Procedura de control

Receptie stofe

I. Scop
- asigurarea conformitatii stofelor receptionate cu specificatiile comenzii
- oprirea tuturor livrarilor defectuoase
- evaluarea si urmarire nivelului calitatii livrarilor
- avertizarea fabricatiei pentru ca ea sa-si poata lua dispozitii proprii

II. Principiu
Magazinerul (controlorul) verifica concordanta intre informatiile care reies din:
- copia bonului de comanda
- borderoul de livrare
- fisa tehnica cu esantion de tesatura
- eticheta individuala a bucatilor
Magazinerul poate, dupa instructiunile responsabilului cu aprovizionarea si
nivelul echipamentului intreprinderii, sa aprofundeze controalele:
- printr-o trecere pe masa de control a unui procent din piesele livrate
- prin verificarea caracteristicilor tehnice efectuata de un laborator.

III. Mod de operare

1. Control sistematic de baza
Magazinerul controleaza conformitatile la:
- cantitati
 concordanta intre numar piese indicate pe borderoul de livrare ni numarul
efectiv livrat
 concordanta intre metrajul borderoului si cel de pe etichetele individuale sau
concordanta intre metrajul comandat, cel indicat pe borderou si cel obtinut prin
insumarea metrajului fiecarei bucati
- calitate
 concordanta intre referintele de calitate si culoare comandate, cele indicate pe
borderou si cele indicate pe etichetele individuale
 concordanta intre culoarea bucatilor si culoarea tip
 concordanta intre latimea bucatilor , aceea de pe etichete si aceea din fisa
tehnica
 aprecierea numarului de semnalari puse de furnizor pentru a marca defectele
localizate

2. Control complementar cu masa de control

- Acest control se efectueaza prin sondaj pe 10-20% din piesele lotului
receptionat. Va fi aprofundat, adica realizat 100%, daca primele piese
controlate evidentiaza probleme importante sau daca furnizorul este considerat
« riscant »
- In timpul controlului, controlorul verifica :
 Variatiiile de nuanta intre liziere la inceputul bucatii prin prelevarea unui
esantion sau prin apropierea manuala a doua liziere
 Abaterea unghiulara urmarind traiectoria unui fir de urzeala in raport cu
urzeala
 Latimea prin masurari in diferite locuri, sau prin intermediul unui analizor de
latime
 Defectele localizate care sunt sau vor fi localizate prin semnalari plasate la
liziera bucatii
 Lungimea bucatii la finalul controlului
 Greutatea pe metru patrat, prin cantarirea bucatii sau prin prelevarea unui
esantion de 100 cm patrati.
3. Controlul caracteristicilor complementare de catre un laborator
Daca fira doreste sa verifice caracteristicile tehnice speciale intr-un laborator (e-
extern sau din cadrul firmei), magazinerul va preleva la intamplare cateva bucati
din lot, metrajul necesar testelor :
- micsorarea la presare
- micsorarea la spalare
- alunecarea cusaturilor
- rezistenta
- soliditatea colorarii

IV. Inregistrarea rezultatelor

Rezultatele acestor controale sunt inregistrate pe o fisa de control receptie atasata.

Bucatile de stofa intra in stoc daca rezultatul controalelor este conform cu
specificatiile dorite.

Procedura de autocontrol
Fabricare traditionala

Fiecare operatoare este responsabila de calitatea muncii pe care o desfasoara.

Pentru aceasta:
- ea isi controleaza munca si o corecteaza imediat daca nu este conforma cu
criteriile de calitate date
- ea depisteaza si semnaleaza monitoarei defectele tesaturii si de fabricatie
constatate pe partile articolului provenit din amonte si pe care ea trebuie sa
lucreze
- ea semnaleaza orice anomalie sau eroare monitoarei pentru ca ea sa fie
stoapata si eliminata de la aparitia sa si pentru a se putea descoperi mai usor
cauzele reale.

Procedura de control in cursul coaserii

Control prin sondaj

I. Scop
- evaluarea de catre controlor, a calitatii muncii operatoarelor
- depistarea defectelor de la aparitie pentru a demara actiuni corectoare cat mai
repede posibil

II. Principiu
-pe langa supravegherea constanta a grupelor exersata de responsabili pentru a
urmari calitatea si respectarea modurilor de operare, controlorul efectueaza zilnic
un control mai amanuntit destinat inregistrarilor

III. Mod de operare

1. Controlorul viziteaza, o data sau de mai multe ori la intamplare, grupul de

posturi de lucru intr-o perioada care san u depaseasca 2 zile. Pentru asta, el
pregateste in fiecare zi ordinea vizitei tragand la sorti numerele operatoarelor
de viziat.
2. La fiecare vizita, el examineaza un numar de piese identic ( de exemplu, 5)
3. El compara calitatea muncii cu specificatiile prestabilite
4. Orice eroare sau defect se va inregistra pe categorii in fisa de control special
prevazuta.
5. Daca numarul de defecte este mai mare de 1 pentru 5 prelevari, defectul poate
fi considerat important. In acest caz, aprecierea gravitatii poate fi urmata de o
noua prelevare, dar se inregistreaza doar numarul defectelor de la primul
control.
6. El semnaleza imediat responsabilului de fabricatie :
- procentul considerat important
- anomalia grava
pentru a demara actiunile corectoare neesare in cel mai scurt timp ( recuperarea si
repararea pieselor defecte, declasare, derogare, reglare masina)
7. In plus, acest post va fi din nou controlat sistematic in cel mai scurt timp
pentru a se verifica solutionarea problemei.
8. Trebuie returnate piesele defecte pentru a fi reparate. Controlorul va explica
operatoarei in ce consta greseala.
Observatie : In cazul unui defect minor, controlorul poate sa duca chiar el insusi
piesa defecta operatoarei.
9. El informeaza, la sfarsitul zilei, responsabilul atelierului asupra nivelului si
problemelor de calitate intalnite.

Procedura de control final

Eplusajul la sfarsitul urzelii

I. Scop
- reperarea articolelor cu defecte sau neconforme pentru a le repara sau izola de
restul lotului
- sa ajute productia in localizarea defectelor pentru a le remedia
- sa urmareasca nivelul calitatii atelierului

II. Principiu
- controlul fiecarui articol vestimentar terminatt in raport cu criteriile de calitate
fixate
- izolarea produselor neconforme. Ele vor fi reparate, sau declasate
- inregistrarea rezultatelor controalelor
III. Mod de operare
1. acest control este efectuat in acelasi timp cu eplusajul
2. fiecare operatoare titulara/suplinitoare, formata pentru controlul final, verifica
conformitatea fiecarui articol in raport cu modelul (recunoscut conform) si cu
criteriile de calitate stabilite in prealabil
3. atunci cand se constata un defect, controloarea semnaleaza defectul printr-un
reper pe articol:
- pastila de culoare
- eticheta
- esantion de tesatura prins cu bolduri
4. izoleaza articolul cu defect de restul articolelor punandu-l intr-un loc special
rezervat pentru acestea
Observatie : Ea separa articolele reparabile de articolele ireparabile sau declasate
prin repere si amplasamente diferite

IV. Inregistrarea rezultatelor

Fiecare controloare dispune de o fisa unde inregistreaza :
- data
- cantitatea de articole controlate
- numarul de defecte pe categorii
- numarul de articole declasate facand diferenta intre cauza stofa si cauza
fabricatie, pata, orificiu

Procedura de tratare a neconformitatilor

La controlul final/final de flux

I. Scop
- identificarea si izolarea articolelor neconforme pentru a evita amestecarea
acestora
- repararea sau declasarea articolelor neconforme

II. Principiu
Aricolele neconforme depistate la control sunt reperate, izolate, declasate sau
reintroduse in flux pentru reparatii

III. Mod de operare

1. Identificare si izolare
Articolele neconforme depisttate la controlul final sunt identificate prin :
- o pastila pe locul defectului sau un fluturas de tesatura prins cu bold
Pastila ( fluturasul) va fi de alta culoare pentru a semnala un defect ce va antrena o
reparatie sau o de clasare. Pentru anumite articole, mai ales articole cambrate,
controlorul poate pune o eticheta cu precizarea tipului si pozitiei defectului
Articolele astfel reperate sunt isolate intr-un loc special.
2. Examinare si tratare
Defect al stofei
Articolele prezentand defecte ale stofei sunt examinate de responsabilul care
decide repararea sau declasarea.
Aceste articole avand defecte de stofa nu sunt demontate (exceptie facand
exigentele exprese ale clientului). In acest caz contrar bucata cu defect va fi
recroita in cel mai scurt timp. Definitiv declasate, aceste articole sunt
reconditionate sau nu dupa dorinta clientului si expediate intr-o cutie sau pe un
portant rezervat declasarilor.
Defect de fabricatie
Responsabila grupei recupereaza articolele de reparat si examineaza defectele.
- daca articolul este recuperabil
ea il reda operatoarei responsabile care trebuie sa efectueze reparatia in timp util.
O data facuta reparatia, ea verifica buna executie si retrimite articolul in stadiul
unde fusese oprit.
- daca articolul este ireparabil
ea il declaseaza. Articolul este pus cu pastila sau eticheta in acelasi circuit cu cele
cu defect de stofa
Pata
Responsabila va cere scoaterea petei. Daca pata nu se poate scoate, articolul va fi
declasat si tratat ca un defect de stofa.

Procedura de control la termocolaj

(procedeu special)

I. Scop
Asigurarea calitatii operatiunii de termocolaj

II. Principiu
Termocolajul fiind o operatie a carei conformitate nu o putem controla fara a
recurge la un procedeu distructiv, calitatea trebuie sa fie asigurata printr-un bun
reglaj a trei parametri : timp, presiune, temperatura

III. Mod de operare

In fiecare dimineata inainte de inceperea lucrului, operatoarea verifica buna
pozitionare a tuturor manetelor si afisajul parametrilor.
Conformitatea intre temperature necesara pentru bunul termocolaj este aceea
efectiv disponibila pe masina controlata o data pe saptamana printr-o fisa tehnica.
( se poate nota un eventual decalaj cu valoarea afisata de termostat). Rezultatele
acestor controale sunt inregistrate pe fisa de urmarire. Pentru termocolantele
insotite de o fisa tehnica, operatorul urmeaza informatiile date (timp, temperatura,
presiune).
Daca nu dispunem de o fisa tehnica, valorile medii urmatoare sunt aplicate : timp
14 secunde ; temperatura : 140 grade ; presiune : 3-4 bari.
Aceste valori sunt definite dupa tesaturi care permit obtinerea nivelului de calitate
dorit.
In cazul tesaturilor necunoscute sau renumite pentru delicatetea lor, se procedeaza
la testari pentru a decide calitatea termocolajului si datele de respectat
(confruntarea cu micsorarea tesaturii)

IV. Inregistrarea rezultatelor

Rezultatele tuturor acestor teste constituie o biblioteca permitand reglaje mai
rapide datorita informatiilor de la tesaturi similare.
Aceasta biblioteca grupeaza :
- un esantion de tesatura (referinta, compozitie)
- indicarea celor trei parametri (timp, temperature, presiune)
- procentul de micsorare in lungime si latime

12.2. Exemple de fisa de criterii de calitate

Fise de criterii de calitate la controlul final pentru urmatoarele produse :

Exemple :
- sacou cambrat femei ( aspect general)
- sacou cambrat femei ( pe element de produs)
- sacou cambrat femei ( spate si captuseala)
- camasa
- jacheta de blugi/ sport
- geaca, hanorac
- pantalon sport
- fusta
- sacou clasic barbati (asect general)
- sacou classic barbate (spate)
- sutien (brasiera)
- slip

Fisa de criterii de calitate utilizata pentru controale pe flux

Exemple :
- criterii de calitate sector « manseta » camasa

Fisa de criterii de calitate in postul de lucru pentru autocontrol

Exemple :
- guler camasa
- montare umeras sacou barbati
- buzunar piept sacou barbati