Proiect TF1 Fratila Ionut Madalin

Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii
PROIECT
Tehnologia de fabricație
Nume: Sima Andreea

Grupa:632CB
Sa se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere a piesei Scaun, in conditiile
unui numar necesar de bucati n =800 buc/an si a lucrului in ks = 2 schimburi/zi.
CUPRINS
1. Stabilirea si/sau analiza rolului functional al piesei

2. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei
3. Caracteristicile functionale, tehnologice si economice ale materialului din care este
confectionata piesa
4. Semifabricatul initial sau piesa-semifabricat initiala cu adaosurile de prelucrare
5. Tehnologicitatea constructiei piesei
6. Stabilirea clasei din care face parte piesa si procesul tehnologic tip
7. Analiza preliminara a realizarii suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu si stabilirea
succesiunii optime a prelucrarii lor
8. Principiile de proiectare privind continutul si succesiunea operatiilor procesului tehnologic tip
9. Structura preliminara a procesului tehnologic proiectat
10. Bibliografie
Figure 1
Impartirea piesei pe suprafete
Figure 2
1. STABILIREA SI/SAU ANALIZA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI
1. Stabilirea și/sau analiza rolului funcțional al piesei
Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui process
tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional
al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu.
Atunci cand nu se cunoaste ansamblul din care face parte piesa, determinarea rolului
functional al piesei se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor.
In cazul piesei “Scaun” se rezolva urmatoarele etape:
1.1. Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in spatiu

(plane, cilindrice, conice, elicoidale etc).
1.2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu.

In cazul piesei “Pompa Hidraulica stg.” s-a facut descompunerea si notarea suprafetelor ca in
figura 2.
1.3. Analizarea fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu.

Se face o analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma
geometrica a suprafetei; dimensiunile de gabarit; precizia dimensionala; precizia de forma;
precizia de pozitie; rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe
desenul de executie.
Asa cum se vede in figura piesa este marginita in spatiu de 89 suprafete, majoritatea
fiind suprafete cilindirice si plane.
1.4. Intocmirea unui graf “suprafete-carateristici”

Din graful intocmit va rezulta rolul functional al fiecarei suprafete. Graful intocmit arata ca
in tabelul 1. Din acest tabel rezulta care sunt suprafetele functionale, tehnologice, auxiliare.
1.5. Stabilirea rolului functional posibil al piesei

Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful
suprafete-caracteristici. Din graful intocmit in tabelul 1 au rezultat urmatoarele:
- suprafete functionale: S1, S3, S5, S7, S10, S23, S29.

- suprafete tehnologice: S2, S9, S14, S16, S20, S22, S26, S28, S30, S32, S36, S38.
- suprafete auxiliare: S4, S6, S8, S11, S12, S13, S15, S17, S18, S19, S24, S27, S31, S33, S34,
S35, S37, S39.
- suprafete de asamblare: S21, S25.
Tabel 1.Graful ’’ suprafețe – caracteristici ’’
Nr Suprafat Forma Dimensiun Precizi Precizi Precizi Rug Duritate Tipul Procedeele Ob
. a geometric i a a a de suprafetei si tehnologice s.
crt Nr. a de dimen- de pozitie rolul posibile de
. a gabarit sionala forma functional obtinere
suprafetei
1 S1 Plana 73x73 C.libera - 1,6 In functie Functionala Turnare
0.01 de Deformare
material plastica
Aschiere
2 S2 Cilindrica Ø 8.6x40.4 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
3 S3 Cilindrica Ø 8.6x14 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
4 S4 Elicoidala M8 C.libera - - 6.4 In functie Asamblare Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
6 S6 Plana 12.7x12.7 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
8 S8 Cilindrica Ø 8.6x14 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
9 S9 Elicoidala M8 C.libera - - 6.4 In functie Asamblare Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
10 S10 Cilindrica Ø 12.7x1.4 ±0.1 - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
11 S11 Cilindrica Ø8.2x31 C.libera - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
13 S13 Plana 5.5x20 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
14 S14 Cilindrica Ø7x9.6 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
15 S15 Plana 32x32 C.libera - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
16 S16 Plana 24x24 0 - - 6.4 In functie Functionala Turnare
-0.2 de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
19 S19 Cilindrica Ø32x2.5 f7(-0.025 - 1.6 In functie Functionala Turnare
-0.050 0.03 13 de Deformare
material plastica
Aschiere
20 S20 Cilindrica Ø28.6x2.5 ±0.1 - - 6.4 In functie Asamblare Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
21 S21 Cilindrica Ø32x3 f7(-0.025 - 6.4 In functie Functionala Turnare
-0.050 0.03 13 de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
23 S23 Cilindrica R34x5 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
25 S25 Cilindrica R9x40.4 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
40 S40 Cilindrica R13x40.4 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare,Aschier
de e
material Deformare
plastica
41 S41 Cilindrica R12.49x40.4 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de ,Aschiere
material Deformare
plastica
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
46 S46 Cilindrica Ø24x4.5 0 - - 6.4 In functie Functionala Turnare
-0.2 de Deformare
material plastica
Aschiere
47 S47 Cilindrica Ø22x7.5 H8+0.03 - 6.4 In functie Functionala Turnare
3 0.03 13 de Deformare
0 material plastica
Aschiere
48 S48 Cilindrica Ø13x12.8 H7(0.018 - 0.4 In functie Asamblare Turnare
0 0.01 de Deformare
material plastica
Aschiere
49 S49 Cilindrica Ø25.8x21.6 H7(0.021 - 0.8 In functie Asamblare Turnare
0 0.01 de Deformare
material plastica
Aschiere
50 S50 Cilindrica Ø25.8x21.6 H7(0.021 - 0.8 In functie Asamblare Turnare
0 0.01 de Deformare
material plastica
Aschiere
51 S51 Plana 73x73 C.libera - 1.6 In functie Asamblare Turnare
0.01 de Deformare
material plastica
Aschiere
52 S52 Plana 47.8x25.8 C.libera - - 1.6 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
53 S53 Cilindrica R3X12.8 C.libera - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
54 S54 Cilindrica Ø 13x12.8 H7(0.018 - 0.4 In functie Asamblare Turnare
0 0.01 de Deformare
material plastica
Aschiere
55 S55 Cilindrica R3X12.8 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
60 S60 Plana 8x4 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
64 S64 Plana 8x4 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare,Aschier
de e
material Deformare
plastica
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
67 S67 Cilindrica Ø5x6 F7(0.022 - 6.4 In functie Asamblare Turnare
0.010 0.010 de Deformare
material plastica
Aschiere
68 S68 Plana 5x5 ±0.2 - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
material plastica
Aschiere
70 S70 Plana 5x5 ±0.2 - - 6.4 In functie Asamblare Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
material plastica
Aschiere
72 S72 Plana 5x5 ±0.2 - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
material plastica
Aschiere
74 S74 Plana 5x5 ±0.2 - - 6.4 In functie Asamblare Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
80 S80 Plana 11x5.5 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
82 S82 Cilindrica Ø6.5x14 C.libera - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
84 S84 Plana 9.8x14 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare,Aschier
de e
material Deformare
plastica
de Deformare
material plastica
Aschiere
86 S86 Plana 11x5.5 C.libera - - 6.4 In functie Tehnologica Turnare,Aschier
de e
material Deformare
plastica
de Deformare
material plastica
Aschiere
de Deformare
material plastica
Aschiere
89 S89 Cilindrica 6.5x1 C.libera - - 6.4 In functie Functionala Turnare
de Deformare
material plastica
Aschiere
2. ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM DIN CARE SE CONFECTIONEAZA

PIESA
Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, împreuna cu concepția de proiectare și
tehnologia de fabricație, determina nivelul performanțelor tehnico-economice pe care piesa le
poate atinge. Alegerea unui material optim pentru o piesa este o problema deosebit de
complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. In situația in care tehnologul este si proiectant
problema se rezolva alegând acel material care îndeplinește cerințele minime de rezistență si
durabilitate ale piesei in condițiile unui preț de cost minim si a unei fiabilități sporite.
De obicei, se mizează pe experiența proiectantului si pentru o alegere rapida a materialului
se pleacă de la câteva date referitoare la: solicitările din timpul exploatării, condițiile de
exploatare ,clasa din care face parte piesa si condițiile de execuție. Abordarea problemei in
acest mod este neeconomică, deoarece nu sunt valorificate corespunzător toate
caracteristicile materialelor. De aceea, pentru a valorifica la maximum întregul ansamblu de
proprietăți funcționale, tehnologice si economice, in condiții concrete de realizare a piesei, se
folosește „metoda de analiza a valorilor optime’’.
Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proiectare si

tehnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa le
poate atinge. Alegerea materialului optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa
ce trebuie rezolvata de proiectant. In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se
rezolva alegand acel material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale
piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. Pentru a valorifica la
maximum intregul ansamblu de proprietati functionale, tehnologice si economice, in conditiile
concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de analiza a valorilor optime.
2.1. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale

acesteia
Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale

acesteia se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor ( vezi punctul 1).
2.2. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim
Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim se

face luand in considerare intreg ansamblul de proprietati functionale (fizice, chimice, mecanice,
electrice, magnetice, optice, nucleare si estetice), proprietati tehnologice (turnabilitatea,
deformabilitatea, uzinabilitatea, sudabilitatea si calibilitatea) si proprietati economice (pretul de
cost, consulmul de energie, de materie prima, poluarea etc).
2.3. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare

Descompunerea factorilor analitici in elemente primare de face tinand cont de conditiile
rezultate la paragrafele 2.1. si 2.2. In cazul arborelui se iau in considerare cel putin
proprietatile: conductibilitatea termica, temperatura de topire, duritatea, rezistenta la coroziune,
elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenta la rupere, duritatea si rezistenta la oboseala.
De asemenea se iau in considerare cel putin turnabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea,
calibilitatea, sudabilitatea si pretul de cost. Toti factorii primari luati in considerare sunt
prezentati in graful “materiale-proprietati” din tabelul 2.
2.4. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici
Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sIstem de notare,

in functie de valoarea fiecarei proprietati k, acordandu-se o nota t k . Se alege sistemul de notare
ce acorda note de la 1 la 3.
2.5. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar
Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de rezultatele
obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei proprietati k, o pondere d k .
In stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea conditiei:
∑ d k =1,0
k =1
in care m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.
2.6. Alegerea solutiei optime la momentul dat

Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul:
∑ t k d k =max
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa
fie confectionata din aluminiu de tip Al Si9 Cu3 (Fe)
2.7. Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de
inlocuire economica a unui material cu alt material
Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire
economica a unui material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul
optim rezultat in etapa anterioara nu de afla la dispozitia executantului.
In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.
Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caracteristicilor
acestuia luate din standard sau normei.
3 PROPRIETATI FIZICE PROPRIETATI TEHNOLOGICE PROPRIETA 12 Obs.
TI
Fizice Chimice Mecanice ECONOMICE ∑ t k∗d k
k =1
Material Densi Conducti Rezistent Duri Rezistent E 10 6 Deforma Uzinabili Calibilitat Sudabili Prețul de
Turnabi
tatea bi a la tatea a la bilitatea tatea ea tatea cost
[kg/ litatea coroziun [HB] rupere [daN/ litatea [lei/kg]
dm ¿ 3 termica e [daN/ mm2]
[cal/cm.c [mm/an]
C] mm2]
v
t1 v
t2 v
t3 v
t4 v
t5 v
t6 Cal
ifi
t7 Calif
i
t8 Calif
i
t9 Califi
cativ
t 10 Calif
i
t 11 v
t 12
cat cativ cati cativ
iv v
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 16 1 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
5 7
1 CuZn36 8,4 2 O,3 2 <0,05 2 60 1 64 3 1,2 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 1000 2 1,76
2 FgnA2 7,32 2 0,14 2 >0,05 1 180 3 70 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 S 1 250 3 2,06
3 CuSn6 8,8 2 0,25 2 >0,05 2 20 1 60 1 1,5 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 900 2 1,61
4 OL 44 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 120 3 45 2 1,7 2 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 400 2 1,93
5 OL 52 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 164 3 58 2 2,1 3 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 450 2 2,13
6 Al Si9 2,8 2 0,14 1 >0,05 1 240 3 50 1 1.30 2 FB 3 S 1 FB 3 B 2 B 2 290 3 2,42 Material

Cu3 (Fe) optim
7 OT 450 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 110 2 40 1 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 B 2 FB 3 400 2 1,87
8 FC350 7,2 2 0,17 1 <0,1 3 280 3 35 1 1,40 2 FB 3 N 0 B 2 FB 3 FB 3 1625 3 2,05
9 37Cr10 7,5 2 0,2 2 <0,02 3 187 3 60 2 2,1 3 B 2 S 1 B 2 FB 3 FB 3 1300 1 2,05
10 Fmn370 7,3 2 0,14 1 >0.05 1 25 3 65 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 S 1 390 2 1,76

6 0
Ponderea dk d1=0,01 d2=0,01 d3=0,05 d4=0,1 d5=0,02 d6=0,01 d7=0,1 d8=0,1 d9=0,1 d10=0,1 d11=0,1 d12=0,3 12
∑ dk=1
k =1
Gama de variație a proprietăților analizate
Tabel 2.Gama de variație a proprietăților analizate

Nr.cr Proprietate Gama de variație Nota Observații
t
() 1 2 3 4
Densitatea <5,0 1
1. materialului(kg/dm3 ¿
5,0…10,0 2
>10 3
Conductibilitatea <0,2 1
2. termica C T (cal/cm.s.0C)
0,2…0,4 2
>0,4 3
Rezistenta la <0,02 3
3. coroziune
0,02….0,05 2
Viteza de coroziune
>0,05 1
Duritatea HB <90 1
4. (HB)
90….160 2
>160 3
Modulul de elasticitate <106 1

5. E
106 …2,10*106 2
(daN/mm2)
>2,10*106 3
Rezistenta la rupere <35,0 1

6. (daN/mm2)
35….60 2
>60 3
Rezistenta la curgere <700 1

7. (N/mm2)
700…1500 2
>1500 3
Rezistenta la oboseala <300 1
8. (N/mm2)
300…1000 2
>1000 3
Alungirea relativa <20% 1

9. (%)
20…40% 2
>40% 3
Rezistenta KCU <50 1

10. (J/cm2)
50…100 2
>100 3
Rezistenta la fluaj <100 1 Se tine cont si de

11. (N/mm2) temperatura
100…300 2
>300 3
Proprietăţile Notarea se face cu
Satisfăcătoare 1
tehnologice calificative
(turnabilitatea Bună 2
,deformabilitatea ,
uzinabilitatea , Foarte bună 3
sudabilitatea ,
călibilitatea
Prețul de cost PC <500 3

13. [lei/kg]
500…1000 2
>1000 1
3. CARACTERISTICILE FUNCTIONALE,TEHNOLOGICE SI ECONOMICE ALE

MATERIALULUI DIN CARE ESTE CONFECTIONATA PIESA
Toate caracteristicile funcționale, tehnologice si economice ale materialului sunt necesare
pentru a pune in evidență comportarea acestuia in interacțiunea cu sculele așchietoare si pentru
a aprecia posibilitățile de realizare a preciziei dimensionale si a calității prescrise pentru
suprafețe.
Tabelul 3. Compozitia Chimica % Al Si 9 Cu 3 (Fe)
Aliaje Elemente
Si Fe Cu Mn Mg Cr Ni Zn Pb Sn Ti Impuritati Impuritati
globale
individual
e
EN min 8,0 0, 2,0 0,1
AB 6 5
4600
ma 11, 1, 4,0 0,5 0,5 0,1 0,5 1,2 0,3 0,1 0,2 0,05 0,25
0
x 0 1 5 5 5 5 5 5 0
DIN min 8,0 2,0 0,1 0,1
226 D 0 0
ma 11, 1, 3,5 0,5 0,5 0,1 0,3 1,2 0,2 0,1 0,1 0,05 0,25
x 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5
Rezistenta la tracțiune, alungirea la rupere, limita de curgere si duritatea sunt caracteristici

obligatorii la livrare .In funcție de utilizarea pieselor in exploatare, pe baza de înțelegere se
poate executa încercarea la încovoiere prin șoc, analiza chimica si microstructura.
Forma si dimensiunile pieselor turnate trebuie sa corespunda standardelor de produs,
desenelor de execuție, modelelor, șabloanelor sau piesei ce se vrea realizata.
Tabel 4.Caracteristicile mecanice ale Al Si 9 Cu 3 (Fe)

RM Rp 0,2 A% HB
Procesul Temperatur Rezistenta la Rezistența la Alungirea Duritatea
de turnare a tractiune randament
EN DIN EN DIN EN DIN EN DIN
1706 1725 1706 1725 1706 1725 1706 1725
Mpa N/mm2 Mpa N/mm2 % % HBW HB
process F 240 240- 140 140- 1 0,5-3 80 80-120
sub 310 240
presiune
(turnat)
4. SEMIFABRICATUL INITIAL SAU PIESA-SEMIFABRICAT INITIALA CU
ADAOSURILE DE PRELUCRARE
Alegerea corecta, rationala a metodei si a procedeului de obtinere a semifabricatului este una

din conditiile principale, care determina eficienta procesului tehnologic in ansamblul sau. Un
semifabricat se poate realiza, in general, prin mai multe metode si procedee, diferite in principiu,
volum de munca si cost de fabricatie.
Costul semifabricatului fiind parte componenta din costul piesei finite, se impune o
analiza atenta si o alegere rationala a procedeului de elaborare a acestuia.
In general, costul prelucrarii mecanice a unei piese este mai ridicat decat costul realizarii
semifabricatului. Din acest considerent, cu cat forma geometrica si dimensiunile semifabricatului
sunt mai apropiate de cele ale piesei finite cu atat costul prelucarilor mecanice este mai mic. In
schimb semifabricatul este mai scump, deoarece forma constructive se complica si precizia
dimensionala a acestuia creste.
Factorii care determina alegerea metodei si a procedeului de obtinere a semifabricatului
sunt:
- materialul din care este confectionata piesa;
- forma si dimesiunile piesei;
- tipul productiei;
- precizia necesara si gradul de netezime cerut;
- volumul de munca necesar;
- costul prelucrarilor mecanice;
- utilajul existent sau posibil de achizitionat.
Tinand cont de factorii enumerati anterior, pentru obtinerea semifabricatului “Pompa
Hidraulica stg.” s-a ales ca procedeu de semifabricare turnare.
Adaosul de prelucrare pentru piesa “Pompa Hidraulica stg” turnata din otel cuprins in
clasa de precizie III s-a ales petru pozitia de sus 5,0 [mm], iar pentru pozitia de jos si lateral s-a
ales 3,5 [mm].
5. TEHNOLOGICITATEA CONSTRUCTIEI PIESEI

Gradul de utilizare al materialului η :
mu
η= ∗100 [% ]
mt
unde m u-este masa piesei finite ; m t - masa semifabricatului turnat
0,329
η= =0,845∗100 [%]
0,389
η=84,575 %
- gradul de unificare al diferitelor elemente constructive ale piesei λ e, dat de relatia:
Dt− D
λ e= u
Dt
in care: D u reprezinta numarul de tipodimensiuni unificate ale unui anumit element constructive;
D t – numarul total de elemente constructive de tipul respective.
In cazul piesei analizate:
- gradul de unificare al gaurilor filetate
3−1
λe g = = 0.66
3
-gradul de unificare al gaurilor de trecere

10−3
λ e g= = 0,7
10
6. STABILIREA CLASEI DIN CARE FACE PARTE PIESA SI PROCESUL
TEHNOLOGIC TIP
Pentru o identificare corecta a clasei sau a grupei din care face parte piesa de prelucrat
se analizeaza desenul de executie urmarindu-se urmatoarele informatii: forma geometrica;
dimensiunile de gabarit; precizia dimensionala si rugozitatea suprafetelor prelucrate; abaterile
de forma si de pozitie ale suprafetelor; natura matrialului; natura semifabricatului sau piesei-
semifabricat si tratamentele termice necesare.
Analizand desenul de executie se poate trage concluzia ca piesa luata in studiu face
parte din clasa “cilindri cavi”.
Procesul tehnologic tip pentru piesele din clasa “cilindri cavi” cuprinde o serie de
prelucrari mecanice in urmatoarea ordine:
1. Prelucrarea unei suprafete frontale si a unei suprafete cilindrice exterioare sau interioare
care sa constituie bazele tehnologice;
2. Prelucrarea de degrosare a celeilalte suprafete frontale si a suprafetelor interioare;
3. Prelucrarea de degrosare a suprafetelor cilindrice exterioare;
4. Prelucrarea de finisare a suprafetelor cilindrice interioare principale;
5. Prelucrarea de finisare, intre varfuri, a suprafetelor cilindrice exterioare, principale;
6. Executarea operatiilor secundare;
7. Tratament termic;
8. Prelucrarea de netezire a suprafetelor de precizie ridicata(rectificare fina, honuire,
lacuire, superfinisare etc.);
9. Control final.
7. ANALIZA PRELIMINARA A REALIZARII SUPRAFETELOR CE

DELIMITEAZA PIESA IN SPATIU SI STABILIREA SUCCESIUNII
OPTIME A PRELUCRARII LOR
Analiza fiecarei suprafete in parte a piesei finite s-a facut la punctual 1 cand s-a stabilit
rolul functional posibil al fiecarei suprafete.
In tabelul 1 s-au prezentat metodele posibile de obtinere a suprafetelor. In vederea
stabilirii procedeelor tehnologice posibile de prelucrare prin aschiere a suprafetelor se iau in
considerare urmatoarele elemente:
- forma geometrica a suprafetelor;
- dimensiunile de gabarit;
- programa de productie si volumul de munca necesar;
- precizia dimensionala si gradul de netezime;
- natura si starea materialului din care e confectionata piesa;
- adaosurile de prelucrare;
- utilajul tehnologic existent sau posibil de procurat.
O analiza atenta a fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu din punct de vedere
al parametrilor enumerati mai sus permite stabilirea procedeelor de prelucrare prin aschiere asa
cum rezulta in tabelul 5.
Tabelul 5 - Procedeele de prelucrare prin aschiere posibile pentru fiecare suprafata analizata.
Procedee de prelucrare prin aschiere posibile pentru fiecare suprafata analizata
Suprafat Configurati Treapta Procedeul de prelucrare prin Rugozitatea

a a de aschiere posibil Ra[ μm]
Nr. geometrica precizie
a suprafetei
S1 Plana IT 7 Strunjire de degrosare, 1,6
Strunjire de semifinisare,
Rectificare
S2 Cilindrica IT 9 Găurire,adâncire cilindrică 6.4
S4 Elicoidala IT 9 Gaurire+Filetare 6.4
S6 Plana IT 9 Strunjire de degroșare, 6.4
strunjire de semifinisare
S9 Elicoidala IT 9 Gaurire+Filetare 6.4
S14 Cilindrica IT 9 Strunjire de degroșare, 6.4
S19 Cilindrica IT 7 Strunjire de degrosare, 1.6
Rectificare
Rectificare
Rectificare
Rectificare
S51 Plana IT 7 Strunjire de degrosare, 1.6
Rectificare
S52 Plana IT 7 Strunjire de degrosare, 1.6
Rectificare
Rectificare
S68 Plana IT 9 Găurire,adâncire cilindrică 6.4
8. PRINCIPIILE DE PROIECTARE PRIVIND CONTINUTUL SI
SUCCESIUNEA OPERATIILOR PROCESULUI TEHNOLOGIC
TIP
Principiile generale care stau la baza proiectarii si organizarii proceselor tehnologice de

fabricatie sunt:
- principiile privind stabilirea succesiunii operatiilor;
- principiile privind alegerea bazelor tehnologice;
- principiile concentrarii si diferentierii prelucrarilor;
Coeficientul de precizie total K pt caracteristic suprafetei cilindrice S47 se determina cu

relatia:
T s 1200
K pt = = =36.36
Tp 33
in care: T s - reprezinta toleranta dimensiunii corespunzatoare a semifabricatului, in μm;
T p - toleranta suprafetei care se prelucreaza, impusa pe desenul de executie, in μm.
Tinand cont de datele prezentate in tabele, pentru obtinerea preciziei dimensionale si a

rugozitatii (Ra= μm) impuse suprafetei cilindrice S47 se poate adopta urmatoarea succesiune a
prelucrarilor mecanice:
- strunjire de degrosare, care asigura o toleranta T p 1 =130 μm si o rugozitate Ra=6.4 μm;
- strunjire de semifinisare, care asigura o toleranta T p 2 =52 μm si o rugozitate Ra=1.6 μm;
- finisare, care asigura o toleranta T p 3 = 33 μm si o rugozitate Ra 1.6 = μm.
Coeficientii de precizie partiali K p 1 , K p 2 , K p3 rezultati in urma strunjirii de degrosare,

strunjirii de finisare si rectificarii au urmatoarele valori:
1200
K p1 = = 9.23
130
130
K p2 = = 2.5
52
52
K p3 = = 1.57
33
Coeficientul de precizie total K ' pt obtinut are valoarea :
K ' pt = K p 1 · K p 2 · K p 3 = 36.22
9. STRUCTURA PRELIMINARA A PROCESULUI TEHNOLOGIC

PROIECTAT
Cu ajutorul datelor si analizelor facuta la punctele 1…8, se poate proiectata un proces
tehnologic de prelucrare prin aschiere care are o structura generala corespunzatoare clasei din
care face parte piesa si care respecta principiile si regulile stabilite la punctele 6…8
Pentru varianta nr.1 de proces tehnologic de prelucrare prin aschiere rezulta urmatoarea
structura preliminara:
Operatia nr.1:
-strunjit fata la cota 40.7 S1
-strunjit ext. Ø32x8, cu tesituraa 0.5x45° S19
-strunjit canal ext. Ø28.6x2.5 S17,S18,S20
-strunjit int. Ø24x4.5 cu raza R0.5 si Ø21x2 S46
-strunjit int. Ø22x7.5 cu raza R0.5 si Ø21x2 S47
Operatia nr.2:
-frezat degajare int. R10.5x2, la cota 6 (cu capul de frezare al strungului) S57,S58
-frezat lamaj Ø12.7x1.4 si Ø8.6 cu scula combinate Ø12.7/Ø8.6 (cu capul de frezare al
strungului) S5,S6,S10,S11,S12
Operatia nr.3:
-largit Ø8.6 adincime 10 (tehnologic) S3,S8
Operatia nr.4
-frezat ebos fata la cota (40.4+0.1) S51
-largit 2xØ8.6 dupa caz, conform varianta semif. S3,S8
-ebosat 2xØ25.7 la cota (21.6+0.05) si Ø12.7 la cota 15.5 S49,S50,S52,S53,S54,S55,S56
Operatia nr.5
-alezat 2xØ25.8 la cota (21.6+0.1), cu finisare fund lamaje S49,S50
10. BLIOGRAFIE
1. Indrumar de proiect Tehnologii de fabricatie-Gheorghe Amza

2. Anexe-Procese de operatie
3. Curs Tehnologia fabricatiei

Proiect TF1 Fratila Ionut Madalin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect TF1 Fratila Ionut Madalin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Nume: Sima Andreea

1. Stabilirea si/sau analiza rolului functional al piesei

1. Stabilirea și/sau analiza rolului funcțional al piesei

1.1. Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in spatiu

1.2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu.

1.3. Analizarea fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu.

1.4. Intocmirea unui graf “suprafete-carateristici”

1.5. Stabilirea rolului functional posibil al piesei

- suprafete functionale: S1, S3, S5, S7, S10, S23, S29.

2. ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM DIN CARE SE CONFECTIONEAZA

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proiectare si

2.1. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale

Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale

2.2. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim

Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim se

2.3. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare

2.4. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici

Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sIstem de notare,

2.5. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar

in care m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.

2.6. Alegerea solutiei optime la momentul dat

2 FgnA2 7,32 2 0,14 2 >0,05 1 180 3 70 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 S 1 250 3 2,06

3 CuSn6 8,8 2 0,25 2 >0,05 2 20 1 60 1 1,5 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 900 2 1,61

4 OL 44 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 120 3 45 2 1,7 2 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 400 2 1,93

5 OL 52 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 164 3 58 2 2,1 3 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 450 2 2,13

6 Al Si9 2,8 2 0,14 1 >0,05 1 240 3 50 1 1.30 2 FB 3 S 1 FB 3 B 2 B 2 290 3 2,42 Material

8 FC350 7,2 2 0,17 1 <0,1 3 280 3 35 1 1,40 2 FB 3 N 0 B 2 FB 3 FB 3 1625 3 2,05

9 37Cr10 7,5 2 0,2 2 <0,02 3 187 3 60 2 2,1 3 B 2 S 1 B 2 FB 3 FB 3 1300 1 2,05

10 Fmn370 7,3 2 0,14 1 >0.05 1 25 3 65 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 S 1 390 2 1,76

Tabel 2.Gama de variație a proprietăților analizate

Modulul de elasticitate <106 1

Rezistenta la rupere <35,0 1

Rezistenta la curgere <700 1

Alungirea relativa <20% 1

Rezistenta KCU <50 1

Rezistenta la fluaj <100 1 Se tine cont si de

Prețul de cost PC <500 3

3. CARACTERISTICILE FUNCTIONALE,TEHNOLOGICE SI ECONOMICE ALE

Tabelul 3. Compozitia Chimica % Al Si 9 Cu 3 (Fe)

Rezistenta la tracțiune, alungirea la rupere, limita de curgere si duritatea sunt caracteristici

Tabel 4.Caracteristicile mecanice ale Al Si 9 Cu 3 (Fe)

Alegerea corecta, rationala a metodei si a procedeului de obtinere a semifabricatului este una

5. TEHNOLOGICITATEA CONSTRUCTIEI PIESEI

unde m u-este masa piesei finite ; m t - masa semifabricatului turnat

-gradul de unificare al gaurilor de trecere

7. ANALIZA PRELIMINARA A REALIZARII SUPRAFETELOR CE

Suprafat Configurati Treapta Procedeul de prelucrare prin Rugozitatea

Principiile generale care stau la baza proiectarii si organizarii proceselor tehnologice de

Coeficientul de precizie total K pt caracteristic suprafetei cilindrice S47 se determina cu

in care: T s - reprezinta toleranta dimensiunii corespunzatoare a semifabricatului, in μm;

T p - toleranta suprafetei care se prelucreaza, impusa pe desenul de executie, in μm.

Tinand cont de datele prezentate in tabele, pentru obtinerea preciziei dimensionale si a

- strunjire de degrosare, care asigura o toleranta T p 1 =130 μm si o rugozitate Ra=6.4 μm;

- strunjire de semifinisare, care asigura o toleranta T p 2 =52 μm si o rugozitate Ra=1.6 μm;

- finisare, care asigura o toleranta T p 3 = 33 μm si o rugozitate Ra 1.6 = μm.

Coeficientii de precizie partiali K p 1 , K p 2 , K p3 rezultati in urma strunjirii de degrosare,

9. STRUCTURA PRELIMINARA A PROCESULUI TEHNOLOGIC

1. Indrumar de proiect Tehnologii de fabricatie-Gheorghe Amza

S-ar putea să vă placă și