retea Acces

Divizia Dezvoltare Organizationala
Versiunea 5 – Ianuarie 2012
Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom
1
Acest manual a fost elaborat, verificat si avizat de:
Ion Dumitru Sef Compartiment Suport Tehnic SUD-EST

Silviu Cazan Sef Departament Suport Tehnic SUD-EST
Constantin Sandu Sef department Suport Tehnic EST
Marius Mocanu Sef department Suport Tehnic BUCURESTI
Viorica Dinea Sef departament Suport Tehnic TRANSILVANIA
Calin Cazan Sef department Suport Tehnic VEST
Florin Imosanu Inginer Senior Suport Tehnic
Venera Ulita-Petcu Consultant HR
Octavian Cretu Director Coordonator
Data: 09 Ianuarie 2012

Versiunea 5
Bibliografie:
Cabluri cu fibre optice – Manual de instruire pentru salariatii Romtelecom

Fibra optica_D55 – Manual de instruire pentru salariatii Romtelecom
http://www.exfo.com/en/Products/Products.aspx?Id=311
Fiber Optic Association Online Reference Guide. http://www.thefoa.org
Modificari: eliminat cap. 13.

2
CUPRINS
Obiective:................................................................................................................................. 4
Introducere .............................................................................................................................. 5
1. Propagarea luminii prin medii transparente ................................................................ 6
1.1. Caractertistici fizice ale luminii ............................................................................................. 6
1.2. Principiul de transmitere a semnalelor prin fibra optica ........................................................ 9
2. Parametrii optici ai fibrelor optice.............................................................................. 10
3. Analiza pierderilor pe circuitul optic .......................................................................... 13
4. Constructia cablurilor de fibra optica ........................................................................ 15
5. Tipuri de fibra optica ................................................................................................. 16
5.1. Fibra multimode ................................................................................................................... 16
5.2. Fibra single-mode ................................................................................................................ 17
6. Echipamente de transmisiuni si retea ....................................................................... 19
7. Conectori .................................................................................................................. 21
7.1. Tipuri de conectori FO ......................................................................................................... 21
7.2. Tipuri de conectori folositi in practica ................................................................................. 22
8. Mediaconvertori utilizati in retelele optice actuale .................................................... 24
8.1. FIB1-10/100 ......................................................................................................................... 24
8.2. FIB-1000ES ......................................................................................................................... 26
9. Instalare si testare .................................................................................................... 28
9.1. Generalitati ........................................................................................................................... 28
9.2. Instalarea, conectarea si verificarea MC (cazul FIB1-10/100) ............................................ 29
9.3. Verificari MC in caz de deranjament (cazul FIB1-10/100) – functia LLF-OFF ................. 30
10. Aparate de masura FO ............................................................................................. 30
11. Avantajele utilizarii fibrei optice in telecomunicatii .................................................... 34
12. Notiuni de securitate a muncii pentru lucrul cu fibre optice....................................... 35
ANEXA 1 – Terminologia utilizata in comunicatiile prin fibre optice ....................................... 36

3
Obiective:
In urma parcurgerii acestui manual, participantii vor capata informatiile necesare:
- Sa utilizeze corect terminologia specifica realizarii circuitelor cu fibre optice
- Sa enunte si defineasca modul de propagare a luminii, reflexia totala, apertura

numerica si sa inteleaga modul in care acestea influenteaza transmisia semnalului
prin fibra optica
- Sa enunte diferentele dintre tipurile de fibre optice (single-mode si multimode) si

limitarile lor in procesul de instalare si utilizare
- Sa selecteze tipul corect de mediaconvertor in functie de tipul fibrei optice utilizate
- Sa identifice tipurile de aparate de masura pentru FO si specificul de utilizare al

acestora
- Sa execute si verifice conexiuni optice utilizand patch-cord-uri si conectori de diverse

tipuri
- Sa instaleze si testeze si circuite de date utilizand echipamente de tip mediaconvertor
- Sa enunte si sa aplice principalele notiuni de protectia muncii pentru lucrul cu fibrele

optice

4
Introducere
Sistemele de comunicatii prin fibra optica se refera la tehnologia de transmitere a luminii prin fire
subtiri de material extrem de transparent, de obicei de sticla sau uneori, din plastic. Fibra optica este
utilizata in comunicatii, pentru iluminat, in medicina, aplicatii optice si pentru realizarea de senzori.
Pina la mijlocul anilor '80, fibra optica a inceput sa inlocuiasca cablurile de cupru, legaturile radio prin
microunde si link-uri prin satelit. In anii '90, cabluri de fibra optica transoceanice au inceput sa
inlocuiasca legaturile prin satelit intre cele mai multe continente.
Fibra optica de azi a devenit mediul predominant de transmisie si alegerea logica pentru fiecare
sistem de telecomunicatii. Costurile au fost reduse atit de mult incit fibra optica la domiciliu a devenit
rentabila, mai ales din moment ce poate oferi servicii (de date, telefonie, de divertisment), cu
performante superioare oricarui alt mediu de transport.
Cel mai mare avantaj al fibrei optice este acela ca reprezinta mijlocul cel mai eficient de a transporta
informatie. Cu ajutorul ei se poate transporta mai multa informatie, pe distante mai mari, cu costuri
mai mici fata de orice alt tip de tehnologie actuala.
In cadrul Romtelecom, cu ajutorul fibrei optice se realizeaza legaturile cu alti operatori, se

interconecteaza echipamentele de comutatie si pe cele de date, cu ajutorul ei putem livra catre clienti
servicii de date broadband si, pe viitor, va permite livrarea la domiciliu de servicii de telefonie, Internet
si TV cu programe la cerere.
NOTA: Deoarece anumite denumiri tehnice sunt consacrate, autorii au considerat necesar sa
le pastreze in forma din documentatia anglo-saxona, urmand ca in text sau in anexa sa fie
oferite explicatii asupra termenilor utilizati

5
1. Propagarea luminii prin medii transparente
Fibra optica reprezinta un mediu de transmisie a informatiei prin intermediul unui fascicul de lumina.
Transmisia informatiei se bazeaza pe cateva principii ale fizicii optice pe care le vom detalia in
paragrafele urmatoare.
Pentru a face mai usoara intelegerea notiunilor de optica geometrica, vom gandi razele de lumina
care parcug fibra optica asemenea fasciculelor luminoase inguste produse de lasere.
1.1. Caractertistici fizice ale luminii
1.1.1. Reflexia
Cand o raza de lumina, numita raza incidenta, traverseaza suprafata de separatie dintre doua
materiale transparente diferite (aer-sticla), o parte din energia luminoasa este reflectata inapoi.
Lumina reflectata inapoi se numeste raza reflectata.
Unghiul dintre raza incidenta si linia perpendiculara pe suprafata de sticla in punctul in care raza
incidenta atinge sticla, este numit unghi de incidenta.
Linia perpendiculara pe suprafata este numita normala. Nu este o raza, ci o linie imaginara care ne
ajuta sa masuram unghiurile. Unghiul dintre raza reflectata si normala este numit unghi de reflexie.
Legea reflexiei spune ca unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta.
Cu alte cuvinte unghiul sub care raza de lumina atinge suprafata de sticla determina unghiul cu care
raza va fi reflectata de acea suprafata.

6
Normala
Θ1 Θ2
1 2
Aer
Sticla
Raza 1: raza incidenta, inclinata cu unghiul Θ1 fata de normala

Raza 2: raza reflectata, inclinata cu unghiul Θ2 fata de normala
Legea reflexiei: Θ1 = Θ2
Raza de lumina traverseaza aerul si se reflecta pe suprafata sticlei
1.1.2. Refractia
Cand lumina strabate suprafata de separatie dintre doua materiale transparente, lumina se desparte
in doua parti. O parte din raza de lumina este reflectata inapoi in prima substanta, cu un unghi de
reflexie egal cu unghiul de incidenta. Cealalta parte a razei traverseaza suprafata de separatie si intra
in cea de-a doua substanta.Raza care a patruns, va fi inclinata la un alt unghi decat cel al razei
initiale Aceasta raza se numeste raza refractata.
Daca raza incidenta atinge suprafata de separatie la un unghi exact de 90 grade atunci raza iese din
sticla, fara sa-i fie modificat traseul. Daca raza incidenta este la un unghi, altul decat 90 grade fata de
suprafata, atunci raza care iese din sticla isi modifica traseul. Modificarea traseului razei incidente la
patrunderea in al doilea material se numeste refractie.
Unghiul cu care raza incidenta va fi modificata fata de traseul original, in momentul in care parcurge
al doilea mediu, depinde de unghiul sub care raza incidenta atinge suprafata de separatie si de
valorile diferite ale vitezei cu care lumina strabate cele doua substante.
Daca raza de lumina trece dintr-o substanta cu indice de refractie mic intr-o substanta cu indice de
refractie mai mare, raza refractata se apropie de normala. Daca raza de lumina trece dintr-o
substanta cu indice de refractie mai mare intr-o substanta cu indice de refractie mai mic raza
refractata se indeparteaza de normala (situatia din figura).

7
Normala
Θ3
3
Aer naer
Sticla nsticla
2
Θ1 Θ2
1
Raza 1: raza incidenta

Raza 2: raza reflectata
Raza 3: raza refractata
Legea reflexiei: Θ1 = Θ2;
Legea refractiei: daca naer < nsticla , Θ3 > Θ1
La suprafata de separatie, raza de lumina se imparte:

- in raza reflectata datorita fenomenului de reflexie, intorcandu-se inapoi,
- in raza refractata datorita fenomenului de refractie, iesind in aer, pe o traiectorie diferita
Modificarea unghiului cu care raza de lumina traverseaza suprafata de separatie dintre cele doua
substante, explica posibilitatea razelor luminoase de a strabate fibra optica chiar daca fibra este
curbata sub forma de cerc.
Densitatea optica a sticlei determina cat de mult se vor devia razele luminoase. Densitatea optica se
refera la cat de mult substanta respectiva micsoreaza viteza cu care raza de lumina traverseaza acea
substanta. In spatiu liber, vid, lumina se deplaseaza in linie dreapta cu 300.000 km/s. Prin alte
materiale, aer, apa sau sticla, lumina se deplaseaza cu viteze diferite, mai mici.
Cu cat este mai mare densitatea optica a unui material, cu atat el micsoreaza viteza luminii fata de
viteza ei in vid.
Indicele de refractie este definit ca raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii prin mediul
strabatut.
Prin urmare indicele de refractie al unui material masoara densitatea lui optica. Un material cu un
indice de refractie mare are o densitate optica mai mare si micsoreaza viteza luminii mai mult decat
un material cu un indice de refractie mai mic.
Pentru o substanta ca sticla, indicele de refractie sau densitatea optica, pot fi marite prin adaugarea
de substante chimice in sticla topita.

8
Tabelul prezinta cateva substante transparente si indicele lor de refractie
Substanta Indice de refractie
Aer 1
Sticla 1,523
Diamant 2,419
Apa 1,333
1.1.3. Reflexia interna totala
Cand raza de lumina traverseaza un mediu optic dens (cu un indice de refractie n1) si intalneste zona
de separare fata de alt mediu (cu indice de refractie n2), la un anumit unghi, lumina poate fi reflectata
total (ramane in mediul cu indice de refractie n1). Fenomenul poarta numele de reflexie interna
totala. Efectul este utilizat in fibra optica pentru mentinerea razei de lumina in interiorul miezului.
Unghiul minim la care se produce acest fenomen poarta numele de unghi critic de reflexie totala. El
este determinat de diferenta dintre indicii de refractie ai celor doua medii.
1.2. Principiul de transmitere a semnalelor prin fibra optica
Sistemele de comunicatie cu fibra optica ofera o serie de avantaje fata de sistemele bazate pe
transmisia informatiei pe cale electronica, cum ar fi:
1. Imunitate la cimpuri electromagnetice perturbatoare;

2. Izolatie electrica totala;
3. Fiabilitate in functionare ridicata;
4. Lipsa diafoniei intre circuitele cablului;
5. Banda de frecvente mai ridicata;
6. Securitate perfecta a transmisiei;
7. Numar foarte mare de convorbiri simultane;
8. Capacitate mare de transmisie;
9. Viteze mari de transfer;
10. Pierderi de transmisie mai reduse etc.
Un sistem de transmisie prin fibra optica este compus din:

transmitator optic – produce si codeaza semnalele luminoase;
ghid optic – conduce semnalele luminoase;
receptorul optic – primeste si decodeaza semnalele luminoase.

9
Fig.1 Sistem de comunicatie prin fibra optica
Transmitatorul optic contine o dioda (laser sau LED) si o monofibra al carui diametru este mai mic
decit cel al fibrei optice. Semnalul de intrare este convertit in impulsuri optice pentru a putea fi
transmise pe fibra optica. Impulsurile luminoase sunt prelucrate intr-un sistem optic pentru a se obtine
la iesire un fascicul paralel de lumina monocromatica care va fi injectat in monofibra.
In cazul unor surse cu spectrul mai larg se poate intercala un filtru optic pentru a obtine radiatii
monocromatice cu anumite lungimi de unda.
Ghidul optic contine urmatoarele elemente cablul optic, repetoare-amplificatoare si echipamentul de

electroalimentare. Fasciculul de lumina de la iesirea transmitatorului optic, modulat in impulsuri, este
trimis in fibra optica prin cupla optica. Aceasta realizeaza legatura cu sursa optica si permite cuplarea
si decuplarea usoara a fibrei la transmitator.
Receptorul optic contine o dioda detectoare si o monofibra al carui diametru este mai mare decit cel
al fibrei optice. Fibra este ghidata de o cupla optica, pentru a trimite lumina la receptorul
electronooptic. Impulsurile luminoase sunt transformate in impulsuri de curent. Acestea sunt
amplificate si decodificate pentru a recompune semnalul transmis.
2. Parametrii optici ai fibrelor optice

O raza de lumina care transmite impulsuri luminoase (1 si 0) intr-o fibra optica, trebuie sa ramana in
interiorul fibrei pana la celalalt capat. Raza nu trebuie sa se refracte prin materialul care inconjoara
fibra. Refractia poate cauza pierderea unei parti a energiei luminoase. Trebuie gandita posibilitatea
de a realiza suprafata exterioara fibrei ca pe o oglinda pentru raza de lumina ce strabate fibra. Daca
orice raza care incearca sa iasa din miezul fibrei va fi reflectata inapoi sub un unghi care-i permite sa-
si continue calatoria pana la capatul celalalt, atunci acesta este un mediu de transmisie favorabil sau
un ghid de unda pentru semnalele luminoase.
Structura unei fibre optice tipice:

1. Miez -core: 8-9 µm diametru
2. Camasa (Teaca) -cladding: 125 µm diam.
3. Manta de protectie (Tampon) -buffer: 250 µm diam. 1
4. Manta externa (Invelis extern) -outer jaket: 400 µm diam. 2
3 4
Fibra este construita dintr-un miez (in materialul se fata va fi numit core) inconjurat de un invelis
teaca (in materialul de fata va fi numit cladding), ambele realizate din sticla. Pentru mentinerea

10
semnalului optic in miez, indicele de refractie al miezului trebuie sa fie mai mare decat cel al
invelisului dar foarte apropiat ca valoare.
Pentru protectia fata de influentele externe mecanice (intindere, indoire) aceste straturi sunt protejate
de o camasa din plastic (in materialul de fata va fi numit buffer).
La exterior, protectia impotriva factorilor de mediu este realizata print-un invelis extern, denumit
outer-jacket.
Legile reflexiei si refractiei ne arata cum trebuie sa realizam o fibra care sa ghideze fasciculele
luminoase prin ea cu o pierdere de energie minima. Urmatoarele doua conditii sunt necesare pentru
ca razele de lumina din fibra sa fie reflectate inapoi fara sa aiba pierderi datorate refractiei:
- miezul fibrei optice (core) sa aiba un indice de refractie mai mare decat materialul ce il
inconjoara (cladding).
- unghiul de incidenta al razei de lumina sa fie mai mare decat unghiul critic pentru suprafata de
separatie dintre core si cladding.
Cand aceste doua conditii sunt indeplinite intreaga lumina ce traverseaza fibra va fi reflectata inapoi
in fibra. Reflexia interna totala face ca razele de lumina din fibra sa ricoseze la granita dintre core-
cladding si sa-si continue traseul pana la capatul celalalt al fibrei. Lumina va urma un traseu in zig-
zag prin miezul fibrei.
Controlul unghiului de incidenta se realizeaza prin:
- apertura numerica a fibrei-valorile unghiului de incidenta pentru care o raza incidenta va suferi
fenomenul de reflexie totala
- modurile - traseele pe care o raza de lumina le poate urma cand strabate fibra
Controland cele doua conditii, in fibra va exista fenomenul de reflexie totala. Astfel avem un ghid de
unda care poate fi folosit in comunicatiile de date.
Cablul de fibra optica nu este afectat de surse externe de zgomot asa cum sunt afectate cablurile de
cupru, deoarece lumina externa nu poate patrunde in fibra decat pe la capete. Invelisul cladding este
acoperit de buffer-ul de plastic iar aceasta camasa exterioara nu permite luminii sa intre sau sa iasa
din cablu.
Mai mult, transmiterea unui impuls luminos printr-o fibra dintr-un cablu nu produce interferente care
sa duca la perturbatii in alta fibra. Aceasta inseamna ca fibra nu are probleme de diafonie asa cum
apar in circuitele de cupru. De fapt, calitatea foarte buna a circuitelor de fibra optica a permis
specificarea in standardele recente pentru gigabit si 10-gigabit Ethernet a unor distante mult mai mari
decat cei doi km permisi pentru standardul original Ethernet. Transmisia pe fibra optica permite
utilizarea protocolului Ethernet in retele metropolitane (MAN) si relele cu mare raspindire geografica
(WAN).
Chiar daca fibra este cel mai bun mediu de comunicatie pentru transmisia unui debit mare de date pe
distante mari, ea are cateva limitari. Cand lumina strabate fibra, o parte din energia luminoasa se
pierde. Cu cat parcurge o distanta mai mare, cu atat semnalul luminos este mai slab.

11
Parametrii optici ai fibrei sint:
- Atenuarea / dispersia
- Apertura numerica
- Lungimea de unda
1. Atenuarea are mai multe cauze:
- imprastierea impulsului luminos datorita materialului din care este realizata fibra.
Imprastierea luminii in fibra este datorata neuniformitatii microscopice a materialului
(distorsiunilor) din care este realizata fibra, care reflecta si imprastie o parte din energia
fasciculului luminos.
- absorbtia este o alta cauza a pierderii de energie luminoasa. Cand fasciculul luminos loveste
unele impuritati chimice din fibra, impuritatile absorb o parte din energie. Energia luminoasa
este transformata la nivel microscopic in caldura. Absorbtia face ca semnalul luminos sa fie
mai estompat.
- neregularitatile de fabricatie si calitatea suprafetei dintre core si cladding. Puterea
semnalului luminos scade, deoarece reflexia interna totala nu este perfecta in aceste situatii.
Orice imperfectiune microscopica in diametru sau in simetria fibrei va inrautati procesul de
reflexie totala si stratul cladding va absorbi o parte din energia luminoasa
Dispersia unui impuls luminos limiteaza distanta la care poate fi transmis pe fibra. Dispersia este
termenul tehnic pentru latirea impulsului luminos in timp ce el strabate fibra.
Fibrele multimode cu indice gradat sunt realizate pentru a compensa diferitele distante pe care
fasciculele de lumina le parcurg prin miezul de diametru relativ mare.Fibrele single-mode nu au acest
tip de probleme deoarece fasciculul luminos este obligat sa parcurga un singur traseu prin miez.
Verificarile efectuate de Suport Tehnic pe circuite de fibra optica vor avea in vedere masuratorile de
atenuare semnal optic.
2. Apertura numerica
Deoarece lumina trebuie sa intalneasca zona de separatie dintre medii la un unghi mai mare decat
unghiul critic, numai razele care intra in fibra sub un unghi de incidenta aflat intr-un ‘’con de
acceptanta’’ (θ-din figura de mai jos), vor traversa fibra fara pierderi semnificative. Celelalte raze, care
intra in miez la unghiuri de incidenta mai mari decat θ vor atinge frontiera dintre miez si invelis la un
unghi mai mic decat unghiul critic, vor strabate invelisul si vor fi absorbite de mantaua exterioara.
Sinusul unghiului maxim de incidenta θ poarta denumirea de apertura numerica (NA) si este
important pentru aprecierea cuplajului intre emitator si fibra sau pentru determinarea pierderilor
datorate nealinierii in cazul sudurilor sau legaturilor cu conectori.

12
Cu cat diametrul miezului este mai mic, cu atat unghiul de incidenta necesar pentru intrarea razei de
lumina in fibra va fi mai mic.
Fibrele single-mode (utilizate in Romtelecom) au diametre mai mici decat cele multimode, deci au o
apertura numerica mai mica decat a celor multimod, acest lucru ducand la necesitatea utilizarii unor
conectori care sa permita alinierea exacta a fibrelor.
Apertura numerica (NA) specifica valoarea unghiurilor pentru care razele incidente vor suferi
fenomenul de reflexie totala in fibra
Raza de lumina incidenta sub un unghi mai mic sau Raza de lumina incidenta sub un unghi egal sau mai
egal cu unghiul critic nu se reflecta in totalitate. O mare cu unghiul critic este reflectata in totalitate.
parte din energia razei incidente paraseste sticla. Toata energia razei incidente ramane in sticla.
Aer
Sursa Sticla Θ1 Θ2 Θ3
lumina θ nsticla 1 2
3
Unghiul critic pentru separatia Sticla –

Aer: Θc=41,80
ΘC = 41,8 o
lumina trebuie sa patrunda in fibra Raza de lumina 1: Θ1 < Θc - se produce reflexia si refractia razei
cel mult cu unghiul Θ pentru a fi Raza de lumina 2: Θ2 = Θc - se produce reflexia si refractia razei
ghidata prin miez Raza de lumina 3: Θ3 > Θc – se produce reflexia interna totala a razei in sticla
Fenomenul de reflexie interna totala si apertura numerica
Apertura numerica este o marime optica masurata de fabricantii de fibra optica, mediaconvertoare si
conectori in vederea asigurarii unui cuplaj cu pierderi minime.
3. Lungimea de unda
Pentru o fibra optica cu dimensiuni geometrice si caracteristici de material cunoscute (d, n1, n2),
lungimea de unda critica c se determina in functie de frecventa normalizata a fibrei optice.
De retinut este ca o fibra optica prin care se propaga o radiatie luminoasa cu lungimea de unda >
c, functioneaza in regim monomod, iar pentru < c – fibra va functiona in regim multimod.
3. Analiza pierderilor pe circuitul optic

Pentru a putea aprecia daca un cablu optic a fost instalat corect, si daca sistemele de transmisie vor
functiona corect pe aceste circuite, inainte de punerea in functiune, se face o masuratoare a atenuarii

13
conexiunilor, folosindu-se o sursa optica de test si un powermetru. Masuratoarea se compara cu o
atenuare medie, estimata, pentru cablul din teren.
Estimarea se numeste "Bugetul de pierderi" si se calculeaza folosind pierderile tipice datorate

atenuarii ale componentelor pentru fiecare parte din traseul de fibra optica: cablu FO, suduri si
conectori.
Daca atenuarea masurata depaseste atenuarea calculata cu o valoare semnificativa, circuitul de fibra
optica trebuie masurat segment cu segment pentru a determina cauza pierderilor care nu se
incadreaza in calcul.
Cum se calculeaza un buget de pierderi
Cea mai buna cale pentru a ilustra calcularea bugetului de pierderi este sa aratam cum se realizeaza
el pe un circuit de 2 km realizat cu fibra single-mode avand 5 conectori (2 conectori la fiecare capat si
3 conectori in repartitoarele optice de pe traseu) si o jonctiune la mijloc. Putem vedea in diagrama de
mai jos nivelul de putere al circuitului in orice punct al sau.
Conectori Sudura FO
Emitator Receptor
Cablu Fibra Optica
Pierderea circuitului de FO Pierderea circuitului de FO
Iesire emitator Pierderea din

sudura
Pierderea totala a
Putere circuitului de FO
Pierderea din
Sensibilitatea conectori Rezerva
receptorului
1. Atenuare pe fibra
Lungime de cablu: 2 km
Tip de fibra Singlemode
Lungime de unda(nm) 1310 1550
Atenuare FO (dB/km 0,4 0,3
Atenuare totala 0,4x2km=0,8 0,3x2km=0,6
14
2. Atenuare conectori
Atenuare datorata conectorilor 1 dB
Total conectori: 5
Atenuare totala conectori 5x1dB=5 dB
Nota:au fost considerate cazurile cele mai nefavorabile (stabilite in standardul TIA-568)
Atentie:trebuie sa includem toti conectorii din circuit, inclusiv cei de la capete
3. Atenuare in jonctiune
Valoare tipica pentru atenuare in jonctiune 0,1 dB
Nr. total de jonctiuni 1
Valoare totala atenuare jonctiuni 1x0,1 dB = 0,1 dB
Atenuare totala 1310 1550

componentelor circ. FO 0,8+5+0,1 = 5,9 dB 0,6+5+0,1 = 5.7 dB
La calculul bugetului de pierderi se pot adauga 3 dB pentru a obtine o valoare maxim admisa
(se poate include aici marirea in timp a valorii atenuarii).
In situatia de fata, valoarea masurata la celalalt capat al circuitului ar trebui sa fie cu cca. 9 dB mai
scazuta decat la emitator.
Daca valoarea masurata difera fata de valoarea calculata (atentie, valorile folosite au fost cele de la
limita superioara a standardului) se vor face masuratori pe segmente in vederea determinarii cauzei
care a dus la o atenuare reala mult mai mare decat cea calculata.
4. Constructia cablurilor de fibra optica

Asa cum am anterior, de obicei, fiecare cablu de fibra optica este compus din cinci parti: core,
cladding, buffer, un material rezistent la tractiune si un material de acoperire
In jurul miezului - core se afla un invelis – cladding, realizat de asemenea din dioxid de siliciu, dar cu
un indice de refractie mai mic decat al miezului - core. Razele luminoase care parcurg miezul sunt
reflectate de suprafata de separatie dintre core si cladding si trec mai departe in core prin fenomenul
de reflexie interna totala.
In jurul suprafetei cladding exista un acel strat tampon realizat de obicei din plastic – buffer-ul. Acest
strat apara straturile miez si cladding de influentele mecanice exterioare.
Materialul rezistent care este pus langa buffer, pe directia axei, protejeaza fibra impotriva intinderii
excesive la instalare. Materialul utilizat de obicei este Kevlar, acelasi material utilizat pentru realizarea
vestelor antiglont.

15
Elementul final este invelisul exterior -outer jacket, care acopera cablul si protejeaza fibrele impotriva
frecarii, solventilor si a altor substante chimice.
Cablurile de fibra optica au o rezistenta mecanica ridicata; exista totusi destui factori externi care
slabesc aceasta rezistenta. Dintre acestia putem mentiona torsionarile puternice, cu raze de curbura
mici, frecarile dintre fibra si mediul material inconjurator sau dintre ele, atacul coroziv al unor agenti
chimici.
Diminuarea rezistentei mecanice a fibrei optice este insotita, de regula, de modificari ireversibile ale
structurii si geometriei acesteia, microfisuri si microdeformari, variatii locale ale diametrului, modificari
care influenteaza negativ transmisia radiatiei prin fibra.
Intr-o fibra optica supusa unor forte de deformare, solicitarile mecanice se concentreaza in defectele
de turnare, in microfisurile de tragere, astfel incit, virful fisurii creste de citeva ori, forta de coeziune a
materialului este depasita, iar peste un anumit prag, fibra se rupe. Totodata, in prezenta umiditatii,
defectele de pe suprafata fibrei se maresc sub actiunea fortelor exterioare, deoarece umezeala
contribuie la slabirea legaturilor chimice in oxidul de siliciu.
Din acest motiv, obtinerea unor fibre optice de mare rezistenta este conditionata de realizarea unor
suprafete fara defecte de tragere, asigurindu-se totodata si o izolatie corespunzatoare fata de mediul
ambiant. Aplicarea unui invelis de protectie din material plastic la sfirsitul procesului de tragere a fibrei
mentine rezistenta mecanica a acestuia si, in plus, reduce pierderile de radiatie in afara fibrei.
5. Tipuri de fibra optica
5.1. Fibra multimode
Partea din fibra optica care este strabatuta de razele de lumina se numeste miezul (core) fibrei.
Razele de lumina pot patrunde in miez numai daca unghiul lor de incidenta se afla in interiorul
aperturii numerice a fibrei. De asemenea, odata ce razele luminoase au patruns in miez, exista un
numar limitat de trasee optice pe care raza de lumina le poate urma prin fibra optica. Aceste drumuri,
trasee se numesc moduri. Daca diametrul miezului este suficient de mare astfel incat sa fie permise
mai multe trasee, atunci fibra este numita multimode.

16
Miezul este elementul de transmisie al luminii si se afla in centrul fibrei optice. Toate semnalele
luminoase strabat miezul. Miezul este realizat de obicei din sticla fabricata dintr-o combinatie de
dioxid de siliciu si alte elemente chimice. Fibra multimode foloseste un tip de sticla numita sticla cu
indice gradat. Aceasta sticla are un indice de refractie cu atat mai mic cu cat se apropie de exteriorul
miezului. Asadar, zona exterioara a miezului are o densitate optica mai scazuta decat partea centrala
si lumina se poate deplasa cu o viteza mai mare daca traseul se afla in zona exterioara a miezului.
Aceasta constructie este folosita deoarece o raza de lumina care are traseul prin centrul miezului are
de parcurs un drum mai scurt decat o raza de lumina care are un traseu in zig-zag. In acest fel toate
razele de lumina introduse printr-un capat vor parcurge traseele prin fibra aproximativ in acelasi timp
si vor ajunge la celalalt capat simultan. Receptorul de la capatul fibrei va primi un flux puternic de
energie in locul unui puls lung, neclar.
Cablul de fibra optica standard multimod este cel mai folosit cablu de fibra optica in LAN. Un cablu
standard de fibra optica multimod foloseste fibra optica cu diametrul miezului de 62,6 microni sau 50
microni si diametrul invelisului cladding de 125 microni.
De obicei in literatura va fi intalnit sub denumirea de fibra optica 62.5/125 sau 50/125 microni.
Sursele LED in infrarosu sau diodele laser VCSEL sunt doua surse de lumina folosite de obicei in
fibrele multimod. LED este mai ieftin de realizat si necesita mai putine precautii referitoare la
stabilitatea termica decat laserul dar diodele LED nu pot transmite lumina prin fibra la fel de departe
ca sursele laser.
Avand in vedere fenomenele de absorbtie la anumite frecvente, care au loc in materialul utilizat la
fabricatia fibrelor multimode, sursele si receptoarele corespunzatoare sunt optimizate pentru a
functiona in domeniul infrarosu, folosind semnale cu lungimi de unda de 850 nm si 1300 nm. Fibrele
multimode 62.5/125 pot transmite date la distante de pana la 2000 m.
5.2. Fibra single-mode
Fibra single-mode are aceleasi parti componente ca si fibra multimode. Diferenta majora dintre fibrele
multimode si single-mode este aceea ca fibra single-mode permite luminii sa se propage pe un singur
traseu prin miezul ingust. Miezul fibrei single-mode are intre 8 si 10 microni in diametru. Miezul de 9
microni este cel mai intalnit. Un marcaj de 9/125 aflat pe invelis indica faptul ca miezul are un
diametru de 9 microni si invelisul cladding are 125 microni diametru.

17
Pentru fibra single-mode se utilizeaza laserul in infrarosu ca sursa de lumina. Raza de lumina
generata intra perpendicular in miez. Astfel pulsul de radiatie luminoasa care strabate fibra single-
mode se transmite de-a lungul fibrei prin mijlocul miezului. Acest lucru mareste foarte mult distanta la
care datele pot fi transmise.
Datorita modului de realizare, fibrele single-mode pot transmite un debit mai mare de date si la
distante mai mari decat fibra multimode.
Figura de mai sus compara marimea relativa a miezului si invelisului cladding pentru cele doua tipuri
de fibra optica din sectiuni diferite. Miezul mai mic si mai fin al fibrei single-mode este cauza pentru
care fibra single-mode permite transportul unui debit mai mare de informatie si transportul acesteia la
distante mai mari decat fibra multimod.Totusi, presupune un cost mai mare de realizare.
Sursa de semnal utilizata impreuna cu fibrele single-mode este LASER deoarece permite obtinerea
unor puteri superioare diodelor LED. Sursele, receptoarele si constructia fibrei single-mode sunt
optimizate pentru utilizarea lor in domeniul infrarosu, cu lungimi de unda standardizate de 1310 si
1550 nm, domenii in care absorbtia semnalului luminos prin miezul fibrei single-mode este minima.
Folosind mediaconvertoare uzuale, exista posibilitatea transmiterii semnalului optic prin fibra single-
mode la distante de pana la 120 km fara regenerare.
Caracteristicile dimensionale ale fibrelor optice multimode si single-mode (diametru core/cladding)

sunt verificate de catre fabricant, care garanteaza pentru ele. Lungimile de unda folosite in transmisii
optice sunt standardizate si nu fac obiectul unor masuratori pe teren dar trebuie cunoscute de
tehnician pentru stabilirea domeniului de masura in cazul masuratorilor de atenuare si pentru
alegerea corecta a echipamentelor terminale (MC si patch-cord).
Radiatia luminoasa folosita in fibra single-mode are o lungime de unda mai mare decat spectrul vizibil
asa ca nu este sesizata de ochiul uman. Pulsul laser este foarte puternic si poate duce la leziuni ale
ochilor. Niciodata nu priviti direct capatul unei fibre optice care poate fi conectata la un emitator in
celalalt capat. Niciodata nu priviti direct catre portul de transmisie al unui adaptor optic al unui switch
sau router. Retineti ca trebuie sa acoperiti cu elemente de protectie capetele fibrelor si adaptoarele
optice nefolosite ale porturilor.

18
6. Echipamente de transmisiuni si retea
Majoritatea datelor se transmit printr-un LAN sub forma de semnale electrice. Fibra optica foloseste
lumina pentru a transmite date. Este necesara conversia semnalelor electrice in semnale luminoase
iar la celalalt capat al fibrei se face conversia inversa din semnal luminos in semnal electric. Aceasta
presupune ca avem nevoie de un transmitator si de un receptor.
Transmitatorul receptioneaza datele de la switch-uri sau routere ca semnale electrice, apoi le

transforma in impulsuri luminoase.
Asa cum am specificat anterior, exista doua tipuri de surse luminoase folosite pentru codificarea si
transmisia de date prin cablu:
- LED, care emite lumina in spectrul infrarosu cu lungimea de unda de 850 nm sau 1310 nm.
Ele sunt folosite pentru fibrele multimode utilizate pentru conexiuni in LAN. Sunt folosite lentile
pentru a concentra lumina in miezul de fibra.
- LASER, o sursa de radiatie luminoasa, care produce un fascicul ingust de lumina intensa in
spectrul infrarosu, de obicei cu lungimi de unda de 1310 nm sau de 1550 nm. Sursele Laser
sunt utilizate pentru transportul semnalelor prin fibre single-mode pe mari distante, utilizate in
WAN sau pentru realizarea de retele principale in campusuri. Avand in vedere nivelul de
energie transmis, sunt necesare masuri de precautie deosebite pentru a preveni leziuni ale
ochilor.
Oricare din cele doua surse pot sa treaca foarte rapid de la furnizare de semnal luminos (1 binar
transmis) la lipsa (intreruperea) lui (0 binar transmis), permitand transmiterea unui debit mare de
informatie.
La capatul celalalt al fibrei optice se afla receptorul. El functioneaza asemanator cu celulele solare
care alimenteaza un calculator. Cand lumina atinge receptorul, el produce electricitate. Prima sarcina
a receptorului este sa detecteze impulsul luminos care soseste prin fibra, apoi receptorul transforma
impulsul in semnal electric asemanator cu semnalul electric introdus in transmitator la celalalt capat al
fibrei. Semnalul receptionat poate fi trimis prin fire de cupru catre echipamentul electronic de receptie
precum computer, switch sau router. Elementele semiconductoare utilizate de obicei ca receptoare in
circuitele de fibra optica se numesc diode p–intrinsec-n (fotodiode PIN).

19
Fotodiodele PIN sunt construite pentru a fi sensibile in spectrul 850, 1310 sau 1550 nm,
corespunzator spectrului generat la celalalt capat de transmitator. Cand sunt atinse de un impuls
luminos cu o lungime de unda corespunzatoare, fotodioda PIN produce rapid un curent electric cu o
intensitate suficienta pentru a fi transmisa celorlalte echipamente. Ea inceteaza sa mai produca
curent imediat ce nu mai sesizeaza impuls luminos. Aceasta schimbare a semnalului electric
reprezinta schimbarea de 1 si 0 din cablurile de cupru.
Capetele fibrelor se termina cu conectori care permit conectarea fibrei la porturile transmitatorului si
receptorului.
Mediaconvertoarele actuale inglobeaza sursa si receptorul intr-o singura carcasa. Folosind prisme si
filtre optice, ele au posibilitatea de utilizare a unei singure fibre pentru o transmisie full-duplex. In
cazul fibrei single-mode un mediaconvertor emite pe 1310 nm si receptioneaza semnalele optice pe
1550 nm iar perechea sa de la celalalt capat va emite pe 1550 nm si va receptiona pe 1310 nm.
Intr-un circuit optic, in afara de transmitatori, receptori, conectori si fibre care sunt necesare
intotdeauna, mai putem intalni:
- repetori
- repartitoare de fibra optica.
Repetorii sunt amplificatoare optice care receptioneaza semnalul optic atenuat primit de la mare
distanta, il reface din punct de vedere al puterii de semnal si al duratei. Semnalul refacut poate fi
transmis mai departe, catre receptorul de la celalalt capat al fibrei.
Repartitoarele de fibra optica (ODF, cutii terminale) sunt asemanatoare cu repartitoarele cablurilor
de cupru.Ele cresc flexibilitatea retelei de fibra optica prin posibilitatea de a conecta elementele active
de genul switch-urilor si routerelor la diverse cabluri si circuite de fibra optica.
Un exemplu de repartitor de fibra optica e prezentat in figura de mai jos:
Fig. 1 Repartitor de FO

20
7. Conectori
Conectorii sunt utilizati pe linia de transmisiune optica pentru a separa sau cupla, cu pierderi minime
si cu usurinta, doua fibre optice. Conectorii sunt demontabili. De asemenea, trebuie sa se ataseze si
sa se detaseze usor din echipament.
La proiectarea unui sistem, trebuie sa se tina cont de atenuarile imbinarilor si ale conectorilor.
7.1. Tipuri de conectori FO
In functie de tipul de FO, conectorii pot fi:
- single-mode (SM)
- multimode (MM)
In functie de numarul de fibre pe care le conecteaza, pot fi:
- simplex (SX)
- duplex (DX)
Pentru intregirea traseelor prin repartitoarele de fibra optica si pentru conectarea echipamentelor la
circuitul optic se utilizeaza patch-cord-uri de fibra optica.
Patch-cordul consta dintr-un segment flexibil de fibra optica care are la capete conectori de diverse
tipuri. Functie de tipul de fibra si conectorii utilizati ei pot fi single-mode si multimode.
De exemplu, un patchcord FO din nomenclatorul ROMTELECOM se numeste Cordon conectare 10m

SC-SC, SM, DX
Se poate trage concluzia din denumire ca este vorba de un patchcord duplex (DX) pentru fibra
single-mode (SX).
In Romtelecom, fibrele optice utilizate sunt de tipul single-mode (SM).

21
7.2. Tipuri de conectori folositi in practica
In practica, sunt folosite urmatoarele tipuri de conectori FO:
Tip Foto Mod fixare

FC - Ferrule Insurubare
Connector
SC - Subscriber Push/snap
Connector sau (impingere/blocare)
Standard Connector
LC - Lucent Push/snap
connector (impingere/blocare)
E2000 Push/snap
(impingere/blocare)
Ferulele sunt partea centrala a conectorului de FO. Fabricate dintr-un plastic dur, ele au rolul de a
permite o ghidare precisa precum si o rigidizare si protectie a capatului de fibra optica . In functie de
modul de prelucrare a ferulelor, acestea pot fi: PC (Physical Contact), APC (Angled Physical
Contact), etc.
Ferula tip PC permite un contact fizic perpendicular pe traseul optic in zona core a fibrei.
Reflexia catre sursa (return loss) in zona de contact este importanta si reprezinta o sursa de zgomot
optic.

22
Fig. contact intre ferule PC ferula tip PC
Pentru o reducere a reflexiei, s-au construit ferule APC, la care suprafata de contact este slefuita in
unghi (cca. 8°). Aceasta constructie face ca raza reflectata sa fie dirijata catre invelisul cladding care
o absoarbe.
Conectorii cu ferule APC au grade de reflexie a fasciculului laser (return loss) de valori scazute,
asigurand o performanta crescuta. Conectorii de acest tip sunt in general de culoare verde.
Fig. contact intre ferule APC (8°) ferula tip APC
ATENTIE: Conectorii PC sau APC trebuie imperecheati cu acelasi tip de conector in ODF (Optical
Distribution Frame). O conectare APC-PC duce la atenuare crescuta (insertion loss).
Ca exemplu, in nomenclatorul ROMTELECOM apare reperul Cordon conectare 1m E2000/APC-

SC/PC, SM, DX
Se poate deduce ca este vorba despre un patchcord mixt E2000-SC, single mode (SM), duplex (2
fibre), intr-o parte avand conector cu ferule APC, iar in cealalta parte cu ferule PC.

23
8. Mediaconvertori utilizati in retelele optice actuale
8.1. FIB1-10/100
Sunt convertori produsi de CTC Union, pentru diverse tipuri de fibra si diverse distante, de la 10 km la
120 km.
Cei care utilizeaza tehnica WDM (pe o singura fibra) functioneaza in pereche. De exemplu, FIB1-
10/100W/SC20AF functioneaza in pereche cu FIB1- 10/100W/SC20BF. Din denumirea acestui MC
rezulta ca este FastEthernet (10/100), WDM - Wavelength-division multiplexing (W), cu conector SC,
distanta maxima 20 km.
MC de tip AF transmit cu λ=1310nm si receptioneaza cu λ=1550nm,

MC de tip BF transmit cu λ=1550nm si receptioneaza cu λ=1310nm
Fig. MC FIB1-10 100W SC20BF
vedere frontala
vedere din spate
Acest tip de MC (media convertor) se instaleaza pentru conexiunile de pana la 100M si este nevoie
doar de o fibra. Pentru o conexiune este nevoie de 2 MC-uri. Unul se instaleaza in ONU/Sala de
Transmisiuni/ Container (conventia este ca sa fie Fib1-10/100 SC20AF), iar celalalt la client
(conventia este ca sa fie Fib1-10/100 SC20BF).
Cele 3 Led-uri de pe coloana din stanga ne dau starea conexiunii de Ethernet iar cele din dreapta ne
dau starea conexiunii de fibra.

24
Semnificatia ledurilor este urmatoarea:
- led-ul LanLink aprins inseamna ca avem conexiune fizica UTP intre MC si CPE.
- led-ul Full inseama ca avem conexiunea UTP realizata de tip full-duplex
- led-ul 100 inseamna ca linia UTP este negociata la 100M (daca este stins conexiunea este
negociata la 10M).
- led-ul PWR trebuie sa fie aprins deoarece acesta ne arata daca MC-ul este alimentat sau nu.
- led-ul Fiber Full ne arata ca pe partea FO avem comunicatie full-duplex
- led-ul Link ne arata daca MC-ul respectiv comunica cu MC-ul de la celalalt capat.
Dip-switch-urile de pe panoul frontal au urmatoarele functii:
- switch-ul FIBER FULL/HALF permite configurarea conexiunii pe fibra full-duplex sau half-
duplex
- switch-ul NORM/LBT ON (pe panoul frontal). In functionare normala pozitia este NORM. In
pozitia LBT ON (Loopback Testing), se testeaza continuitatea circuitului de FO (led-urile
palpaie rapid si afiseaza starea MC-ului de la celalalt capat. Daca circuitul de FO este
intrerupt sau e o problema cu MC-ul de la celalalt capat, doar led-ul POWER va palpai rapid).
Dip-switch-urile din interior (se demonteaza carcaza metalica) seteaza anumiti parametri ai
conexiunilor Ethernet (10/100/Auto/Full/Half duplex), in caz de nevoie.
Fig. 3 Dip-switch interior
Cel mai important din punctul de vedere al instalarii si verificarii este DIP switch 5 - LLF (Link Loss
Forwarding). Cu acest comutator in pozitia ON (implicita), MC-ul transmite starea interfetei optice
catre interfata electrica si invers (daca legatura de fibra este intrerupta, MC-ul dezactiveaza si
interfata Ethernet electrica, astfel ca intreruperea fibrei este sesizata de echipamentul in care este
conectat MC-ul (switch, router, PC); de asemenea, daca interfata electrica este intrerupta,
intreruperea se transmite catre interfata optica).
In acest fel, orice intrerupere a circuitului este sesizata de portul sw metro care face legatura cu
reteaua Romtelecom.
Utilizarea functiei LLF este controversata:
- daca este ON se poate afla starea circuitului de la distanta, prin verificarea portului din switch
metro, dar in cazul verificarilor la deranjament se identifica greu segmentul de circuit defect.
- daca este OFF, portul din switch metro va arata starea legaturii Ethernet dintre port si MC
instalat in ONU Romtelecom, fara a putea sa aflam de la distanta starea circuitului FO.

25
8.2. FIB-1000ES
FIG. MC FIB1-1000ES
vedere frontala
Acest tip de MC (media convertor) se instaleaza pentru conexiunile de pana la 1G. Necesita un
modul care se instaleaza in slot-ul din dreapta. Pentru acest tip de echipament exista module de 1
sau 2 FO.
In general solutiile de 1G se dau pe o pereche de module si un MC de tip FIB1-1000ES. De obicei, se

instaleaza un modul (SFP/SFS … etc) in switch-ul metro (pe port optic) iar MC 1000 ES cu celalalt
modul optic montat se instaleaza la client.
Semnificatia ledurilor:
- led-ul PWR este aprins daca MC-ul este alimentat sau clipeste daca este activata functia de
testare bucla. Daca este stins inseamna ca este o problema cu alimentarea.
- led-ul LLF ne arata starea functiei Link loss forwarding (aprins=activa , stins=inactiva).
- led-ul FX ne da statusul legaturii de FO. Daca este aprins, FO nu este intrerupta.
- led-ul Speed este galben, daca conexiunea Ethernet este setata la 1000mbps, verde daca
este setata in 100mpbs si stins daca conexiunea este la 10mpbs.
- led-ul Full este aprins/stins daca conexiunea Ethernet este full/half duplex.
- led-ul TX este aprins daca link-ul pe Ethernet este ridicat si clipeste daca se transmit date.
Daca este stins inseamna ca sunt probleme cu conexiunea de Ethernet si trebuie verifcata
conectivitatea (patch-ul sau reteaua) sau CPE-ul (daca este alimentat si configurat).
Dip-switch-urile de pe panoul frontal au urmatoarele semnificatii:

- sw 1-3 seteaza parametrii conexiunii Ethernet (1000/100/10 full/half)
- sw 4 are functia Loop Back Test (LBT) In pozitia LBT ON (Loopback Testing), se testeaza
continuitatea circuitului de FO (led-urile palpaie rapid si afiseaza starea MC-ului de la celalalt
capat. Daca circuitul de FO este intrerupt sau e o problema cu MC-ul de la celalalt capat, doar
led-ul POWER va palpai rapid).
Functia LLF (Link Loss Forwarding) poate fi setata on/off) cu ajutorul unui jumper din interior (se
demonteaza carcasa metalica).

26
Si in acest caz functia LLF permite diagnosticarea circuitului prin verificarea starii portului din switch
metro.
Modulele optice tip SFP (Short Form Plugable) sunt mediaconvertoare miniaturizate, utilizate la
nivelul porturilor optice din diverse switch-uri si routere precum si cu FIB-1000, permitand conectarea
la circuitul optic.
Ele se monteaza in FIB astfel incat inelul de blocare colorat sa fie vizibil din partea de sus a MC-ului.
modul optic (SFS) FIB 1000-ES cu modul optic montat
Romtelecom utilizeaza de obicei modelul SFS-70XX-WA si SFS-70XX-WB furnizor CTC Union care
functioneaza in pereche. (XX-distanta maxima de utilizare)
-SFS-7010-WA=dist. max. 10 km
-1,25G=debit maxim transportat 1,25 Gbps
-SM/BIDI=single fiber/bidirectional
-T13=transmisie 1310 nm
-R15=receptie 1550 nm
-SFS-7010-WB=dist. max. 10 km
-1,25G=debit maxim transportat 1,25 Gbps
-SM/BIDI=single fiber/bidirectional
-T15=transmisie 1550 nm
-R15=receptie 1310 nm

27
Lungimile de unda (pentru alte modele trebuie consultat catalogul fabricantului):
- SFP-urile de tip WA transmit cu λ=1310nm si receptioneaza cu λ=1550nm,

- SFP-urile de tip WB transmit cu λ=1550nm si receptioneaza cu λ=1310nm
9. Instalare si testare
9.1. Generalitati
O cauza majora pentru o atenuare mare in fibra optica este reprezentata de o instalare gresita. Daca
fibra este intinsa sau curbata prea mult, ea va prezenta microfisuri in miez care vor imprastia fasiculul
luminos. Indoirea intr-o curba stransa poate schimba unghiul de incidenta al fasciculelor care ajung la
suprafata de separatie dintre core si cladding. In acest fel unghiul de incidenta devine mai mic decat
unghiul critic pentru reflexia interna totala. In loc sa fie reflectat inapoi in miez o parte din fascicul va
intra prin refractie in cladding si se va pierde.
Pentru a preintampina indoirea brusca, fibrele sunt de obicei trase prin tuburi mai rigide decat fibrele,
care nu se pot indoi la fel de mult ca fibra din interior. Ele protejeaza fibrele, permit tragerea si
intinderea cablului de fibra asigurand ca nu se depaseste curba limita la instalare.
Dupa ce fibra a fost instalata, capatul fibrei trebuie sa fie taiat si lustruit pentru a obtine o suprafata
neteda. Pentru verificarea starii suprafetei si a formei capatului de fibra este folosit un microscop.
Apoi conectorul este atasat cu grija la capatul fibrei. O instalare gresita a conectorului, o lipitura
gresita sau lipirea a doua fibre care au diametre diferite ale miezului pot reduce dramatic puterea
semnalului transmis.

28
Pierderi datorate lipirii a doua fibre cu diametru diferit
Dupa ce cablul si conectorii au fost instalati, conectorii si capetele de fibra prebuie sa fie pastrati
curati, fara pete. Capetele de fibra neutilizate vor fi acoperite cu elemente protectoare pentru a
impiedica deteriorarea. Cand vrem sa conectam fibra la un switch sau un router indepartam
elementul protector iar capatul de fibra va trebui curatat. Curatarea se face cu un servetel inmuiat in
alcool izopropilic.
Porturile optice din switch vor fi si ele tinute acoperite cat timp sunt nefolosite si inainte de conectare
vor fi curatate la fel, deoarece capetele murdare ale fibrei cauzeaza o intrerupere in traseul optic.
Imprastierea, absorbtia, dispersia, instalarea gresita si capetele murdare micsoreaza puterea

semnalului transmis si sunt denumite zgomot in fibra. Inainte de utilizarea unui cablu de fibra optica
este necesar sa verificam daca receptorul poate recunoaste semnalele de 1 si 0.
Cand fibra optica este instalata, valoarea pierderiilor permise trebuie sa fie calculata. Aceasta se
refera la bugetul pierderilor pe circuitul optic.
9.2. Instalarea, conectarea si verificarea MC (cazul FIB1-10/100)
ONU client
Rtc
Eth FO Eth
switch MC MC CPE
metro
Instalarea
- se aleg patch-cordurile FO necesare in functie de tipul de ODF (capatul dinspre MC are
conector de tip SC/PC)
- MC va fi ales potrivit cu distanta intre ONU Rtc si client (este livrat de PM)

29
Alimentarea MC.
- la client 220 Vac-daca este posibil alimentat prin UPS.
- in anumite ONU Rtc este posibila instalarea MC in Rack FRM care permite alimentarea MC
din 48 Vcc. (au aparut modele de MC care permit alimentarea directa la 48 Vcc). Pe cat
posibil MC din ONU Rtc nu va fi alimentat direct de la 220 Vac deoarece orice cadere de
energie electrica va intrerupe circuitul.
Conectarea
 se vor indeparta cu grija elementele de protectie ale MC de pe partea de FO si se vor conecta
patch-cordurile FO intre MC si ODF. Se va acorda o atentie deosebita traseului pe care se aseaza
patch-cord-urile, pentru a nu permite indoirea, rasucirea sau intinderea ulterioara.
Nu se priveste direct catre orificiile fo ale mc. sursa laser poate duce la afectiuni oculare chiar daca
nu emite in spectrul vizibil
 se vor conecta cordoanele UTP pentru legatura Ethernet cu echipamentul CPE sau switch metro
Verificarea
 se verifica starea ledurilor de pe panoul frontal (la o instalare tipica cele sase leduri trebuie sa fie
aprinse).
9.3. Verificari MC in caz de deranjament (cazul FIB1-10/100) – functia LLF-

OFF
Verificarile se fac dupa un restart dat echipamentelor, la fiecare capat.
Semnificatia Led-urilor:
 led Power OFF - MC defect sau nealimentat-se verifica sau se inlocuieste alimentator si MC
 led Power ON se continua verificarea:
 led LAN Link OFF – se verifica integritatea patch UTP care asigura legatura Ethernet si starea
portului din echipamentul conectat (Sw, CPE)
 led LAN Link ON se continua verificarea:
 led Link (FO) OFF – traseu optic intrerupt sau MC distant defect– se verifica patch-cord-uri
FO si se fac masuratori FO. Se inlocuieste MC de la celalalt capat.
 led Link (FO) ON – in acest caz circuitul este functional.
10. Aparate de masura FO

Testarea componentelor si a cablurilor de fibra optica necesita realizarea unor masuratori printre care
cele mai generale sunt listate in tabelul de mai jos. Masurarea puterii optice ne permite verificarea
puterii sursei, puterea la receptor, iar cand folosim o sursa de test, putem masura pierderile sau
atenuarea, care sunt printre cei mai importanti parametri utili in orice test de fibra.

30
Parametru de test Instrument
Putere optica (Nivel de iesire la sursa, Nivel Powermetru pentru fibra optica
de semnal la receptie)
Atenuare si pierderi in fibra, cablu si Powermetru FO& OLTS
conectori (pierderi de insertie)
Lungime de unda la sursa, banda spectrala Analizor de spectru FO
Localizare de reflexii, lungime si OTDR
defectoscopie
Localizare defect OTDR, Locator vizual de deranjament FO
Pentru realizarea acestor teste instrumentele de baza pentru fibra optica sunt powermeter de fibra
optica, sursa de test, OTDR si un microscop. Acestea si cateva instrumente specializate vor fi
descrise mai jos.
Powermetru FO
Powermetrul FO masoara valoarea medie a puterii

semnalului optic ce iese dintr-o fibra.Powermetrul consta de
obicei dintr-un detector (siliciu pentru lungimi de unda mici,
germaniu sau InGaAs pentru sisteme cu lungimi de unda
mai mari), un circuit de amplificare a semnalului si un
display digital al masuratorii.Pentru interconectarea cu o
mare varietate de conectori optici aflati in uz el are mai
multi adaptori detasabili.
Powermetrele sunt calibrate sa citeasca puterea

semnalului optic in dB cu referinta la un miliwatt putere
optica.Unele instrumente ofera de asemenea o scala in dB
relativa, folositoare pentru masuratorile de pierderi unde
valoarea de referinta poate fi setata 0 dB pe sursa de
referinta.Cateodata aparatele de laborator pot face
masuratori in unitati de masura liniare (miniwati, microwati
si nanowati).
Cat timp toate detectoarele cu semiconductori au o

sensibilitate care variaza cu lungimea de unda a radiatiei luminoase masurate, powermetrele sunt
calibrate dupa lungimile de unda tipice folosite in comunicatiile optice, 850, 1300, 1550 nm. Ele
acopera o plaja larga de valori de la 1 la 60 dB.
Powermetrul masoara valoarea medie in timp a puterii semnalului optic nu valoarea de varf, asa ca
instrumentele sunt sensibile la durata impulsului receptionat. Unele pot calcula valoarea de varf daca
se cunoaste durata impulsului, raportand valoarea medie la durata.
In masuratori, erorile pot proveni de la variatia cuplarii eficiente intre detector si adaptor, reflexiile
suprafetelor slefuite, masuratori pe lungimi de unda eronate (in cazul in care detectorul are valori
diferite pentru lungimi de unda diferite, neliniaritati in amplificatorul de semnal si influentei zgomodului
detectorului in cazul semnalelor de nivel foarte mic.

31
Surse de test pentru fibra optica
Pentru realizarea masuratorilor de pierderi sau atenuare in

fibre, cablu sau conectori, avem nevoie de o sursa de test
asa cum avem nevoie de powermetru. Sursa de test trebuie
aleasa pentru a fi compatibila cu tipul de fibra care este
analizata (single-mode sau multimode cu diametrul
corespunzator al miezului) si care emite radiatie luminoasa
cu lungimea de unda corespunzatoare masuratorii. Multe
surse folosesc surse LED sau laser care sunt utilizate in
majoritatea transmitatoarelor din sistemele de fibra optica
actuale.
Lungimile de unda tipice pentru surse sunt 850, 1300, 1310 si 1550 nm. Sursele cu LED sunt de
obicei folosite pentru fibrele multimode iar sursele dotate cu laser se folosesc in sistemele single-
mode. Sursa de radiatie poate fi o componenta critica pentru a determina atenuarea si pierderile pe
circuitele lungi daca atenuarea pe fibra este dependenta de lungimea de unda a impulsului luminos.
Din acest motiv sursele trebuie calibrate functie de lungimea de unda utilizata. De asemenea, sursa
de test trebuie sa aiba conectori fixati ferm, pentru a nu fi nevoie de diversii adaptori care ar putea sa
introduca o atenuare variabila ce poate afecta setarea referintei pentru masuratorile de atenuare.
Kit de masurare a pierderilor pe circuitul optic (OLTS)
Este un set de instrumente format dintr-o combinatie de powermetru de fibra

optica si o sursa, utilizate pentru masuratori de atenuare a fibrei, conectorilor
si a cordoanelor de fibra optica. Sunt cazuri in care acelasi aparat contine si
sursa si powermetrul. In acest caz este nevoie de doua aparate identice
pentru a efectua masuratorile la ambele capete.
Acest tip de aparat este detaliat intr-un capitol separat
Reflectometrul optic (OTDR)
Reflectometrul optic, asemenea radarului, foloseste

fenomenul de detectie a semnalului rezidual datorat
reflexiei si dispersiei inapoi a fasciculului luminos pe
neomogenitatile intalnite pe traseul de fibra (defecte,
microfisuri, jonctiuni si conectori). Deoarece dispersia
este unul din primii factori de pierderi in fibra (urmat de
absorbtie), OTDR poate trimite in fibra in puls intens,
masurand apoi semnalul rezidual reflectat.
32
Daca traseul de fibra este omogen, OTDR poate fi utilizat pentru localizarea rupturilor, a jonctiunilor si
a conectorilor. De asemenea, OTDR poate oferi o reprezentare grafica a puterii optice de-a lungul
traseului de fibra testat. Unul din avantajele majore fata de setul sursa-powermetru este acela ca
avem nevoie de acces numai la unul din capetele fibrei.
Cu toate ca in majoritatea aplicatiilor OTDR sunt folosite pentru a gasi defectele si pentru a verifica
jonctiunile, ele sunt foarte utile pentru a verifica fibra la instalare si realizarea reflectogramei initiale a
circuitului instalat. Aceasta reflectograma va fi comparata cu orice masuratoare ulterioara si pot fi
identificate in acest fel segmentele care au suferit modificari ale atenuarii in timp.
OTDR poate fi procurat in mai multe versiuni.
- Prima ofera performante ridicate cu multe functiuni referitoare la inmagazinarea de date, dar sunt
foarte mari si foarte scumpe.
- MiniOTDR realizeaza aceeasi gama de masuratori dar are mai putine functiuni pentru a reduce
pretul de cost.
Cautatoarele de defect folosesc tehnica OTDR dar sunt foarte simple si ofera numai distanta pana la
deranjament.
Locatoare vizuale (VFL)
Multe din problemele de conectare in retelele de fibra optica se refera

la realizarea unor conexiuni corecte
Deoarece lumina utilizata in sisteme este invizibila, nu poate fi vazuta

lumina transmisa. Prin injectarea unui fascicul luminos in spectrul
vizibil, de la o sursa LED sau cu bec incandescent, poate fi vazut
traseul de la transmitator la receptor, pentru a fi sigur de conectarea
corecta si verificarea continuitatii.
Acest instrument simplu este numit locator vizual. Daca fasciculul

luminos este suficient de puternic, el poate face vizibile punctele in
care atenuarea creste foarte mult daca invelisul exterior al fibrei nu
este opac pentru lumina din spectrul vizibil. Majoritatea patch-cordurilor
folosite in repartitoarele optice pentru interconectare permit acest lucru asa ca locatorul vizual poate fi
folosit cu succes pentru vizualizarea traseelor, identificarea deranjamentelor date de un patch-cord
rupt si a altor probleme datorate conectorilor. Avand in vedere ca atenuarea in fibra este mai mare
pentru semnalele luminoase din spectrul vizibil, instrumentul poate fi utilizat pana la distante de max.
3 km.
Identificatoare de fibra
Tehnicienii care efectueaza instalarile au de multe ori nevoie sa

identifice fibrele intr-o cutie de jonctiuni sau intr-un repartitor optic.

33
Daca fibra optica single-mode este indoita cu grija, suficient de mult pentru a determina pierderi prin
camasa de sticla (cladding), lumina pierduta astfel poate fi detectata. Identificatorul de fibra foloseste
aceasta tehnica pentru detectia unui semnal special transmis de la capatul fibrei.
Aceste instrumente actioneaza de obicei ca receptoare, cu posibilitarea de a identifica un semnal

special de 2 kHz, separandu-l de alte semnale de inalta frecventa. Urmarind tonul de 2 kHz injectat
printr-o sursa de test de la un capat al fibrei, instrumentul poate identifica o anumita fibra intr-un cablu
de mare capacitate, foarte util in realizarea jonctiunilor la aceste tipuri de cabluri.
Este nevoie de o grija deosebita pentru a nu indoi fibra mai mult decat este necesar deoarece pot
apare microfisuri care pot cauza o rupere ulterioara.
11. Avantajele utilizarii fibrei optice in telecomunicatii

Cind se folosesc in tehnica sistemelor de comunicatii, fibrele optice ofera avantaje multiple fata de
sistemele clasice, avantaje care vor fi prezentate in continuare:
- rata de transfer foarte mare;

- atenuare redusa, ceea ce face ca lungimile tronsoanelor de fibra optica sa fie de ordinul zecilor de
kilometri;
- ofera mai multa siguranta - fibra optica este insensibila la perturbatii electromagnetice si este
inaccesibila scanarilor ilegale (interceptari ale transmisiunilor);
- singurul purtator de semnal fiind lumina, nu exista pericol de incendiu din cauza unui fir rupt, chiar
si in atmosfere explozive;
- fiind fabricata din sticla sau plastic, nu se corodeaza si nu este afectata de chimicale.

34
12. Notiuni de securitate a muncii pentru lucrul cu fibre optice
Sursele optice utilizate in telecomunicatii sunt in general de niveluri de putere mici (exceptie este
puterea mare la sistemele DWDM sau in sisteme de CATV). Desigur, tehnicianul trebuie sa fie
mereu atent cu ochii, mai ales atunci cind se utilizeaza un microscop de fibra optica, caz in care
poate concentra toata lumina din fibra in ochi.
Niciodata nu priviti intr-o fibra cu exceptia cazului in care se cunoaste cu certitudine ca

lumina nu este prezenta – de preferat este folosirea unui powermetru pentru realizarea
verificarii-si oricum, lumina este in infrarosu si nu poate fi perceputa cu ochiul liber in nici un
fel!
Problema de siguranta reala va fi intotdeauna cea privitoare la resturile mici de sticla rezultate in
urma pregatirii fibrei pentru lipire sau imbinarii in conectori. Aceste resturi sunt foarte periculoase!
Capetele rezultate din taiere sunt extrem de ascutite si pot penetra cu usurinta pielea. In cazul in care
intra in ochi, acestea sunt foarte greu de eliminat. Probleme deosebite pot rezulta in urma inghitirii
acestora. Dificultatea principala o constituie detectarea lor in corpul uman datorita dimensiunii, a
transparentei si a posibilitatii de fragmentare ulterioara.
Purtati intotdeauna ochelari de protectie ori de cite ori aveti de lucru cu fibre, protejati mainile.
Pentru inlaturarea invelisului de plastic al fibrei se folosesc substante chimice periculoase, ale caror
urme pot ramane ulterior pe locul jonctionarii.
Nu mincati sau consumati lichide in apropierea zonei de lucru
Desi tehnicienii de suport tehnic nu realizeaza lucrari de jonctionare, deci nu genereaza resturi de
fibre, faptul ca lucreaza in aceeasi zona de lucru dupa tehnicienii de fibra optica poate fi in masura
sa-i puna in contact cu aceste resturi si reziduuri, deci trebuie acordata atentie deosebita respectarii
recomandarilor de mai sus.

35
ANEXA 1 – Terminologia utilizata in comunicatiile prin fibre optice
Terminologie Descriere
apertura numerica este coeficientul ce caracterizeaza capacitatea unei
fibre optice de a colecta lumina. Este direct
proportionala cu diametrul fibrei.
atenuarea pierderile de putere a radiatiei luminoase in interiorul
fibrei
buffer invelis protector de plastic, ferind fibra de deformari
mecanice
cladding strat de sticla care inconjoara miezul-core, cu indice de
refractie diferit de core, care permite aparitia
fenomenului de reflexie interna totala in miez
core miezul fibrei optice fabricat din sticla, prin care este
transmis semnalul optic
decibel unitate de masura relativa, care raporteaza o valoare
la o valoare de referinta
dispersia fenomen prin care diferitele raze luminoase de la
transmitator se imprastie in miez si ajung la receptor
pe trasee diferite si in timpi diferiti. Prin dispersie se
largeste durata unui impuls de radiatie la iesirea din
fibra.
dispersia cromatica fenomen prin care fasciculele luminoase cu lungimi de
unda diferite au viteze diferite prin fibra optica
ELS (Exfo source) sursa de semnal optic
EPM (Exfo powermeter) instrument folosit pentru masurarea puterii optice
fotodioda PIN dispozitiv folosit pentru receptia luminii la capatul fibrei
optice. Emite un semnal electric atunci cand sesizeaza
un semnal luminos
indice de refractie reprezinta raportul dintre viteza luminii in vid si viteza
sa intr-un
mediu dat. Indicele de refractie al unui mediu depinde
de lungimea de unda a radiatiei
incidente
Laser sursa de semnal optic, generator de fascicul luminos
coerent. Emite pe o singura lungime de unda si este
foarte directive
LED (Light Emitting Diode) dioda cu emisie de fascicul luminos, folosita ca sursa
in sistemele optice de transmisie
moduri trasee diferite ale fasciculelor luminoase prin fibra
optica
multimode tip de fibra optica cu diametrul miezului-core de 50 sau
62,5 microni
OLTS (Optical Loss Test Set) set pentru masurarea pierderilor optice
ONT (Optical Network Terminator) terminal optic al retelei

36
OTDR (Optical Time Domain Reflectometer) reflectometru optic
outer jacket invelis exterior care protejeaza fibra de mediul exterior
reflexie interna totala fenomen prin care raza de lumina ramane la suprafata
de separatie dintre medii, datorita indicilor de refractie
diferiti ai celor doua medii
repetor optic echipament care regenereaza semnalul de-a lungul
traseului de fibra
single-mode tip de fibra optica cu diametrul miezului-core de 8-9
microni
sticla cu indice gradat miez de sticla la care, datorita fabricatiei, indicele de
refractie se micsoreaza cu departarea de centru.
Folosit la fibra multimode, micsoreaza dispersia.
VFL (Visual Cable Tracers and Fault locator optic
Locators)

37

Servicii Suport Vol 1 - Suport Fibra Optica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Servicii Suport Vol 1 - Suport Fibra Optica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL FIBRA OPTICA

CERTIFICARE NIVEL DE BAZA

Directia Executiva Operatiuni – Directia Operare Retea Acces

Ion Dumitru Sef Compartiment Suport Tehnic SUD-EST

Data: 09 Ianuarie 2012

Cabluri cu fibre optice – Manual de instruire pentru salariatii Romtelecom

Fiber Optic Association Online Reference Guide. http://www.thefoa.org

Modificari: eliminat cap. 13.

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

- Sa utilizeze corect terminologia specifica realizarii circuitelor cu fibre optice

- Sa enunte si defineasca modul de propagare a luminii, reflexia totala, apertura

- Sa enunte diferentele dintre tipurile de fibre optice (single-mode si multimode) si

- Sa selecteze tipul corect de mediaconvertor in functie de tipul fibrei optice utilizate

- Sa identifice tipurile de aparate de masura pentru FO si specificul de utilizare al

- Sa execute si verifice conexiuni optice utilizand patch-cord-uri si conectori de diverse

- Sa instaleze si testeze si circuite de date utilizand echipamente de tip mediaconvertor

- Sa enunte si sa aplice principalele notiuni de protectia muncii pentru lucrul cu fibrele

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

In cadrul Romtelecom, cu ajutorul fibrei optice se realizeaza legaturile cu alti operatori, se

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

1.1. Caractertistici fizice ale luminii

Legea reflexiei spune ca unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta.

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Raza 1: raza incidenta, inclinata cu unghiul Θ1 fata de normala

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Raza 1: raza incidenta

La suprafata de separatie, raza de lumina se imparte:

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

1.1.3. Reflexia interna totala

1.2. Principiul de transmitere a semnalelor prin fibra optica

1. Imunitate la cimpuri electromagnetice perturbatoare;

Un sistem de transmisie prin fibra optica este compus din:

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Ghidul optic contine urmatoarele elemente cablul optic, repetoare-amplificatoare si echipamentul de

2. Parametrii optici ai fibrelor optice

Structura unei fibre optice tipice:

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Controlul unghiului de incidenta se realizeaza prin:

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

1. Atenuarea are mai multe cauze:

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Unghiul critic pentru separatia Sticla –

Fenomenul de reflexie interna totala si apertura numerica

3. Analiza pierderilor pe circuitul optic

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Estimarea se numeste "Bugetul de pierderi" si se calculeaza folosind pierderile tipice datorate

Cum se calculeaza un buget de pierderi

Pierderea circuitului de FO Pierderea circuitului de FO

Iesire emitator Pierderea din

Atenuare totala 1310 1550

4. Constructia cablurilor de fibra optica

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

5. Tipuri de fibra optica

5.1. Fibra multimode

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

5.2. Fibra single-mode

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Caracteristicile dimensionale ale fibrelor optice multimode si single-mode (diametru core/cladding)

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Transmitatorul receptioneaza datele de la switch-uri sau routere ca semnale electrice, apoi le

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

Acest document este confidenţial – clasificare internă Romtelecom

7.1. Tipuri de conectori FO