Cuprins

Introducere......................................... 2
FTTx Notiuni generale........................................3
Straturile rtelei............................................................9
Topologii FTTx...................................................................................................10
Modele de afaceri................................................................................................11
cheiere.Bibliografie...........................................................................................13















INTRODUCERE
Telecomunicaiile joac un rol esenial n dezvoltarea unei societi i de
asemenea influeneaz stilul de via al oamenilor. Acesta este motivul pentru care
reelele de telecomunicaii au nregistrat un progres constant, iar n ultimul timp chiar
spectaculos.
Sunt create permanent noi servicii, sunt dezvoltate noi tehnologii i noi reele care
s fac fa cerinelor pieii de servicii de telecomunicaii.
Actualmente reelele trebuie s fac fa acestor cerine de cretere a traficului, a
cerinelor de band impuse noilor servicii i a concurenei deosebite aprut dup
realizarea pieei de telecomunicaii.
Noile tehnologii, utilizate n comutaie, transmisiuni, semnalizare, procesarea
detelor distibuite, managementul reelelor, au fcut posibil crearea rapid a unor
reele fiabile i creterea inteligenei lor.
n condiiile liberalizrii i a creterii competiiei este necesar gsirea unor soluii
care s permit creterea calitii i reducerea timpului de dezvoltare de noi servicii,
pentru ca s existe probabilitatea servirii unui numr ct mai mare de utilizatori i
asigurarea unei multitudini de servicii de bun calitate.
n lucrarea dat mi propun s analizez una dintre tehnologiile FTTx, i anume
analiza referindu-se la principiile de baz ale acesteia, avantajele, protocoalele,
arhitectura reelei.







FTTx: Notiuni generale.
Ce este FTTx ? "FTTx - Fiber To The [x]". Sub [x] se subnelege locul de la
sfritul conexiunii optice din partea abonatlui. FTTx Technology. se bazeaz pe trei
tehnologii principale.
FTTH (Fiber To Home), fibra la domiciliu, o cas particular, personal n
care locuiete familia mea. n nelegerea SUA i Canada Home - aceasta
este o, cas personal cu ternul su.
FTTB (Fiber To Building ), fibra la cldire (construcie).
FTTC (Fiber To Curb) fibra la case de grup, sau la un nod de distribuie.
n cazul n care FTTH este o variant de tehnologie promitoare, dar relativ
scump. Soluia FTTB este tehnologie "opimal", cel mai convenabil pentru oraele
de dimensiuni medii i mari.
De obicei prin tehnologie FTTB se nelege penetrarea profunda de optica pin la
abonat n conformitate cu aceast tehnologie echipamentul instalat n cldire
deservete n medie de la 100 pna la 250 de abonai (de exemplu, o casa 9 ... 12
etaje cu 4 ... 6 scri). Exist mai multe opiuni pentru FTTx, dintre ele se pot distinge:
FTTH - Fiber To The Home (fibra pn la apartament);
FTTB - Fiber To The Building (fibra pn la cldire),
i opiuni, care n esen nu aduc schimbri majore, in varianta FTTH si FTTB :
FTTO - Fiber To The Office (fibra pn la birou);
FTTC - Fiber To The Curb (fibra pn la dulapurile de cablu);
FTTCab - Fiber To The Cabinet (analog FTTC);
FTTR - Fiber To The Remote (fibra pn la concentratorul dirijat de la distan,
hub);
FTTOpt - Fiber To The Optimum (aducerea de fibre la punctul optim);
FTTP - Fiber To The Premises (fibra pn la punctul de prezen a clientului);
FITB - Fiber n Building (organizarea reelei de distribuie n interiorul cldirii)


Bloc locativ
NOD
NOD
NOD
NOD
ECHIPAMENT
DE DISTRIBUTIE
X>300M
X<300M
FTTN
FTTC
FTTB
FTTH
Cablu optic
Cablu cupru

Fig.1 Diferena esenial intre tehnologii FTTx
Daca s analizm mai detaliat ultimile dou opiuni putem distinge urmtoarele.
Cnd se folosete varianta de FTTB fibr optic este adus n cas, de obicei, la
parter sau la mansarda Figura 2, (ceia ce este mult mai eficient din punct de vedere
economic) i n acel loc se va conecta echipamentul activ, dispozitivul ONU (Optical
Network Unit). De partea operatorului este instalat alt echipament optic de linie
terminal OLT (Optical Line Terminal). OLT este dispozitivul primar i definete
parametrii de schimb de trafic (de exemplu, intervale de recepie / transmisie) cu
dispozitivele ONU istalate la abonat (sau ONT, n cazul de FTTH).
Reeaua de distribuie n continuare pentru conectarea abonailor n casa este
ndeplinit cu cablu din cupru UTP "perechii de fire rsucite". Aceast abordare este
necesar s se aplice n cazul de instalare a reelei n cldiri de apartamente i centre de
afaceri de clasa medie. Operatorii de telecomunicatii erau cointeresai s dezvolte
reele FTTB pn acum numai n oraele mari, dar n perspectiv utilizarea acestei


tehnologii are premise de termen lung. n FTTB nu este nevoie de a trasa cablul de
fibr optic scump cu un numar mare de fibre, ca n cazul FTTH.
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
Cablu optic
Cablu UTP
OLT
OLT
OPTICAL LINE TERMINAL
ONU ONU
ONU OPTICAL NETWORK UNIT
ehternet
PORT EHTERNET

Fig.2 Tehnologii FTTB
Aa cum am menionat, FTTH subinelege aducerea de fibr la apartament sau n
cas privat pin la utilizatorii finali. Exist dou tipuri de organizare a reelei FTTH:
bazate pe Ethernet i bazate pe PON (Passive optical network).
n soluia FTTH bazat pe Ethernet pentru comutarea liniilor, nseamn utilizarea
de switch-uri cu porturi optice sau transceivere optice. Comutatoarele formeaza o
reea cu topologia "inel Ethernet (GE sau 10GE), sau topologia unei stele i sunt
situate la etajul tehnic, subsol sau mansarda (n funcie de modul n care a fost trasat
cablu optic n cladire). Dispozitivele utilizatorul final sunt conectate direct la switch-
uri care indeplinete comutarea. Aceast abordare furnizeaz un nivel nalt de
fiabilitate din contul redundanei de canale optice, i asigur continuitatea cu
infrastructura existent de "cupru". Dezavantajele caracteristice pentru variant de
Ethernet FTTH include limea de band ngust i posibiliti restrnse de
scalabilitate.


ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
ehternet
Cablu optic
OLT
OLT
OPTICAL LINE TERMINAL
ONU ONU
ONU RAMIFICATOR OPTIC
ehternet
PORT EHTRNET

Fig.3 Tehnologii FTTH
Pentru a implementa FTTH n soluia bazat pe PON (Passive optical network)
este necesar de efectua distribuia abonailor cu cu fibre optice folosind ramificatoare
optice pasive (repartitoare), cu factor de divizare de la 1:2 pn la 1:128.
ntr-o reea optic PON standard din partea furnizorului sunt folosite OLT (Optical
Line Terminal), iar de partea abonailor sunt folosite dispozitive de ONT (Optical
Network Terminal). ONT reprezint un dispozitiv mult mai sofisticat dect CPE, care
este utilizat ntr-o soluie Ethernet. n plus fa de funciile principale de a oferi acces
n band larg i servicii de suport, ONT ar trebui s sprijine adugtor:
protocole de control al accesului pentru PON;
module optoelectronice de tip laser cu mod de lucru in rafale (burst-mode
lasers), care furnizeaz date numai la intervale de timp specificate de
terminalul OLT,
creterea semnificativ a puterii de semnal (pentru a lua in considerare
pierderile de pe separatoare, ramificatoare ,etc),
criptare,
productivitate i eficient maxim;


Aceste caracteristici suplimentare sunt responsabile pentru costul semnificativ
mai mare pentru dispozitivele ONT a arhitecturii PON, dect dispozitivele CPE in
cazul variantei Ethernet FTTH.
Pn n prezent, soluia FTTN este folosit n principal ca ca o soluie de buget i
este pus n aplicare, rapid n cazul n care exist o infrastructur de reea de
distribuie de "cupru" atunci cnd trasarea cablului optic direc pn la abonat este
neprofitabil. Toat lumea este familiarizat cu problemele legate de aceast decizie:
calitatea medie a serviciilor, reducerea semnificativ a vitezei i numruli redus de
conexiuni ntr-un singur cablu, din cauza unor probleme specifice cablurilor de cupru
instalate n canalele de canalizare ,
FTTC - aceasta este o versiune mbuntit a FTTN, lipsit pe mare msura de
neajunsurile acesteia din urm. n cazul FTTC se utilizeaz cea mai mare parte
cabluri de cupru plasate n interiorul cldirilor, care n general nu sunt afectate de
probleme legate de apele supterane din canalizarea de telefonie, cu linii lungi i cu
calitatea de fire de cupru folosit, care permite viteze de transmisie mai mare pe
poriunea de cablu de cupru existent.
FTTC este destinat n principal pentru operatorii care folosesc deja tehnologia
xDSL, sau PON, i operatorii care folosesc infrastructura de cablu coaxial: punerea n
aplicare a acestei arhitecturi va permite acestora de a reduce costurile i de a crete
numrul de utilizatori deservii, i de a aloca pentru fiecare dintre ei lime de band
mai mare. n regiunea post sovietic, acest tip de conexiune este adesea folosit de
mici operatori a reelelor Ethernet. Acest fapt se datoreaz din cauza costurilor mai
mici in soluii de cupru i faptul c instalarea i montarea de cablu optic necesit
specialiti de nalt calificare.
Este evident c domeniul servicii planificate i puse in aplicare de ctre operator
dicteaz opiunile necesare pentru furnizarea de lime de band i are un impact
direct asupra alegerii tehnologiei FTTx. Cu ct este mai mare viteza de acces i cu ct
este gam mai mare de servicii, cu att mai aproape ar trebui s fie abonatul de
terminalul de fibr optica, i atunci devine adecvat necesitatea de a utiliza tehnologia
FTTH. n cazul n care prioritatea este de a menine infrastructura existent i
folosirea echipamentelor deja utilizate, cea mai buna alegere ar fi FTTB.
Arhitectura FTTB este cea mai popular, deoarece construcia reelelor FTTx
bazate pe Ethernet (ETTH) este adesea singura posibilitate posibil din punct de
vedere tehnic. n plus, diferena dintre opiunile in structura de cost pentru a crea o
reea FTTC i FTTB este relativ mic, dar cheltuielile de exploatare n reeaua FTTB
este mul mai mic iar capacitatea de transmisie mult mai mare. Arhitectura FTTB
domin n casele nou construite i la marii operatori de telecomunicaii, n timp ce
FTTH vor fi vndute doar la proprietarii privai cu construcii joase. Acest lucru se
datoreaz n primul rnd costului de punere n aplicare semnificativ mai mare n
comparaie cu costul de reea FTTC / FTTB.


Fr echivoc n favoarea soluiilor FTTH sunt experi de la Motorola. Ei au
comparat durata ciclului de via a investiiilor n oricare tehnologie de acces i au
corelat cerinele de cretere n lime de band i canale de acces. Analiza arat c,
dac tehnologia care pune bazele pentru segmentul de reelele de acces de astzi, va fi
arta imposibilitatea de a oferi o vitez de 100 Mbit / s n anii 2013-2015, nvechirea
echipamentelor se va ntmpla nainte de sfritul ciclului de investiii. Operatorul
trebuie s in neaprat cont de aceste date, altfel risc s devin vulnerabil in faa
concurenilor, din simpla dorin a utilizatorilor de a primi toate serviciile de o clas
mai mare.
Experii Alcatel-Lucent enumra urmtoarele avantaje a arhitecturei FTTH:
din toate opiunile FTTx anume FTTH furnizeaz lime de band mai
mare;
un sistem complet standardizat i opiunea cea mai promitoare;
soluiile FTTH pot oferi servicii clientilor masivi la o distanta de 20 km de
centrul de comunicare;
acestea permite reduceri semnificative in costurile de exploatare - prin
reducerea zonelor incperilor tehnice (care sunt necesare pentru
echipamente), prin reducerea consumul de energie i costurile efective de
suport tehnic.

Dezvoltarea pieei FTTx n ara noastr, este impus nu numai de cererea tot mai mare
fa de coninutul de calitate, efectul i factorul att de important in dezvoltarea sa o
are creterea numrului de proiecte de construciie pe scar larg (n special n oraele
mari) i creterea concurenei ntre furnizorii de acces n band larg.
Dmitri Butmalay, director de companie IBS , cu privire la observaiile sale,
privind schimbrile semnificative n nevoile operatorilor susine, dac mai nainte un
operator ar fi construit o reea pentru a oferi servicii de MPLS-VPN pentru utilizatorii
corporativi i servicii de acces Internet pentru utilizatorii privai, acum se mut
accentul pe meninerea acesteii reele de abonai oferindu-le servicii suplimentare - n
special, IP-TV i video la cerere (VOD).
Punerea n aplicare a conceptului de triple play necesit cel puin 30 - 50 Mbps
per abonat toate cerintele pentru viteza de acces majorat, este posibil numai cu
aplicarea fibrei optice. Prin urmare, mai devreme sau mai trziu toate reelei de
abonai urmeaz s fie transferate in reele optice, iar alte tehnologii, de fapt, sunt o
serie de opiuni in tranziie



Straturile retelei
O retea FTTH poate cuprinde mai multe straturi: infrastructura pasiva, cuprinzand
conducte, cabluri, cutii de jonctiune si alte elemente pasive; infrastructura activa
cuprinzand echipamentele alimentate cu energie electrica; serviciile de vanzari cu
amanuntul ce ofera servicii cum ar fi cele de acces la internet sau IPTV catre abonati
prin retea si nu in ultimul rand utilizatorii finali. Uneori mai poate fi inalnit un strat
aditional, acela al continutului oferit, situat peste stratul serviciilor si cel al abonatilor.
Acesta poate fi exploatat comercial de furnizorii de servicii "over-the-top"*.
Aceasta structura are implicati in felul in care functioneaza si sunt organizate retelele
FTTH. De exemplu:
Infrastructura pasiva ce cuprinde elementele fizice ale retelei necesara pentru
construirea retelei de fibra. Aceasta cuprinde cablurile de fibra optica, santurile,
conductele si stalpii pe care se face instalarea lor, cutiile de jonctiune, odf-uri, patch
panel, dischetele pentru sudura si asa mai departe. Entitatea responsabila de acest nivel
ar trebui in mod normal sa fie responsabila si pentru planificarea traseelor, obtinerea
drepturilor de acces pentru constructia retelei precum si pentru lucrarile civile necesare
pentru instalarea fibrei.
Reteaua activa se refera la echipamentele electronice necesare atat pentru utilizarea
infrastructurii cat si pentru sistemele de suport operational necesare
comercializarii. Partea responsabila de acest nivel va proiecta, constru si utiliza partea
de echipamente active ale retelei.
Serviciile de vanzari incep sa fie implicate in momentul in care infrastructurile pasiva
si activa devin operationale. Acest nivel se ocupa cu prezentarea catre consumatori,
persoane fizice si firme, a serviciilor oferite prin retea, cum ar fi accesul de baza la
internet sau alte servicii avansate, gen IPTV. In afara de suportul tehnic, entitatea
responsabila cu acest nivel se ocupa de atragerea clientilor, strategii de marketing si
consilierea clientilor.
Fiecare nivel al retelei are o functie corespondenta. Proprietarul retelei este
responsabil de primul nivel, desi acesta poate subcontracta constructia retelei catre alte
firme. Operatorul de retea detine echipamentele active in timp ce serviciile de vanzari
cu amanuntul sunt acoperite de furnizorii de internet.
Aceste functii pot fi indeplinite de departamente in cadrul aceleiasi compantii sau pot
fi detinute de operatori diferiti. De asemeni, aceeasi organizatie poate opera diferite
straturi ale retelei in arii geografice diferite, functie de piata locala si existenta
potentialilor parteneri de afaceri.






Topologii FTTx
Pentru a specifica interoperarea infrastructurii pasive si active, este important sa se
faca o distinctie clara ntre topologiile utilizate pentru instalarea de fibre optice
(infrastructura pasiva) si a tehnologiilor folosite pentru a transporta date prin fibre
optice (echipament activ) .
Cele mai utlizate topologii sunt:
punct-la-multipunct, care este adesea combinata cu o retea (PON) pasive optical
network;

Fig.4 Topologie punct la
multipunct folosind tehnologie
PON

punct-la-punct, de obicei, folosind tehnologii de transmisie tip Ethernet si echipamente
de retea active.

Fig. 5 Topologie punct la
multipunct folosind echipamente
de retea active.



Topologia punct la multi punct - foloseste fibra optica si splittere optice care asigura
legatura intre abonat si POP. Astfel practic cu o fibra optica care pleaca din POP se pot
conecta mai multi abonati. Topologii punct la punct - asigura o legatura directa si
dedicata pe fibra optica ntre POP si abonat. Aceasta topologie poate include, de
asemenea, tehnologii PON prin plasarea splittere pasiv optic n nodul de acces PON =
PASIVE OPTICAL NETWORK.
Topologia punct-la-punct foloseste fibre dedicate intre POP si abonat, fiecare abonat
este conectat direct printr-o fibra optica dedicata. Cele mai multe implementari FTTH
punct-la-punct folosesc Ethernet dar pot fi folosite si alte sisteme de transport (ex.
ATM, SDH).
Modele de afaceri
Modelul traditional in telecomunicatii se bazeaza pe integrarea pe verticala, in care o
singura entitate controleaza toate nivelurile retelei. Acest caz este intalnit frecvent in
cazul operatorilor majoritari pe piata, cum ar fi Orange in Franta, Telefonica in Spania
si Verizon in Statele Unite.
La celalalt capat al spectrului se afla separarea completa a proprietatii pe fiecare strat
al retelei, cum este cazul in unele zone ale Olandei unde Reggefiber controleaza
infrastructura pasiva, BBNed administreaza reteaua activa si furnizeaza accesul en
gros la retea, serviciile cu amanuntul catre abonati fiind facut prin diversi alti furnizori
de servicii.
Se pot intalni urmatoarele modele de business FTTH:
-Integrate pe verticala - un operator controleaza toate cele tei niveluri ale retelei si in
consecinta, daca un al alt operator este interesat sa intre pe piata in aceeasi zona el
trebuie sa isi construiasca propria infrastructura, sa o gestioneze si sa isi vanda
serviciile catre abonat. Acest model este o forma clara de concurenta a
infrastructurilor.
-Partajarea pasiva - este utilizata o singura infrastructura pasiva care este detinuta de
un singur proprietar. Straturile activ si de servicii sunt detinute de alte organizatii. Un
nou furnizor de servicii intrat pe piata poate folosi aceeasi infrastructura ca si unul deja
existent, dar ar fi necesare investii in echipamente active, servicii si activitati de
conectare a abonatilor.
-Partajarea activa - o singura entitate detine infrastructura pasiva si activa si opereaza
pe reteaua activa. Detinatorul acestei infrastructuri ofera servicii de acces en gros catre
diversi operatori cu amanuntul, acestia concurand intre ei pentru abonati.
-Separata integral - proprietatea asupra nivelurilor retelei este separata. Fiecare nivel
este detinut de o alta entitate, proprietarul infrastructurii producand venituri prin
asigurarea accesului la aceasta catre unul sau mai multi operatori de retea, care la
randul lor vand servicii de acces en gros catre furnizorii de servicii cu amanuntul.


Profitul unui proprietar de retea FTTH poate fi obtinut din oricare din cele trei niveluri
din lantul de valori. Fiecare model de afacere ofera propriile oportunitati si propriile
provocari, care pot fi rezumate ca ma jos:
Pros Cons
Integrate pe verticala Control asupra veniturilor
Operatiuni complexe si risc
mare de executie.
Operator de servicii en
gros
Obtinerea profitului cu
valoare modesta a investitiilor
Operatorul trebuie sa fie atat
credibil din punct de vedere
tehnic cat si flexibil. Operatorii
mici pot depune eforturi
consistente datorita lipsei
reglementarilor comerciale si
operationale in domeniu.
Proprietar de
infrastructura pasiva
Operatiuni simple
Aproximativ 50% din
potentialul veniturilor.
Lipsa controlului direct asupra
veniturilor si a comercializarii
catre abonat.
Existenta diferitelor modele de afaceri au deschis piata FTTH catre organizatii altele
decat operatorii traditionali de telecomunicatii, incluzand furnizorii de electricitate,
asociatiile de proprietari precum si autoritatile locale.












NCHEIERE

Noile tehnologii, utilizate n comutaie, transmisiuni, semnalizare, procesarea
detelor distibuite, managementul reelelor, au fcut posibil crearea rapid a unor
reele fiabile i creterea inteligenei lor.
n sens larg FTTx ntruchipeaz toate tehnologiile de generaie nou. FTTx este o
soluie de reea complet cu arhitectura de sistem distribuit, deschis. Ea furnizeaz
toate tipurile de servicii n continu dezvoltare ce se ntind de la nivelul central la
nivelul de acces, de la reeaua fix la reeaua mobil.
Odat cu maturizarea tehnologiei FTTx serviciile bazate pe pachete vor nregistra
o cretere spectaculoas.

BIBLIOGRAFIE

1. , . . .
, 1993 .
2. .., .., ..
. ,
-, 1993. . 42.
3. Gil Held Kent Hundley CISCO Arhitecturi FTTx. USA, 2002.
4. Condrea S. Bazele telecomunicaiei. Bucureti: MATRIX.ROM, 1999.
5. Hricev E. Managementul firmei. Chiinu: ASEM, 1999.






Universitatea Tehnic a Moldovei
MINISTERUL EDUCAIEI I TIINEI AL REPUBLICII MOLDOVA
FACULTATEA DE RADIOELECTRONIC I TELECOMUNICAII
CATEDRA TELECOMUNICAII



Dare de seam
Lucrare individuala
Disciplina: Sisteme de transmisiune multiplexe
Tema: Sisteme FTTx


A efectuat st.gr TLC-101 Bodiu C.
A verificat dr.conf. Nemereno L.



Chiinu 2014