Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii

Proiect AQPS

S.C. Automobile Dacia S.A.

Profesor coordonator:
Dijmarescu Cristina

Student:
Pandele Andreea
Grupa 631 CB
 Tema de proiect:

Să se elaboreze documentele calităţii în vederea corelării cerinţelor specifice cu metodele

de lucru şi si standardele in vigoare in cadrul firmei

S.C. Automobile Dacia S.A.

CUPRINS

Nr.
Capitol Pagina
crt.

1. Firma în mediul economic. Organigrama 3

2. Declarația de politică 5

3. Caracterizarea produsului. 6

4. Caracterizarea serviciului. 6

5. Fișa de proces 7

6. Harta Proceselor 7

Elaborarea a 4 proceduri ( două proceduri de sistem și două de 8

7.
lucru)

8. Bibliografie 21
 1. Firma in mediul ergonomic

Prezenatrea firmei

Constructia Uzinei de Autoturisme Pitesti a inceput in 1966, la Colibasi, judetul Arges. Dupa ce in anul 1968, se
semneaza un contract de licenta intre statul roman si Renault se incepe procesuld e fabricare al modelului Dacia 1100, urmat
de Dacia 1300 in anul 1969. In perioada care a urmat, Dacia a dezvoltat o gama larga de modele care cuprindea mai multe
tipuri de vehicule de persoane siutilitare.

Dupa 1978, Dacia a continuat autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault12, reusind ca in 1995
sa lanseze primul autoturism de conceptie 100% romaneasca.

In 1998,intreprinderea a obtinut Certificatul de atestare a Implementarii Sistemului CalitatiiISO 9001 si a inregistrat

recordul de productie (106.000 unitati).

In iunie 1999 se semneaza contractul de privatizare al societatii Dacia si aceasta devine omarca a Grupului Renault,
avand ca principala misiune sustinerea dezvoltarii grupului pe pieteleemergente.

Un an mai tarziu are loc lansarea modelului Dacia SuperNova, reprezentand primaconcretizare a colaborarii
franco-romane, un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault.

Obiectivele pe termen lung ale colaborarii dintre Renault si Dacia au fost:-producerea unui vehicul nou destinat
pietelor emergente,-marirea productivitatii,

-producerea de automobile de calitate Renault la preturi scazute.

Renault a investit peste 600 milioane de euro in echipamentele de productie ale uzinei Dacia de la Pitesti , care astazi
respecta cele mai inalte standarde ale uzinelor din cadrul grupului Renault.

Obiectivul grupului Renault este de a transforma Dacia intr-o marca recunoscuta pe planinternational pentru
modernitatea si accesibilitatea produselor sale, Logan fiind prima etapa inconstruirea unei game complete.

In aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza.In 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan. In 2005
este inaugurat Centrul de ExportCKD (ILN). Datorita modelului Logan, Dacia isi depaseste in 2005 toate recordurile sale
anterioare de productie (172.000 de unitati) si vanzari (164.000 de unitati).

In 2010,Dacia isi propune sa patrunde pe pietele europene cu modelul Duster, un model 4X4 robust, fiabil si usor de
intretinut, destinat clientilor care au nevoie in utilizarea cotidiana de unvehicul cu capacitati de teren reale. Dacia Duster este
fabricat in uzina din Mioveni. Incepand din primavara anului 2010, el va fi vandut in cele doua versiuni, 4X2
si 4X4, in Europa, in Turcia si intarile din Nordul Africii (Maghreb).
ORGANIGRAMA S.C. Automobile Dacia S.A
 2. DECLARATIA DE POLITICA IN DOMENIUL CALITATII

Compania S.C. Automobile Dacia S.A. a stabilit, documentat si implementat un sistem de

management al calitatii pe care il mentine si il imbunatateste continuu in conformitate cu cerintele
standardului ISO 9001:2001. Implementarea SMC in cadrul organizatiei S.C. Automobile Dacia
S.A. a constituit o decizie strategica a firmei, la baza careia se regasesc:

• cerintele explicite si implicite ale clientilor;

• obiectivele strategice;
• produsele furnizate;
• procesele utilizate.

Procesele identificate in cadrul organizatiei S.C. Automobile Dacia S.A.sunt prezentate sub
forma de harta proceselor. SMC este construit avand la baza modelul „Abordare axata pe proces”
reprezentat conceptual prin procese (activitati) independente, care influenteaza calitatea in diferite
etape. Directorul general administreaza aceste procese in conformitate cu cerintele standardului
ISO 9001:2001 in asa fel incat operarea cat si controlul acestor procese sa fie eficace.

Pentru analiza proceselor si a rezultatelor obtinute precum si pentru imbunatatirea continua

a activitatii directorul general utilizeaza metode adecvate, cum ar fi:

 autoevaluare (audituri interne, autocontrol, etc.);

 analiza efectuata de management.

Procesul de imbunatatire continua a SMC din cadrul organizatiei S.C. Automobile Dacia
S.A. implica:

- evaluarea situatiei existente;

- selectarea zonei de imbunatatit;
- identificarea problemei aparute in proces;
- analiza cauzelor aparitiei problemei;
- adoptarea de actiuni corective sau preventive;
- evaluarea proceselor in urma aplicarii actiunii corective si preventive.

Am numit Director tehnic-calitate pe domunul Santiago Sanchez Galvan.

Am delegat directorului tehnic-calitate autoritatea si responsabilitatea pentru a asigura

implementarea si mentinerea SMC descris in MC SI SMC si raportarea directorului general date
despre functionarea SMC care vor sta la baza analizelor efectuate de management si vor sevi ca
baza pentru imbunatatirea continua a MC si SMC
 Directorul general are intreaga responsabilitate si autoritate pentru a asigura aplicarea
prevederilor MC si SMC, pentru aprobarea tuturor modificarilor si solutionarea problemelor
divergente care apar.

3. CARACTERISTICILE PRODUSULUI

Sistem roata formula 1

-caracteristici tehnice: Puterea motorului,motorizare,Tip cutie de viteze, ,numar de locuri,regim

cuplu maxim,tip injectie,carburant,dimensiunile

-caraceristici economici: Pretul,cost al reviziilor si al reparatiilor,cost al pieselor de schimb si al altor

material de intretinere

-caracteristici psiho-senzoriale: culoarea,zgomotul in mers si stationare,forma,grad de confort

-disponibilitatea: fiabilitatea,mentenanta,service

4. CARACTERISTICILE UNUI SERVICIU

Servirea clienţilor este considerată un instrument concurenţial redutabil (puternic, de temut).

Scopul unui sistem logistic integrat este de a servi clienţii la fel de bine sau mult mai bine decât
concurenţii. Servirea clienţilor se referă la asigurarea disponibilităţii produselor pentru clienţi.
Valoarea potenţială a produsului devine efectivă numai în momentul în care produsul intră în
posesia clientului.
Dintr-o altă perspectivă, servirea clienţilor este definită ca un ansamblu de activităţi
intercorelate. Astfel, servirea clienţilor reprezintă lanţul activităţilor de vânzare şi satisfacere a
cerinţelor clienţilor, care începe cu primirea comenzilor şi se încheie cu livrarea produselor la clienţi,
în unele cazuri continuând cu servicii de întreţinere a echipamentelor sau alte forme de sprijin
tehnic. În prezent tot mai mulţi clienţi pun accentul pe o serie de elemente de caracterizare a
nivelului de servire de natură calitativă:

 Consecvenţa

 Flexibilitatea

 Capacitatea de redresare

 Seriozitatea
5. HARTA PROCESELOR
 PROCESE DE BAZA

PROCESE DE REALIZARE A PRODUSULUI

 Pregatirea materialului in vedeerea prelucarii

 Alegerea sculelor si utilajelor
 Control neconformitati
 Audit intern
 Executia propriu-zisa
 Stabilirea nr de operatiuni si ordinea lor
 Ambalarea si trimiterea catre client

SATISFACTIE CLIENT
CERINTE CLIENT

PROCESE SUPORT

 Control domumente si inregistrari

 Manipulare depozitare
 Control infrastructura si mediul de lucru
 Aprovizionare
 Contractare si Instruire
 Comunicare

PROCESE DE MANAGEMENT

Stabilire Cerinte Proiect

Stabilire Politica si Obiective
Planificare
Analize Managment
Resurse Financiare
Resurse Materiale

6. FISA DE PROCES
Furnizori Intrari Activitate Responsabili Iesiri Clienti
Activitate

Producator Materiale Operatiile de Personal angajat Produsul Organizatii

Fabrica Masini fabricare a calificat finit Persoane
Unelte semifabricatului fizice
S.D.V.
Desen
Executie
Fisa de identitate a procesului de fabricare a piesei „Flansa ”

7)PROCEDURI DE PRELUCRARE

Strunjire

1. SCOP

Procedura are drept scop stabilirea proceselor de executie, de control si indicare a

mijloacelor de prelucrare a pieselor.

2. DOMENIU

Procedura se aplica la obtinerea pieselor prin strunjire.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

Referentialul SR EN ISO 9000:2006

Sisteme de Management al Calitatii –Principii fundamentale si vocabular.

Manualul calitatii, cod: MC – 01.

SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de management al calitatii. Cerinte.

SR EN ISO 9000 :2006 - Sisteme de management al calitatii. Principii. fundamentale si

vocabular.

4. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1. Definitii

Strungurile - masini unelte care prelucreaza, prin aschiere, suprafetele corpurilor de rotatie.
La acestea, se mai adauga, uneori si suprafetele elicoidale, plane si chiar poligonale. Miscarea
principala, de rotatie, este efectuata de piesa, iar miscarea secundara (de avans,rectilinie) este
efectuata de cutit.

Cutitul - una dintre cele mai simple si mat raspandite scule aschietoare de metale.Din punct
de vedere constructiv, cutitul consta dintr-un cap, adica partea activa a cutitului si corpul sau tija,
care serveste la fixarea cutitului in portcutitul masinii-unelte.

Capul cutitului are urmatoarele elemente :

1) fata de degajare

2) fetele de asezare

3) taisurile

4) varful cutitului

Fata de degajare - suprafata cutitului pe care aluneca aschiile.

Fete de asezare - se numesc suprafetele indreptate spre obiectul care se aschiaza. Sunt
doua fete de asezare : principala si secundara.

Mecanismele de transmisie - fac legatura dintre motoarele electrice si subansamblele

principale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare. Aceste mecanisme sunt grupate in
cutiile de viteza, de vansuri si filete, in cutia caruciorului.

Mecanismele de comanda - sunt formate din angrenaje si sunt actionate cu

manivele,leviere, manete.

Cutia de viteze - asigura arborelui principal, pe care este montat dispozitivul de fixare a
semifabricatului, treptele de turatie, in limitele 16÷1600 rot/min.

- ap-adancimea de aschiere.
- f-avansul la strunjire.
- kr-unghiul de atac principal.

Restul definitiilor sunt conforme cu SR EN ISO 9000:2001.

4.2. Prescurtari

- PC – procedura conexa
- IL – instructiune de lucru
- MSC – Manualul Sistemului de Management al Calitatii
 - RMC – Reprezentantul Managementului Calitatii

5. RESPONSABILITATI

Directorul tehnic verifica documentatia tehnica de executie si dispune sefului

compartimentului productie-urmarire emiterea comenzii de executie catre santier Directorul
productie verifica documentatia si repartizeaza comanda santierului.,raspunzand de buna
organizare a procesului de productie.

Responsabil cu controlul calitatii ( responsabil CQ ) urmareste aplicarea intocmai a

prezentei proceduri, a proiectelor de executie si reglementarilor tehnice in vigoare si intocmirea
corecta a inregistrarilor calitatii. Seful de santier primeste si verifica comanda de executie,
documentatia de executie si instructiunile specifice de lucru,pe care le transmite inginerului sef
santier, totodata raspunzand si de buna organizare a procesului de productie, de existenta si buna
functionare a utilajelor si sculelor, de asigurarea instalatiilor de forta si iluminat.

Conducatorul punctului de lucru:

- raspunde direct si nemijlocit de cantitatea si calitatea lucrarilor realizate subconducerea sa

si de respectarea termenelor impuse.

- raspunde de instruirea tehnica a sefilor de echipa si a personalului muncitor de

respectarea in executia lucrarilor a prevederilor documentatiei de executie, prezentei proceduri ,
instructiunilor de lucru, reglementarilor tehnice in vigoare.

- nu incepe executia lucrarilor decat daca este in posesia comenzii de executie- raspunde
de utilizarea numai de personal cu calificarea si pregatirea tehnica necesara realizarii lucrarilor.

- se ingrijeste de asigurarea mijloacelor de productie necesare desfasurarii normale

aactivitatii de productie precum si de utilizarea lor judicioasa.

- raspunde de folosirea in realizarea lucrarilor numai a materialelor care corespundcerintelor

de calitate conform documentatiei de executie si numai dupa ce acestea au fost receptionate.

-controleaza direct calitatea executiei si semneaza documentele de certificare a calitatii

lucrarilor realizate.

6. DERULAREA ACTIVITATII

6.1. Prevederi generale

6.2. Tehnologia strunjirii

Strunjirea unei piese dintr-un semifabricat necesita urmatoarele operatii:

 - reglarea strungului pentru obtinerea regimului de lucru optim, adica stabilirea turatiei n,
avansului s si adancimii de taiere t.

- fixarea cutitului ales corespunzator lucrarii care se executa.

- fixarea semifabricatului in strung.

- strunjirea propriu-zisa si controlul piesei.

Prezentarea partilor componente, a mecanismelor si a schemelor cinematice la strunguri

SNA 500x100. Strungurile au trei miscari: miscarea principala (de rotatie), secundara
(deavans,rectilinie)si auxiliara. Miscarile se realizeaza cu ajutorul mecanismelor de actionare, de
transmisie, de comanda si pentru accesorii.

Actionarea strungurilor moderne se face individual cu motoare electrice comandate prin

butoane de la panou.

Mecanismele de transimie fac legatura dintre motoarele electrice si sub ansamblele

principale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare.

Aceste mecanisme sunt grupate in cutiile de viteza, de vansuri si filete, in cutia caruciorului etc.
Mecanismele de comanda sunt formate din angrenaje si sunt actionate cu manivele, leviere,
manete etc.

Accesoriile cuprind instalatiile si dipozitivele auxiliare care pot fi fixe (instalatii de ungere,
racier, iluminat) sau detasabile (dispozitive de fixare a pieselor sausculelor).Toate aceste
mecanisme sunt montate pe un batiu solid.

Cunoasterea constructiei, functionarii si manevrarii strungurilor se poate face usor folosind

schemele cinematice de ansamblu. Aceste scheme prezinta prin semen conventionale lantul
cinematic ce se realizeaza intre mecanismele principale , secundare,auxiliare. Schemele
cinematice se amplaseaza in contorul masinii pentru a fi interpretate mai usor.

FREZARE

1. Scopul procedurii

Prezenta procedura are ca scop eficientizarea si executia in mod corect si conform cu

datele proiectate a procedurii de frezare.Are ca scop stabilirea metodologiei de
prelucrare prin frezare

2. Domeniu

Se aplica tuturor pieselor care necesita prelucrarea prin frezare in conformitate cu

documentatia de executie..Se aplica in sectiile de prelucrari mecanice.
 3. -Documente de referinta

Curs tehnologia materialelor. Standarde:

•SR EN ISO 9001:2015 - Sisteme de management al calitatii. Cerinte ;

•SR EN ISO 9004:2000 - Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru

imbunatatirea performantelor ;

••SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare

Manualul Calitati

4. Definitii si abrevieri

Abrevieri: Prezenta procedura foloseste termeni,definitii de SR EN ISO 9000:2001-Sistemul

demanagement al calitatii.Principii fundamentale si vocabular.

S.D.V-Scule,dispozitive,verificatoare

M.U-Masini-Unelte;

DG-Director General;

RMC-Reprezentantul managementului calitatii;

SMC-Sistemul de management al calitatii;

MC-Manualul calitatii

RAC : Responsabil Asigurarea Calitati

Definitii:

Frezarea-este prelucrarea prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate

cuajutorul unei scule prevazuta cu mai multi dinti, denumita freza. Procesul de aschiere prinfrezare
se caracterizeaza prin faptul ca miscarea principala de aschiere este executata de scula,iar
miscarile de avans sunt executate de semifabricat.

Control - ansamblu de activitati cu caracter operational avand ca scop sa asigure si sa

verifice calitatea unuiprodus in conformitate cu cerintele exprimate.

Inspectie - totalitatea activitatilor de examinare sau testare a caracteristicilor unui produs in

raport cu valorile prescrise pentru caracteristicile respective in norme.

Produs: rezultat al proceselor sau activitatilor .

5. Procedura proriu-zisa:
 Inainte de stabilirea conditiilor de lucru la frezare trebuie avute in vedere urmatoarele
aspecte: forma si dimensiunile semifabricatului, precizia dimensionala si rugozitatea
suprafetei prelucrate, caracteristicile mecanice si starea suprafetei materialului de
prelucrat, natura materialului, constructia si parametrii sculei aschietoare.

Principalele etape ce trebuiesc parcurse in vederea stabilirii conditiilor de lucru la frezare

sunt:

1-Se va examina constructia generala a masinei de frezat

2-Se verifica daca se cunosc documentele

3-Se verifica starea generala a masinii de catre operator inainte de a fii pusa infunctiune

4- Se regleaza adancimea de frezare dorita

5- Alegerea sculei aschietoare- Principalul criteriu dupa care se face alegerea sculei
aschietoare este configuratia geometrica a suprafetiei de prelucrat, precizia dimensionala si
rugozitatea suprafetei, precum si productivitatea prelucrarii.

6- Stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri. Adancimea de aschiere se

masoara pe o directive perpendicular pe planul de lucru si reprezinta protectia portiunii taisului
principal aflat in contact direct cu aschia pe aceasta directive.

7- Stabilirea vitezei de avans- Viteza de avans se alege din monograme si tabele fiind
determinate experimental.

8- Verificarea avansului de aschiere .

Dupa stabilirea etapelor anterioare se executa frezarea propriu-zisa de catre prelucratorul

prin aschiere calificat, acesta avand obligatia sa respecte conditiile impuse de catre documentatia
de executie.

9- Se pune scula electrică cu dispozitivul de frezare montat pe piesa de prelucrat si se

porneste scula electrică.

10- Impingeţi în jos maneta de strângere pentru fixarea adâncimii de frezare si coborâţilent
maina de frezat, până când se va atinge adâncimea de frezare reglată. Eliberaţi din nou maneta de
strângere pentru fixarea adâncimii de frezare, în scopul fixării acestei adâncimide avans.7- Se va
executa frezarea cu avans uniform

11- După încheierea procesului de frezare readuceţi maisina de frezat în poziţia cea mai de
sus.

12- Opriţi scula.

6.Responsabilitatii

Responsabilul calitatii:
 -Raspunde de implementarea procedurii de lucru in activitatea sectie de aschiere,de
instruire a persoanelor care efectueaza operatia de aschiere

-Verifica rezultatele si aproba rapoartele de examinare

Tehnologul:

-Are rolul de a intocmi documentatia tehnica a piesei

Seful sectiei:

-Are rol de a difuza instructiunea de lucru tuturor operatorilor.

- Supravegheaza intreaga activitate din sectie,corectitudinea efectuarii operatiei de frezare

prin prezenta procedura de lucru.

-Confirma corectitudinea rezultatelor finale si isi asuma responsabilitatea in cazul

aparieieunor discontinuitati.

Operatorul:

-Are rolul de a verifica masinile si de a pune in functiune masinile pentru realizarea

proceduriide lucru

-Are rolul de a executa operatia propriu-zisa de frezar

Director general : • aproba planul de aprovizionare cu utilaje ,echipamente , scule , aparate

de masura si control , combustibili si materiale necesare

Responsabilul RAC raspundepentru : • intocmirea procedurii

Responsabilul RMC : • stabileste actiuni corective si / sau de prevenire ; • elaboreaza si

difuzeaza procesul verbal ; • redacteaza si difuzeaza deciziile

7. Inregistrari

Raport de examinare pentru frezare

Desen de executie

Controlul piesei

PROCEDURI DE SISTEM

1. LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA SI APROBAREA

EDITIEI SAU, DUPA CAZ, A REVIZIEI IN CADRUL EDITIEI PROCEDURII OPERATIONALE

Elemente privind
Nr. Numele şi
responsabilii / Funcţia Data Semnătura
crt. prenumele
operaţiunea
0 1 2 3 4 5
1.1. Elaborat
1.2. Verificat
1.3 Aprobat

2. LISTA CUPRINZAND PERSOANELE LA CARE SE DIFUZEAZA EDITIA

SAU, DUPA CAZ, REVIZIA DIN CADRUL EDITIEI PROCEDURII OERATIONALE

Scopul Exemp Compartim Funcţia Nume şi Data Semnătură

Nr.
difuzării lar nr. ent prenume primiri
crt.
i
0 1 2 3 4 5 6 7
3.1. Aplicare
3.2. Evidenţă
Arhivare
3.4. Coordonare
3.5. Informare

4. SCOPUL PROCEDURII OPERATIONALE

Descrierea procesului prin care se asigura tinerea sub control a documentelor, astfel incat
fiecare angajat sa aiba acces prompt la informatiile care sunt necesare satisfacerii conditiilor
specificate pentru activitatea pe care o desfasoara si pentru rezultatul acesteia.

5. DOMENIUL DE APLICARE A PROCEDURII OPERATIONALE

• Procedura se refera la documentele precizate la punctul 5.2 (prezentate detaliat in

Tabelul 1 din MC-01) indiferent de provenienta – interna sau externa- si de suport - fizic
sau electronic - utilizate in activitatile desfasurate in cadrul UATH.
• Sistemul prevede mentinerea sub control a documentelor in toate etapele: stabilire
necesar, initiere, elaborare, analizare, identificare, redactare, verificare, avizare,
aprobare, inregistrare, emitere, difuzare, modificare si avizare modificari, arhivare,
retragere, respectiv procurare (pentru cele din exterior).
• Controlul documentelor se refera atat la documentele originale cat si la copiile acestora.
6. DOCUMENTE DE REFERINTA (REGLEMENTARI) APLICABILE ACTIVITATII
PROCEDURATE

6.1. Legislatia primara

- Ordonanta de urgenta nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei;
- Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, republicata in
anul 1999;;
- Legea nr. 128/1999 privind statutul personalului didactic;
- Legea nr. 87 din 10.04.2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei;
- H.G. privind organizarea studiilor universitare de licenta;
- H.G. privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de masterat;
- Standardele ARACIS privind evaluarea academica;
- Metodologia de evaluare externa, standardele de referinta si lista indicatorilor de
performanta a ARACIS;
- Ghidul activitatilor de evaluare a calitatii programelor de studii universitare si a institutiilor de
invatamant superior;
- Carta universitatii.

DOCUMENTE DE REFERINTA
Manualul Calitatii UATH
Procedura PS 8.3-01 Controlul produsului neconform
Procedura PS 8.2-01 Auditul intern al SMQ
Procedura PO 7.6-01 Controlul aparatelor de
laborator Procedura PS 4.2-02 Controlul
inregistrarilor Procedura PS 8.5-01 Actiuni corective

6.2. Legislatia secundara

- Manualul Calitatii – MC
- Standarde si recomandari ENQA (European Association for Quality Assurance in Higher
Education);
- SR EN ISO 9001:2008 – Sisteme de management al calitatii
- SR EN ISO 9001:2001 – Sisteme DE management al calitatii
- SR ISO 8402 /1995 – Managementul calitatii si asigurarea calitatii – Vocabular
- ISO 9001:2000

7. DEFINITII SI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZATI IN PROCEDURA

OPERATIONALA

7.1. Definitii ale termenilor

 Nr. Termenul Definitia si/sau,daca este cazul,actul care defineste termenul

Crt

1 Auditul calitatii Examinare sistematica si independenta in scopul de a determina daca

activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile
prestabilite,precum si daca aceste dispozitii sunt iplementate efectiv si
sunt corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor.

2 Auditor Persoana califiata pentru efectuarea auditurilor calitatii

Auditor sef Un auditor al calitatii desemnat sa conduca un audit al calitatii

Neconformitate Nesatisfacerea a unei conditii specificate

7.2. Abrevieri ale termenilor

8. DESCRIEREA PROCEDURII OPERATIONALE

8.1. Generalitati

Se descrie modul de tinerea sub control a documentelor, astfel incat fiecare angajat sa aiba
acces prompt la informatiile care sunt necesare satisfacerii conditiilor specificate pentru activitatea
pe care o desfasoara .
 8.2. Documente utilizate
Documente interne
- Hotararea Senatului privind politica si obiectivele calitatii; -
Manualul Calitatii;
- Instructiunile de lucru; -
Inregistrarile; Documente
externe
- documente privind cadrul general de desfasurare a activitatii in invatamantul superior:
Legi, Hotatari de guvern, Ordonante, Ordonante de urgenta, Ordine ale Ministerului
Educatiei si Cercetarii;
- instructiuni si reglementari nationale si internationale aplicabile;

8.3. Resurse necesare

8.3.1.Resurse materiale

- program legislativ actualizat;

- computere, laptopuri;
- acces Internet, Intranet;
- abonamente pt. site-uri (de exemplu site-ul IIA)
- abonamente la diferite publicatii de specialitate
- birotica + consumabile

8.3.2.Resurse umane
Personalul implicat in cadrul procesului are competenta necesara din punct de vedere al
studiilor, al instruirii, al abilitatilor si al experientei.
Procesul de planificare, instruire si perfectionare, testare si certificare a achizitiei de
cunostinte si formarea de deprinderi pentru implementarea sistemului de management al calitatii
conform standardelor de referinta este reglementat si realizat urmarind realizarea obiectivelor
calitatii.

8.3.3. Resurse financiare

Prevederile bugetare ale sumelor necesare privind cheltuielilor de functionare (materiale
consumabile, intretinerea logisticii, cheltuielile aferente drepturilor personalului direct implicat).

8.4. Modul de lucru - derularea operatiunilor si actiunilor activitatii

Controlul documentelor
Procedura defineste controlul necesar pentru:
• stabilirea necesarului de documente de sistem si initierea elaborarii lor;
• elaborarea, codificarea, analizarea si verificarea documentelor inainte de emitere;
• aprobarea si emiterea documentelor;
 • multiplicarea, difuzarea si retragerea documentelor;
• asigurarea ca sunt identificate modificarile si stadiul revizuirii curente a acestora;
• asigurarea ca versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la
punctele de utilizare;
• asigurarea ca documentele raman lizibile si identificabile cu usurinta;
• asigurarea ca documentele de provenienta interna/externa sunt identificabile iar
distributia lor este controlata;
• prevenirea utilizarii neintentionate si aplicarii neadecvate a documentelor perimate
pastrate indiferent in ce scop.

Precizarea documentelor tinute sub control

Documentele folosite/rezultate in/din activitatile din UATH sunt:
1. Documente interne, sunt cele pentru care autoritatea de elaborare, verificare, aprobare,
difuzare, modificare, revine in totalitate UATH. In aceasta categorie intra cele de sistem, cele
operationale si altele care nu se inscriu in cele doua subcategorii.
Documentele de sistem cuprind:
a) Manualul de management al calitatii - MC care descrie SMQ implementat in UATH;
b) Declaratia angajament a managementului referitoare la calitate, mediu si obiectivele
calitatii (cuprinsa in cap.2 al MC);
c)6 (sase) proceduri de sistem (conform cerintelor standardului de referinta – SR EN ISO
9001:2001) care prezinta modul cum se asigura managementul calitatii;
d) procedurile operationale care prezinta modul cum se desfasoara si tin sub control procesul
de asigurare a resurselor, procesul didactic, procesele suport, procesul de masurare, analiza
si imbunatatire si procesul general de management al calitatii;
e)instructiunile de lucru care cuprind o serie de aspecte si activitati ce nu pot fi detaliate in
proceduri;
f) formularele care reprezinta documente interne tipizate si folosite in activitatile curente de
managementul calitatii. Prin utilizarea lor se asigura o uniformizare a activitatilor similare
desfasurate in compartimentele UATH, inclusiv in domeniul inregistrarilor cerute de SR EN
ISO 9001;
g) inregistrarile referitoare la calitate si notele MQ referitoare la aplicare SMQ.
h) parti scrise (memorii, devize, caiete de sarcini etc.)
Alte documente interne (administrative, de plan, comerciale, financiar-contabile etc.): decizii;
scrisori si altele similare transmise; contracte si carti de munca, fise de post; rapoarte,
bilanturi si altele similare cerute de autoritatile in domeniu.

2. Documente externe sunt cele pentru care responsabilitatea de elaborare, aprobare, si

actualizare revine in totalitate unor autoritati si organisme externe; clientilor si/sau
colaboratorilor (furnizorilor). In aceasta categorie intra cele de reglementare, documentatii
tehnico-economice de specialitate si altele diferite de acestea, de provenienta externa.
Documentele externe de reglementare utilizate in UDJ:
a)legi, hotarari de guvern si ordonante aplicabile domeniului de activitate;
b) ordine ale ministerelor si ale unor autoritati din tara (ex. MEC, ARACIS etc.);
c)prescriptii, regulamente, normative, de factura tehnica, economica, comercial administrativa
aplicabile in activitatea UATH;
d) standarde.
Documenta tii tehnico-economice de specialitate: carti tehnice si economice, reviste,
prospecte, specificatii s.a.m.d. similare.
Alte documentatii de provenienta externa:
a)documentati de firma (statut, certificat de inregistrare, autorizatii de functionare);
b) autorizatii, certificate, acreditari si altele similare;
c)cereri de oferta, scrisori, fax-uri, e-mail-uri sosite din exterior;
 d) contracte, facturi, chitante etc.

Stabilirea necesarului de documente si initierea elaborarii lor

1. Necesarul de documente privind SMQ este stabilit de responsabilul cu managementul calitatii pe

UATH impreuna cu sefii de compartimente care, in urma unei reuniuni, vor initia elaborarea /
imbunatatirea documentelor.

Listele procedurilor / documentelor de sistem in vigoare sunt continute in MC, tabelul 1 si in

anexele procedurilor.
2. Necesarul de documente (indiferent de provenienta) privind activitatea propriu-zisa de elaborare
a lucrarilor de CS.DT.P.C. este stabilit astfel:
a) pentru reglementari si documentatii tehnice de specialitate de catre sefii de catedre /
departamente (pe baza informatiilor de la autoritatile de reglementare);
b) pentru soft autorizat, (utilizat in procesul didactic si /sau pentru proiectare / cercetare) de catre
sefii de catedre / departamente, toate fiind aprobate de catre Biroul Senatului UATH.
Necesarul de autorizatii, acreditari, certificari etc. este stabilit de sefii de catedra /
departamente, pe baza reglementarilor in vigoare, dupa obtinerea aprobarii de la Biroul
Senatului UATH.

3. Necesarul si dupa caz, initierea de alte documentatii este stabilit de departamentele implicate
(care utilizeaza astfel de documente).

Elaborarea, analiza si verificarea documentelor

1. Documentele de sistem sunt elaborate, conform procedurii PO 4.2-01, sunt insusite, analizate,
verificate si apoi supuse aprobarii.
Analiza si verificarea documentelor se face de elaborator si compartimentul CEAC si
urmareste: eliminarea neconcordantelor si disfunctionalitatilor fata de celelalte documente,
completitudinea documentului, distribuirea responsabilitatilor, existenta semnaturilor
autorizate, existenta elementelor de identificare si regasire a documentului, elaboratorului si
destinatarului, eliminarea eventualelor greseli de redactare si tehnoredactare. Documentele
finale de sistem sunt semnate atat de elaborator (intocmitor sau coordonator echipa), de catre
verificator si apoi sunt supuse aprobarii.
2. Alte documente (scrisori si similare, decizii, referate si cele administrativ-financiar-
contabile) sunt elaborate / intocmite de compartimentele implicate.

Identificarea documentelor
Identificarea documentelor se face prin atribuirea de coduri specifice tipului de document in
conformitate cu procedura operationala PO 4.2-01.

Documentele de provenienta interna

1. Pentru documentele sistemului caliatii codificarea se face de catre CEAC; se realizeaza, in
principiu, printr-un cod care asigura asocierea fiecarui document cu pozitia din listele cuprinse
in MC. Codul documentului este alcatuit dintr-un grup de litere (care semnifica tipul
documentului) si un numar (care semnifica corespondenta cu unul din capitolele MC).
2. Pentru alte documente, codificarea se face de personalul implicat.

Documentele de provenienta externa pastreaza codificarea originara la care se adauga:

 a) pentru documentele tehnice de specialitate numarul de inregistrare propriu atribuit la intrarea
in Universitate, conform registrului unic de intrari - iesiri. In aceasta categorie intra si
documentele insotitoare a produselor/ serviciilor livrate de diversi furnizori (ex.: certificat de
calitate, certificat de garantie, cartea tehnica a utilajului / instalatiei, cataloage de produse si
echipamente asociate);

b) pentru documentele de reglementare (procurate de la organele emitente) - numere de

identificare / inregistrare adecvate acordate de Registratura UATH;
Aprobarea si emiterea documentelor
1. Aprobarea documentelor de SMQ se face de sef compartiment MQ si de Rector. Data aprobarii
ce se inscrie pe document, se stabiles te de catre seful compartimentului MQ si va reprezenta
si data intrarii in vigoare (data emiterii).
2. Aprobarea achizitiei de documentatii (reglementari, standarde, norme sau altele) se face de
catre Rector, pe baza unui referat de necesitate intocmit de dempartamentul utilizator.

Anexa

Difuzarea si arhivarea documentelor

1. Se vor difuza numai documente aprobate.
2. Toate documentele de sistem se difuzeaza spre compartimente sub controlul responsabilului
CEAC, pe baza de lista de difuzare distincta (formular cod UATH F 4.2-01-A2) sau cuprinsa in
cadrul documentului.
 Multiplicarea si difuzarea unor documente de sistem (proceduri si instructiuni – pentru utilizare
in interior care trebuie sa fie tinute sub control) se va face numai cu aprobarea sefului CEAC.
3. Multiplicarea pentru difuzarea spre exterior (catre autoritati) a unor documente de sistem,
(MC, Proceduri / Instructiuni de lucru) se face numai de responsabilul MQ si numai cu
aprobarea sefului CEAC pentru a asigura cunoasterea exacta a punctelor de difuzare si utilizare
ale fiecarui document.
4. Copiile ale caror destinatari nu sunt inclusi in listele de difuzare si pentru care elaboratorul nu-si
asuma responsabilitatea mentinerii acestora la zi, avand numai caracter informativ, sunt in mod
clar identificate in acest sens (“Copie informativa. Nu se actualizeaza” )
5. In cazul documentelor de reglementare, intocmirea listei de difuzare, multiplicarea respectiv
difuzarea se face de catre CEAC, eventual dupa consultarea conducerii universitatii.
Compartimentul care le primeste le va inregistra in Registrul de evidenta a documentelor.
6. Diverse documentatii specifice unor anumite activitati (procurate fie direct de catre UDJ, fie
prin intermediul celeilalte parti contractante) se pastreaza functie de specific, in cadrul bibliotecii
tehnice si/sau arhivei UATH sau pot intra in baza de date a compartimentelor respective, dar
numai dupa codificare si inregistrare adecvata.
7. Alte documente interne (precizate la pct. 5.2.1) se difuzeaza de catre compartimentul elaborator
(utilizatorul semnand pentru primire) si se arhiveaza de catre fiecare utilizator.

Controlul stadiului reviziilor in vigoare

1. Pentru a asigura prevenirea utilizarii de documente interne ale sistemului calitatii nevalabile
si/sau perimate, seful CEAC elaboreaza si actualizeaza periodic (la revizia documentatiei) lista
documentelor de SMQ in vigoare, care precizeaza editia si revizia in vigoare pentru fiecare in
parte.
2. Pentru celelalte documente interne, necesare activitatii didactice sau administrative din UATH,
responsabilitatea tinerii sub control a stadiului reviziilor in vigoare revine elaboratorilor acestor
documente.

Controlul utilizarii si retragerii documentelor

1. Fiecare utilizator de documente are responsabilitatea de a se asigura ca:
a) se afla in posesia tuturor documentelor care ii sunt necesare pentru satisfacerea conditiilor
privind calitatea activitatii sale si a rezultatelor acesteia;
b) documentele pe care le utilizeaza sunt in editia/revizia in vigoare, conform listei documentelor in
vigoare;
c) documentele perimate pastrate in scopuri juridice sau pentru conservarea cunostintelor sunt
identificate ca atare, prin mentionarea acestui caracter pe coperta dosarului respectiv
(Informativ ).
d) Fiecare elaborator are responsabilitatea de a anula (prin inscrisul “ANULAT” ), retrage si
eventual distruge documentele care isi pierd valabilitatea. Pentru cele care nu se mai afla in
UATH se vor transmite solicitari scrise in acest sens.

Modificarea (revizia) documentelor

Modificarea (revizia) documentelor de sistem (SMQ)
1. Modificarile (reviziile) pot fi generate de schimbari ale standardului de referinta, schimbari
de organizare, actiuni corective/preventive rezultate din auditurile calitatii sau din analize
efectuate de management etc.
2. Modificarile (reviziile) sunt concepute, de regula, de catre elaboratorul documentului, apoi sunt
analizate si aprobate de catre seful ierarhic al acestuia.
Orice modificare a unui document atrage dupa sine indepartarea din editie a paginilor
modificate, inlocuirea cu cele noi, cresterea numarului reviziei.
Responsabilitatea inserarii paginilor modificate revine elaboratorului. Paginile inlocuite de catre
destinatar vor fi distruse sau returnate emitentului cu marcajul “ANULAT”.
 In cazul in care un document devine in intregime neaplicabil, elaboratorul are obligatia retragerii
tuturor copiilor difuzate conform listei de difuzare.
3. Modificarea se face prin adaugare sau reeditare. Dupa maxim 6 (sase) modificari
documentul se reediteaza integral.
4. Pentru cazurile in care modificarile unui document sunt efectuate de catre elaborator direct
pe copiile detinute de utilizator, aceste modificari vor fi certificate de catre elaborator prin
semnatura si/sau stampila si vor fi datate.
5. In vederea conceperii/analizei/aprobarii modificarii, elaboratorul/persoana care analizeaza-
aproba are acces la informatiile necesare cum ar fi: rapoarte de analiza contractului, rapoarte
de audit, rapoarte de actiuni corective/ preventive, rapoarte ale analizei efectuate de
management.
Modificarile se inregistreaza in Fisa de evidenta a reviziilor asociata documentului in cauza.
Modificarile fata de versiunea anterioara se marcheaza pe documentele de SMQ, pentru o
identificare usoara, cu o sageata cu numarul reviziei in interior in dreptul textului modificat, in partea
stanga a paginii ( ex. 2 =revizia a doua ).

Modificarea (revizia) celorlalte documente

Modificarea (revizia) documentelor administrative se consemneaza pe fiecare pagina care

suporta modificarea sau numai pe prima/ultima pagina prin inscrierea textului rev. ... din data ...
Inlocuieste rev. .. din data ... (inclusiv pe formatele electronice).

Controlul documentelor pe suport electronic

Documentele SMQ pe suport informatic se tin sub control prin limitarea accesului neautorizat
(utilizatorii avand acces numai la citirea documentelor – fara posibilitati de modificare si
listare, acestea revenind exclusiv compartimentului MQ). Pentru siguranta sunt trecute si pe
CD-uri.

DENUMIRE
 Ediţia nr. 1 Revizia nr.0

Exemplar nr. 1 Destinatar:

Controlat x

Difuzat în regim:

Informativ

Exemplar nr. 2 Destinatar:

 Controlat x

Difuzat în regim:

Informativ