UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI
Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

PROIECT
la
Management si Ingineria
Sistemelor de Productie
Indrumator proiect:

Student: Cotfas Madalina

Coord.Prof.Dr.Ing: Lupu Luminia

Grupa: 2304 A
An : III

Page 1

Cuprins
I.
II.

Lansarea n fabricaie;................................................
Amplasarea i planul general al ntreprinderii;..........................

III.

Proiectarea managementului produciei;..........................................

IV.

Proiectarea asigurrii calitii;.......................................................

V.

Proiectarea activitii auxiliare i de reparaii;..............................

VI.

Managementul resurselor umane;.....................................................

VII.

Proiectarea managementului ntreprinderii......................................

Page 2

1.1

Prezentarea produsului

Anvelopele Latex sunt obinute din cauciuc natural care este un produs de
origine vegetal, o suspensie apoas secretat sub forma unor incluziuni in celulele
cojii sau frunzelor plantelor producatoare de cauciuc.
Cauciucul natural conine 93-94% hidrocarbur, cauciuc (poliizopren) si alte
componenete. n extractul acetonic, care este 1,50-3,50%, se gasesc acid oleic, acid
linoleic, acid stearic,sterine, glucide, carotinoide.
Substantele cu continut de azot prezente n cauciucul natural sunt n principal
albuminele si aminoacizii rezultai din descompunerea acestora, influennd viteza de
vulcanizare i conferind o anumita protecie antidegradant, mrind absobia de ap.
Macromoleculele cauciucului natural conin uniti de izopropen:

Fabricarea unei anvelope nu este pur si simplu turnarea cauciucului intr-o

matrit. Este un proces complex, care necesita o atenie extraordinar la detalii,
majoritatea anvelopelor, sunt realizate manual cu mare atentie la calitate. Sistemul de
calitate este masurat de multe ori de-a lungul procesului de fabricaie, se aplic n
Page 3

mod egal si cu aceeai rigurozitate in toate fabricile din intreaga lume. Aceasta
garanteaz acelasi nivel de calitate ori de cate ori una dintre anvelope este in
producie.
Anvelopa este o sum complex a unei multitudini de pari.
Succesul ei depinde de modul n care fiecare parte lucreaza impreun ca un intreg.
Este un produs extrem de avansat folosind o mare varietate de materii prime. De fapt,
mai mult de 200 de parti componente merg in procesul de fabricare a unei anvelope
moderne.
Aceste componente se mpart in cinci grupe:
1. Cauciuc natural. Principalul component al straturilor benzii de rulare a anvelopei.
2. Cauciuc sintetic. Un element esenial n benziile de rulare ale anvelopelor
utilitarelor si 4x4.
3. Negru de fum si silica. Utilizat ca agent de consolidare pentru a mbunatai
caracteristicile de uzur ale anvelopei.
4. Cabluri metalice si textile. Acestea compun scheletul anvelopei si garanteaz
geometria si rigiditatea sa.
5. Numeroi ageni chimici. Confer proprietai speciale anvelopei precum rezistena
redus la rulare sau aderea foarte mare
Metoda de obinere
Procesul de obinere a unei anvelope incepe cu o seleie a diferitelor tipuri de
cauciuc, raini speciale, negru de fum, pigmeni, antioxidani, bioxid de siliciu si alti
aditivi care se vor combin pentru a conferi caracteristicile dorite. Pentru fiecare din
componentele principale ale anvelopei se folosesc compui diferii.
Un malaxor special combina diferitele materii prime pentru fiecare compus intro past omogen de culoare neagr si consistent. Pentru a asigura conformitatea
amestecului, acest proces este supravegheat computerizat. Materialele compuse sunt

Page 4

trimise apoi spre a fi formate in flancuri (pereti laterali), benzi de rulare si alte
componente ale anvelopei.
n acest punct poate incepe asamblarea anvelopei. Primul compus care intra pe
maina de produs anvelope este cauciucul interior, stratul de etanseizare produs dintrun cauciuc care opreste trecerea apei si aerului si care va lua forma unui tub interior
nlocuind funciile camerei la anvelopele clasice. Urmeaz apoi carcasa si breakerele
(numite si centuri), cel mai adesea fabricate din otel si poliester. Acestea dau
rezistenta anvelopei in acelai timp lasand-o flexibila, breakerele sunt tiate si
montate la dimensiuni si unghiuri precise, specificate in proiectul anvelopei, pentru ai
conferi acesteia caracteristicile de manevrabilitate si tinuta de drum urmarite.
Urmeaz montarea talonului, doua inele formate din impletituri de sarm de otel
imbracate in bronz. Talonul asigura etanseitatea imbinarii anvelopei cu janta. Banda
de rulare si peretii laterali (flancurile) sunt apoi pozitionate deasupra breakerelor si
carcasei si presate puternic. Rezultatul este o anvelopa "necoapta" care nu a fost
supus nca vulcanizarii.
Ultimul pas este vulcanizarea. Anvelopa "necoapta" este plasat intr-o matria si
umflata puternic pentru a forma profilul benzii de rulare si marcajele de pe exteriorul
flancului. Intreg ansamblul este incalzit apoi la peste 150 de grade Celsius pentru 1215 minute pentru a vulcaniza cauciucul. Acest interval de 12-15 minute se refera la
anvelope de autoturisme si vehicule comerciale usoare, anvelopele offroad si
industriale suport procese de vulcanizare de pana la o zi.
Fiecare anvelop este verificat si mostrele sunt extrase de pe banda si testate.
Unele sunt inspectate cu raze X, altele sunt tiate pentru a cauta defeciuni, altele sunt
rulate pe bancuri iar altele sunt testate pe strada pentru evaluarea inutei de drum,
durabilitaii si economiei de carburant.

Page 5

1.2

Identificarea clienilor poteniali

CHESTIONAR
1.Suntei posesorul unui autovehicul?
Da

Nu

2. Folosii anvelope de la firma Latex pentru masina dumneavoastr?

Da

Nu

3.Ce v place mai mult la acest produs?

Calitatea

Pretul

4.Conteaz preul sau calitatea?

Preul

Calitatea

Amndou

Indiferent

5.La cumpararea unei anvelope luai n considerare sfatul unui prieten?

Da

Nu

Poate

Uneori

6.Ct de des schimbai anvelopele la vehicolul dumneavoastr?

Anual

La 2 ani

n funcie de km parcuri

7.Suntei fidel unei anumite firme de anvelope ?

Da

Nu

Poate
Page 6

Uneori

8.Suntei mulumit de calitatea acestui produs?

Da

1.3

Nu

Poate

Uneori

Identificarea factorilor de succes

Factorii cheie de success sunt indicatori care arat de ce o inteprindere reuete
sau eueaz ntr-un anumit domeniu. Pentru anvelope factorii de success sunt
prezenta i n tabelul 1:
Tabelul 1

Factori cheie de succes

Importanta (1-5)

1. Cost redus de fabrica i e

2. Dezvoltarea unei re ele de

distribu i e
3. Pre scazut al materiilor prime

4. Tehnologia nepoluat

5. For a de munc calificat

6. Calitatea produsului

7. Campanii pt. publicitate

8. Satisfacerea cererii clien ilor

Page 7

1.4 Identificarea legaturilor inteprinderii cu mediul extern

Legturile inteprinderii sec i ei de produc i e al anvelopelor Latex sunt
prezentate n tabelul 2.

Felul mediului

Tabel 2 Legturile inteprinderii cu mediul extern

Componente
Identificare
Clien i

Fabrici de autoturisme,
angrosisti i retaileri in
domeniu

Direct

Furnizori
Institu ii guvernamentale

Page 8

Materii prime, utilita i

Guvern, garda financiar

Economic

Infla ie, curs valutar,

dobnzi

Tehnologic
Apari ii de noi tehnologii
Social
Reparti i e demografic,

Indirect

cultura na i onala, valori

Politic

etice
Reglementri ale codului

Concurenional

fiscal, reglementri ale

codului muncii
Alte marci distribuite pe
pia

Interna i onal

Page 9

FURNIZORII
FURNIZORII
DEDE
MATERIE
PRIM
MATERIE

PRODUCATORI

PRIM

BANCI

S.C LATEX S.R.L

DISTRIBUITORI

ACTIONARI

Fig. 1 Legturile inteprinderii cu mediul extern

Page
10

1.5 Proiectarea actiunilor promotionale

Dintre mijloacele de publicitate recomandate de literatura de specialitate am
optat pentru o publicitate intensiv concretizat n:
Bannere in marile centre comerciale
Internet- realizarea unui site propriu
Reclame TV difuzate la ore de varf in care
audienta e maxima
Flyere
Campanii de sponsorizare a unor sportivi
Brouri informative
ETAPA II. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL
INTERPRINDERII
2.1

Determinarea plasamentului inteprinderii cu ajutorul metodei ELECTRE

Amplasarea intr-o anumit localitate a unui obiectiv se realizeaz inndu-se

seama de mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt: sursele de materii
prime, de combustibili i energie, sursele de recrutare a for e i de munc.
Considerm c sec i a va fi amplasat pe lng o aglomeraie urban din
Romnia care s ne asigure faciliti de recrutare a forei de munc . Analiznd
posibilit ile de amplasare ale acestei sec i i s-a ajuns la concluzia c exist mai
multe variante de amplasament.
V1- SIBIU
V2-TIMISOARA
V3-IAI
V4-BUCURESTI
In func ie de fiecare variant aleas trebuie analizate urmtoarele criterii:
C1- cheltuieli pentru aprovizionare
Page
11

C2-posibilitai estimate de vanzare a produsului

C3-gradul de poluare in zona vizat
C4-infrastructura
C5-distana faa de poteniali clieni
Analiznd cele patru variante din punct de vedere al celor 5 criterii s-a ob i nut
matricea aprecierilor calitative redate n tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
C1

C2

C3

C4

C5

V1

280

F.B

200

V2

250

F.B

180

V3

200

185

V4

180

150

n cadrul aprecierii calitative se acord:

Celui mai bun calificativ 1 i 0 calificativului necorespunztor. Celelalte
primesc valori ntre 0 i 1.
Pentru aprecierea calificativelor C1 i C2 se acord 1 pentru cea mai bun
variant i 0 pentru varianta necorespunztoare. Celelalte primesc valori ntre 0 i 1.
Tabelul 2.2
S1

C1
10

C2
8

C3
6

C4
7

C5
8

S2

S3

S4

KJ

35

30

28

30

28

KJ = 151
Page
12

K1 = 35/151=0,23
K2 = 30/151 = 0,19
K3 = 28/ 151 = 0,18
K4 = 30/151 = 0,19
K5 = 28/151 = 0,18
Cazul 1 pentru C1:
U11 = (280-180)/(180-280) = 0
U21 = (250-280)/(180-280)= 0,3
U31 = (200-280)/(180-280) = 0,8
U41 = (180-280)/(180-280) = 0
Cazul 2 pentru C2 :
B = 0,5
Cazul 3 pentru C3:
U11 = (9-9)/(5-9) = 0
U21 = (7-9)/(5-9) = 0,5
U31 = (5-9)/(5-9) = 0
U41= (6-9)/(5-9) = 0,75
Cazul 4 pentru C4:
B = 0,5
Cazul 5 pentru C5:
U11 = (200-200)/(150-200) = 0
Page
13

U21 = (180-200)/(150-200) = 0,4

U31 = (185-200)/(150-200) = 0,3
U41 = (150-200)/(150-200) = 0

V1
V2
V3
V4
KJ

C1

C2

C3

C4

Tabel 2.3
C5

0
0,3
0,8
0
0,23

0,5
0
0,5
1
0,19

0
0,5
0
0,75
0,18

1
0,5
0
0,5
0,19

0
0,4
0,3
0
0,18

V2

V3

Tabel 2.4
V4

0,59

0,78

b. Calculul coeficientului de concordan:

Cv1v2 = ( 0,19+0,19) = 0,38
Cv1v3= (0,19+0,18+0,19)=0,55
Cv1v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6
Cv2v1= (0,23+0,18+0,18)=0,59
Cv2v3= (0,18+0,19+0,18)=0,55
Cv2v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6
Cv3v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78
Cv3v2= (0,23+0,19)=0,42
Cv3v4= (0,23+0,18)=0,41
Cv4v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78
Cv4v2= (0,19+0,18+0,19)=0,56
Cv4v3= (0,19+0,18+0,19)=0,56
V1
V1

Page
14

0,78

V2
V3
V4

0,38
0,55
0,60

0,42
0,55
0,60

0,56
0,56

0,41

c. Calculul indicelui de discordan

Tabelul 2.5
V1
V1
V2
V3
V4

0,50
0,80
0,50

V2

V3

V4

0,50

1,00

0,50

0,50

0,40
0,80

0,50
1,00

V1V2 = 0,5
V1V3 = 0,8
V1V4 = 0,5
V2V1 = 0,5
V2V3 = 0,5
V2V4 = 1
V3V1 = 1
V3V2 = 0,5
V3V4 = 0,75
V4V1 = 0,5
V4V2 = 0,4
V4V3 = 0,8
Page
15

0,75

Se calculeaz matricea diferenelor ca fiind:

D= C(Vg,Vh) D(Vg,Vh)
Rezultatele se trec ntr-un tabel ce conine 5 coloane i 4 linii. Pe diagonala
primelor patru linii i coloane nu avem valori. Diferenele se trec n ultima coloan a
tabelului 2.6

Tabel 2.6
V1
V1
V2
V3
V4

-0,12
-0,25
0,10

V2

V3

V4

VgVh

0,09

-0,22

0,20

0,07

-0,08

0,16
-0,24

-0,4
-0,44
-0,64

0,05
-0,40

-0,34

Cea mai mare valoare de pe ultima coloan indic varianta optim. Se observ c
varianta optim este V1 adic amplasarea zonei industriale se va realiza n oraul
Sibiu.
2.2

Amplasarea inteprinderii pe teritoriul localitii

Instalaia de fabricare a anvelopelor, va fi amplasat pe o platform industrial

din localitatea Sibiu deoarece aceast soluie permite aprovizionarea cu materii
prime, alimentarea facil cu energie electric, termic, cu ap, de servire feroviar si
rutier.
2.3 Stabilirea relaiei de dependen dintre diferitele compartimente i
secia proiectat
Relaia de dependen dintre compartimente i secie de producie a anvelopelor Latex
sunt prezentate n figura 4.
Page
16

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Pavilion administrativ
Cabinet medical
cantina
Pavilion cercetare
C.T.C.
Sectia S1
Sectia S2
Sectia S3
Sectia S4
Depozit materii prime D1
Depozit combustibil D2
Depozit ambalaje D3
Depozit produs finit D4
Sectia mecano-energetica
Sectia transporturi

LEGENDA
Page
17

Relaiile de dependen dintre compartimentele din inteprindere i secia de producie

- departarea necesar
- departare preferabil
- vecinatate preferabil
-vecinatate necesar
-vecinatate indiferent
2.4

Alegerea felului cldirilor

La proiectare trebuie s se asigure c cerina de baz adapostirea n mod

economic a activitilor ce se desfoar, folosirea optim a suprafeelor de producie,
comportamentarea relaionala a suprafeelor destinate activitailor funcionale precum
i asigurarea unor condiii corespunztoare de iluminare , de condiionare a aerului,
de izolare fonic.
Avnd n vedere specificul procesului tehnologic care se desfoara n firma
noastr s-a optat pentru sistemul monobloc pe vertical. Sistemul ales are urmatoarele
avantaje:
Folosirea eficient a terenurilor
Reducerea distanelor de transport
Alegerea formei cldirilor se face inandu-se seama de fluxul general al materiei, de
suprafeele necesare diferitelor unitai de producie, a soluiilor de amplasare a
utilajelor.
Pentru forma cladirilor s-a optat pentru litera i deoarece satisface cel mai
bine necesitile fluxului nostru tehnologic.
2.5

Modalitati de extindere a cldirii

ntruct secia proiectat are prevzute dezvoltari ulterioare s-au luat n calcul
suprafee pentru extindere. S-a ales varianta extinderii n lungul cldirii deoarece
satisface cel mai bine specificul tehnologic. Modul de extindere al cldirilor este
prezentat n figura 1.

Page
18

Fig 1.

2.6 Stabilirea structurii de productie

SECIA 1

SECIA 2

SECII
DE
BAZ

SECIA 3

SECIA 4

INTREPRINDER
EA DE
OBINERE A
ANVELOPELO
R

Page
19

SECIA ENERGETIC
SECII
AUXILIA
RE

SECII
DESERV
I RE

LABOR
A
TOARE

SECIA DE REPARAII

COMPARTIMENTUL
DEPOZITARE

COMPARTIMENTUL
TRANSPORT

DE CERCETARE

DE CONTROL

Page
20

2.7 Amplasarea sectiei de organizare a intreprinderii

La elaborarea planului general de organizare a ntreprinderii s-a inut cont de
urmtoarele cerine:
Cldirile seciei de producie i depozitele s fie amplasate n concordan
u fluxul tehnologic, evitndu-se ncrucirile dintre fluxurile de oameni i
cel de materiale;
Fluxurile de materii prime, materiale, produse finite trebuie s se
desfoare
pe drumul cel mai scurt pentru a rezulta cele mai mici cheltuieli detransport;
Seciile auxiliare se vor amplasa lng seciile de baz cu care au cele
maimulte legturi;
Cldirile se vor amplasa astfel nct s se asigure posibilitatea extinderii
n viitor cu costuri ct mai mici.

Receptie
materii
prime

Depozit
materii
auxiliare
D2

Depozit
materii
prime D1

SECIA DE
PRODUCIE A
ANVELOPELOR

Asigurarea
calitatii

Cabinet
medical

Vestiar
Cantin

Depozit
produse
finite D3

Depozit
combusti
bili D4

Sectia
mecanicoenergetica

Sectia
transporturi

Pavilion
cercetare

Pavilion
administrativ

Livrare produse finite

Intrare/
Iesire
persona
l

ETAPA III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCIEI

3.1 Justificarea necesitii i oportunitii tehnologiei adoptat
Justificarea se face n funcie de numeroi factori ai criteriilor de alegere a
unei instalaii tehnologice, respective a procesului de fabricaie care st la baza
proiectrii instalaiei.
Tabel 3.1
Nr.crt

Criterii

Criterii tehnologice

Factori
- simplitatea procesului:faze i operaii
tehnologice ct mai puine fr fabricaii
anexe, fr recirculri de materiale;
- flexibilitatea procesului: adaptri uoare
pentru obinerea unor produse diferite;
- tehnologie cu consum ct mai sczut de
energie;
-stabilitatea procesului: process
autoregrabil, usor de condus
-dificultati tehnice
- siguran in exploatare : tehnologie care
reduce la minimum posibilitaile de avarii,
incendii , explozii, nu produc substane
toxice , necesita presiuni si tenperaturi
normale.

Calitatea necesara : corespunzatoare

normalor existente

Asigurarea cu materii prime si

auxiliare : posibilitati de procurare in
prezent si viitor

Depozitare: asigurari cu material sitmic

si constant

Materii prime si auxiliare

Manipulare simpl si transporturi usoare

Energie electric : putere instalat ct

mai mic , far vatiaii de sarcin cu
putine porniri si opriri

Utilitai

Agentul terminc: dac se procur uor ,

instalaii auxiliare necesare.

Produse secundare

inceput cu necesarul lor.

4
-

Consumatorii probabili , cunoscuti de la

Utilaje

Posibilitati de fabricare cat mai

economice

Montajul: cu mijloace despul de

complexe

Durata de functionare cat mai mare

3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie

Acetilena

Proaspat gaz
solvent
Acid
clorgidric
gazos

4
2

Monovinil
acetilen

Acrilonitril brut

Prod.usoare
Acrilonitril
7
9
8

10

rezidi
i
Produse grele

Schema tehnologic a instalatiei de sintez a acrilonitrilului din acetilen :

1 reactor
2 coloana de absorbie
3 coloana de desorbtie
4 separator
5 coloana de absorbtie a monovinilacetilenei
7, 9, 10 coloane de distilare
8 separator
Reactorul este de tip coloan, cptusit cu un strat de cauciuc , acoperit cu
trei straturi de crmida antiacid.Soluia de catalizator ocupa 2/3 n naltimea
reactorului. La baza acestuia se trimite acetilena proaspt si recirculat, la un
raport molar 6:1 fat de acidul cianhidric care se injecteaz in reactor , mai sus,
in faza lichid. Pentru a realiza un contact cat mai bun intre reactani, reactorul
este prevazut cu umplutur. Temperatura este de 80c .Excesul mare de acetilen
este necesar deoarece HCN deplaseaz acetilena din complxul sau catalytic cu
clorura cuproasa.n asemenea condiii conversia acetilenei este de 10-15%.
Temperatura este de 80C este impusa de necesitatea desorbitei cat mai rapide a
acrilonitrilului din produsul de reacie de evitarea acumularii produselor

secundare, de evitarea catalizrii componentelor catalizatorului de de asigurare

unei viteze de reacie corespunztoare.
Produsul de reacie se supune absorbtieiin ap pentru reinerea
acrilonitrilului sub form de solutie 2-3 %. Se retine in ap , o parte din vinil
acetilen, divinilacetilen, aldehid acetic, lactonitril si cianbutadien.
Soluia apoas de acrilonitril se supune separarii cu abur coloana 3 , la
partea la partea superioara acestuia se separ un azeotrop, care conine 12% ap,
i 88% acrilonitril . Apa de la baza coloanei de stripare 3 care mai conine o
parte din produsele greu volatile, cianbutadien si lactonitrilul se recircula in
coloana de abserbie.
Una din dificultaile majore ale acestui procedeu este pierderea activitaii
catalizatorului, datorit acumulrii de rsini si clorur de amoniu.

3.2.1 Proiectarea graficului de productie

Et.
Vulcanizare
Banda de rulare
Pliuri
Talon
Extrudare
Amestecare
timp
3.2.2 Eloborarea graficului de productie
Gradul de dezvoltare a cerinelor recomandate pentru operatorul chimist
este difereniat pe trei nivele
Foarte important (F)
Important (I)
Neimportant (N)
Graficul gradului de dezvoltare a cerinelor recomandate pentru
operatorul chemist

CERINE

NIVEL DE APRECIERE
F

1. Acuitatea vizuala
2. Acuitatea auditiv
3. Atenia concentrat
4. Atenia distributiv
5. Rezistena neuro-psihic
6. Rezistena la monotonie
7. Dexteritatea manual
8. Inteligena

9. Contieniozitatea

3.3 Stabilirea structurii procesului de producie

Structura este prezentat n tabelul de mai jos :

Nr. Crt

Felul
procesului

Tabel 3.3
Concretizare

Caracterizare

Procese de
baza

Procesele n care
materia prim este
transformat n produs
finit

2.

Procese
auxiliare

Procesele care conduc

la realizarea unor
produse sau lucrari de
baza al inteprinderii
dar care condiioneaza
buna desfaurarea a
proceselor de baza

- Secii de reparaie a
utilajelor
- Secii energetice
- Urmarirea, reglarea
msurarea i
nregistrarea
parametrilor
tehnologici

3.

Procese de
servire

Procesele care
contribuie la realizarea
normal a proceselor
de baz i auxiliare

- Secii transport
- Secii depozitare
- Control tehnic de
calitate

4.

Procese
anexe

Asigura valorificarea
deeurilor

1.

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Amestecare
Extrudare
Talon
Pliuri
Banda de rulare
Vulcanizare

- Valorificarea unei
pri

Procesul tehnologic este caracterizat n tabelul de mai jos :

Tabel 3.4
Nr. Crt
1.
2.
3.

4.

CARACTERIZARE

VALORI

Felul procesului

Continuu

Tipul produciei

Serie

Destinaia proceselor

- Intern 70%
- Extern 30%

Factori care influeneaz organizarea

produciei

- Natura materiei
prime
- Natura procesului
tehnologic
- Natura produsului
finit

ETAPA IV. Proiectarea asigurrii calitaii

4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calitii
Controlul calitii produselor i serviciilor se planific la nivelul activitii fiecrei
firme, iar alctuirea planurilor se realizeaz pe baza formulrii obiectivelor.
n scopul realizrii controlului calitii este necesar s se stabileasc obiectivele
strategice ale calitii, obiective care depind de principalii factori ai calitii:
pieele - devin tot mai exigente att din partea cererii, ct i din partea ofertei i se
specializeaz funcional. Aadar, un obiectiv determinant al controlului calitii n cadrul
firmelor este de a asigura flexibilitate n satisfacerea cererii care se specializeaz. Acest

obiectiv

presupune

fixarea

performanelor

produselor

(urmrite

mbuntite)

-productivitatea, fiabilitatea, disponibilitatea, randamentul, reducerea polurii de orice fel

precum i crearea de condiii tehnologice echipamente i metode de control capabile s
identifice i s msoare calitatea produselor.
personalul necesit noi cunotine i deprinderi obinute prin educaie continu la locul
de munc, i nu numai. Preteniile fa de calitatea pe care o asigur lucrtorii la locurile
de munc sunt evideniate prin obiective ca extinderea conceptului de control al
caliti produciei, avnd ca impact zero defecte.
resursele financiare se urmrete reducerea costurilor de producie, care se poate
realiza prin creterea productivitii muncii prin automatizare. Dar i aceasta necesit
investiii, deci efectul ei asupra reducerii costurilor apare diminuat. Se mai poate aciona
asupra costurilor calitii nsi, iar aceste aciuni depind de condiiile interne i externe ale
firmei.
materialele se modific i se diversific. Se impune folosirea probelor fizice i
chimice de laborator i a unor echipamente de control adecvat.
utilajele i tehnologiile folosite dac firma prevede s mecanizeze i s
automatizeze noi procese n viitor, calitatea obiectelor muncii prelucrate n aceste procese
va trebui aliniat la noile condiii.
managementul firmei

este

singurul n msur s coreleze

eforturile tuturor

compartimentelor care au responsabiliti n asigurarea calitii produselor i serviciilor

livrate pe pia.
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentelor de asigurare a calitii
Inginerii care conduc procesele de productie au in principal urmatoarele atributii
pentru obtinerea unei calitati superioare a productiei :
~ Asigurarea executarii tuturor reparatiilor necesare la timp si avand un nivel calitativ ridicat
~ Asigurarea cu materiale necesare executarii reparaiilor la timp
~ Aprovizionarea continua cu materie prima de calitate

~ Asigurarea cu forta de munc calificata a fiecarui loc de munc si schimb

~ Crearea unui microclimat optim pentru fiecare loc de munca
~ Asigur pregatirea, programarea si urmarirea productiei.
4.3Proiectarea atribuiilor managementului seciei privind asigurarea calitii
Asigurarea seciei cu materie prim de calitate
Asigurarea efecturii unor reparatii la timp i de calitate
Asigurarea perfecionrii profesionale a angajailor
Asigurarea unui climat de munc corespunztor

4.4Proiectarea atribuiilor operatorilor chimiti privind asigurarea calitii

Respectarea disciplinei tehnologice i a disciplinei muncii
Participarea la cursurile de perfecionare organizate n cadrul seciei
Asigurarea unui climat de munc corespunztor
4.5 Puncte de control
Nr. Crt

2
3
4
5
6

Faza de fabricatie

Parametri
controlai

Calitatea materiei
prime
Compozitia
materiei prime
Pregatirea instalatiei Verificarea
instalatiei
Purificarea apei
Filtrarea apei
Pregatirea materiei
prime

Frecventa
controlului
De doua ori pe zi

O data pe zi
O data pe zi
De doua ori pe zi

Uscare

Distrugerea
bacteriilor
Temperatura

Ambalare

Modul de ambalare

De trei ori pe zi

Sterilizare

O data pe zi

ETAPA V. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI

DESERVIRE
5.1. Proiectarea activitailor de reparaie
In activitatile de productie sunt necesare verificarea, intretinerea si repararea
uitilajelor.
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatie
Elaborarea graficului ciclului de reparatie se face de la ultima reparatie capitala. Se
presupune ca aceasta a fost facuta la inceputul anului 2014.
Rt- revizie tehnica = 600
Rcl= revizie curenta de gradul 1=6000
Rc2= revizie curenta de gradul =120000
Rk= revizie capital =36000
Den. Data
uitilaj ultimei
revizii Rk

Luna

D
Rt

Ian. 2014

Rk Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

2015

Rc1 Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc2 Rt

2016

Rc1 Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

2017

Rc1 Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rk=360000/720=500
Rc1=6000/720=8,3
Rc2=120000/720=166
Rt=600/720=0,83

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii

schimburi Nr. de

(ani)Durata de serviciu

Denumire utilaj

Revizia capital se face aproximativ odata la 10 ani. Reparatia curenta de gradul 2 se

face amproximativ o data la 6 ani, iar reparatia curenta de gradul 1 se face in fiecare an.
Revizia tehnica se face de fiecare data dupa fiecare revizie de gradul unu si doi.

Ciclul de reparaii [h]

Rt

Rc1

600

6000

Rc
2

Rk

Cost [%Vi]

Durata n zile

Rt

Rc1

Rc2

Rk

Rt

Rc1

Rc2

Rt

1200 3600
0,5
00
00

15

0,5

15

40

Se va calcula:
a) numarul de reparaii de acelasi fel intre doua reparatii de grad superior, astfel:
numarul de reparatii curente de gradul 2 (Rc2), intre doua reparatii capitale(Rk), notat cu
m:
m=Rk/Rc2-1=360000/120000-1=2
numarul de reparatii curente de gradul unu(Rc1) intre doua Rc2, notat cu q:

q=Rc2/Rc1-1=120000/6000-1=19
numar de revizii tehnice (Rt) intre doua (Rc1), notat cu r: r=Rc1/Rt1=6000/600-1=9
b) structura ciclului de reparatii este prezentata in figura urmatoare:

Numr reparaii

Denumire utilaj
Rt1
Reactor

Rc1

Rc2
5

Rk
4

5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitaii de reparaie

Ca obiective ale activitii de reparaie propunem :
Meninerea utilajelor n perfect stare de funcionare
Limitarea cheltuielilor necesare reparaiilor
Executarea reparaiilor n timp i de calitate
Reducere la minim a duratei de reparaie
Modernizarea utilajelor

5.1.4 Proiectarea organizrii activitii de reparaie

Organizarea reparaiilor se face organizat.Toate lucrrile de eviden, planificare i
executarea interveniilor la utilaje se efectueaz de ctre compartimentul mecanic.
Avantaje:
Producerea i achizitionarea pieselor de schimb n condiii
avantajoase
Subordonarea ierarhic i funcional unic
Specializarea raional a suprafeelor de producie i forei de
munc
Dezavantaje :

Personal de conducere n plus pentru conducerea i organizarea acestor activiti

Separarea activitilor de ntreinere i reparaii de activitile produciei de baza
5.2.1 Proiectarea transportului intern

5.2.1 Proiectarea obiectivelor organizrii transportului intern

Dintre obiective menionm:
Amplasarea raional a depozitelor
Folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrrile de
ncrcare i descarcare
Mecanizarea i automatizarea unor operaii de transport
Reducerea cheltuielilor de transport
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectare n organizarea transportului
intern
Principalele obiective ale organizarii rationale a activitii de transport intern
sunt urmatoarele:
~ Intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizrii lui
~ Amplasarea optim a depozitelor

~ Folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de

transportat
~ Intretinerea si exploatarea judicioas a mijloacelor de transport din dotare
~ Exploatarea mijloacelor de transport de catre persoane calificate
~ Efectuarea reparaiilor asupra mijloacelor de transport n timp optim.
5.2.3 Stabilirea transportului ce se realizeaz n inteprindere
Desfurarea conducerii, produciei i a muncii n cadrul sistemului de fabricaie
comport o serie de operaii de transport pentru material, utiliti, informaii i personal.
5.3

Proiectarea activitii de depozitare

1. Rolul si locul depozitarii in activitatea firmei

Din punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existenta unor spatii special
amenajate pentru primirea materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrat in
sistemul logistic al unei ntreprinderi, depozitarea faciliteaz viteza de desfasurare a
activittilor logistice si uureaza fluxul materiilor prime, materialelor si produselor de la
sursa la destinaie.
La inceput depozitarea era privit ca un rau necesar, crescand costurile distributiei
produselor, far a contribui semnificativ la cresterea valorii oferite consumatorilor. Accentul
a fost pus succesiv pe producie, vanzri si produs. Importanta depozitrii, ca activitate
creatoare de valoare pentru client a fost evideniat abia odat cu impunerea orientarii catre
consumator, specifica marketingului.
Depozitarea a devenit parte integranta a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT
( Metoda Just in Time). Aceast tehnic urmareste in principiu reducerea stocurilor de
materiale si produse.

Anii 70 au marcat preocupari pentru aplicarea noilor tehnologii in domeniul

depozitrii. Echipamentele moderne de manipulare a mrfurilor si dezvoltarea unor metode
moderne de ambalare au fost repede imbraisate de responsabilii cu managementul spatiilor
de depozitare.
In anii 80 accentul s-a mutat asupra proiectarii si amenajarii spaiilor de depozitare, pentru
ca in anii 90 preocuprile de eficientizare a activitilor de depozitare s se focalizeze
asupra aplicaiilor tehnologiei informaiei, precum codul cu bara si schimburile electronice
de date.
2. Funciile depozitrii
Dintre funciile depozitrii cu implicaii directe asupra eficientei de ansamblu a logisticii,
ducand la scaderea costurilor logistice totale amintim urmatoarele:

Consolidarea transporturilor

Formarea sortimentelor de marfuri

Facilitarea unor operaii specifice

Corelarea temporar a cererii cu oferta

O a doua categorie de funcii ale depozitrii au implicaii asupra serviciilor oferite clienilor,
dintre care cele mai importante sunt:

Formarea stocurilor conjuncturale

Formarea sortimentelor de marfuri

Suportul produciei

Asigurarea prezenei pe piaa

3. Principiile operaionale ale depozitrii

Odata stabilit necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in proiectarea
acestuia.
In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere:
a)

utilizarea la maximum a suprafetei utile;

b)

eficientizarea micarii materialelor;

c)

planificarea modalitailor in care marfurile vor fi depozitate.

a) Utilizarea la maxim a suprafeei utile
In proiectarea unui depozit trebuie considerate aspecte precum numarul de etaje ale

depozitului, naltimea depozitului si fluxul bunurilor in spaiile de depozitare. In mod ideal

un spatiu de depozitare va avea un singur nivel, pentru a usura operaiile de manipulare a
produselor si a economisi resurse importante.
Indiferent de suprafata ocupat, in proiectarea depozitului se va urmari folosirea la
maximum a volumului respectiv a inaltimii acestuia. Majoritatea depozitelor au o inaltime
cuprins intre 6-10 m, dar inaltimea depozitelor moderne, automatizate poate ajunge la 24 de
m. Folosirea unor rafturi sau a altor echipamente specifice face posibil depozitarea pe
vertical a mrfurilor, utilizand la maximum suprafaa de depozitare.
In proiectarea depozitelor trebuie de asemenea sa se in seama de fluidizarea fluxului
mrfurilor in spaiile de depozitare, indiferent de gradul de incarcare a acestora. In general
acesta presupune ca produsele sa fie descarcate din mijloacele de transport la un capat al
depozitului, depozitate in zona central si livrate la celalalt capat al depozitului.
b) Eficientizarea manipulrii materialelor

Eficiena in manipularea materialelor implica doua aspecte:

- mrfurile sa fie manipulate de un numar cat mai mic ori pe distane cat mai mari;
- realizarea unor economii de scar, ceea ce implic preferina pentru manipularea
concomitenta a unor loturi sau cantitai cat mai mari dintr-un anumit produs.
c) Planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate
In proiectarea unui depozit trebuie sa se ina cont de specificul marfurilor depozitate,
indeosebi de volumul si de greutatea acestora. Produsele voluminoase vor fi depozitate la
marginea interioar a suprafetelor de depozitare, in vecinatatea culoarului de transfer al
marfurilor, astfel incat distanta pe care sunt manipulate sa fie minim. Produsele de volum
redus vor fi depozitate la nivelele superioare de depozitare, volumul si greutatea mica
facilitand manipularea cu usurina a acestora.
Produsele grele vor fi depozitate in apropiere de sol, pentru a minimiza costurile cu
manipularea lor. Produsele de densitate scazuta ocup in general un volum mare, putand fi
insa depozitate atat la nivelul solului cat si pe rafturile superioare. Produsele mrunte pot
necesita rafturi sau sertare de depozitare.

5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizrii depozitrii

Asigurarea integritii materiilor prime depozitate
Folosirea mijloacelor moderne de depozitare
Accesibilitatea direct la materialelor depozitate
Folosirea unor suporturi adevarate
5.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozite
In cadrul intreprinderii Latex S.R.L. unde este amplasat sectia de obtinere a
anvelopelor este necesar sa existe trei zone de depozitare distincte :
~ Zona de depozitare a materiei prime

~ Zona de depozitare produs finit

~ Zona de de depozitare combustibil
5.3.3 Proiectarea fluxurilor de material din interiorul intreprinderii
Fluxul de material din interiorul depozitelor de materii prime:

DEPOZITARE

Avantaje:
Aceast amplasare permite o desfurare logic n succesiunea fireasc, far ntorsturi
inevitabile
Asigura un numar de trasee de transport i a spaiilor ocupate de acestea
Posibilitti mai largi de mecanizare i utilizare mai raional a forei de munc i a
dotarilor de primire i livrare

Dezavantaje :
Apar unele greutica urmare a aglomerrilor de flux ce pot aprea la anumite momente
Etapa VI. MANEGEMENTUL RESURSELOR UMANE
6.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

FISA POSTULUI
1. Denumirea postului: Inginer chimist
2. Sectia: Secie de producie Anvelope
3. Denumirea superiorului direct: Tehnolog
4. Cerine:
a. Studii necesare: studii tehnice superioare
Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica
b. Limitele de vrsta- discriminatorie:
- minimum 28 de ani
- maximum 45 de ani
Vrsta ocupantului: - 38 de ani
c. Experienta minima de specialitate: - 3 ani
Experiena titularului de post: - 4 ani
d. Valoarea minima admisa pentru testul de:
competenta profesionala: -10
competenta manageriala: -8
Valoarea testului susinut de titular:
competenta profesionala: -10
competenta manageriala: - 9,5
e. Caliti fizice si morale - comportamentele deinute de titularul postului
cerute de funcie:
- rezistenta fizica
- dinamism
- onestitate
- inovator
f. Alte cerine solicitate de funcie:
cunotine n activitatea de proiectare a diverselor instalaii pentru procese de

obinere a polimerilor.
- titluarul postului a fost proiectant de tehnologii de prelucrarea a diveri polimeri
timp de patru ani.
starea civila ceruta preferenial de funcie: indiferent
- starea titularului de post cstorit
5. Rolul postului:
- organizeaz, conduce si raspunde de buna desfasurare a activitii in rndul
subalternilor si.
6 .Atribuii si responsabiliti:
In domeniul produciei:
- Asigur incadrarea personalului in limitele planului de personal si salarizare a
programului de productie a sectiei;
- Elaboreaza propuneri de imbunatatire a programului de fabricatie in sectie; Urmareste si asigura aprovizionarea pe locuri de munca cu materii prime;
- Urmarete efectuarea controlului macroscopic n cadrul sectiei;
- Propune lucrari de intretinere mecanica necesara;
- Elibereaz seria de fabricatie si comunica datele de stampilare operatorilor de la
etichetare si ambalare;
- Verific buna funcionare a instalaiilor ;
- Raspunde de utilizarea complete a capacitilor de producie;
- Asigur buna gospodrire a seciei, si a bunurilor materiale din dotare;
- Acorda asistent tehnica personalului subordonat
In domeniul asigurarii calitatii:
- Urmrete si rspunde de calitatea lucrrilor efectuate de ctre personalul subordonat;
- Oprete executarea operatiilor n cazul apariiei unor neconformiti, anunnd seful
ierarhic pentru aceasta;
In domeniul implementarii de tehnologii, produse noi
-

Urmarete si particip la experimentrile din secie privind aplicarea la scar

industrial de tehnologii si produse noi;

In domeniul securitatii muncii, protectiei mediului si PSI:
- Rspunde de cunoaterea si respectarea normelor de securitate a muncii, igienicosanitare si PSI n zona de clasa D;
- Urmarete dotarea echipamentelor cu dispositive de securitate a muncii;
- Rspunde de pstrarea si manipularea substanelor periculoase cu respectatrea
legislaiei n vigoare;
- Nu permite depozitarea la locul de munc a materiilor prime, auxiliare sau finite n
ambalaje necorespunztoare, nemarcate sau n locuri care pun in pericol att
securitatea produselor, ct si securitatea angajailor.
In domeniul resurselor umane:
- Particip la edintele comisisei de disciplin din cadrul seciei;
- Propune recompensarea sau sancionarea muncitorilor din subordine;
- Colaboreaz la elaborarea si reactualizarea fielor de post pentru personalul
subordonat;
Generale
- Rspunde de ndeplinirea tuturor atribuiilor si responsabilitilor cuprinse in fia de
postului
- Respect secretul de serviciu i principiul confidentialitii datelor specifice activitii
desfasurate;
7. Limite de competenta:
- dispune oprirea instalaiei pe care o conduce n cazul apariiei unor avarii, accidente,
calamitati;etc.
- cele impuse de indeplinirea atribuiilor din fisa postului, Regulamentul Intern si
legislaia n vigoare cu privire la activitatea desfurat.
8. Relatii:
a. Ierarhice - este subordonat directorului tehnic si de producie
b. Functionale: cu serviciile Plan - Prognoza, Pregatire-Programare-Urmarirea

Produciei, Asigurarea Calitii, Management, Marketing, Aprovizionare, Resurse

umane, Oficiul de calcul.
c. De control - CTC
d. De colaborare - cu seciile de producie
e. De reprezentare - cu liderul sindical al seciei si al societii
Director
..

Sef sectie

Luat la cunostinta de catre ocupantul postului.

..

6.2 Proiectarea cerinelor necesare pentru operator tablonist

Operatorul tablonist are rolul de a asigura condiii corespunztoare de munca, de a
asigura reparaia utilajelor n timp optim, de a instrui personalul si de a-l indruma spre o
mai buna perspectiva profesionala.
6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihn
Se stabileste pentru fiecare factor de oboseal individual, valori necesare pentru
odihna active exprimate n procente din timpul productiv.
Cota procentuala pentru timpul de odihna
1. Efort prin solicitarea neutron-psihica= 1%
2. Incordarea organelor de simt = 1%
3. Monotonia muncii = 1.5 %
4. Solicitarea dinamica = 1.5 %
480. . . . . . . . . 100% x. . . . . . . . . . . . 5% x= 24 minute
Considerm c :
Se lucreaz n 3 schimburi
Durata unui schimb este de opt ore
Se acorda doua zile libere pe sptmn
Durata pauzei de masa este de 30 minute

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M

A 1 1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 2 2 2 L 3 3

3 3 3 L1 1 1 1 1 2 2 2 2 2

Variante_

B 2 2 2 2 2 2 L 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1

1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 L 3 3 3

schimb

C 3 3 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1 1 L 2 2 2

2 2 L3 3 3 3 3 3 3 3 L 1 1

6.5 Proiectarea condiiilor de munc

Pentru asigurarea unor condiii de munca corespunztoare se stabilesc urmatoarele
valori ale factorilor de ambian fizic si psihic, aa cum rezult din tabelul 6.5

Nr.
crt.

Valoare
Factori

U.M.

Hala industrial

Tablou de
comand

Microclimat:
1

-temperatura

oC

-umiditate

-viteza aerului
-noxe

cm/s

14-16

16 18

40-60

40 60

15-40
Conform NPM

15
-

Iluminat

Luxi

general 300

General i local
200 - 500

Cromatica functional :
-pereti

Gri
alb

Alb

alb

Maro

-utilaje

gri

Bej

-fond tablou de
comanda

alb

-plafon
3

-ui i pervazuri

Verde

-mobilier
Cromatica pentru
securitate :

-apa alb
-gaz metan
galben
70 (pt frecventa
medie)

-conducte
db
Zgomot

Muzica functionala

Pn la 70 (pentru
frecven medie)

Muzica n 4 reprize distribuite astfel :

- 15 min inainte si dupa inceperea
programului;
- 10 min nainte i dupa mas;
- 15 min inainte de sfarsitul schimbului

6.6 Proiectarea necesarului forei de munc

Locuri de munc
Pentru brbi
preferabil pot fi
nlocuii de femei

Pentru femei
Funcii i studii
Funcii de execuie

preferabil pot fi nlocuite

de brbai

Elementare

Medii

Superioare

Funcii de conducere
Medii

Superioare

6.7 Proiectarea organigramei sectiei de productie

Structura organizatoric
Sef de sectie coordonator

Sef de sectie 1

sef de sectie 2

sef de sectie 3

inginer chimist

inginer chimist

maistru chimist

maistru chimist

maistru chimist

operatori
chimiti

operatori
chimiti

operatori
chimiti

inginer instalatii

inginer chimist

maistru mecanic

mecanici

muncitori califica

psiholog

6.8 Calculul fondului de retribuire

Functia

1. Sef de sectie
coordonator
2. Sef sectie
schimb
3.Ingineri
chimisti
specialisti
4.Operatori
chimiti
5. Psiholog
6. Maistru
chimist
7. Maistru
mecanic
9. Mecanici
10. Muncitori
calificai
11. Secretariat/
contabilitate

Numar/

Numar de

Numar

Salar lunar Salar total

Schimb

Schimburi

Total

Pe funcie

4500

4500

4000

36000

4200

37800

3000

18000

2000

2000

2500

75000

2400

7200

2000

12000

25

75

2000

150000

Pe funcie

2000
=347500 lei

Etapa VII. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI

INTERPRINDERII

6000

7.1 Proiectarea misiunii intreprinderii

Misiunea sintetizeaz legea existenial a unei organizaii i expliciteaz viziunea
acesteia. Ea determin evoluia organizaiei n sensul transformrii viziunii n realitate.
Deci, exprimarea viziunii fondatorilor i a managerilor de vrf n legtur cu ceea ce
trebuie s fac firma pe termen lung reprezint, n sensul cel mai larg, misiunea firmei.
Viziunea unei organizaii reprezint o stare ideal proiectat n viitor i care
configureaz o posibil i deziderabil dezvoltare a organizaiei respective. Ea
presupune o gndire dinamic i capabil care s evalueze pe termen lung ansele de
dezvoltare ale organizaiei si modul de a-si satisface potentialii client.
7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii
Obiectivele ntreprinderii
nsui mobilul nfiinrii unei ntreprinderi, al existenei, scopul confirmrii sale l
constituie rezultatul pe care vrea, trebuie, ncearc s-l obin, la un nivel performant.
Performana presupune ns nivelul tehnic (productivitatea mainilor i oamenilor),
nivelul economic (cost sczut i cea mai bun calitate) i nivelul social (att prin
rspunsul la nevoile consumatorilor, ct i prin salarii satisfctoare i un climat
favorabil). n aceste condiii, ntreprinderea trebuie s rspund la un nivel superior
cerinelor de tehnicitate, competitivitate, legitimitate i s obin eficacitate, eficien i
efectivitate.
n alt ordine de idei, obiectivele unei firme pot i trebuie s fie circumscrise
principalelor niveluri de realizare n timp i spaiu, adic:
- satisfacerea cererii pe msura manifestrii acesteia, n funcie de semnalul pieei din
aval (pentru c vinzi ce ai produs, dar vei mai produce ce se cere i mai ales ce s-a
vndut);
- reducerea costurilor, dar nu prin diminuarea calitii;
- creterea flexibilitii produciei (prin standardizri ale reperelor i operaiilor), pentru
adaptarea rapid la condiiile mediului;

- creterea fiabilitii i calitii produciei, adic producerea unor bunuri i servicii

superioare celor de pe pia, dup opinia pieei;
- reducerea timpului de livrare i deci diminuarea stocurilor;
- asigurarea concordanei ntre obiectivele ntreprinderii i aspiraiile personalului.
Obiectivele fundamentale ale ntreprinderii rmn ns profitul, creterea sau
dezvoltarea, securitatea i responsabilitile sociale, acestea fiind condiionate att de
calitatea i structura climatului intern, ct i de calitatea i amploarea relaiilor cu
mediul.
Pornindu-se de la scopul nfiinrii firmei, se pot stabili i analiza obiectivele
fundamentale ale acesteia. Orice obiectiv fundamental este atins prin realizarea altor
obiective derivate.
Obinerea de profit trebuie s fie n concordan cu prevederile strategice ale
firmei, pe termen lung, nu s devin un scop n sine. Preurile i tarifele prea mari pot
influena negativ cererea, pot avea ca efect pierderea clientelei i, uneori, desfurarea
unei activiti la ntmplare.
Trebuie subliniat c profitul stimuleaz agentul s-i perfecioneze activitatea i,
totodat, prin prelevarea unor pri la buget, contribuie la finanarea nvmntului,
sntii, culturii, administraiei de stat i aprrii.
Principalele forme ale profitului care se pot determina sunt:
- profitul brut ca diferen ntre ncasrile obinute ntr-o perioad de vnzare a
bunurilor realizate i cheltuielilor lor de producie;
- profitul net care se obine dup scderea din profitul brut a salariilor ntreprinderilor,
a dobnzii la capitalul investit, chiria pentru cldiri, arenda pentru pmnt, donaiile
pentru activitile culturale, tiinifice i sportive.
ntreprinztorii care produc cu costuri mai reduse dect cele medii, obin un profit
suplimentar, iar cei care vnd la pre de monopol, obin un profit mult mai mare dect
cel normal. Structura profitului normal se compune dintr-o parte care reprezint
remunerarea muncii de coordonare i conducere a ntreprinztorului, iar o alt parte este
constituit din recompensa (dobnda) pentru capitalul adus firmei.

Spre deosebire de celelalte venituri, profitul are un caracter aleatoriu i depinde de

succesul n afaceri ca i de succesul ntreprinztorului de a nu se confrunta cu o
concuren distrugtoare cu tulburri politice sau financiare i cu restricii legislative.
n concluzie, profitul este important pentru ntreprindere i societate deoarece face
posibil dezvoltarea general a economiei.
2. Funciile ntreprinderii
Prin definiie, funcia unei firme reprezint un ansamblu de activiti omogene i/sau
complementare desfurate de un personal de o anumit specialitate, folosind metode i
tehnici specifice.
Principalele funcii ale ntreprinderii, derivnd din nsi obiectivele sale, sunt acelea de
a vinde, a cumpra i utiliza factorii de producie de care dispune. Unei funcii i este
specific utilizarea de concepte, cunotine, tehnici, metode, etc. din acelai domeniu,
din domenii nrudite sau complementare.
Funciile au un caracter dinamic, coninutu lor se schimb odat cu dezvoltarea
economic, cu evoluia concepiilor privind managementul, cu amplificarea dimensiunii
firmei i retehnologizarea ei, prin ncorporarea de noi atribuii, sarcini, prin dispariia
altora, modificndu-se raporturile dintre ele.
Principalele funcii ale ntreprinderilor sunt urmtoarele:
- de cercetare dezvoltare;
- de producie (prestare);
- comercial;
- de marketing;
- financiar-contabil;
- de personal.
7.3. Proiectarea stagiilor pe domenii de activitate
Elaborarea oricarei strategii presupune o documentare amanuntita asupra activitatilor de
ansamblu ale firmei si in mod special ale celor referitoare la domeniile : financiar,
commercial, domeniul de productie, resurse umane, cercetare-dezvoltare si managerial.

Numai o cunoastere profunda a aspectelor si tendintelor ce caracterizeaza fiecare din

aceste domenii luate separat si apoi o evoluare a activitatii de ansamblu a firmei pot
conduce la elaborarea unei strategii viabile, care sa poata fi apoi aplicata cu success.
Domeniul financiar:
- Sa creasca profitul din exploatare
- Sa se asigure solvabillitatea firmei pe termen lung
- Sa existe o evolutie rapida a cifrei de afaceri
Domeniul financiar:
- Incheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori
- Personalul din acest domeniu sa aiba o pregatire tehnica si economica
- Respectarea planului de reparatii capital
Domeniul productiei:
- Folosirea unor materii prime si material de calitate
- Stocurile mari de produce finite
Domeniul resurselor umane:
-Calitatea buna a personalului
- Atasamentul personalului fata de firma si obiectivele acesteia Domeniul
managerial:
- Folosirea unui sistem de management participativ
- Folosirea unui sistem de motivare extrinseaca si intrinseca a personalului Flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare.
7.4 Alegerea unei metode de conducere
Metoda conducerii prin proiect
Metoda de conducere prin proiect este utilizat n rezolvarea unor probleme ivite n
procesul de conducere, ntr-un termen scurt, n condiii optime i cu cheltuieli minime.
Aceast metod se refer la stabilirea ordinii optime n executarea operaiunilor legate
de proiect i un consum minim de resurse pentru realizarea activitii proiectate.
Etapele ce se cer n aplicarea acestei metode:

a)- definirea proiectului prin formularea clar a obiectivului i a indicatorilor de

evaluare a lucrrii sau activitii;
b)- organizarea conducerii i a structurilor care vor concura la execuia proiectului,
numirea responsabilului de proiect, a elementelor operaionale i descrierea rezultatelor
finale;
c)- execuia proiectului avnd ca faze: planificarea i organizarea aciunii, repartizarea
resurselor, coordonarea i ndrumarea colaboratorilor, motivarea diferitelor aciuni prin
formularea de sarcini clare i uor de neles de ctre subordonai, precum i modul de
colaborare cu diferite compartimente din unitate;
d)- finalizarea proiectului i dizolvarea colectivului (se ntocmete documentaie cu
privire la rezultatele lucrrii i a studiului de eficien, fcndu-se comparaiile posibile
i necesare).
Succesul acestei metode cere ca eful de proiect (managerul) s posede cunotine i
aptitudini de conductor, dar s fie i un bun specialist.
Problemele cu care se confrunt aplicarea acestei metode de conducere:
- o instabilitate organizatoric (eful i colaboratorii ocup posturi cu caracter
temporar);
- ritmul rapid n care se succed deciziile, care sunt unice, iar uneori imprevizibile;
- unele stri conflictuale care apar ntre personalul integrat n proiect i ceilali angajai
ai organizaiei.
7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat
1. Sa se tina sedinte saptamanale.
2. Sa se aprecieze opiniile fiecaruia.
3. Folosirea de imagini, grafice pentru ca esentialul din comunicare sa fie inteles
si retinut.
4. Tolerarea parerilor diferite.
5. Limbajul corpului sa fie in concordanta cu idea transmisa.
7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor
1. Recompensarea orelor suplimentare.
2. Acordarea de prime de vacanta.
3. Respectarea pauzelor.
4. Aprecierea muncii angajatului.
5. Abonamente oferite de catre firma pentru angajati pentru cursuri de

perfectionare
7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioara
Regulament:
Obligaiile conducerii societii
Conducerea societii n vederea bunei desfurri a activitii se oblig:
S pun la dispoziia salariailor spaiu de lucru cu dotri, mijloace materiale i
de lucru necesare

asigurrii

unor

condiii

corespunztoare

de

munc

pentru atingerea standardelor de performan cerute ndeplinirii sarcinilor ce-i

revin fiecruia;
S urmreasc periodic modul n care dotarea compartimentelor de munc
este realizat, n raport de cerinele i specificul fiecrei activiti;
S organizeze activitatea salariailor innd cont de strategia de dezvoltare,
preciznd prin fia postului atribuiile fiecruia n raport de studiile, pregtirea
profesional i specialitatea acestora, stabilind n mod corect i echitabil volumul
de munc al fiecruia;
S rspund pentru legalitatea i oportunitatea dispoziiilor date subalternilor,
att n cadrul societii ct i n afara acesteia;
S organizeze periodic forme de instruire i formare profesional n raport de
realizarea i calitatea muncii fiecrui salariat, indiferent de nivelul sau natura
studiilor avute;
S sprijine i s stimuleze iniiativa i capacitatea profesional a salariailor;
S asigure condiiile necesare aplicrii dispoziiilor legale n vigoare
referitoare la securitatea muncii i prevenirea incendiilor, timpul de lucru i
de odihn, acordarea drepturilor pentru munc prestat;
S plteasc drepturile salariale la termenele i n condiiile stabilite.
S creeze condiii de prevenire i nlturare a tuturor cauzelor sau
Salariaii au ndatorirea
a) S i ndeplineasc cu profesionalism, loialitate, corectitudine i n

mod contiincios ndatoririle de serviciu i s se abin de la orice fapt care

ar putea s aduc prejudicii societii;
b) S se abin de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor
politice n exercitarea atribuiilor ce le revin;
c) S rspund, potrivi legii, de ndeplinirea atribuiilor ce le revin din funcia
pe care o dein, precum i a atribuiilor ce le sunt delegate;
d) S se conformeze dispoziiilor date de efii crora le sunt subordonai
direct, cu excepia cazurilor n care apreciaz c aceste dispoziii sunt ilegale;
e) S pstreze secretul de stat i secretul de serviciu n condiiile legii;
f) S pstreze confidenialitatea n legtura cu faptele, informaiile sau
documentele de care iau cunotiin n exercitarea funciei;
g) S nu solicite sau s accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alii,
daruri sau alte avantaje.
h) S i perfecioneze pregtirea profesionala fie n cadrul societii, fie
urmnd cursuri de perfecionare organizate n acest scop;
i) De a lucra n societate cel puin cinci ani de la terminarea unei forme de
instruire, specializare sau perfecionare cu o durata mai mare de trei luni, n
ara sau n strintate;
j) S se conformeze programului de lucru al societii;
k) S anune, personal sau prin alt persoan, conducerea societii situaia n
care, din motive obiective ori din cauza mbolnvirii absenteaz de la serviciu,
n cursul zilei n care are loc absena, sau n cel mult 24 de ore;
l) S aib o atitudine demna i corect, respectuoas, dnd dovad de
iniiativ, creativitate, spirit constructiv, prezen de spirit, capacitate
decizional operativ, diplomaie;
m) S aduc la cunotina efilor ierarhici orice neregul constatat, abateri
sau greuti n munc;
n) S aib o comportare corect i demn n cadrul relaiilor de serviciu, s-i
ajute colegii sau colaboratorii n aducerea la ndeplinire a obligaiilor de

serviciu i s se suplineasc n cadrul specialitii lor;

o) S se prezinte la serviciu n inut decent, s fac i s menin ordinea
i curenia la locul de munc, conform sarcinilor ce-i revin prin fia postului;
p) S fumeze numai n spaiile special amenajate;
q) S cunoasc i s respecte politicile de securitate i protecia muncii i de
prevenire i stingere a incendiilor;
r) S nu utilizeze timpul de lucru n scopuri personale;
s) S aduc la cunotin superiorului ierarhic orice abatere de la
prevederile prezentului regulament svrit de ali salariai, sau, vizitatori ai
societii;
t) S respecte n totalitate prevederile prezentului regulament i s
pstreze confidenialitatea privind coninutul acestuia
7.8 Proiectarea unui contract de munca individual
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a
salariatilor*)
Partile contractului:
Angajator,
persoana
juridica,
_________________________________________
cu sediul in
________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul
______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentata
legal prin ____________________ in calitate de __________________
Salariatul/salariata dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea
________________,
str. __________________,
nr.
_______,
judetul
____________ posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului
seria ______, nr. __________, eliberat/eliberata de _________________, la data de
___________, CNP___________________, autorizaie de munc/permis de edere
n scop de munc seria ________, nr. ___________ din data __________________
Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra
carora am convenit:

Obiectul contractului: _________________________________________ Durata

contractului: nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand
sa inceapa
activitatea la data de ________________; determinata, de
__________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data de
________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al
titularului de post.
Locul de munca:
1. Activitatea se desfasoara la (secie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc)

__________________din sediul
social/punct
de
lucru/alt
loc
de
munc
organizat
al
angajatorului_____________________________________________________

2.

2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitateaastfel:

___________________________________________________________________
Felul muncii:
Functia/meseria ____________________ conform Clasificarii ocupatiilor din
Romania
Atributiile postului:
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de
munca *)
F.Criteriile de evaluare a activitii profesionale a salariatului:
________________________________________________________
Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de
munc, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Durata muncii:
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana.
Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi
/ ore noapte)
Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului
colectiv de munca aplicabil.

2. O fraciune de norm de _____ ore/zi, _____ ore/sptman_____________.

a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte)
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului
intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru
alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii
consecintelor acestora.
Concediul:
Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu
durata muncii (normaintreaga, fractiune de norma).
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________.
Salariul:
1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei.
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri __________________
b) indemnizatii ______________
b1)prestaii suplimentare n bani________________________________________
b2)modalitatea prestaiilor suplimentare n natur__________________________
c) alte adaosuri _____________
3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in
care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite
sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil
sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________
K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:
a) echipament individual de protectie ______________________
b) echipament individual de lucru _________________________
c) materiale igienico-sanitare ____________________________
d) alimentatie de protectie ______________________________

e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________

L. Alte clauze:
Perioada de prob este de ____________________ zile calendaristice;
Perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice,
conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca.
Perioada de preaviz n cazul demisiei este de ______ zile lucrtoare, conform Legii
nr. 53/2003 -Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare sau
Contractului colectiv de munca aplicabil
n cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor
prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in
contractul individual de munca.
M. Drepturi si obligatii generale ale partilor:
1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:
dreptul la acces la formare profesional.
dreptul la repaos zilnic si saptamanal.
dreptul la concediul de odihna annual.
dreptul la egalitate de sanse si de tratament.
dreptul la securitate si sanatate in munca.
dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.
a) Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile
ce ii revin conform fisei postului.
b)

Obligatia de a respecta disciplina muncii.

c) Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.

d)

Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.

e) Obligatia de ra respecta secretul de serviciu.

2. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii
lor.

b)

Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu.

c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile

corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si
regulamentului intern.
d)

S stabileasc obiectivele de performan individual ale salariatului; 4.

Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

a) S nmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munc,
anterior nceperii activitii.
S acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale
de munc, din contractul colectiv de munc aplicabil i din lege.
b)

Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la

elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.
c) Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra
elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca.
d)
S elibereze, la cerere, un document care s ateste calitatea de salariat a
solicitantului, respectiv activitatea desfurat de acesta, durata activitii,
salariul, vechimea n munc, n meserie i specialitate.
e) Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului.
N. Dispozitii finale:
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu
dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii si al contractului colectiv de munca
aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national,
inregistrat sub nr. _____/________ la Inspectoratul teritorial de munc,
Municipiului Bucureti / Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului
individual de munc impune incheierea unui act adiional la contract, conform
dispoziiilor legale, cu excepia situaiilor n care o asemenea modificare este
prevzut n mod expres de lege.
Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul
pentru fiecare parte.

O. Conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea

sau ncetarea prezentului contract individual de munc sunt soluionate de
instana judectoreasc competent material si teritorial, potrivit legii.

Angajator,

Salariat,
Semntura____________
Data____________________

Reprezentant legal,
______________________

Pe data de ________________ prezentul contract nceteaz n temeiul art.

_______ din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificrile i completrile
ulterioare n urma ndeplinirii procedurii legale.

Angajator,
________________________

7.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindere

Munca si Raspalat pe masura, doar la LATEX!
7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager
M+S+I/T=R
M munc
S - satisfacie
I inteligen
T - timp