ATESTAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCŢII

(AGREGATE MINERALE) PE BAZĂ DE PROCES

Gheorghe MLADIN, prof.univ.dr.ing. UTCB, facultatea de UTIAJ TEHNOLOGIC

SUMMARY
The paper presents the compliance systems of mineral aggregates, and the nonconformities influence
in quality of the finished product. Also presented two proposals to improve certification activities:
- Establish responsibilities throughout the cycle technology (producer, designer, performer, evaluator and
supervisor authority for quality control of processed materials);
- Development of a documentation unit for attestation of conformity of production of aggregates indicating
in detail the areas of use.

1. ATESTAREA CONFORMITĂŢII AGREGATELOR MINERALE

LA PRODUCĂTOR
Standardele europene (ex. SR EN 12620 şi SR EN 13043) şi anexele ZA ale acestor
standarde care se referă la atestarea conformităţii agregatelor şi filerelor au fost elaborate în cadrul
unui mandat dat de CEN de către Comisia Europeană şi Asociaţia Liberului Schimb şi răspund
cerinţelor esenţiale specificate în Directiva 89/106/CEE – Produse pentru Construcţii.
Sistemul de atestare a conformităţii agregatelor şi filerelor menţionate în tabelele ZA.1a şi
ZA.1b, conform deciziei 98/598/CE/ 9 octombrie 1998, reluat ca atare în anexa 3 din mandatul
M125 ,,Agregate” , în formă modificată, este prezentat în standarde ( SR EN 12620, SR EN 13043)
în tabelele ZA.2a şi ZA.2b, în funcţie de utilizarea prevăzută.
Atestarea conformităţii agregatelor şi filerelor menţionate în tabelele ZA.1a şi ZA.1b
trebuie să se bazeze pe evaluarea procedurilor de conformitate prezentate în tabelele ZA.3a şi
ZA.3b, ca rezultat al aplicării capitolelor din standardele SR EN 12620, SR EN 13043.
Evaluarea conformităţii agregatelor şi controlul producţiei de agregate, se realizează
urmând aceleaşi reguli, descrise identic în Anexa H (informativă) din SR EN 12620 şi respectiv
Anexa B (normativă) din SR EN 13043.
Din tabelele ZA.1a şi ZA.1b conţinute de cele două standarde rezultă următoarele
diferenţe:
Produs: Agregate obţinute prin tratarea materialelor naturale, artificiale sau reciclate care sunt cuprinse în domeniu
de aplicare al standardului(SR EN 12620, SR EN 13043).
Utilizare prevăzută: Beton pentru construcţii, căi rutiere şi lucrări de geniu civile(SR EN 12620).
Amestecuri bituminoase şi suprafeţe superficiale destinate drumurilor, aerodromurilor şi altor
zone de circulaţie (SR EN 13043).
0 1 2 3 4
Caracteristici Subcapitole de specificaţii Subcapitole de specificaţii Nivel
esenţiale din standard (SR EN 12620) din standard (SR EN 13043) şi/sau Notare
clasă
Compoziţie/ 6.2. Cloruri nestabilit val. decl.
conţinut 6.3.1. Sulfat solubil în acid nestabilit Val. decl.
6.3.2. Sulf total nestabilit Val. decl.
6.4.1. Constituenţi care reduc timpul de nestabilit Val. decl.
priză şi rezistenţa betonului
6.5. Conţinut de carbonaţi în nisipul nestabilit Val. decl.
pentru stratul căii de rulare a şoselelor
de beton
Durabilitate faţă de 5.7.3. Reacţii alcalii-silice nestabilit val. decl.
reacţia alcalii-
silice
Procentaj de 4.1.7. Procentaj al suprafeţei nestabilit categorie
granule concasate concasate din agregat grosier
Afinitate cu lianţi 4.2.11. Afinitatea agregatului nestabilit val. decl.
bituminoşi grosier cu lianţi bituminoşi
 1 2 3 4 5
Durabilitate faţă de 4.2.12. Bazalt supus ,,radiaţiei nestabilit val. decl.
alterare solare”
Rezistenţa la 4.2.6. Rezistenţa la abraziune nestabilit categorie
abraziune datorat datorat pneurilor cu crampoane a
pneurilor cu agregatului grosier utilizat în
crampoane straturi de suprafaţă
Rezistenţa la şoc 4.2.10. Rezistenţă la şoc termic nestabilit val. decl.
termic

Din analiza caracteristicilor esenţiale comune şi a celor care le diferenţiază, prezentate

mai sus, rezultă că este posibilă abordarea unitară a controlului producţiei de agregate.
Atunci când pentru utilizarea agregatelor şi filerelor sunt impuse cerinţe de securitate
riguroase sistemul de atestare al conformităţii este 2+.
În acest caz, conform Directivei 89/106/CE, anexa III.2(ii) prima posibilitate, certificarea
controlului producţiei de agregate se realizează printr-un organism notificat. Sarcinile organismului
notificat sunt: inspecţia iniţială la instalaţie şi a controlului producţiei de agregate şi supravegherea
continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei de agregate. Obiectul sarcinii organismului
notificat constă în evaluarea parametrilor relativi la toate caracteristicile reţinute din tabelul
ZA.1a sau tabelul ZA.1b.
Obs. În caz de dubiu, organismul notificat poate cere producătorului reluarea testelor
în vederea unei noi evaluări, cu sau fără participarea organismului.
Pentru agregate şi filere, în sistemul 2+, sarcinile producătorului sunt: controlul
producţiei de agregate şi încercarea de tip iniţială. Obiectul sarcinii producătorului constând în
monitorizarea parametrilor legaţi de toate caracteristicile reţinute din tabelul ZA.1a sau tabelul
ZA.1b, respectiv încercarea de tip iniţială pentru toate caracteristicile reţinute din tabelul ZA.1a
sau tabelul ZA.1b, precum si efectuarea incercarilor periodice, cu frecvenţa stabilită de
standardul armonizat.
Dacă este realizată conformitatea condiţiilor prezentate în tabelul ZA.1a sau tabelul
ZA.1b şi organismul notificat a eliberat certificatul pentru controlul producţiei de agregate atunci,
producătorul şi/sau reprezentantul său autorizat stabilit în Spaţiul Economic European, trebuie să
documenteze şi să păstreze o declaraţie de conformitate şi aplică marcajul CE. Declaraţia de
conformitate trebuie să conţină toate informaţiile enumerate în ZA.2.2, specifică sistemului 2+,
pentru agregate şi filerele.
Atunci când pentru utilizarea agregatelor şi filerelor nu sunt impuse cerinţe de securitate
riguroase, sistemul de atestare al conformităţii este 4.
În acest caz, conform Directivei 89/106/CE, anexa III.2(ii) a treia posibilitate, controlul
producţiei de agregate se realizează de către producător. Sarcinile producătorului sunt: controlul
producţiei de agregate şi încercarea de tip iniţială. Obiectul sarcinii producătorului constând în
monitorizarea parametrilor legaţi de toate caracteristicile reţinute din tabelul ZA.1a sau tabelul
ZA.1b, respectiv încercarea de tip iniţială pentru toate caracteristicile reţinute din tabelul ZA.1a
sau tabelul ZA.1b, precum si efectuarea incercarilor periodice, cu frecvenţa stabilită de
standardul armonizat.
Dacă este realizată conformitatea condiţiilor prezentate în tabelul ZA.1a sau tabelul
ZA.1b, producătorul şi/sau reprezentantul său autorizat stabilit în Spaţiul Economic European,
trebuie să documenteze şi să păstreze o declaraţie de conformitate şi aplică marcajul CE. Declaraţia
de conformitate trebuie să conţină toate informaţiile enumerate în ZA.2.2, specifică sistemului 4,
pentru agregate şi filerele.
Concluzii:
1. Ţinând seamă că marea majoritate a cerinţelor esenţiale sunt identice, că evaluarea
conformităţii se realizează urmând aceeaşi procedură, este indicat a se elabora un document naţional
(procedură, cod de practică, normativ etc) care să reunească cerinţele esenţiale, obligaţiile producă-
torului sau reprezentantului său legal, obligaţiile organismului notificat şi în general al tuturor
participanţilor la realizarea unui ciclu tehnologic (producător, proiectant, evaluator, autoritate
de supraveghere şi control al calităţii produsului).
De asemenea, acest document trebuie să aibă o Anexă (normativă) care să cuprindă dome-
niile de utilizare a agregatelor cu prescripţii tehnice de execuţie pentru fiecare domeniu de utilizare.
2. Documentul final să fie supus procedurii de recunoaştere la Comisia Europeană, de
către autoritate competentă din România.

2. IMPACTUL NECONFORMITĂŢILOR ASUPRA CALITĂŢII PRODUSULUI FINAL

Analizând neconformităţile constatate pe o perioadă de trei ani, din dosarele întocmite
pentru atestarea conformităţii agregatelor minerale, acestea se pot clasifica în două mari categorii:
- neconformităţi care ţin de controlul producţiei de agregate (Anexa H - informativă
din SR EN 12620 şi respectiv Anexa B - normativă din SR EN 13043);
- neconformităţi care sunt specifice instalaţiei pentru producerea agregatelor minerale.
2.1. Neconformităţi specifice Controlului producţiei de agregate
- lipsa autorizaţiei/deciziei de numire a şefului instalaţiei de sortare (concasare) agregate;
- lipsa deciziilor de numire a persoanelor cu responsabilităţi pe linia calităţii (responsabilul cu
desfăşurarea procesului tehnologic, responsabilul cu controlul tehnic de calitate, şef de laborator,
şef de profil pentru activităţile specifice, etc);
- avize şi/sau autorizaţii de la autorităţile competente expirate, incomplete;
- cumularea activităţilor de laborator cu activităţile responsabilului cu control tehnic de calitate
şi/sau cu activităţile şefului statiei de sortare (concasare) agregate;
- lipsa procedurilor/instrucţiunilor cerute de către standardul armonizat pentru controlul calităţii
agregatelor;
- lipsa înregistrărilor cu privire la controlul producţiei de agregate;
- lipsa dovezilor de audit intern pentru controlul producţiei de agregate;
- lipsa procedurilor şi înregistrărilor specifice pentru activităţi subcontractate (ex. activităţi de
laborator);
- lipsa instruirii periodice a personalului care lucrează la producerea şi controlul agregatelor, cu
noile reglementări în domeniu;
- rapoarte de încercări care au ca documente de referinţă standarde anulate.
- declaraţiile de conformitate emise nu respectă cerinţele standardelor armonizate;
- la încercările de tip iniţiale lipsesc, aproape în totalitatea cazurilor, încercările referitoare la
radioactivitatea agregatelor şi a tuturor componentelor susceptibile de a elibera hidrocarburi
poliaromatice sau alte substanţe periculoase, respectiv teste ,,chimice;
- depozitarea necorespunzătoare a materialelor prelucrate (sorturi care se amestecă sau infestează
datorită platformelor nebetonate, pereţilor despărţitori la depozite de înălţime redusă, etc.);
- infestarea cu materiale organice a agregatelor prelucrate datorită alegerii perimetrelor de extracţie
a materiei prime fără teste prealabile serioase (rădăcini sau alte resturi vegetale).

2.2. Neconformităţi specifice Instalaţiei pentru producerea agregatelor minerale

Pentru instalaţiile de procesare a agregatelor minerale se impun cerinţe specifice, astfel încât
în urma procesului de prelucrare să rezulte un produs care să corespundă cerinţelor esenţiale. Aceste
cerinţe se clasifică în:
- cerinţe de capabilitate a instalaţiei de procesare a agregatelor minerale;
- cerinţe privind calitatea tehnologică a procesării agregatelor minerale.
Cerinţele de capabilitate sunt localizate pe construcţia şi funcţionalitatea componentelor
instalaţiei cum sunt:
- ciururi vibratoare inerţiale montate inclinat cu unghiul α faţă de planul orizontal;
- instalaţia de spălare a agregatelor minerale în timpul procesului de sortare;
- echipamentele de extragere a sortului fin;
- concasoare, granulatoare.
 Calitatea procesării materialelor este determinată de nivelul de performanţă şi capabilitate a
ciururilor vibratoare, concasoarelor şi granulatoarelor, echipamentele pentru extragerea sortului fin
şi al instalaţiei de spălare.
Cerinţele tehnologice de calitate, impuse de standarde şi care trebuie să fie cuantificate prin
parametrii specifici realizaţi de instalaţii, sunt:
- calitatea clasării materialelor în procesul de cernere;
- abateri efective ale granulozităţii agregatelor minerale;
- puritatea clasei granulometrice.
Pentru aceasta, în evaluarea producţiei în cadrul unui sistem corect de producere al agrega-
telor, cel puţin 90% din agregatele din diferite loturi, măsurate pe o perioadă de maxim 6 luni,
trebuie să se situeze în interiorul toleranţelor de granulozitate declarate de producător şi stabilite
în standardele SR EN 12620 şi SR EN 13043.
La ciururile vibratoare, performanţele tehnice de calitate sunt: coeficientul de aruncare a
materialului pe sită Γ(Γoptim= 3), amplitudinea vibraţiilor tehnologice A(Aoptim= 0,35 ….0,45 mm),
unghiul de înclinare a sitelor α (αoptim= 150….170).
La instalaţiile de spălat agregatele, calitatea materialelor este determinată de capacitatea
instalaţiei de a spăla agregatele în procesul cernerii.
Factorii determinanţi care stabilesc capabilitatea instalaţiei sunt:
- presiunea şi debitul apei în conducta de alimentare a sistemului de spălare;
- numărul de conducte distribuitoare;
- numărul de duze şi amplasarea lor pe conductele distribuitoare;
- diametrul, orientarea şi poziţionarea duzei în raport cu suprafaţa sitei;
- gradul de acoperire a suprafeţei sitei cu apă sub presiune.
La echipamentele de extragere a sortului fin (clasoare cu şnec, roţi desecătoare, benzi
transportoare desecătoare), calitatea materialului depinde de următorii parametri:
- viteza de rotaţie a şnecului, a roţii desecătoare sau a vitezei de înaintare a benzii desecătoare, astfel
încât cantitatea de material extras să fie maximă, în condiţii optime de extragere a apei din masă;
- unghiul de inclinare a şnecului, a benzii desecătoare.
La concasoare şi granulatoare calitatea materialului depinde de dimensiunea fantei de eva-
cuare, a parametrilor blindajelor concasorului şi parametrilor organelor mobile de sfărâmare a rocii.
Neconformităţile constatate la instalaţia pentru producerea agregatelor minerale, pe o
perioadă de trei ani, rezultate din dosarele întocmite pentru atestarea controlului producţiei, sunt
următoarele:
- lipsa grătarelor pentru reţinerea materialelor organice mari (rădăcini, lemne etc);
- ciururile vibratoare sunt echipate cu site necorespunzătoare, sau sistemul de generare a vibraţiilor,
de cele mai multe ori, nu asigură regimul necesar de vibraţii tehnologice;
- concasoarele cu fălci sau cele cu ciocane prezintă uzuri inacceptabile, ceea ce duce la realizarea
unei mărunţiri necorespunzătoare;
- scoaterea din funcţiune a sistemului de reglare la concasoarele cu con;
- rampele pentru spălarea agregatelor necorespunzător plasate cu duze lipsă sau înfundate;
- apă insuficientă, ca debit, pentru spălarea agregatelor minerale;
- separarea nisipului se face cu clasoare cu şnec, de cele mai multe ori uzate, ceea ce duce la obţi-
nerea unei granulaţii necorespunzătoare.

Concluzii
- retehnologizarea instalaţiilor de prelucrat agregatele minerale;
- verificări de calitate atât pentru echipamentele care necesită reglaje corespunzătoare, cât şi pentru
calitatea agregatelor minerale ale căror cerinţe esenţiale trebuie determinate "in situ" înainte de
livrare.
- invocarea, în multe cazuri, a caietelor de sarcini (elaborate pentru diferite proiecte, obiective etc.)
care conţin documente de referinţă anulate;
- introducerea obligativităţii de obţinere a calificării profesionale a societăţilor care realizează
procese tehnologice complexe: producerea agregatelor, producerea betoanelor şi a prefabricatelor
din beton, fabricarea mixturilor asfaltice etc.
- reglementarea coerentă şi unitară din punct de vedere instituţional şi a modului de abordare la
producător, proiectant, executant, evaluator şi autoritatea de supraveghere şi control al calităţii
materialelor procesate.

Bibliografie
[1] SE RN 12620+A1:2008 – Agregate pentru beton.
[2] SR EN 13043:2003 – Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor, utilizate la cons-
trucţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic.
[3] *** Dosare pentru certificarea agregatelor minerale, ICECON CERT.