FABRICAȚIA ȘI MONTAJUL ÎN

MECATRONICĂ CU SISTEME
FLEXIBILE
Prof. dr. ing. Simona LACHE

Catedra de Mecanică Fină și Mecatronică

slache@unitbv.ro

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Cuprins
1. Introducere în sistemele flexibile de fabricaţie: modelul
unei întreprinderi, concepte moderne în fabricaţie,
echipamente flexibile de fabricaţie
2. Elemente de conducere numerică: definiţie,
caracteristici, tipuri de ECN, programarea numerică a
MUCN.
3. Comanda şi controlul fluxurilor de materiale în cadrul
SFFA: arhitecturi de comandă şi control, dispozitive de
intrare/ieşire, categorii de informaţii, sisteme de
identificare şi urmărire a materialelor, vehicule pentru
transportul materialelor, sisteme de depozitare.
4. Reţele de comunicaţie şi standarde de protocol:
structuri de comunicaţie,metode de acces, modelul de
referinţă ISO-OSI, aplicaţii în fabricaţia flexibilă.
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Bibliografie
1.LACHE, S.: Sisteme flexibile de fabricaţie
şi asamblare, Editura Universităţii
Transilvania Braşov, 2002, ISBN 973-
9474-56-X.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 1.
INTRODUCERE ÎN
SISTEMELE FLEXIBILE
DE FABRICAŢIE

Universitatea Transilvania din

Brasov
Universitatea Transilvania din
Brasov
 1.1 Modelul unei întreprinderi

Sursa: www.moxa.com
Universitatea Transilvania din
Brasov
 Bază de date cu produse
Metode de proiectare Activităţi specifice SFF
Algoritmi de
Descrierea proiectare
produsului
Proiectare
Comenzi Desene de execuţie
Mijloace de fabricaţie
Metode de prelucrare
Algoritmi de elaborare a tehnologiilor
Noi metode de
Planificarea Plane de operaţii
prelucrare
producţiei Resurse ale întreprinderii
Algoritmi de ordonanţare

Modificări în Orare de fabricaţie

orarele de Ordonanţare
Algoritmi de achiziţionare
fabricaţie

Deviz Comenzi de vânzare

e Fabricaţie
Comenzi ale întreprinderii
Algoritmi de control
Performanţele
Parametrii de echipamentelor
Controlul
control
Calitatea fabricaţiei Cerinţe de calitate
produsului Indicatori de productivitate
Calitate

Cerinţele clientului Controlul

privind calitatea calităţii

Universitatea Transilvania din

Brasovde producţie moderne [26]
Fig. 1.2 Activităţile principale caracteristice sistemelor
• O comandă din partea beneficiarului poate fi pentru un produs standard
al întreprinderii sau pentru un produs modificat la cerere. În cel de-al
doilea caz, descrierea caracteristicilor produsului dorit este prezentată
compartimentului de PROIECTARE. Cu ajutorul metodelor şi algoritmilor
specifici sistemelor CAD se realizează modelul produsului. Ieşirile
activităţii de proiectare constau în desenele de execuţie şi programele
pentru realizarea reperelor pe maşinile unelte cu comandă numerică.
• Următoarea activitate o reprezintă PLANIFICAREA proceselor de
fabricaţie. În această etapă se consultă baza de date cu mijloacele de
fabricaţie şi procedeele de prelucrare, în scopul elaborării procesului
tehnologic de prelucrare (pentru repere), respectiv de asamblare (pentru
întregul produs).
• După obţinerea planurilor de operaţii, se activează funcţia de
ORDONANŢARE, prin care se urmăreşte elaborarea unui program de
fabricaţie astfel încât să poată fi respectate datele de livrare impuse prin
contractul cu beneficiarul.

Universitatea Transilvania din

Brasov
• Programul de fabricaţie constituie element de intrare în procesul de
lansare în fabricaţie a produsului, respectiv FABRICAŢIA propriu zisă. În
această etapă sunt lansate în fabricaţie toate reperele ce trebuie realizate
pentru obţinerea produsului finit. Materiile prime / semifabricatele, sunt
orientate şi fixate în maşinile-unelte cu comandă numerică, fiind
prelucrate secvenţial, conform planului de operaţii, în vederea obţinerii
formei, preciziei dimensionale şi calităţii suprafeţelor prevăzute în
documentaţia tehnologică. Asamblarea reperelor astfel obţinute se
realizează cu ajutorul roboţilor industriali. Programele de comandă
numerică pentru obţinerea traiectoriilor cerute sunt introduse în maşinile-
unelte iar prelucrarea reperelor este simulată pe ecranul maşinii. Pentru
obţinerea condiţiilor de calitate impuse, se stabilesc şi se transmit maşinii
anumiţi parametri de CONTROL.
• Activitatea de VERIFICARE constă în compararea calităţii obţinute cu cea
impusă prin documentaţia tehnologică şi cu cerinţele beneficiarului,
propunându-se, dacă este necesar, unele corecţii. Mai mult, prin această
activitate se verifică şi performanţele echipamentului tehnologic (maşină-
unealtă, dispozitiv, sculă) utilizat, indicându-se eventualele surse de erori
şi propunându-se, de asemenea, corecţii.
Universitatea Transilvania din
Brasov
• Informaţiile de tip feedback despre utilizarea resurselor şi
despre calitatea produselor sunt reorientate către toate
activităţile de la nivelele ierarhic superioare.
• Aceste informaţii pot fi utilizate după cum urmează:
– apariţia unui defect în produs se poate datora unei proiectări
necorespunzătoare, ceea ce înseamnă ca trebuie îmbunătăţită
activitatea de proiectare.
– utilizarea ineficientă a echipamentului de fabricaţie poate fi din
cauza alegerii unei variante incorecte de proces tehnologic, ceea ce
necesită reconsiderarea activităţii de planificare.
– se poate întâmpla ca programul de fabricaţie să nu poată fi respectat
din cauza apariţiei de defecţiuni la maşinile unelte care realizează
unele repere, ceea ce implică apelarea la furnizori externi.
– se poate întâmpla ca procesul de prelucrare să nu se desfăşoare
în condiţiile de calitate şi productivitate stabilite, situaţie în care este
necesară reglarea maşinii-unelte sau stabilirea unor noi parametrii de
control pentru aceasta.
Universitatea Transilvania din
Brasov
Mod de funcţionare al activităţilor
în cadrul SFF
Date de intrare
permanente

ACTIVITATE

Date 1 2
de Date de
intrare Buffer Buffer ieşire
curent de intrare Proces de ieşire
e

Fig. 1.3 Flux de informaţii / materiale, în cadrul activităţilor de producţie

Flux de
decizie
Punct de
Flux de informaţie / materiale decizie

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Exemplu 1: Procesul informaţional pe care îl
presupune ordonanţarea reperelor în
vederea fabricaţiei
• Elementele de intrare sunt, în această situaţie, categoria de repere care
trebuie fabricate şi maşinile-unelte disponibile.
• Respectivele informaţii sunt stocate în buffer-ul de intrare din memoria
sistemului de calcul.
• Activitatea este declanşată prin trimiterea unui semnal de pornire către
punctul de decizie 1, semnal care atestă prezenţa informaţiilor necesare
(elementele de intrare menţionate mai sus) în sistem.
• După realizarea activităţii curente şi obţinerea rezultatelor, acestea sunt
stocate în buffer-ul de ieşire din memoria calculatorului.
• Concomitent, se emite un semnal în punctul de decizie 2, semnificând
terminarea activităţii curente, semnal ce poate declanşa, în continuare, o
altă activitate.

Universitatea Transilvania din

Brasov
 Exemplu 2:
Activităţile de prelucrare a materialelor

• Fie o activitate reprezentată de operaţia de strunjire pentru care materia

primă/ semifabricatul este stocat în buffer-ul de intrare.
• Sistemul de comandă şi control trimite un semnal în punctul de decizie 1,
care atestă prezenţa semifabricatului în magazia de materiale.
• Punctul de decizie 1 primeşte şi un semnal de feedback de la maşina-
unealtă (strung) care este pregătită pentru execuţia operaţiei.
• În aceste condiţii, semifabricatul este transportat din magazie către
maşina-unealtă, în vederea prelucrării.
• După execuţia reperului se generează un semnal în punctul de decizie 2
pentru a informa sistemul de comandă şi control asupra încheierii activităţii
de prelucrare a piesei.
• Această informaţie este utilizată pentru a transfera reperul executat către
magazia de piese finite.
Universitatea Transilvania din
Brasov