Sunteți pe pagina 1din 50

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor


Tehnologice
Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii

Proiect PPF

Profesor coordonator
S.l. Dr. Ing. Radu. Constantin

Student:
Atomei Cristian
Grupa 631 CB

CAP I: INTREPRINDEREA - COMPONENTA DE BAZA


A UNUI SISTEM DE PRODUCTIE
1.1. Scurta prezentare a evolutiei sistemelor de productie
Dezvoltarea productiei de bunuri materiale a facut obiectul multor
dezbateri teoretice, care in principiu, reduc aceasta la procesul de productie
si valorificare a informatiilor. Alti teoreticieni (Alvin Tofler, Daniel Bell)
remarca mutatiile profunde care vor avea loc in urma revolutiilor tehnicostiintifice in urma carora prevad declinul industriei ai reducerea rolului
fortei de munca productive.
In prezent, asistam la revizuirea acestor teorii, recunoscadu-se ca
sistemele economice actuale nu vor putea fi in intregime informationale sau
postindustriale. Asadar, se poate spune caproductia de bunuri materiale va
continua, dar vor avea loc mutatii profunde care nu vor mai fi compatibile cu
conceptiile si metodele actuale de productie. In acest context o abordare
realista aproblematicii activitatii de producere de bunuri materiale impune
abordarea din punct de vedere sistemic a intregului sistem de productie.
Tratarea sistemica a unei unitati de productie presupune determinarea
interactiunilor dintre diversele subsisteme si structuri componente ale
acestuia.
In general, prin sistem se intelege un ansamblu de elemente aflate
intr-o relatie de interdependenta si interactiune reciproca, formand un tot
organizat si functional. Sistemele sunt caracterizate de trei elemente, si
anume:
a) obiective;
b) sarcini;
c) functii.
Obiectivul unui sistem este bine definit atunci cand exista un mijloc ce
poate fi utilizat pentru obtinerea rezultatelor dorite.
Sarcina sistemului deriva din obiectivul sistemului, in sensul ca un anumit
obiectiv poate fi atins prin realizarea mai multor sarcini.
Functia unui sistem este proprietatea acestuia de a transforma intrarile in
iesiri si defineste modul cum se realizeaza sarcina.

1.2. Sistemul de productie industrial


Sistemul de productie este componenta principala a complexului
economic national, contribuind la cristalizarea intr-o structura unitara a
tuturor celorlalte sisteme care contribuie la desfasurarea proceselor
economice si sociale.
Productia este activitatea sociala in care oamenii cu ajutorul
mijloacelor de productie, exploateaza si modifica elemente din natura in
vedera realizarii de bunuri materiale destinate necesitatilor de consum.
Comportamentul sistemului de productie depinde esential de
obiectivele acestuia, de stuctura si de relatiile sale cu mediul inconjurator si
de sistemul social in care evolueaza. Acest comportament este de trei tipuri:

comportament anticipativ;

comportament activ;

comportament pasiv.

Comportamentul anticipativ exista atunci cand sistemul se adapteaza


la schimbarile din mediul inconjurator inainte ca aceste schimbari sa-si
manifeste efectele.
Comportamentul activ exista atunci cand sistemul, paralel cu
adaptarea la influentele exterioare, are la randul sau influente asupra
mediului.
Comportamentul pasiv exista atunci cand sistemul se adapteaza lent,
in timp, la schimbarile mediului.
Structura unui sistem de productie este formata dintr-un ansamblu de
elemente care vor actiona astfel incat sa fie asigurata functiunea principala
de productie - transformarea materiei prime in produs finit.

1.3. Intreprinderea - obiect al managementului productiei


1.3.1. Abordarea conceptului de intreprindere de productie (firma)
In sens economic, o intreprindere (firma) indiferent de marime, forma
de proprietate si organizare - produce bunuri si servicii destinate vanzarii pe
piata, scopul urmarit fiind obtinerea de profit.
Cu alte cuvinte, intreprinderea este veriga organizatorica unde are loc
fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si materialorganizatorice) cu scopul de a produce si desface bunuri economice in
structura, cantitatea si calitatea impusa de cererea de pe piata si obtinerea
de profit.
In cadrul oricarei economii intreprinderea urmareste realizarea
urmatoarelor obiective:

economic;

social.
Obiectivul economic se concretizeaza in :
optimizarea permanenta a combinarii factorilor de productie utilizati in
vederea obtinerii celor mai bune rezultate economice cu costuri cat mai
reduse si avand permanent in vedere situatia pietelor de aprovizionare si
desfacere;
distribuirea veniturilor obtinute din procesul de productie.
Obiectivul social este determinat de faptul ca activitatea oricarei
intreprinderi se desfasoara intr-un context social dat. Rolul social al
intreprinderii se manifesta:
fata de salariati, deoarece acestia isi consuma o mare parte din timpul
lor in cadrul intreprinderii unde trebuie sa existe conditii favorabile atat din
punct de vedere al muncii desfasurate cat si din punct de vedere al salarizarii
acestora. Prin masurile intreprinse, managerii trebuie sa creeze conditii
favorabile pentru promovarea atat a personalului cat si a tehnologiei.
fata de consumatori, pentru care intreprinderea industriala trebuie sa
produca cele mai bune produse si servicii cerute de catre acestia; pentru
aceasta intreprinderea trebuie sa furnizeze o informatie cat mai completa si
obiectiva asupra produselor sale, prin politici de publicitate si reclama cat mai
adecvate.
Obiectivul social este tot mai mult asociat intreprinderilor moderne.
Din acest punct de vedere o intreprindere trebuie sa gaseasca un raspuns
adecvat la urmatoarele probleme: inflatia, managementul cu fata umana,
protectia mediului si a consumatorilor si criza de energie.

Inflatia apare ca un fenomen de crestere a preturilor sau ca o depreciere a


puterii de cumparare. Ca urmare a cresterii preturilor apar modificari in
comportamentul consumatorilor, acestia reducandu-si drastic nevoile de
consum fata de anumite produse, boicotand in acest fel pietele de desfacere
ale anumitor producatori. Apare astfel necesitatea adaptarii producatorilor
la noile conditii de piata influentate de fenomenul inflatiei.
Managementul cu fata umana presupune luarea in considerare nu
numai a factorilor organizationali ci si a factorului uman; cu alte cuvinte
managementul cu fata umana implica crearea unui echilibru intre obiectivele
de productie si rentabilitate si dorintele salariatilor.
Protectia consumatorului este de asemenea un element important care
trebuie avut in vedere de fiecare intreprindere, astfel incat deciziile pe care
le iau sa tina seama de dorintele si nevoile beneficiarilor ei.
Criza de energie provine din capacittaile reduse pe plan mondial de a
acoperi nevoile din ce in ce mai mari de diferite feluri de energie.
In mediul national si international functioneaza o mare varietate de
intreprinderi ceea ce impune o clasificare a cestora in functie de mai multe
criterii:
1) Dupa forma de proprietate:
a) Intreprinderi particulare, in cazul carora patrimoniul apartine unei
persoane sau un grup de persoane fizice care au avut de altfel initiativa
crearii lor.
b) Intreprinderi de stat, in cazul carora statul a avut initiativa crearii lor
si este proprietarul intregului patrimoniu de care acestea dispun. Conform
legislatiei romanesti in vigoare (Legea nr.15/1990 privind organizarea
unitatilor economice de stat) intreprinderile de stat se organizeaza si
functioneaza sub forma de regii autonome sau societati comerciale.
Regiile autonome sunt acele intreprinderi care se organizeaza si
functioneaz in ramurile strategice ale economiei nationale (energetica,
exploatarea minelor si gazelor naturale, posta si telecomunicatii, transporturi
feroviare, industria de armament si alte domenii stabilite de guvern). Astfel
de intreprinderi sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de gestiune
economica si autonomie financiara. Ele se pot infiinta prin hotarari
guvernamentale, pentru cele de interes national sau prin hotarari ale
organelor judetene pentru cele de interes local.

Societatea comerciala este o persoana juridica care efectueaza


activitati de productie si comercializare in scopul obtinerii de profit. In lumea
contemporana societatea comerciala reprezinta forma principala de
intreprindere.
c) Intreprinderi mixte, in cadrul carora exista participanti la crearea si
utilizarea patrimoniului atit din parte statului cit si din partea unor persoane
fizice particulare.
2) In functie de modul de
patrimoniului intreprinderile pot fi:

constituire

si

utilizare

a)
Intreprinderi particulare individuale, care se caracterizeaza prin:

sunt proprietatea unei persoane fizice , dar care poate utiliza unul sau
mai multi salariati;

propietarul este responsabil de patrimoniul intreprinderii;


Astfel de intreprinderi sunt asa zisele intreprinderi artizanale din agricultura,
pescuit sau servicii, unde numarul de salariati este mai mic de 10.
b)
Intreprinderi unipersonale cu raspundere limitata se caracterizeaza prin
aceea ca:

patrimoniul intreprinderii este separat de cel al proprietarului;

responsabilitatea proprietarului este limitata numai la patrimoniul


intreprinderii.
c)

Intreprinderi societare, care se caracterizeaza prin urmatoarele:

- capitalul societatii este repartizat intre doua sau mai multe persoane, fiind
divizat in titluri numite actiuni sau parti sociale;
- au personalitate juridica;
- asociatii primesc dividende.
d)
Intreprinderi cooperatiste, se caracterizeaza prin:
- se creaza pe baza participarii mai multor persoane ce au desfasurat
anterior aparitiei cooperativei, activitati similare in calitate de mici
producatori;
- fiecare membru cooperator participa in mod egal la managementul
cooperativei;

- membrii cooperatori au dreptul in afara salariului la o parte din venitul final


in functie de partea de capital cu care a venit in cooperativa sau a unor
prevederi de la constituirea acesteia.
e) Intreprinderi familiale al caror specific este dat de faptul ca patrimoniul se
afla inproprietatea membrilor unei familii, care de cele mai multe ori sunt si
lucratori in cadrul intreprinderii lor.
3) In functie de apartenenta nationala pot exista
a)Intreprinderi nationale in care patrimoniul se afla integral in proprietatea
unei tari;
b)Intreprinderi multinationale ale caror subunitati componente isi desfasoara
activitatea in doua sau mai multe tari; aceste intreprinderi sunt de regula
proprietatea unui grup economic international.
c)Intreprinderi joint-venture care se caracterizeaza prin participarea cu
capital in proportii diferite a unor persoane fizice sau juridice din doua sau
mai multe tari.
4) In functie de gradul de marime (stabilit in functie de
numarul de salariati, cifra de afaceri, marimea capitalului sau a
profitului) pot exista:
a)Intreprinderi mari caracterizate printr-un grad mare de diversificare,
resurse financiare importante, organizare pe un numar mare de niveluri
ierarhice, etc. si care reactioneaza mai greu la schimbarile din mediul
inconjurator.
b)Intreprinderi mici si mijlocii caracterizate prin aceea ca proprietarul se
confunda cel mai adesea cu managerul; sunt intreprinderi dinamice dar si
foarte vulnerabile datorita dependentei de acelasi client, a cheltuielilor foarte
ridicate cu personalul sau a unei prea accentuate specializari.
5) In functie de gradul de continuitate a procesului de
productie intreprinderile pot fi:
a) cu functionare continua pe tot parcursul anului;
b) cu functionare sezoniera.
Intreprinderile cu functionare sezoniera ridica probleme deosebite din
punctul de vedere al managementului, cum ar fi:
folosirea capacitatii de productie pe o perioada cat mai mare de timp;
permanentizarea pe o perioada cat mai mare de timp a numarului de
muncitori;
asigurarea aprovizionarii cu materii prime si materiale pentru o perioada
cat mai mare de timp, in conditii de conservare a calitatii acestora cat mai
bune.
6) In functie de gradul de specializare intreprinderile pot fi:
a)intreprinderi specializate sunt acele intreprinderi in cadrul carora
produsele finite sau componente ale acestora se obtin in cantitati mari de
produse, in urma unor procese tehnologice omogene. Aceste intreprinderi
sunt dotate cu utilale specializate in executarea operatiilor componente ale
procesului tehnologic si cu personal cu calificarea corespunzatoare.

b)intreprinderi universale executa o varietate mare de produse in


cantitati mici sau chiar unicate. Caracteristic acestor intreprinderi este faptul
ca sunt inzestrate cu utilaje universale pentru executarea unei game cat mei
largi de operatii tehnologice si cu forta de munca policalificata conform cu
felul operatiilor tehnologice realizate de catre utilaje.
c)intreprinderi mixte in cadrul carora se executa produse in serie sau
unicate si care imbina caracteristicilor primelor doua tipuri de intreprinderi.
Incadrarea intreprinderilor intr-o clasa sau alta conform acestor criterii de
clasificare este importanta din punctul de vedere al managementului; astfel
pe baza asemanarilor existente intre diferite intreprinderi din aceiasi clasa
pot fi adoptate masuri care sa fie valabile unui numar cat mai mare de astfel
de intreprinderi.

1.3.2 Trasaturile
productie

de

baza

ale

unei

intreprinderi

de

Prin obiectul sau de activitate o intreprindere are rolul de a-si folosi cu


eficienta mijloacele de productie pe care le detine in conditiile folosirii cat mai
complete a capacitatilor de productie, a unei calitati ridicate a produselor si a
obtinerii de profit.
O intreprindere de productie industriala se caracterizeaza prin trei
trasaturi de baza:
unitatea tehnico-productiva;
unitatea organizatorico-administrativa;
unitatea economico-sociala.
Unitatea tehnico-productiva este determinata de faptul ca
intreprinderea de productie industriala dispune de un complex de factori de
productie, in anumite raporturi cantitative si calitative astfel incat sa fie
realizat in conditii de eficienta obiectivul stabilit de catre aceasta.
In cadrul acestei trasaturi de baza se evidentiaza doua aspecte principale:
a) omogenitatea procesului tehnologic in toate subunitatile de
productie de baza specializate in executarea anumitor produse sau
componente ale acestora;
b) unitatea productiei fabricate in intreprindere.
Unitatea organizatorico-administrativa este data de faptul ca la
infiintarea intreprinderii se stabileste pentru aceasta un sediu, un obiect al
activitatii, o denumire, un complex de mijloace de productie, un personal si o
conducere proprie.
Prezenta acestor elemente fac ca intreprinderea sa aiba din punct de vedere
organizatorico-administrativ urmatoarele caracteristici:

poate decide asupra produselor sau serviciilor care pot fi oferite pe


piata;


poate decide asupra activitatilor de management care vor fi utilizate;

poate decide asupra modului de utilizare a resurselor financiare si a


modului de impartire a profitului.
Unitatea economico-sociala este data de faptul ca intreprinderea
este organizata si functioneaza pe baza principiilor de rentabilitate si de
eficienta economica. Din acest motiv, o astfel de intreprindere se
caracterizeaza din punct de vedere economico-social prin urmatoarele:

indiferent de forma de proprietate orice intreprindere are in dotare


mijloace de productie proprii;

functioneaza pe baza strategiei si tacticii stabilite de conducerea


acesteia in vederea realizarii obiectivului propus;

poate fi desfiintata, reorganizata sau poate sa-si modifice obiectul de


activitate, denumirea sau sediul pe baza unor hotarari ale organelor care au
constituit-o;

isi desfasoara activitatea pe baza de autofinantare;

trebuie sa asigure cunoastere temeinica a pietelor de desfacere, in


vederea realizarii integrale a productiei.
Aceste trasaturi de baza ale unei intreprinderi de productie industriale pot
avea o serie de particularitati distincte in functie de conditiile specifice in
care o intreprindere sau alta isi desfasoara activitatea.

Cap II: Procesul de productie: notiune, tipologie,


factori de influenta
2.1.1. Notiunea de process de productie
Conceptul de proces de producie poate fi definit prin totalitatea
aciunilor contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul
diferitelor maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor
sau a altor componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau
servicii cu anumita valoare de pia.

2.1.2. Tipologia proceselor de productie


Criterii de clasificare:

Modul de participare la obtinerea produsului finit

Gradul de continuitate

Modul de obtinere a produsului finit

Gradul de periodicitate

Natura tehnologica a operatiilor


Dupa modul de participare la obtinerea produsului finit:
-procese de productie de baza
-procese de productie auxiliara
-procese de productie de servire
Procesele de productie de baza: transforma materiile prime si
materialele in produse finite care constituie obiectivul activitatii de baza al
intreprinderii, se grupeaza in:*procese de baza pregatitoare,
*procese de baza prelucratoare,

*procese de baza de montaj-finisaj.


Procese de productie auxiliara: asigura obtinerea unor bunuri materiale
sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii, insa
contribuie la buna functionare a proceselor de productie de baza.
Procese de productie de servire: au ca obiectiv executarea unor servicii
care nu reprezinta obiectul activitatii de baza al intreprinderii, insa ajuta la
buna desfasurare a proceselor de productie de baza si auxiliare.
Dupa gradul de continuitate
-procese de productie continue
-procese de productie periodice
Procesele de productie continue:acele procese in cadrul carora are loc
transformarea materiilor prime si a materialelor in produse finite, in instalatii
de aparatura, parametrii tehnologici avand aceleasi valori pe tot parcursul
procesului de productie.
Procese de productie periodice:acele procese in care produsele se
elaboreaza sub forma de sarje la intervale de timp egale cu timpul necesar
pentru elaborarea unei sarje.
Dupa modul de obtinere a produsului finit
-procese de productie directe
-procese de productie sintetice
-procese de productie analitice
Procesele de productie directe:produsul finit se obtine ca urmare a
executarii unor operatii succesive asupra aceleiasi materii prime(ex:procesul
de obtinere a produselor lactate).
Procese de productie sintetice:conduc la obtinerea produsului finit
dupa prelucrarea succesiva a mai multor materii prime(procesul de productie
din industria constructiilor de masini).
Procese de productie analitice: dintr-un singur fel de materie prima se
obtine o gama variata de produse(ex:procese de productie din industria
chimica, petrochimica, rafinarii).

Dupa gradul de periodicitate


-procese de productie ciclice
-procese de productie neciclice
Procesele de productie ciclice:au caracter repetitiv si sunt specifice
tipului de productie in serie mare sau de masa, prelucrarea produselor se
facepe loturi de fabricatie sau sub forma de sarje.
Procesele de productie neciclice:se repeta la perioade mari de timp si
sunt specifice pentru tipul de productie de serie mica sau unicate.
Dupa natura tehnologica a operatiilor
-procese de productie chimice
-procese de productie de schimbare a configuratiei
-procese de transport
Procesele de productie chimice:se efectueaza la instalatii capsulate in
cadrul carora materiile prime se transforma in urma unor reactii chimice sau
termochimice(procese de productie din industria aluminiului, a maselor
plastice).
Procese de schimbare a configuratiei:au la baza operatii de prelucrare
mecanica a materiilor prime cu ajutorul unor masini sau agregate
tehnologice(ex:procese de rectificare, de frezare).
Procese de transport: asigura deplasarea materiilor prime si a
materialelor de la un loc de munca la altul in interiorul intreprinderii.

2.1.3. Factorii care influenteaza modul de organizare a


proceselor de productie

Felul materiilor prime folosite

Caracteristicile produsului finit

Felul procesului tehnologic utilizat

Volumul productiei fabricate

Dupa felul materiilor prime folosite:


-procese de productie extractive:factorul uman actioneaza cu ajutorul
mijloacelor de munca in vederea extragerii din natura a unor minereuri, titei,
carbune, etc., fapt ce contribuie la adaugarea de valoare si respectiv, valoare
de intrebuintare, transformandu-le in materii prime.
-procese de productie prelucratoare:au ca obiect prelucrarea materiilor
prime provenite din industria extractiva si a celor din agricultura.
Dupa caracteristicile produsului finit:
-procese omogene: au caracteristici identice in toata masa lor
-procese eterogene:au proprietati diferite in masa lor, sunt de uz curent si
exceptional.
Felul procesului tehnologic utilizat un anumit tip de operatii tehnologice
executate intr-o anumita succesiune, anumite utilaje si forta de munca de un
anumit nivel de calificare. Dat fiind faptul ca un produs poate fi realizat prin
doua sau mai multe variante de proces tehnologic, se pune problema alegerii
acelei variante de proces tehnologic care sa conduca la obtinerea unor
produse de calitate superioara cu cheltuieli cat mai reduse.

2.2.1. Metode de organizare a productiei de baza


Functiunea de organizare a managementului oricarei intreprinderi de
productie industriala, ocupa un loc central in atentia organismelor de
conducere ale acesteia, datorita faptului ca exista o mare diversitate de
conditii specifice in care acestea isi desfasoara activitatea.
Din acest motiv, in rezolvarea concreta a organizarii procesului de
productie, va trebui sa se tina seama de influenta acestor particularitati
asupra metodelor si tehnicilor de organizare a activitatii intreprinderii.
O influenta puternica asupra metodelor de organizare a activitatii de
productie o are tipul de productie existent in cadrul intreprinderii. Din acest
punct de vedere, metodele de organizare a procesului de productie pot fi:
- Metode de organizare a productiei in flux, pentru tipul de productie
de masa;
- Metode de organizare a productiei pe comenzi, pentru tipul de
productie de serie;

- Metode de organizare a productie pe unicate, pentru tipul de


productie individuala.intre aceste metode, in practica, nu exista o delimitare
stricta; astfel, o intreprindere in care predomina tipul de seri mare, poate
folosi cu succes metoda de organizare a productiei in flux cu rezultatele ei
cele mai eficiente. Exista tendinta ca de avantajele deosebite ale organizarii
productiei in flux sa beneficieze si intreprinderi care fabrica un sortiment larg
de produse, in serii mici sau chiar unicate.

Cap III: Pregatirea productiei noilor produse


3.1.1 Pregatirea productiei noilor produse
Prin pregtirea produciei se nelege ansamblul msurilor de creare i
asimilare n fabricaie a unor noi produse, modernizarea celor aflate deja n
fabricaie i de utilizare a celor mai perfecionate tehnologii i metode de
organizare n producie.
Obiectivele care stau n faa activitii de pregtire a produciei pot fi
nansamblu urmtoarele:
asigurarea fabricaiei noilor produse i modernizarea celor existente la
nivelul cerinelor din ce n ce mai
diversificate ale consumatorilor;
asigurarea celor mai bune condiii de desfurare a activitii de pregtire
a fabricaiei noilor produse ide asimilare a celor mai perfecionate tehnologii
de fabricaie;
reducerea la minimum posibil a duratei de pregtire a produciei i
realizarea acesteia cu cele mai micicosturi.
Prin activitatea de proiectare a noilor pro duse se urmrete determinarea
formei, a dimensiunilor i a caracteristicilor calitative ale produselor care
urmeaz s fie asimilate n fabricaie.
Proiectarea noilor produse cuprinde urmtoarele faze principale:
elaborarea temei de proiectare i a studiului tehnico-economic;
elaborarea proiectului tehnic;
elaborarea desenelor de execuie.
Tema de proiectare cuprinde date referitoare la:
denumirea produsului;
destinaia produsului;
condiiile de utilizare;
caracteristicile constructive i de calitate ale produsului;
parametrii de exploatare; cantitatea n care se va produce;
termenele de proiectare pe faze, etc.
Pregatirea productiei reprezinta ansamblul de activitati din cadrul
ntreprinderii,care definesc, fundamenteaza si asigura resursele umane,

materiale, energetice si informationale, necesare functionarii eficiente a


sistemului de productie n raport cu obiectivele stabilite pentru o perioada de
timp determinata. Indiferent de ramura sau subramura careia i apartine
ntreprinderea, de tipologia sau specificul sistemului de productie respectiv,
pregatirea productiei prezinta trei laturi distincte si interdepedente .

3.1.2. Problematica pregatirii fabricatiei

Pregtirea produciei cuprinde dou etape:


pregtirea tehnic;
pregtirea material-organizatoric.
Pregtirea tehnic cuprinde la rndul su:
proiectarea produselor;
pregtirea tehnologic;
executarea, ncercarea i omologarea prototipului i a seriei zero.
Asimilarea dup o concepie proprie const n valorificarea
posibilitilor proprii de cercetare i proiectare a noilor produse.
Avantajele principale ale acestui mod de asimilare sunt reprezentate,
n principal, de faptul c se valorific resursele proprii de cercetare i n
acelai timp se fac economii nsemnate, legate de achiziionarea unor licene
de fabricaie.
Asimilarea pe baza unor licene de fabricaie const n achiziionarea
de documentaie tehnic de la alte ntreprinderi cu profil similar din ar sau
strintate. Aceast modalitate de asimilare n fabricaie are ca avantaje:
reducerea duratei de asimilare n fabricaie cu durata de timp necesar
elaborrii documentaiei noilor produse;
asigurarea, o perioad de timp, a asistenei tehnice de ctre firma
productoare a produsului asimilat;

cheltuieli reduse de publicitate, datorit faptului c noul produs asimilat


este deja cunoscut pe pieele de desfacere.
Asimilarea dup un model de referin se folosete mai rar; modelul de
referin este un produs care se constituie ca punct de plecare n activitatea
de proiectare a noilor produse.a n acest caz, noul produs trebuie s nlture
toate elementele de uzur moral a modelului de referin, reinnd numai
acele caracteristici de performan ale acestuia.

Controlul aprovizionarii
Controlul aprovizionarii se face cu ajutorul urmatoarelor chestionare.

Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de productie


Indiferent de marimea sau sfera in care isi desfasoara activitatea o firma,
aceasta trebuie sa se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice
proceselor ce trebuie efectuate. Aceste materiale pot fi:

Materii prime

Piese semifabricat

Componente

Subansamble

Dispozitive de verificare

Scule

Asigurarea materiala si organizatorica a fabricatiei urmeaza etapei de


pregatire tehnologica si cuprinde ansamblul masinilor, utilajelor si instalatiilor
de lucru, precum si activitatile care au drept scop asigurarea tuturor
conditiilor tehnice, materiale si de forta de munca cerute de realizarea
eficienta a sarcinilor din programul de productie pentru o anumita perioada.
In cadrul acestei etape un rol important revine activitatilor de pregatire
a factorilor activi de productie:

Masinile

Utilajele

Instalatiile

Suprafetele de productie

Aceasta activitate se realizeaza parcurcand un proces care cuprinde:


Analiza documentatiei de pregatire tehnologica pentru produsele din
programul de fabricatie si intocmirea situatiei centralizatoare a tuturor
utilajelor prevazute in fisele tehnologice, concretizata in Lista utilajelor

Confruntarea tipului si caracteristicilor utilajelor stabilite in secventa


anterioara cu existentul de utilaje din cadrul verigilor de productie si
intocmirea listei cu utilaje, masinile si instalatiile de procurat prin investitii
care vor fi puse ulterior in functiune. In cadrul acestei secvente se executa
urmatoarele activitati:

Verificarea starii tehnice a fiecarui utilaj existent


Analiza planului de reparatii pentru fiecare utilaj
Verificarea formelor de contractare cu furnizorii pentru masinile,
utilajele si instalatiile ce se procura prin investitii, astfel ca
acestea sa intre in productie la termen, cu precizarea totodata, a
masurilor interne pentru montarea si efectuarea rodajelor si
probelor tehnologice aferente acestora
Controlul activitatii de pregatire tehnica a executiei, cand se
compara sarcina de productie ordonantata pe termene de livrare
a produselor, cu starea tehnica a utilajelor cuprinse in
capacitatile de productie cu care se executa acestea

Dupa ce se stabileste numarul de masini, utilaje sau instalatii


tehnologice, este necesara dotarea acestora si a locurilor de munca cu SDVurile necesare. Aceasta etapa se realizeaza in mai multe etape:

Analiza documentatiei tehnologice, urmarind elaborarea unei situatii


centralizatoare pe tipuri de sdv-uri codificate

Analiza comparativa a necesarului de sdv-uri cu sdv-urile existente


atat in depozit cat si in sectiile de productie, inclusiv comenzile lansate
pentru conceperea si executia sdv-urilor speciale

Stabilirea sistemului de aprovizionare a locurilor de munca cu sdv-uri

Stabilirea masurilor tehnico-administrative pentru intretinerea,


repararea si reconditionarea sdv-urilor
Calitatea lucrarilor si a masurilor stabilite in etapa de pregatire
materiala si organizatorica a fabricatiei influenteaza in mod hotarator

rezultatele activitatii de productie, atat pe linia costurilor de productie, pe


linia productivitatii muncii cati si pe linia realizarii sarcinii de productie.
In acest proces complex de control al aprovizionarii trebuie avute in
vedere cateva etape cheie foarte importante in buna desfasurare a acestuia:

Evaluarea furnizorilor

Metodologia de evaluare a furnizorilor

Date despre aprovizionare

Controlul oportunitatii si exactitatii datelor de aprovizionare

Verificarea produsului aprovizionat

Inregistrarea calitatii materialelor aprovizionate

Relatiile cu furnizorii

Capitolul IV
4.1 Date initiale generale
Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi
interdependenti, determinand principalele proportii de desfasurare ale
procesului de productie in spatiu si in timp, permite crearea conditiilor
materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii fabricatiei la parametrii
optimi de eficienta economica.
Caracteristici de material
Masa reperului
Piesa are o masa de 0,432 kg.
Clasa piesei
Prisma face parte din clasa pieselor mici cu forme complexe.
Proiectarea semifabricatului
Vezi Anexa 1.
Adaosurile totale de prelucrare

Vezi Anexa 2.
Normarea tehnica
Norma tehnica de timp este durata necesara pentru executarea unei
operatii, in conditii tehnico-organizatorice determinate si cu folosirea
rationala a tuturor mijloacelor de productie.
Structura normei de timp Nt se determina cu relatia:
N T Tb Ta Tdt Tdo Ton

T pi
n

min

In care Tb timpul de baza, Ta timpul auziliar, Tdt timpul de


deservire tehnica, Tdo timpul de deservire organizatorica, Ton timpul de
odihna si necesitati, Tpi timpul de pregatire-incheiere.
In continuare se vor prezenta detaliat calculele pentru determinarea
normei de timp.

Faza numarul 1 (frezare)

Ta Ta1 Ta 2 Ta 3 Ta 4 Ta 5

l1

1
1,5 2,6
tg 45

=2,6

[mm]

l2 = 2 [mm]
Tb1

2,6 74 2
2.1833
150 0,72

[min]

Ta1 = 0,65[min]
Te=Ta+Tb=22,0128965
k
2
Tdt 1 Tb 2
0,2298 0.0045
100
100
Tdo

[min]

k1
1
(Tb 2 T a 2)
0,87326 0,00729
100
100

[min]

Ton

k1
3,5
(Tb1 Ta 2 )
0,87326 0,025544
100
100

[min]
Tu = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton=22,045546 [min]
T pi
N T Tb Ta Tdt Tdo Ton
n
min = 22,145546 [min]

l1

Faza numarul 2 (Frezare)

1
1,5 2,6
tg 30

[mm]

l2 = 2 [mm]
Tb 2

2,6 31 2
0,515
380 0,72

[min]

Ta2 = 0,65[min]
Te=Ta+Tb=15,0128965

Tdt

Tdo

Ton

k1
2
Tb 3
0,19386 0,00387
100
100

[min]

k1
1
(Tb 3 T a 3)
0,69386 0,00693
100
100
k1
3,5
(Tb 3 Ta 3 )
0,69386 0,02428
100
100

[min]

[min]

Tu = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton=15,045546 [min]

N T Tb Ta Tdt Tdo Ton

l1

T pi
n

min = 15,145546 [min]

Faza numarul 3 (Gaurire)

1
1,5 2,6
tg 30

[mm]

l2 = 2 [mm]
Tb3

2,6 48 2
5,844
121 0,16

[min]

Ta3 = 0,80[min]
Te=Ta+Tb=5,982

Tdt

Tdo

Ton

k1
2
Tb 3
0,19386 0,00387
100
100

[min]

k1
1
(Tb 3 T a 3)
0,69386 0,00693
100
100
k1
3,5
(Tb 3 Ta 3 )
0,69386 0,02428
100
100

[min]

[min]

Tu = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton= 6.1316167 [min]


T pi
N T Tb Ta Tdt Tdo Ton
n
min = 6.2216667 [min]

Faza numarul 4 (Adancire)

l1

1
1,5 2,6
tg 30

[mm]

l2 = 2 [mm]
Tb 4

2,6 8 2
1,4
150 0,1

[min]

Ta4 = 0,50[min]
Te=Ta+Tb=1,45

Tdt

Tdo

Ton

k1
2
Tb 3
0,19386 0,00387
100
100

[min]

k1
1
(Tb 3 T a 3)
0,69386 0,00693
100
100
k1
3,5
(Tb 3 Ta 3 )
0,69386 0,02428
100
100

[min]

[min]

Tu = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton= 2.3807736 [min]


T pi
N T Tb Ta Tdt Tdo Ton
n
min = 2.4707736 [min]

l1

Faza numarul 5 (rectificare)

1
1,5 2,6
tg 30

[mm]

l2 = 2 [mm]
Tb 5

2,6 87 2
10,177
125 0,4

[min]

Ta5 = 0,50[min]
Te=Ta+Tb=10,677

Tdt

Tdo

Ton

k1
2
Tb 3
0,19386 0,00387
100
100

[min]

k1
1
(Tb 3 T a 3)
0,69386 0,00693
100
100
k1
3,5
(Tb 3 Ta 3 )
0,69386 0,02428
100
100

[min]

[min]

Tu = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton= 12,045546 [min]


T pi
N T Tb Ta Tdt Tdo Ton
n
min = 12,145546 [min]

Determinarea sistemului de productie

Prin managementul produciei se nelege totalitatea activitilor legate


de planificare, coordonare, comanda i controlul produciei. n definiia de
mai sus se gsesc principalele funcii ale managementului.
In cadrul funciei de planificare managerii trebuie s fac planificarea
resurselor tehnice, de timp i umane pentru fiecare loc de munc. n
procesul de planificare a produciei reperului care face obiectul prezentului
proiect se pleac de la datele rezultate din proiectul tehnologic sintetizate n
tabelul 1.
Tabelul 1. Datele necesare analizei tehnico-economice
Nr.o
p

Denumirea
operaiei

Timpul
unitar
Tu
[min]

Timpul de
pregtire
ncheiere

Norma
de
timp

Tp,i [min]

NT

Retribuia
[lei/or]

Aria
utilajului
[m2]

[min]
2.2

Frezare

22,04
554

10

22,145
54

3.5

Frezare

15,04
554

10

15,145
54

3.5

Gaurire

6.131
616

6,2216
66

3.57

0.9814

Adancire

2.380
773

2,4707
73

3.57

0.9814

Rectificare

12,04
554

10

12,145
54

3,5

2.2

2.2

Sistemul de producie este un ansamblu de factori productivi


interdependeni, determinnd principalele proporii de desfurare ale
procesului de producie n spaiu i n timp, permite crearea condiiilor
materiale i tehnico-organizatorice necesare realizrii fabricaiei la parametrii
optimi de eficien economic.
Una dintre metodele de fundamentare tiinific, de estimare a
sistemului de producie este metoda coeficientului sistemului de producie.
Coeficientul sistemului de producie ksp se calculeaz cu relaia:
rg
k sp
t ig
unde: rg este ritmul mediu de fabricaie al produsului[min/buc]; tig norma
de timp la operaia i.
Dac din calcule rezult:
- ksp 1- producia este considerat de mas (M);
- 1< ksp 10 - producia este considerat de serie mare (SM);
- 10 < ksp 20 - producia este considerat de serie mijlocie (Sm);
- ksp>20 - producia este considerat de serie mic (sm).
Ritmul mediu de fabricaie rmed se calculeaz cu relaia:
F
rmed n 60
N
[min/buc]
unde: Fn este fondul nominal de timp (resursa de timp)[min];
N programa de producie (N = 2000 buc/an).
Termenul de livrare fixat prin comand este de un an. n aceste condiii
resursa de timp Fn se calculeaz cu relaia:
Fn 60 z k s h

unde : z este numrul de zile lucrtoare n perioada luat n considerare; ks


numrul de schimburi n care se lucreaz; h numrul de ore lucrate pe
schimb.
Deci, indicele de apreciere a tipului de producie kij, devine:

k ij

60 z k s h
N j t ij

Pentru cazul luat n considerare:


Fn= 60 x 254 x 3 x 6 = 274320 min/an
Nj = N1 + N2 + N3 = 2000 + 120 + 30 = 2150 buc/an
Rmed =

274320
2150

= 127,5907 min/buc

n continuare se prezint valorile obinute pentru kij la fiecare operaie:


Pentru operatia 1:
K11=

r 11
t 11

= 5,761 => serie mare

Pentru operatia 2:
K21=

r 21
t 21

= 8,424 => serie mare

Pentru operatia 3:
K31=

r 31
t 31

= 19,507 => serie mijlocie

Pentru operatia 4:
K41=

r 41
t 41

= 51,639 => serie mica

Pentru operatia 5:
K51=

r 51
t 51

= 9,505148=> serie mare

Deoarece predomin producia de serie mare se alege ca tipologie a


produciei seria mare i se va face n continuare organizarea produiei n

conformitate cu principiile de proiectare corespunztoare caracteristicilor


acestui tip de producie.

Determinarea numarului de masini unelte


Determinarea numrului de maini-unelte ma,i necesare executrii
operaiei i, n cadrul procesului tehnologic de fabricaie a reperului j, se
calculeaz cu

mc ,i

ti
rmed kup

unde: ti este timpul necesar executrii operaiei i; mc,i numrul calculat de


maini la operaia i; rmed ritmul mediu de fabricaie; kup coeficientul de
utilizare planificat (kup = 0,93).
Din considerente de ordin practic, numrul de maini-unelte rezultat din
calcul se majoreaz sau se micoreaz pn la o valoare ntreag (mi) dup
urmtoarele reguli:
m = a, dac b 0,15
m = a + 1, dac b>0,15
Deci:
M11 =

14,492461
34.285714 x 0.93

= 0,18666312 MU, se alege M11 = 1 MU

M12 =

10,146921
34.285714 x 0.93

= 0,12776388 MU, se alege M12 = 1MU

M13 =

6.1316167
34.285714 x 0.93

= 0,052433 MU, se alege M13 = 1MU

M14 =

2.3807736
34.285714 x 0.93

= 0,0208224 MU, se alege M14 = 1MU

M15 =

22,045546
34.285714 x 0.93

= 0,1023564 MU, se alege M15 = 1MU

Determinarea coeficientului de incarcare al MU

Coeficientul de ncrcare al mainilor-unelte se determin cu relaia:

kin, ci

mc ,i
mo ,i

100[%]

unde: kn,ci este coeficientul de ncrcare al mainii-unelte de la operaia i;


mci numrul de maini calculat la operaia i; mo,i numrul de maini
adoptat la operaia i.
Fcnd calculele rezult:
K11=

0.4545126696
1

X 100 = 5,7614%

K12=

0.3182278118
1

X 100 = 8,4246%

K13=

0.1922998085
1

K14=

0.07466583933
1

K15=

0.6913925774
1

X 100 = 20,5074 %

X 100 = 51,6399 %

X 100 = 10,5051 %

Coeficientul de ncrcare a liniei de fabricaie kin,L se calculeaz cu relaia:


n

kin, L

m
i 1
n

c ,i

m
i 1

100[%]

a ,i

Fcnd calculele rezult:


Kin,L =

0,4898818
5

x 100 = 9,7976 %

Determinarea lotului optim de productie

Din analiza lucrrilor de specialitate rezult c producia de serie se


realizeaz numai pe loturi de fabricaie. Fabricaia pe loturi este impus de
respectarea principiilor paralelismului i ritmicitii, constituind o premis de
baz a optimizrii operative a procesului tehnologic de fabricaie.
Optimizarea lotului de fabricaie const n minimizarea cheltuielilor de
producie pe unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relaia urmtoare:

nopt

2N j D

C m A1 n

unde: Nj = 7000 [buc/an] este volumul de producie; D cheltuielile


dependente de mrimea lotului, n [ron/lot]; Cm cheltuieli materiale
(cheltuiele cu semifabricatul), n [ron/buc]; A1 cheltuielile independente de
mrimea lotului, n [ron/buc]; coeficient ce are valori funcie de forma de
organizare; n = 0,2, este un coeficient care cuantific pierderea n lei.
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaz cu relaia:
D B B ' [ ron / lot ]

n care: B reprezint cheltuielile cu pregtirea-ncheierea fabricaiei la locul


de munc [ron/lot];
Cheltuielile B se determin cu o relaie de forma:
n

B
i 1

t pi ,i
60

smi mi
ron/lot

unde: tp,i este timpul de pregtire-ncheiere, la operaia i, n [min/lot]; smi


salariul pe or al muncitorului la operaia i, n [ron/or]; mi numrul de
maini-unelte de la operaia i.
B1 =

10
60

x 3,85 x 1 = 0.6416

B2 =

10
60

x 3,85 x 1 = 0.6416

B3 =

9
60

x 3,45 x 1 = 0.5175

B4 =

9
60

x 3,5x 1 = 0.525

B5 =

10
60

x 3,2 x 1 = 0.5333

B = 2.859167 lei/lot
B =

25
100

x 2.859167 = 0.714792 lei/lot

D = 2.859167 + 0.714792 = 3.573958 lei/lot

Cheltuielile materiale Cm se determina cu relatia:


Cm ms Csf md Cd

unde: ms este masa semifabricatului, n Kg (0.68 Kg); Csf costul unui Kg


de pies turnat, se consider C1 = 5,6 [lei/lot]; md masa deeurilor, (md
= 0,2kg) n Kg; Cd costul unui Kg de deeu, (Cd = 1,5 lei/Kg)
Cm = 0,68 x 5,6 0,2 x 1,5 = 3.508 lei/buc
Cheltuielile A independente de marimea lotului:
A Cm Cs Cind Cif

unde: Cm este cheltuielile cu materialul, n [lei/lot]; Cs cheltuielile cu


salariul muncitorului direct operativ, n [lei/buc]; C ind cheltuieli indirecte, n
[lei/buc]; Cif cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor pe durata
timpului de lucru efectiv, n [lei/buc].
Cheltuielile cu salariul se determina cu relatia :
Cs

1 n
topi smi
60 i 1

n care: topi este este timpul operativ la operaia i, n [min]; smi salariul
muncitorului de la operaia i, n [lei/or].

1
60

Cs =

x (14,492461 x 3,85 + 10,146921 x 3,85 + 6.1316167 x 3.45 +

2.3807736 x 3.5 + 22,045546 x 3.2 ) = 3,647569 lei/buc


Cheltuielile indirecte se determina cu relatia :
Cind Cs

Rf
100

unde: Rf este regia de fabricaie a seciei, n procente, se consider Rf =


250%.
Cind = 3,647569 x

250
100

= 9,118922 lei/buc

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului


de lucru efectiv se determina cu relatia:
n

tui
ai mi
i 1 60

Cif

unde: tui este timpul unitar consumat pentru executarea operaiei i, n


[min/buc]; ai cota orar a cheltuielilor cu ntreinerea i funcionarea
utilajului la operaia i, n [lei/or]; mi numrul de maini-unelte de acelai
tip care particip simultan la realizarea operaiei i, [lei/h].
Cif =

1
60

x (14,492461 x 2 x 1 + 10,146921 x 2 x 1 + 6.1316167 x

2 x 1 + 2.3807736 x 2 x 1 + 22,045546 x 2 x 1) = 1,937635 lei/buc


A = 3,64769 +3,508 + 9,118922 + 1,937635 = 18,21213 lei/buc
Coeficientul i se determin cu relaia:

I
rmed

n care: i este un coeficient ce reprezint numrul mediu de loturi pentru


diverse forme de organizare a produciei (organizare succesiv - si,
organizare paralel - p, organizare mixt - m).
Deoarece producia este de serie mare se aplic organizarea paralel fr
respectarea principiului proporionalitii, deci:
n

s tui
i 1

unde: tui este timpul unitar consumat pentru executarea operaiei i, n


[min/buc]
22.145+15.145+ 6.221+ 2.47+12.1455
127,5907

no =

2 x 2150 x 3.573958
( 2.859+24.9081 ) x 0.45559 x 0,2

= 0,45559

= 8.029342 buc/lot

Se adopta nec=8 buc/lot si se determina nr de loturi pe an:


n=

2150
8

= 268.75 lot/an

Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face


cu relatia:
k

Tc tui (n 1)(tu ) max


i 1

unde: tui este timpul unitar pe operaie; n numrul de piese din lot; k
numrul de operaii.

T = 5987.597 min/lot
Perioada de repetare a loturilor
Perioada de repetare a loturilor reprezint intervalul de timp care separ
lansarea n producie la un anumit stadiu de prelucrare dou loturi succesive
de obiecte ale muncii de acelai fel.
Perioada de repetare a loturilor Rc se calculeaz cu relaia:
Rc

Fn
L

unde: Fn este fondul nominal de timp al perioadei considerate [min/ore/zile];


L numrul de loturi ce se lanseaz n fabricaie n perioada de timp
considerat.
Introducnd datele rezult:
Rc= 1020.726 min = 17.012 ore = 1.417674 zile lucratoare
Perioada de repetare a loturilor obinut din calcule se corecteaz prin
scdere astfel nct s rezulte un numr ntreg de zile lucrtoare, care s fie
comod pentru activitatea de programare i lansare a produciei.
Se adopt Rc = 2 zile lucrtoare, adic fiecare lot se execut n 2 zile
lucrtoare

CAP V: Aprovizionarea locurilor de munc cu


materii prime i materiale necesare
n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:
- stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere special
tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firm;
- stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i instalaiilor
tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i produse
pentru ntreinerea acestora;
- stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice
ale procesului de fabricare a produsului finit;
- stocurile de produse finite.
Dupa stabilirea tipului de productie si al numarului de masini unelte
necesare, se va trece la aprovizionarea cu materii prime si materiale
necesare fabricatiei. Astfel se va calcula necesarul de materiale si se va
analiza lista furnizorilor. Furnizorii reprezinta un factor cheie in procesul de
productie. Unul din cele opt principii de management prezentate in
standardul ISO 9001 : 2001 se numeste Relatii reciproc avantajoase cu
furnizorii. Nu se pot realiza produse bune prin utilizarea unor materiale si
servicii slab calitative. Practic include evaluarea furnizorilor folosind principiul
calitate si certificarea sistemelor de management.
n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:

stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere


special tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firm;
stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i
instalaiilor tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i
produse pentru ntreinerea acestora;
stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze
tehnologice ale procesului de fabricare a produsului finit;
-

stocurile de produse finite.

Metoda standard const n faptul c fiecare utilaj sau instalaie intr n


reparaii la intervale de timp dinainte stabilite, pentru fiecare din acestea n
parte.
Felul, volumul i coninutul reparaiilor care vor fi efectuate au un
caracter standard, potrivit unei documentaii tehnice, indiferent de starea de
funcionalitate a utilajului n momentul intrrii n reparaie.
Avantajul acestei metode este dat de urmtoarele elemente:
- permite efectuarea reparaiilor pe baza unei documentaii bine
ntocmite;
- este uor de aplicat;
- are eficient ridicat pentru ntreprinderile care au n dotare un
numr mare de maini i utilaje.
Dezavantajele acestei metode sunt date de faptul c:
- necesit un volum foarte mare de munc pentru ntocmirea
documentaiei necesare aplicrii metodei;
- ridic nejustificat costul reparaiilor, la acele utilaje pentru care se
execut activiti de reparaii, fr ca starea lor tehnic s impun acest
lucru.

Lista materiilor prime


Materiale

STAS

Semifabricat pies: semifabricat forjat

Numr
Buci
1

Piatra de rectificat

STAS 5344-32

Freza cilindro-frontala

STAS 1683

Burghiu elicoidal ( 8.5; 14)

STAS 9128 / 2
-77

Freza disc

STAS 580

Adancitor

STAS-9308-41

Subler

1
1

O problema care se cere rezolvata din punctul de vedere al organizarii


productiei o constituie tipul optim de amplasare a locurilor de munca pe
suprafetele de productie si modul in care se va face circulatia produselor si
deplasarea personalului pentru executarea operatiilor de prelucrare. Din
acest punct de vedere pot fi adoptate trei solutii si anume:
-

proiectare pe baza pozitiei fixe a obiectului de prelucrat

proiectare pe baza procesului tehnologic sau pe grupe omogene de


masini

proiectare de functie de produsul prelucrat sau pe linii tehnologice

Proiectarea pe baza pozitiei fixe a obiectului de prelucrat consta in


aceea ca produsul care trebuie prelucrat ocupa o pozitie fixa, iar muncitorii
impreuna cu echipamentele tehnologice se deplaseaza la acesta, in ordinea
impusa de succesiunea operatiilor tehnologice. Acest tip de organizare a
procesului de productie se recomanda a se folosi in acele unitati de productie
care fabrica produse grele si de dimensiuni mari, numarul produselor este
mic, iar procesul tehnologic este relativ simplu.
Proiectarea pe baza procesului tehnologic presupune faptul ca utilajele
au o pozitie fixa in acest caz deplasarea fiind efectuata de produsele care
urmeaza a fi prelucrate. Utilajele sunt grupate pe grupe omogene de masini
asemanatoare din punctul de vedere al tehnologiei de prelucrare. Va exista
in acest caz grupa de masini strunguri, freze, raboteze etc. Acest mod de
amplasare a locurilor de munca este specific unitatilor de productie cu tip de
productie de serie mica sau unicate.
Proiectarea in functie de produsul prelucrat se foloseste in unitatile de
productie care au un tip de productie de serie mare sau masa. Amplasarea
utilajelor se face incadrul unor linii tehnologice specializate in fabricarea unui
produs sau a unor produse asemanatoare din punct de vedere tehnologic, in
succesiunea impusa de fluxul tehnologic al produselor.

CAP 6: Analiza proiectelor


Punerea la punct a unor modele de programare si conducere a
proiectelor implica urmatoarele necesitati:

identificarea activitatilor din proiect


analiza derularii logice a acestor activitati
cuantificarea activitatilor prin termene, sarcini si resurse
identificarea si alocarea resurselor

Aceste elemente rezulta din analiza proiectului, ce se situeaza in timp


inaintea programarii propriu-zise. Analiza unui proiect necesita formalizarea
problemelor ce trebuie rezolvate.
1. Structura de descompunere a produsului (SDP)
Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. Ca
urmare se poate imagina descompunerea produsului in structuri de ordin
inferior. Descompunerea se poate efectua pana la nivelul entitatilor
individuale din sistem numite conventional piese. De cele mai multe ori SDP
este condusa pana la obtinerea pieselor componente ale sistemului.
2. Structura de descompunere a lucrarilor (SDL)
Aceasta este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect.
In activitatea de programare si conducere a proiectelor un cod SDL permite
structurarea programului de lucru pana la cel mai mic detaliu.
3. Structura de descompunere a organizarii (SDO)

Primul obiectiv al SDO este acela de a preciza cine face si ce anume face.
Responsabilul unei lucrari este persoana sau grupul de persoane care declara
lucrarea terminata la momentul stabilit prin program.
Reteaua si scenariul
Reteaua este o reprezentare grafica a unor elemente specifice programarii si
conducerii proiectelor cum sunt activitati, durate, sarcini, resurse.

E
A

Schema retelei

Practica programarii si conducerii prin durate


Acest model reprezinta o extensie a modelului PERT-timp, prin luarea
in considerare a resurselor alocate pentru realizarea proiectului.
Prin resursa se poate intelege urmatoarele:
o O persoana

o
o
o
o
o

O echipa
Un colaborator
O masina
Un utilaj
Un stoc de materii prime

Aceeasi resursa poate fi alocata mai multor activitati ale aceluiasi


proiect sau altui proiect. Unei singure activitati i se pot aloca mai multe
resurse. Alocarea unei resurse pentru o anumita activitate poate capata
diferite interpretari, in functie de intensitatea participarii la activitatea
respectiva.

A=4

E=22,145

B=3

C=6,221666

F=15,14554

A aprovizionare 4 min
B control 3 min
C gaurire 14,492461 min
D adancire 10,146921 min
E frezare 6,1316167 min
F frezare 2,3807736 min
G rectififcare 22,045546 min
H control final - 4min

G=12,14554

D=2.4707736

H=4

I=2

I ambalare 2 min

Calculul datelor CMD


Datele CMD se obtin prin tratarea retelei logice a proiectului in raport cu o
scara de timp care are ca origine o data tp si se deruleaza catre viitor.
Calculul CMD corespunde, intuitiv intrebarii Daca proiectul incepe la
momentul tp, cand se va termina el si care sunt termenele intermediare
importante?
Exprimarea cel mai devreme este introdusa prin conventie.

Succesiunea stadiilor fiecarei activitati este urmatoarea:


-

activitatea nu este inceputa;


inceputul activitatii;
activitatea este in curs de desfasurare;
sfarsitul activitatii;
activitatea este terminata;

Calculul datelor CMT

Datele CMT se obtin prin tratarea retelei logice a proiectului in raport cu o


scara de timp care are ca origine o data tf si se deruleaza spre trecut.
In calculul datelor CTM timpul se scurge in sens invers celui natural.
Succesiunea starii a fiecarei activitati este:
-

Activitatea este terminate


Sfarsitul activitatii
Activitatea este in curs de desfasurare
Inceputul activitatii
Activitatea nu este inca inceputa