PICLAREA PIEILOR

Scopul operatiei de piclare:

oprirea activitatii enzimatice;
aducerea pH-ului sectiunii pielii la un pH sensibil egal cu pH-ul solutiei bazice de crom;
desavarsirea decalcificarii pieilor.
Introducerea unei cantitati de acid in derma supusa tabacirii are influenta directa atat asupra
pielii cat si asupra agentului tanant.
Asupra pielii, coborarea pH-ului, de la valori usor alcaline (pH ~ 8), la valori cuprinse intre
pH = 3-4 (2,8 - 4,3), are influenta directa asupra disocierii gruparilor carboxilice.
Astfel, la pH ~ 3, (pH = 2,8 - 3,2 (3,5)), 70% din gruparile carboxilice se afla in stare
disociata iar la pH ~ 4, (pH = 3,8 - 4,3), circa 90% din gruparile carboxilice se afla in stare
disociata.
Defavorizarea disocierii gruparilor carboxilice reduce afinitatea pielii fata de agentul tanant
,permitand o difuzie uniforma in sectiune, structura si pe suprafata pieilor in primele faze ale
tabacirii.
Crearea valorii de pH in domeniul acid faciliteaza mentinerea bazicitatii solutiilor de saruri
bazice de crom la nivelul de dozare sau chiar o usoara scadere a bazicitatii. Aceasta scadere, a
bazicitatii, favorizeaza difuzia agentului tanant in piele.
Introducerea in piele a unei cantitati de acid trebuie efectuata fara umflarea acida a pielii.
Piclarea in sens tehnologic poate fi defmita ca operatia de introducere a aciditatii in piele
utilizand acizi si saruri neutre in vederea impiedicarii umflarii acide a acestora. Din punct de vedere al
actiunii acidului si a sarii, in cadrul operatiei de piclare, acestea se deosebesc foarte mult:
acidul reactioneaza cu pielea la gruparile aminice, avand loc o reactie de neutralizare;
sarea nu reactioneaza cu pielea, insa impiedica umflarea acida a acesteia, dar numai atunci
cand se realizeaza o concentratie minima de 5% in flota.
In cazul sarii, impiedicarea umflarii acide se realizeaza atat prin efect osmotic de reducere a
diferentei concentratiei ionilor difuzibili, intre piele si flota, precum si prin reducerea efectului
electrostatic, datorita proprietatilor hidroscopice ale sarii, prin efect deshidratant. In vederea realizarii
efectului de piclare, vitezele de actiune ale partenerilor sunt diferite. In principal, exista doua metode
de piclare:
1. Piclarea superficiala.
2. Piclarea la echilibru.

1. Piclarea superficiala, este redata in figura numarul 2.

Figura nr. VII.3.: Piclarea superficiala
L

pH '
---- : ---
--- '^
6 -
/ \ gradient de pH
i

3,7-3,8
1
I
i
i \
l
F M C
\v
\ distributie neuniforma
a cromului in sectiune
(autobazificare)

Figura nr. 2: Piclarea superficial

2. Piclarea la echilibru, este redata in figura nr.3.

4,0-4,2 distributie uniforma in

" sectiune a cormului
3,7-3,8-
 Figura nr.3: Piclarea la echilibru

Metodele de piclare sunt influentate de durata operatiei si nu de oferta de acid.

Piclarea superficial se realizeaza, functie de natura pieilor, intre 20 minute - 3 ore.
Piclarea la echilibru se obtine prin lasarea pieilor in flota de piclare, static, peste Durata
variaza intre 6-24 ore. Executia practica a piclarii
Are loc in butoiul de tabacire, astfel:
se formeaza flota de temperatura prescrisa;
se dozeaza direct sarea;
agitare 15 minute;
- controlul densitatii flotei (concentratia sarii in flota: d ~ 1,05 - 1,07 g/ml);
- dozarea acidului in mai multe rate, sub forma diluata (1:10), in fir subtire prin axul biz
agitare functie de metoda de piclare.
Controlul operatiei de piclare
- Control asupra flotei: pHfiota = 2,8 - 3,2;
- Control asupra pieilor:
- gradul de piclare: se verifica gradul de piclare cu rosu de metil sau metil orange, astfel:
- sectiune 100% piclata - sectiunea se coloreaza in rosu ~pH < 4,4; -
sectiunea nepiclata se coloreaza in galben ~ pH > 4,4.
- control organoleptic:
- pieile nu trebuie sa fie umflate acid;
- trebuie sa posede un tuseu fin, moale.