lEditiile standardelor ISO 9001 si ISO 14001

din 2015 si timpul schimbarii: principalele

modificari in cele doua standarde si ce nu se
cere conform acestor noi editii (partea 1)
Elementul esential care a influentat semnificativ schimbarile in editiile din 2015 ale standardelor ISO
9001 si ISO 14001 este documentul publicat in 2012 ISO/IEC Directives, Part 1 Consolidated ISO
Supplement - Procedures specific to ISO (2012) si in special Anexa SL, care a devenit cunoscuta si
sub denumirea High-level structure. Acesta presupune o structura identica, un text de baza identic,
precum si un set de 21 de termeni si definitii de baza comune pentru toate standardele pentru
sistemele de management.
Aceasta abordare comuna la noile standarde pentru sistemul de management si revizuirile ulterioare
ale standardelor existente va creste valoarea acestor standarde pentru utilizatori (organizatii dar si
auditori). Va fi deosebit de util pentru acele organizatii care aleg sa opereze un singur (uneori numit
"integrat") sistem de management, care poate indeplini cerintele a doua sau mai multe standarde de
sistem de management simultan.
Noile clauze intentioneaza sa se intrepatrunda cu cerintele afacerii si sa opreasca devalorizarea
standardelor sistemelor de management prin cresterea valorii adaugate atat de implementarea lor cat
si audit si certificare.

lPrincipalele modificari in ISO 9001:2015 si ISO 14001:2015

Modificarile incluse in ISO 9001:2015 si ISO 14001:2015 pot fi in esenta:
cele care au aparut ca urmare a adoptarii anexei SL si
cele care au aparut ca rezultat al dorintei de a modifica cerintele specifice ale standardelor
pentru sistemele de management curente.
Pentru auditorii sistemelor de management, adoptarea anexei SL inseamna ca va exista un set generic
de cerinte care trebuie sa fie evaluate in cadrul auditurilor sistemelor de management indiferent de
disciplina care este auditata.
Impactul este probabil sa fie mai mare pentru auditorii sistemelor de management mai degraba decat
pentru organizatii.
Diferenta va fi ca unele activitati pe care oricum organizatiile le desfasurau vor trebui sa fie
transparente si demonstrabile.
Pentru organizatiile care lucreaza deja in spiritul ISO 9001: 2008 si ISO 14001:2004 trecerea la noile
editii ar trebui sa se dovedeasca relativ simpla.
Pentru acele organizatii ale caror activitati sunt doar conforme cu cerintele ISO 9001:2008 si ISO
14001:2004 la nivelul de baza, va fi necesar sa se abordeze problema culturii actuale a organizatiei.

Chiar daca cultura organizatiei poate fi descrisa ca "modul in care lucrurile sunt facute aici " aceasta
cultura va trebui sa se schimbe ca urmare a adoptarii anexei SL. Aceasta include comportamentul
intregului personal in legatura cu sistemele de management si in special al celor care formeaza
managementul de varf. Schimbarea culturii poate fi foarte dificila si in special din acest motiv se
considera ca noile editii ale standardelor reprezinta o revizuire semnificativa.

Editiile din 2015 ale celor doua standarde ne vor ajuta acum sa desfasuram activitatile in modul in
care editiile precedente l-a sugerat intotdeauna, dar nu l-am facut in special din cauza rezistentei
manifestata de unele parti interesate.
Noile standarde adopta high-level structure si terminologia din anexa SL. Anexa SL a fost
dezvoltata pentru a se asigura ca toate viitoarele standarde ISO pentru sistemele de management vor
avea un format comun indiferent de disciplina specifica la care se refera, o structura si un text de
baza identice, cat si termeni si definitii comune.
Acest lucru inseamna ca si in situatiile in care cerintele sunt, in esenta, neschimbate intre editiile
anterioare si editiile din 2015, acestea sunt adesea regasite sub un nou titlu al clauzei / sub-clauzei.

Au fost introduse doua clauze noi (4.1 si 4.2) referitoare la contextul organizatiei. Organizatiile vor
trebui sa identifice in mod explicit orice probleme interne si externe care pot avea impact asupra
abilitatii sistemului de management al calitatii de a livra rezultatele scontate. De asemenea trebuie sa
se inteleaga nevoile si asteptarile relevante ale "partilor interesate relevante" - acele persoane fizice si
organizatii care fie pot afecta, fie sa fie afectate, sau au perceptia ca sunt afectate de deciziile sau
activitatile organizatiei.
ISO 9001: 2015 si ISO 14001:2015 pun un accent mai mare pe definirea domeniului de aplicare al
sistemului de management decat o faceau editiile anterioare. Domeniul de aplicare stabileste limitele
si identifica aplicabilitatea sistemului de management.

Clauza 4.3 cere ca domeniul de aplicare fie stabilit luand in considerare contextului organizatiei.
In timp ce ISO 9001: 2008 a promovat adoptarea unei abordari procesuale la dezvoltarea,
implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului de management al calitatii, clauza 4.4 din ISO
9001: 2015 cat si din ISO 14001:2015 stabileste cerintele specifice, menite sa puna in aplicare
aceasta abordare.

Trimiterile la actiuni preventive au disparut. Cu toate acestea, conceptul de baza de identificare si

abordare a potentialelor greseli inainte ca acestea sa se intample ramane prezent. Cele doua
standarde vorbesc acum in termeni de risc si oportunitati. Organizatiile trebuie sa dovedeasca ca au
determinat, luat in considerare si acolo unde este necesar au intreprins masurile necesare pentru a
aborda orice riscuri sau oportunitati care pot avea un impact (pozitiv sau negativ) asupra capacitatii
sistemului de management de a realiza rezultate dorite sau care ar putea avea un impact asupra
satisfactiei clientilor organizatiei sau asupra mediului.

Clauza aferenta, "Responsabilitatea conducerii", devine acum "Leadership". Managementul de varf

trebuie sa isi asume raspunderea si sa demonstreze ca se angajeaza in activitati cheie ale sistemului de
management al calitatii spre deosebire de a se asigura ca pur si simplu aceste activitati au loc.
Aceasta inseamna ca este nevoie ca top managementul sa se implice in mod activ in functionarea
sistemului de management.

Termenii de "procedura documentata" si "inregistrare" au fost inlocuiti cu termenul "informatii

documentate".
Termenul "produs" a fost inlocuit cu "produse si servicii". Anterior, includerea serviciilor in
termenul generic produse a fost implicita. Prin referirea explicita la servicii, se reconfirma faptul ca
standardele sunt aplicabile tuturor organizatiilor, nu doar a celor care ofera produse fizice.
Expresia "produse si servicii furnizate din exterior" inlocuieste "Aprovizionarea". Noua clauza se
adreseaza tuturor formelor de furnizare externa, fie ca este vorba de cumparare de la un furnizor,
printr-un aranjament cu o companie asociata, prin externalizarea proceselor si functiilor organizatiei,
sau prin orice alte mijloace.

Clauza 10 recunoaste ca imbunatatirea pas cu pas (continua) nu este singura posibilitate de

imbunatatire. Imbunatatirea poate aparea, de asemenea, ca rezultat al descoperirilor / inovatiilor,
schimbarilor sau reorganizarii. Astfel, titlul aceastei clauze este acum "Imbunatatire" .
S-a urmarit in timpul reviziei ca cerintele sa fie mai usor de inteles inclusiv pentru a ajuta la
traducerea lui. In cazul cerintelor vechi pastrate, modul de redactare a standardului a fost modificat
pentru a le face mai explicite.

Ambele standarde solicita organizatiilor sa determine competenta necesara pentru personalul care
lucreaza sub controlul lor si care afecteaza performanta sistemului de management dar si sa
constientizeze acest personal de contributia lor la eficacitatea sistemului de management, inclusiv
beneficiile pentru imbunatatirea performantei precum si de implicatiile neconformitatilor asupra
satisfacerii cerintelor sistemului de management.

In ISO 14001:2015 se adauga conceptul de "perspectiva a ciclului de viata", care impune organizatiei
sa stabileasca controale care sa asigure ca cerintele de mediu sunt luate in considerare in cadrul
procesului de proiectare pentru: dezvoltarea, livrarea, utilizarea si tratarea produselor si serviciilor
sale la sfarsitul duratei de viata, dar si sa comunice cerintele de mediu relevante care se refera la
furnizori si contractori, precum si sa furnizeze informatii despre impactul potential asupra mediului in
timpul livrarii produselor sau serviciilor in timpul utilizarii si tratarii produsului la sfarsitul duratei de
viata a acestuia.

lCe nu se cere conform editiilor din 2015 ale standardelor ISO 9001 si ISO
14001
Renuntarea la reprezentantul managementului. Desi nu exista nicio cerinta de a numi un reprezentant
al managementului, acest lucru nu impiedica organizatiile de a alege sa pastreze acest rol. Trebuie sa
fim constienti, insa, ca unele dintre sarcinile atribuite in mod traditional reprezentantului
managementului vor trebui asumate in viitor, direct de catre top management.
Renuntarea la Manual si la procedurile documentate. In timp ce standardele noi nu stabilesc nici o
cerinta pentru organizatii sa detina un manual sau proceduri documentate, in cazul in care aceasta
documentatie exista, este necesara si functioneaza, nu este nevoie ca aceasta sa fie retrasa
Recodificarea documentatiei existente pentru a corespunde noilor clauze ale standardelor.
Organizatiile pot alege sa efectueze o recodificare. Aceasta ar fi utila doar in situatia in care
beneficiile obtinute in urma renumerotarii ar depasi efortul necesar pentru aceasta schimbare. Cu
toate acestea, trimiterile trebuie sa se faca in conformitate cu noile editii ale standardelor, in cazul in
care organizatia doreste sa demonstreze conformitatea cu aceste standarde. Structura clauzelor din
cele doua standarde este menita sa ofere o prezentare coerenta a cerintelor, mai degraba decat un
model pentru documentarea politicii, obiectivelor si proceselor unei organizatii. Acest lucru este
valabil si pentru modul de a efectua auditul fata de aceste noi standarde. Nu se va mai audita clauza
cu clauza ci intregul sistem fata de ansamblul clauzelor.
Restructurarea sistemului de management pentru a respecta ordinea cerintelor din editiile noi ale
standardelor. Daca toate cerintele cuprinse in cele doua standarde sunt indeplinite, sistemul de
management este conform cu acestea.
Refacerea documentatiei sistemului de management existenta pentru a utiliza noii termenii si definitii.
Nu exista nici o cerinta pentru ca structura documentatiei sistemului de management al unei
organizatii sa reflecte structura standardelor. Nu exista nici o cerinta ca termenii utilizati de catre o
organizatie sa fie inlocuiti cu termenii utilizati in cele doua standarde pentru a specifica / preciza
cerintele sistemului de management. Organizatiile vor aprecia daca acest efort ar fi util.

lCum va fi afectat procesul de certificare de schimbarile din noile editii ale

standardelor ISO 9001 si ISO 14001?
Organismele de certificare vor fi obligate sa reconsidere "ce inseamna o aplicare acceptabila sau la
limita a standardelor aferente sistemului de management " pentru ca standardele vor necesita o
abordare mai holistica, care ar trebui sa faca mai dificila stabilirea unor domenii de aplicare deliberat
limitate.
Unele organisme de certificare ar putea fi tentate sa nu doreasca sa schimbe ceva, pentru ca
schimbarile pot face mai dificila acordarea certificatelor pentru organizatiile care aplica cerintele
standardelor superficial.
Dar, daca vor lua in considerare considerare riscurile ?i oportunitatile precum si contextul certificarii
in prezent, in care se constata ca un numar important de organizatii au renuntat complet la
standardele clasice ale sistemelor de management si la certificarea fata de acestea, pe motiv ca ceea
ce le este oferit de certificare nu este de fapt ceea ce au nevoie, iar metodele curente ale auditului
extern contribuie intr-o mare masura la aceasta, in mod sigur cei care doresc sa ramana pe piata sau
sa se pozitioneze ca lider pe piata vor face schimbari semnificative in abordare.

lCum vor fi afectati auditorii?

Daca acceptam ca, in prezent, exista o multime de auditori care adauga putina valoare organizatiilor
auditate, deoarece auditurile se desfa?oara cu "ochii in jos", pe chestionarul utilizat pentru a bifa
raspunsul la fiecare intrebare, atunci putem spune ca se impune o cre?tere a competentei auditorilor,
pentru a amplifica perceptia beneficiului adus de certificare pentru afacerea organizatiilor.
Pentru auditori acest lucru ar putea sa insemne:
concentrare mai mare asupra activitatii de realizare sau de sprijin a imbunatatirii afacerii,
analizele de risc ale sectorului industrial / sectorului specific organizatiei,
pre-evaluarea cerintelor legale si de reglementare,
analize ale cauzei de baza, concentrandu-se pe problemele care conteaza,
intelegerea contextului afacerii pentru auditat si discutarea problemelor critice pentru
afacere, cu managerii de la niveluri cat mai inalte posibil,
concentrarea pe imbunatatirea proceselor si mai putin pe proceduri,
concentrarea mai mult pe rezultate si mai putin pe inregistrari,
proiectarea planurilor de audit astfel incat sa fie implicate cat mai multe din persoanele
care au un interes in succesul procesului sau in subiectul care face obiectul auditului
respectiv,
metode noi de colectare a datelor utile si mai multe analize ale acestora,
abordare generala a dovezilor colectate in loc de concentrare pe clauze individuale ale
standardelor de referinta,
realizarea unor rapoarte semnificative pentru managerii organizatiilor auditate (subliniind
in special: maturitatea organizatiei, nivelul de incredere al sistemului de management,
riscurile ce pot sa apara, atitudinea si angajamentul audiatului fata de sistemul de
management si fata de procesul de audit),
mai mare inelegere a lucrurilor care fac ca organizatia lor sau organizatia pe care o
auditeaza, sa functioneze, transformandu-i pe auditori intr-o resursa mult mai
valoroasa,
legarea rezultatelor auditului de obiectivele organizatiei,
deplasare de la colectarea datelor la gandirea strategica.
Acei auditori care se vor adapta la modificarile a?teptate, care au inceput sa apara este adevarat timid
deocamdata, vor deveni o resursa valoroasa pentru a-si ajuta organizatiile sau pe clienti, sa-si atinga
obiectivele afacerii si sa realizeze imbunatatiri.
Acei auditori care nu se vor adapta si se vor concentra, in continuare, doar pe conformitate, acest
lucru nefiind gresit, nu vor sesiza problemele care conteaza cu adevarat, pentru eficacitatea si
eficiena organizatorica si a proceselor. De aceea, ei vor ramane o resursa tactica care vor urmari
aspectele conformarii lasate din ce in ce mai mult in urma de auditorii cu o gandire strategica, care au
acceptat modificarile inevitabile si s-au adaptat la ele, orientandu-se spre auditul care intr-adevar
adauga valoare.

lCum vor fi afectate organizatiile si afacerile acestora?

Pentru organizatiile care au folosit standardele pentru sisteme de management pentru a dezvolta un
sistem de management care este integrat in modul lor de a face afaceri si le ajuta sa isi atinga
obiectivele strategice ale afacerii, cu alte cuvinte care au un sistem de management care adauga
valoare pentru organizatie, schimbarile vor fi minime si vor ajuta la optimizare si cresterea
eficacitatii.
Opusul acestui caz il constituie acele organizatii care au creat pur si simplu, un sistem birocratic de
proceduri si inregistrari care nu reflecta modul real in care isi desfasoara activitatea organizatia.
Acest sistem adauga costuri fara a fi util, cu alte cuvinte el nu adauga valoare, dar le-a permis sa aiba
doar un certificat. Pentru acestea va fi dificila abordarea impusa de noile standarde pentru ca acea
abordare a sistemului paralel cu afacerea practic a disparut.

lIn loc de concluzii

Vor fi necesare schimbari, pentru ca aceste noi, diferite si vaste abordari ale noilor standarde sa fie
aplicate. Dar in acelasi timp va exista si frica de schimbare.
Cateva din intrebarile la care trebuie sa gasim raspunsuri, cat mai urgent, sunt:
Cum vor reactiona la aceasta noua abordare organizatiile?
Cum vor reactiona la aceasta noua abordare auditorii?
Care va fi feed-back-ul organismelor de certificare si acreditare?
Vor accepta acesta schimbarea sau vor lupta impotriva ei?
Isi pot permite sa nu se adapteze la timpurile schimbarii?

NOUTILE ADUSE DE ISO/DIS 9001

Marie-Claire Barthet Revista Enjeux, nr. 345, iunie 2014
Care sunt progresele pe care le aduce noua ediie a celui mai utilizat standardul din lume
ISO 9001, Sisteme de management al calitii. Cerine ? Rspunsul oficial va veni la sfritul lui
2015, ns liniile orientative au fost deja trasate n momentul trecerii documentului n stadiul
de proiect de standard internaional (ISO/DIS).
De la prima ediie a standardelor referitoare la calitate, care i propuneau s aplice controale i s
mbunteasc calitatea produselor, n mod deosebit n sectoarele industriale, la ediia din 2000, apoi
la cea din 2008, ISO 9001 a cunoscut evoluii legate de necesitile pieei, de realitate i de contextul
n care i desfoar activitatea ntreprinderile. Ediia din 2008 nu a nregistrat o transformare n
profunzime a ISO 9001. Totui, liniile orientative ale unei revizuiri adevrate se conturau deja,
ntrite de rezultatele anchetei internaionale realizate n 2011 n rndul utilizatorilor standardului i
de publicarea primei structuri comune a standardelor pentru sisteme de management de ctre
Boardul de Management Tehnic (TMB) al ISO, n anul 2012. Revizuirea ISO 9001 are loc n cadrul
comitetului tehnic ISO/TC 176, Managementul calitii, subcomitetul SC 2, n cadrul unui grup de
lucru dedicat, WG 24, condus de Marea Britanie, care numr experi activi. Ea se efectueaz n
paralel cu cea a ISO 9000, de ctre SC 1, Concepte i terminologie. Domeniul de aplicare al ISO
9001 nu se schimb: scopul su rmne acela de a rspunde cerinelor clienilor i necesitilor de
reglementare. Caietul de sarcini aprobat n 2012, pentru revizuire, insist asupra meninerii
domeniului de aplicare actual n noua versiune, subliniaz Dori Nissan, ef de proiect la AFNOR.
Dar dac scopul rmne acelai, instrumentele de furnizare a rspunsului sunt diferite. nelegerea
contextului n care evolueaz organizaia, identificarea prilor pertinente fa de sistemul de
management al calitii, luarea n calcul a abordrii riscurilor Iat tot attea nouti care permit s
se concluzioneze c, astzi, aceast revizuire permite alinierea la practicile organizaiilor din ntreaga
lume.
Primele jaloane
nc din stadiul de proiect de comitet (committee draft), anul trecut, a fost precizat un anumit numr
de elemente. Unul din primele obiective pe care i le-au stabilit membrii SC 2 a fost: s confere un
coninut mai general ISO 9001 i, n acelai timp, mai uor de aplicat de ctre sectorul serviciilor,
care au acaparat pur i simplu acest document de referin n ultimii ani. S-a propus, deci,
nlocuirea termenului produse, care beneficia deja de o acceptare larg, cu termenii bunuri i
servicii sau produse i servicii; pn la urm, aceast ultim expresie a fost acceptat. Pe de alt
parte, n unele capitole, exprimarea cerinelor a fost revizuit, pentru a reduce aspectul prescriptiv al
unora dintre ele, mai ales de origine informaional. Aceasta privete n mod deosebit capitolele
7.1.4, Supraveghere i aparate de msurare, i 8.5, Dezvoltarea bunurilor i serviciilor.
Structura comun a standardelor pentru sisteme de management a condus la introducerea a dou noi
capitole legate de contextul organizaiei. Este vorba despre capitolele 4.1, nelegerea organizaiei i
a contextului su, i 4.2, nelegerea necesitilor i ateptrilor organizaiilor. Organizaiile
trebuie s determine cerinele i problemele cheie care pot avea un impact asupra planificrii
sistemului de management al calitii i care pot servi drept date de intrare pentru dezvoltarea sa.
Ediia 2008 a standardului ISO 9001 promoveaz aplicarea unei abordri bazate pe proces n cadrul
dezvoltrii, implementrii i mbuntirii eficienei sistemului de management al calitii. Revizuirea
actual a standardului face mai explicit aplicarea abordrii bazate pe proces, prin introducerea unui
capitol dedicat (4.4.2), care precizeaz cerinele eseniale care se aplic. Structura comun a
standardelor pentru sisteme de management nu prevede un capitol specific pentru aciunile
preventive, un sistem de management care are ca obiectiv implicit s serveasc drept instrument de
prevenire. Aceast structur cere o evaluare a contextului intern i extern al organizaiei
corespunztoare raiunii sale de a fi, care poate avea un efect asupra capacitii de atingere a datelor
de ieire din capitolul 4.1. Aceasta permite, n capitolul 6.1, determinarea riscurilor i a
oportunitilor pentru a se asigura c sistemul de management al calitii poate s i ating
obiectivele, s previn sau s reduc efectele indezirabile i, n sfrit, s se mbunteasc. De notat
c, nu se cere n nici un caz, n standardul ISO 9001, implementarea unui sistem formal de
management al riscului. n plus, structura comun a standardelor pentru sisteme de management
impune un capitol cu privire la informaiile documentate. Cerinele legate de documentaie au fost
armonizate cu capitolul Informaii documentate, n noua ediie, termenii documente i
nregistrri fiind nlocuii cu informaii documentate. n ceea ce privete controlul aprovizionrii
externe, capitolul 8.6. trateaz orice tip de aprovizionare extern, fie n cadrul unei relaii client-
furnizor, sau prin dispoziii specifice cu un organism asociat, prin externalizarea procesului sau a
funciilor organizaiei. n toate cazurile, se cere ca organismul s adopte o abordare bazat pe riscuri,
pentru a determina tipul i amploarea controalelor corespunztoare.
Proiecte de standarde internaionale (DIS)
Proiectul de comitet (committee draft) a fost acceptat de 80% dintre state, dup analiza a 3 000 de
comentarii. Acest pas nainte s-a fcut la Porto (Portugalia), cu ocazia reuniunii plenare a ISO/TC
176, din luna noiembrie. Un numr de 50 de state au aprobat, cu sau fr comentarii, proiectul de
comitet (CD) ISO 9001, iar 12 nu au fost de acord cu el. Numeroase confuzii ntre clieni i prile
interesate, o terminologie adesea ambigu, referine la riscuri mult prea prezente n document,
dup prerea unora sau insuficient prezente, dup prerea altora, au constituit obiectul litigiilor. Fr
a uita tema c un caracter prea generic ucide caracterul generic, necesitatea de a face standardul
mai accesibil oricrui tip de ntreprindere i oricrui sector de activitate netrebuind s fie un motiv
pentru scderea nivelului cerinelor. Reunii n Frana, n luna martie, experii internaionali au avut
responsabilitatea de a finaliza documentul supus anchetei DIS (proiect de standard internaional),
nainte de a fi trimis la ISO, la sfritul lunii aprilie, dup care a fost expediat organismelor naionale,
pentru a fi tradus. Proiectul de standard internaional trebuia apoi s fie trimis n anchet public, la
nceputul lunii iunie. Comisia de standardizare Calitate i management a programat reuniunea
numrrii voturilor la nceputul lunii septembrie. Pe plan internaional, numrarea voturilor i
examinarea comentariilor vor avea loc n a treia sptmn a lunii septembrie la Tel Aviv (Israel). Ct
privete ISO/DIS 9000, au fost introduse principiile de management al calitii i definiiile
termenilor din familia ISO 9000, adic n afar de ISO 9001, ISO 9004, ISO 19011 De notat c
standardul ISO 9004 ar putea intra i el n revizuire dup apariia lui ISO 9001. n sfrit, dar nu mai
puin important, un nou document va trebui s fie elaborat, ncepnd din iunie, i publicat n acelai
timp cu ISO 9001: viitoarea specificaie tehnic (TS) ISO 9002, care va furniza linii directoare cu
privire la implementarea ISO 9001, cu exemple specifice ntreprinderilor mici i mijlocii i
ntreprinderilor foarte mici. Ea este foarte ateptat n Frana. Adunarea Permanent a Camerelor
pentru Profesiuni i Meteugrit, de exemplu, conteaz pe apariia acestui standard pentru ca micile
ntreprinderi s i nsueasc mai uor coninutul standardului ISO 9001, subliniaz Dori Nissan.
Cuvntul specialistului
Marc Bazinet
Preedinte al comisiei Calitate i management, ef al delegaiei franceze la ISO/TC 176,
Managementul calitii
O mic revoluie !
Enjeux: Cum se prezint ISO 9000, n linii mari ?
Marc Bazinet: Am lucrat la conceptele produse i servicii din standardul ISO 9001. Pn acum,
noiunea de serviciu era ascuns n spatele celei de produse. S-a admis, n cadrul ISO 9001, s se
vorbeasc despre produse i servicii. ISO 9000 furnizeaz, deci, o definiie a produselor (tot
ceea ce este concret) i a serviciilor (tot ceea ce este abstract). Noul standard ISO 9000 conine
principiile managementului calitii i conceptele fundamentale, terminologia i diagramele
actualizate de relaionare a diferitelor concepte. El face cteva ajustri (mici modificri) fa de
versiunea anterioar, datorate mai ales structurii comune a standardelor pentru sisteme de
management. Principiile managementului calitii sunt acum n numr de apte, nu opt ca pn acum
(se grupeaz abordarea bazat pe proces i abordarea bazat pe sistem) i textul lor este mai uor de
neles. Definiiile, care se refer la noiuni multidisciplinare, sunt generice i sunt clasificate pe teme:
personal, activiti, cerine, etc.
E. : Care sunt schimbrile introduse n noua ediie a ISO 9001 ?
M. B. : Principalele schimbri ale ISO 9001 se desfoar pe dou axe, una de form, cealalt, de
fond. Forma s-a schimbat ntruct este aplicat structura comun tuturor standardelor pentru sisteme
de management decis de TMB al ISO. Standardul respect, deci, o nou organizare. Regsim aici,
totui, cerinele pe care le cunoteam nainte unele n plus, altele n minus. De notat c se ia n
calcul acum managementul riscului riscuri legate de produse, procese sau clieni. ns ISO 9001 nu
copiaz ISO 31000. El cuprinde n mod specific o cerin cu privire la managementul acestor riscuri
n implementarea unui sistem de management al calitii. Alte aspecte importante: ntrirea abordrii
bazate pe proces; terminologia cu privire la produse i servicii, menionat deja; abordarea
excluderilor redus la minimum. Fr a uita luarea n calcul a contextului n care evolueaz
organizaia, cu o deschidere spre prile interesate pertinente n cadrul zonei sistemului de
management. Este vorba despre prile interesate din punct de vedere reglementar i social. Dar ISO
9001 rmne orientat ctre clieni ! Exist i alte schimbri: analiza efectuat de management nu mai
ine de responsabilitatea managementului, ci de capitolul Msurare, analiz i mbuntire. i face
intrarea noiunea de inovaie, dar fr cerine. ntruct a fost abordat managementul riscului,
noiunea de aciune preventiv dispare rmn aciunile corective, plecnd de la analiza cauzelor.
Abordarea bazat pe proces este consolidat, este mai accesibil nelegerii, dar nu s-a mers destul de
departe. Unii dintre noi doream s se adauge n corpul textului o schem mai lizibil, pentru a
nelege mecanismul abordrii bazate pe proces. De asemenea, grupul editorial trebuia s valideze
ultima redactare a capitolului 8, Operaii, axat pe realizarea produsului/serviciului, nainte de
trimiterea DIS n anchet.
E. : Pn la urm, ISO/DIS 9001 marcheaz o evoluie fa de ediia anterioar sau o revoluie ?
M. B. : O mic revoluie ! Cuvntul evoluie mi se pare prea slab. El ar semnifica doar o ajustare a
textului, nite modificri minore. Or, s-a mers mai departe. Textul va fi diferit, nu va mai avea
structurile bine cunoscute din anii 2000. Aspecte foarte importante i-au fcut intrarea n acest
document aplicat pretutindeni n lume. Unii vor spune c nu s-a mers destul de departe practicile
ntreprinderilor evolueaz mai repede dect standardul. Ne mulumim doar s atingem, de exemplu,
noiunea de eficien a proceselor. n acelai timp, nu se punea problema s rescriem ISO 9004 n
cadrul ISO 9001, cele dou standarde fiind complementare. Revizuirea ISO 9004 va constitui ocazia
de a include noiunea de eficien, de apropiere de demersul Lean, de exemplu. Standardul are un
caracter generic, deci, deschis. Noiunea de nregistrare a disprut, fiind nlocuit cu cea de control al
informaiei documentate. Se las o marj mai mare de manevr ntreprinderilor i vor exista
probabil mai multe dificulti la audit. S semnalm, n sfrit, c va debuta redactarea specificaiei
tehnice ISO/TS 9002. Aceasta va fi un ghid de aplicare care trebuie s permit: nelegerea mai bun,
controlul i implementarea cerinelor ISO 9001 cu ajutorul exemplelor i al ilustraiilor. Aceast
specificaie tehnic va cuprinde paragrafe specifice pentru ntreprinderile mici i mijlocii, chiar dac
se proclam c specificaia are un caracter generic i c este destinat tuturor tipurilor de structuri.
n relaie cu ISO 9001[2]
ISO 9000:2005, Sisteme de management al calitii. Principii fundamentale i vocabular;
ISO 9001:2008, Sisteme de management al calitii. Cerine;
ISO 9004:2009, Conducerea unei organizaii ctre un succes durabil. O abordare bazat pe
managementul calitii;
ISO 19011:2011, Ghid pentru auditarea sistemelor de management;
ISO 31000:2009, Managementul riscului. Principii i linii directoare.
Traducere: Maria Bratu
[1] Asociaia de Standardizare din Romnia organismul naional de standardizare v ofer spre
vnzare proiectul de standard internaional ISO/DIS 9001
[2] Asociaia de Standardizare din Romnia v pune la dispoziie, spre vnzare, toate standardele
menionate mai jos