Sunteți pe pagina 1din 18

Stabilirea rolului functional al piesei

Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui process
tehnologic de realizare a sa. Acesta depinde de rolul functional al fiecarei suprafete care delimiteza
piesa. Din acest motiv in primul rand se stabileste rolul functional al fiecarei suprafete.
Atunci cand se cunoaste ansamblul din care face parte piesa, determinarea rolului functional
al piesei se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor

Analiza rolului functional al suprafetelor


Caracterisitici:
Suprafete de asamblare, caracterizare prin :
Precizie dim ridicata,
Rugozitate mica
Prescriptii referitoare la forma geoemtrica
Prescriptii referitoare la pozitia suprafetei in raport cu alte suprafete;
Eventuale prescriptii referitoare la anumite proprietati.
Suprafete functionale:
Precizia dimensionala ridicata
Rugozitate mica
Prescriptii referitoare la forma geoemtrica
Prescriptii referitoare la pozitia suprafetei in raport cu alte suprafete;
Eventuale prescriptii referitoare configuratia geometrica.
Suprafete tehnologiceApar in timpul prelucrarii si ajuta la pozitionarea piesei in vederea prelucrarii. Ele pot
ramane dupa terminarea prelucarii sau pot dispare, in functie de configuratia geometrica finala a
piesei. Se caracterizeaza prin :
-precizia dimensionale corespunzatoare
Rugozitatea suprafetei corespunzatoare cu procedeul tehnologic de realizare a
suprafetei;
Fara prescriptii sau eventuale prescriptii referitoare la forma geometrica;
Suprafete auxiliare ( de legatura)Fac legatura intre suprafetele functionale si cele de asamblare. Se caracterizeaza prin :
Precizie dimensionala mica
Rugozitate mare
Fara prescripitii referitoare la precizia de forma
Fara prescriptii referitoare la precizia de pozitie
Metoda folosita pentru stabilirea rolului functional posibil sau pentru proiectarea unei piese
care sa indeplineasca un anumit rol functional impus poarta numele de metora de analiza
morfofunctionala a suprafetelor.

Figura 1
Impartirea piesei pe suprafete si numerotarea lor.

S18

S1

S19

S2

S3

S4
S17

S5 S6
S15

S16
S7

S8
S9

S14
S10
S13
S12

S11

Tabelul 1 : Graful Suprafete-Caracteristici

Nr.
Crt

Suprafata
Nr.

Forma geometrica
a suprafetei

Dimensiuni
de gabarit

Caracteristici

Tipul si rolul
suprafetei

Procedee
tehnnologice
posibile de
productie

Obs

S1

Tronconica

1.5x45

Precizia
dimensionala
-

Precizia
de forma
-

Precizia de
pozitie
-

Rugozitatea

Duritatea

12.5

210 HB

Tehnologica

S2

Tronconica

0.5x45

12.5

210 HB

Tehnologica

S3

Toroidala

1.5x45

12.5

210 HB

Tehnologica

S4

Plana

70x25

0.1

3.2

210 HB

Auxiliara

T,D,A

S5

Toroidala

R3

12.5

210 HB

Auxiliara

S6

Plana

25.5

0.1

0.1

3.2

210 HB

Functionala

S7

Cilindrica

130x7

0.1

3.2

210 HB

Auxiliara

T,D,A

S8

Tronconica

1.5x45

12.5

210 HB

Tehnologica

S9

Plana

30

0.1

0.02

0.1

3.2

210 HB

Functionala

10

S10

Cilindrica

60x15.5

12.5

210 HB

Auxiliara

T,D,A

11

S11

Cilindrica

40x18.5

0.02

0.03

1.6

210 HB

Functionala

12

S12

Tronconica

1.5x45

12.5

210 HB

Tehnologica

13

S13

Tronconica

1.5x45

12.5

210 HB

Tehnologica

14

S14

Toroidala

R3

12.5

210 HB

Auxiliara

15

S15

Tronconica

1.5x45

12.5

210 HB

Tehnologica

16

S16

Cilindrica

44x3

1.6

210 HB

Functionala

17

S17

Cilindrica

M8

1.6

210 HB

Asamblare

18

S18

Cilindrica

40x18.5

0.03

1.6

210 HB

Functionala

19

S19

Cilindrica

20x16

1.6

210 HB

Functionala

Alegerea materialului optim


Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei.
Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim
a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat
de proiectant.
Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o
astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material
care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre
de cost minim i al unei fiabiliti sporite.
Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul
nconjurtor n care va lucra.
Astfel din analiza valorilor obtinute in tabel, materialul ales ca optim este Fc 200 acesta
indeplinind cel mai bine cerintele functionale, tehnologice si economice.Este de remarcat ca in
cazul direct studiat al flansei, acest material se preteaza bine atat la prelucrarea prin deformare
plastica cat si prin turnare.
10

Fc 200 STAS 568-82 care are

t
k =1

* d k = 2,6

Tabel Materiale
Proprietati functionale
Fizice
ConductibiliDensitatea
tatea termica
[kg/dm]
[cal/cmsC]

Chimice
Rezistenta la
coroziune
[mm/an]

Proprietati Tehnologice

Proprietati
economice

Mecanice

Nr
Crt

Material

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

OL 37
OL 42
OL 50
OL 60
OLC 15
OLC 20
OLC45
OT 400
OT 600
Fc100
Fc150
Fc200
Fc 250
Fc 300
Fc400
AUT9

7.3
7.3
7.3
7.3
7.7
7.4
7,8
7.82
7.82
7,4
7.3
7,1
7.2
7.2
7.3
7.5

2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2

0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
0,2
0.2
0.2
0,13
0.13
0.14
0.15
0.16
0.19
0.3

2
2
2
2
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
1
2

<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0,5
<0.5
<0.5
<0,1
<0.1
<0.1
<0.1
<0.1
<0.1
<0.2

2
2
2
2
2
2
2
2
2
3
3
3
3
3
3
2

163
163
164
174
135
190
164
110
169
150
150
210
210
260
300
210

3
3
3
3
2
3
3
2
3
2
2
3
3
3
3
3

32
42
58
66
48
50
58
40
60
10
15
20
20
25
40
45

2
2
2
3
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
2
2

2.0
2.0
2.0
2.0
2.1
2.2
2,0
2.1
2.1
1,9
1.9
2
2
2.1
2.3
2.4

2
2
2
2
3
3
3
3
3
2
2
2
2
3
3
2

S
B
B
B
S
S
S
FB
FB
FB
B
FB
FB
FB
FB
B

1
2
2
2
1
1
1
3
3
3
2
3
3
3
3
2

B
B
B
B
B
B
B
S
S
N
FB
N
N
N
N
N

2
2
2
2
2
2
2
1
1
0
1
0
0
0
0
0

FB
FB
FB
FB
FB
FB
FB
B
B
FB
B
FB
FB
FB
FB
FB

3
3
3
3
3
3
2
2
2
3
3
3
3
3
3
3

2000
2000
2250
2250
2375
2500
2375
2000
2125
1500
1550
1550
1550
1550
1600
1850

3
3
2
2
2
2
1
2
2
3
2
3
3
3
3
3

2.25
2.45
2.25
2.35
2.05
2.1
2.85
2.2
2.25
2,6
26
2,6
2.6
2.6
2.45
2.65

40Cr10
CuZn15
CuSn10
40Cr10
ATTCCu6Si5
ATSi8Cu3
Fgn700-2
CuZn39Pb2
Fmn320
12Cr130
ATTCCu6Si5

7,2
8.8
8.8
7,2
2,67
2.68
7,3
8.4
8.2
7,5
2,67

2
2
2
2
1
1
2
2
4

0.1
0.3
0.11
0.1
0.37
0.32
0,02
0.24
0.3
0,3
0.37

1
3
2
1
3
3
1
2
3
2
3

<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0.5
<0,5
<0.3
<0.5
<0,2
<0.5

3
2
2
3
3
3
2
3
2
2
3

217
80
70
217
80
95
280
65
85
2,1
80

3
1
1
3
1
2
3
1
1
3
1

98
23
23
98
20
21
70
16
27
60
20

3
1
1
3
1
1
3
1
1
2
1

1.4
1.2
1.5
1.4
0.7
0.71
1,6
1.2
1.2
187
0.7

2
2
2
2
1
1
2
2
2
3
1

B
FB
FB
B
FB
FB
FB
B
FB
B
FB

3
3
3
3
3
2
3
2
3
2
3

FB
B
B
FB
FB
FB
S
FB
B
S
FB

3
2
2
3
3
2
1
3
2
1
3

B
FB
FB
B
FB
FB
B
FB
FB
B
FB

2
3
3
2
3
2
2
3
3
2
3

7500
5000
4500
7500
3500
3500
1650
6000
5025
1300
3500

1
2
2
1
2
2
3
1
2
3
2

2.15
2.25
2.25
2.15
2.40
2.45
2,25
2.05
2.25
2
2.40

2
1

10

Duritatea
[HB]

Rezistenta la
rupere
[daN/cm
]
V

(E*10)
[daN/cm]

Turnabili
-tatea

Deformabilitatea

Uzinabilitatea

Pret de cost
[lei/kg]

t * d
k

Obs.

k =1

V
23

Optim

27
28
29
30

ATSi8Cu3
41MoCr11
Fgn 370-17
18MoNi130
D1=0.05

2.68
7.5
7,2
6.5

1
0.32
2
0.2
2
0,17
2
0.2
D2=0.1

3
<0.5
2
<0.5
1
<0.5
2
<0.5
D3=0.1

3
95
2
217
2
160
3
213
D4=0.05

2
21
3
10
2
37
3
11
D5=0.05

1
0.71
3
2.1
2
0,17
3
1.8
D6=0.05

1
FB
3
B
1
FB
2
B
D7=0.15

2
FB
2
S
3
S
2
FB
D8=0.15

2
FB
1
B
1
FB
3
FB
D9=0.05

2
3500
2
3750
3
1500
3
1000
D10=0.2

2
2
3
1

2.45
2.15
2,15

2.05
D11=0.1

Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice


posibile de realizare a piesei semifabricat

n vederea alegerii unei metode sau a unui procedeu tehnologic de realizare a unei piese se
ine cont de dezvoltarea industriei i de condiiile oferite.
Procedeul tehnologic ales trebuie s asigure o bun calitate a pieselor, la un pre de cost ct
mai sczut.
Se face o analiz complex a procedeelor tehnologice pentru obinerea unor rezultate finale
mai avantajoase.
Privind posibilitile de realizare a piesei se au n vedere urmtoarele:
- desenul piesei
- rolul funcional al suprafeelor
- materialul ales, comportarea lui la prelucrare
- numrul de buci ( producie anual )
- utilajul de care dispune ntreprinderea
Principalele procedee de obinere a semifabricatelor metalice sunt urmtoarele:
- turnare
- deformare plastic
- presare i sinterizare din pulberi
- sudare
- tiere
Turnarea este un procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea unui material
metalic n stare lichid ntr-o cavitate special execut. Prin solidificarea topiturii rezult piesa
turnat, care reproduce configuraia i dimensiunile cavitii de turnare.
Principalele procedee de turnare sunt:
- n forme din amestec de formare obinuit
- n forme coji, cu modele uor fuzibile
- n forme metalice fr suprapresiune
- n forme coji cu liant termoreactiv
- n forme metalice cu suprapresiune
- centrifugal
Prelucrarea prin deformare plastic se bazeaz pe plasticitatea metalelor, adic pe capacitatea
acestora de a cpta deformaii permanente sub aciunea unor fore exterioare. Fcnd abstracie de
unele pierderi tehnologice, inevitabile, prelucrarea prin deformare plastic reprezint un procedeu
de prelucrare foarte avantajos n ceea ce privete economia de metal, fiind net superior prelucrrii
prin achiere la care pierderile de material sub form de deeuri sunt foarte mari.
Analizand forma constructive, dimensiunile, abaterile dimensionale, si rugozitatile piesei
semifabricatul se poate obtine prin mai multe procedee, acestea fiind:
- Turnare
- Aschiere
- Deformare Plastica

Turnare

Asa cum s-a stabilit in punctul anterior o varianta acceptabila de obtinere a piesei semifabricat pentru piesa Arbore o constituie turnarea in forme permanente.
Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de material si manopera nacesare
pentru executia lor.
Topirea i turnarea metalului constituie un proces tehnologic destinat obinerii pieselor
turnate cu forme, dimensiuni i utilizri diferite.
Piesele turnate prezint urmtoarele avantaje fa de piesele forjate sau matriate:
- posibilitatea unei prelucrri mecanice simple i economice prin faptul c piesa turnat
n comparaie cu cea forjat au dimensiuni i forme mai apropiate de piesa finit;
- posibilitatea unei producii mari printr-o mecanizare dezvoltat i meninere
uniformitii dimensiunilor i proprietilor;
- repartizarea judicioas a metalului n diferite pri ale piesei astfel nct s se satisfac
proprietile mecanice necesare;
- n unele cazuri se pot obine proprieti fizice i chimice ale piesei turnate mai bine
dect ale pieselor obinute prin prelucrare sau deformare plastic.
Tendinta actuala este de a se eficientiza procesele de productie prin reducrea adaosurilor de
prelucrare si a operatiilor de prelucrare dimensionale ulterioare. Din acest motiv procedeele de
punere in forma, din care si turnarea, capata o atentie deosebita cunoscand un grad ridicat de
perfectionare si invoare fata de alte procedee.
Turnarea reprezinta un procedeu clasic de obitinere a semifabricatelor ce pot avea forme de
la cele mai simple la cele mai complexe, in productie de unica, series au masa. Functie de procedeul
tehnic de turnare( temporare, in solul turnatoriei, semipermanente, permanente cu sau fara presiune)
Piesa semi-fabricat turnata respecta conditiile recomandate:
-planul de separatie este drept, este plan de simetrie
Pentru a stabili un procedeu de turnare acceptabil mai intai trebuie facuta o analiza a piesei
care are in vedere urmatoarele: dimensiunile de gabarit; productia anuala de 10 000 buc/an.;
greutatea piesei
Alezajele nu pot fi obtinute prin turnare, se executa ulterior prin aschiere.
Turnarea in forme permanente

Aschiere

In cazul obtinerii piesei semifabricat prin laminare adaosul de prelucrare mare care va fi
indepartat prin aschiere duce la costuri ridicate. Totodata, in timpul prelucrarii prin aschire a
semifabricatului, fibrele sunt intrerupte, obtinandu-se proprietati mecanica mai scauzute decat in
cazul matritarii.
Sculele aschietoare pot fi:
-de strunjit
-de rabotat
-de frezat
-de brosat
Exista trei tipuri de aschii :
-de rupere ce rezulta la prelucrarea materialelor fragile :fonta si bronzul
-aschii de forfecare sau fragmentare care se reprezinta sub forma unor elemente zimtate dar
unite intre ele, acest tip de aschi se obtine la prelucrarea metalelor dure si semidure.
-aschii continue sau de curgere care se obtin la prelucrarea otelurile mari si a alamelor si care
sunt cele mai periculoase sub aspectul provocarii taisurilor si a ranirilor.
Prin tehnologicitatea unei piese prelucrabila prin aschiere se intelege acea forma rationala a
suprafetelor ce compun piesa sau prin care se asigura realizarea cat mai usoara a lor prin aplicarea
procedeelor de aschiere cunoscute, de inalta productivitate si care usureaza mecanizarea si
automatizarea procesului de aschiere, in conditiile respectarii rolului functional al piesei si al unei
eficiente sporite.
Pentru o proiectare tehnologica a formei suprafetelor prelucrabile prin aschiere se
recomanda urmatoarele:
-numarul de asezari si de prinderi ale piesei-semifabricat, in vederea prelucrarii unor suprafete
sa fie cat mai mic posibil. De aceea, pentru micsorarea numarului de prinderi si de pozitii,
suprafetele trebuie dispuse pe cat posibil in acelas plan sau in plane care, in functie de procedeele
de prelucrare, sa permita prelucrarea unui numar mai mare de suprafete dintr-o singura asezare si
prindere a piesei-semifabricat pe masina-unealt

Deformare Plastica

Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastica se bazeaza pe proprietatea de


plasticitate a metalelor, adica pe capacitatea acestora de a capata deformatii permanente sub actiunea
unor forte exterioare.
Evolutia deformarii plastic de la primele ciocane mecanica actionate de apa la cele cu comanda
numerica a preselor, de la presele cu frictiune la presele hidraulice cu puteri de peste 100 000 MN,
conduce la o utilizare cat mai accentuata a tehnologiilor de prelucrare prin deformare plastica.
Deformarea plastica este metoda de prelucrare dimensionala fara aschiere prin care, inscopul
obtinerii unor semifabricate sau produse finite,se realizeaza deformarea permanenta a materialelor fara
fisurare, prin aplicarea fortelor exterioare.
Avantajele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt: imbunatatirea proprietatilor
din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezulta in urma acestor prelucrari;
-consumul minim de material
-precizia mare de prelucrare mai ales la rece;
-reducerea duratei prelucrarii ulterioare prin aschiere;
-posibilitatile de obtinere a unro forme complexe cu un numar minim de operatii si manopera
simpla;
-marirea productivitatii muncii.
Necesitatea aplicarii unor forte mari pentru deformare, face ca investitiile initiale sa fie mari,
ceea ce poate fi considerat ca un dezavantaj al acestei metode.

Obtinerea semifabricatului prin


procedeul de turnare

Turnarea reprezinta un procedeu de obtinere a semifabricatelor ce pot avea forme de la cele


mai simple la cele mai complexe. Prin aceasta metoda se pot obtine piese de la productia de unicat
pana la cea de masa.
Tendinta actuala este de a se eficientiza procesele de productie prin reducrea adaosurilor de
prelucrare si a operatiilor de prelucrare dimensionale ulterioare. Din acest motiv procedeele de
punere in forma, din care si turnarea, capata o atentie deosebita cunoscand un grad ridicat de
perfectionare si invoare fata de alte procedee.
Amestecul de formare este materialul din care se realizeaza interiorul formei de turnare ( la
turnarea in forme temporare) fiind compus din 2 elementeL un material granulat, care are rolul de a
se modela dupa configuratia modelului si de a umple rama de formare si un liant, care confera
rezistenta si stabilitate formei de turnare, permitand ulterior dezbaterea formei pentru extragerea
piesei. Amestecul de formare trebuie sa aiba o buna refractaritate, pentru a rezista la contactul cu
tipitura, precum si o granulatie, corespunzatoare, pentru a asigura etanseitate peretilor cavitatii
formei. Sinonime : cochila, matrita de injectioe ( la turnarea in forme permanente, turnarea sub
presiune); cofraje- se realizeaza si pozitionarea si sustinerea elementelor din structura unei
constructii; tipare servesc la realizarea elementelor prefabricate din beton, in santieri sau industrial
Formarea este denumirea generica a operatiilor prin care se realizeaza forma de turnare;
aceste termen se refera numai la realizarea formelor temporare si semi-permanente, confectionate
din amestecuri de formare. Formele permanente de tipul matritelor si a cochilelor se realizarea prin
turnare sau forjare urmate de prelucrari mecanice , tratamente termice si de suprafata.
Miezul este o parte distincta a formei de turnare , cu ajutorul caruia se obtin golurile
interioare ale pieselor turnate. Miezurile pot fi turnate ( la turnarea in matrite sau cochile ) sau
temporare ( la turnarea in cochile sau in forme temporare). Formarea miezului se face cu ajutorul
cutiilor de miez.
Reteaua de turnare este partea tehnologica a cavitatii formei de turnare, care contine : palnia
de turnare, totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre cavitatea piesei, precul si
masoletele.
Turnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce defineste capacitatea acestuia
de a capata dupa solidifacare, configuratia geometrica si dimensiunile unei forme geometrice, in
care se introduce in stare lichida sau lichido-vascoasa.. Este o proprietate tehnologica complexa,
care determina posibilitatiile unui material, de a fi prelucrat prin turnare; ea este influientata de
marimi fizice, precum : fuzibiliatatea, fluiditatea, contractia de solidificare.
Turnarea este denumirea generic a unei grupe de procedee tehnologice de realizare a pieselor
semifabricat si/ sau finite, care folosesc material in stare lichida sau lichido-vascoasa, cu care sunt
umplute cavitatiile unei forme special; piesa se obtine in urma solificarii materialului.

Cele mai raspandite procedee de turnare utilizare sunt :


-Turnarea in forme temporare;
-Turnarea in forme semi-permanente;
-Turnarea in forme permanente

Turnarea in forme Permanente


Spre deosebire de turnarea in forme temporare unde atentia tehnologului se concentreaza pe
conceperea modelului asamblat, in cazul utilizarii formelor permanente efortul principal consta in
proiectarea formei de turnare-cochila. Formele de turnare permanente sunt mult mai scumpe decat
cele temporare deoarece ele sunt confectionate din materiale durabile, greu de prelucrat si sunt
capabile sa permita reutilizarea formei.

Schema de turnare in forme permanente

29,36

Racordari
Constructive

77,4
Adaos de
Prelucrare

135,33

Adaos de
Inclinare

Adaos
Tehnologic

74,08

65,2

17,06

Semifabricatul Turnat

Obtinerea semifabricatului printr-un


procedeu de Deformare Plastica
Proiectarea formei constructive a pieselor-semifabricat obtinute prin matritare trebuie sa tina
cont de o serie de cerinte:
-planul de separatie este drept si nu in trepte, este plan de simetrie, permite o matritare usoara
si productiva, asigura o curgere plastica usoara a materialului in vederea obtinerii de piese fara
defecte de umplere.
-adaosurile de inclinare usureaza umplerea cavitatii matritei si extragerea piesei matritate;
-trecerea de la o suprafata la alta se realizeaza prin racordari (deoarece prin matritare nu se pot
obtine muchii ascutite).
Piesa analizata indeplineste conditiile de matritare, deci are o tehnologicitate constuctiva
buna, pentru ca semifabricatul sa poata fi obtinut prin matritare.
Alegerea modului de obtinere a pieselor, prin forjare libera sau matritare, este conditionat de
programa de productie. Matritarea prezinta cateva dezavantaje dintre care cele mai importante sunt:
greutatea limitatea a pieselor care pot fi matritate si costul ridicat al matritelor. Astfel in cazul
unicatelor sau seriilor mici se alege forjarea libera, iar in cazul seriilor mijlocii sau mari se alege
matritarea, putandu-se astfel amortize cheltuielile cu executia matritei. Prin matritare, configuratia
semifabricatului obtinut are forma geometrica destul de apropiata de cea a piesei finite, adaousurile
de prelucrare fiind destul de mici, in comparatia cu cele de la forjare libera. Ca si la turnare sunt
anumite orificii la aceasta piesa care nu pot fi obtinute prin matritare fiind obtinute ulterior prin
aschiere.
Matritarea se poate realiza pe matrita inchisa sau deschisa ce se caracterizeaza prin formarea
uneo bravuri. Avantajele matritarii deschise constau in faptul ca se pot obtine piese cu configuratii
mai complexe si nu necesita semifabricate cu un volum sau dimensiuni riguros exacte. Luand in
calcul toate aceste aspecte si tinand cont de configuratia geometrica a piesei, este de recomandat ca
procedeu de matritare matritarea deschisa sau matritarea pe masini de forjat orizontal.
Intocmirea desenului piesei brut matritate
Desenul piesei matrite se intocmeste pe baza desenului piesei finite la care se prevad
adaosurile de prelucrare, adaosurile tehnologice si racordurile constructive.
-adaosurile de prelucrare Ap, se aplica numai suprafetelor pietrelor matritate care se
prelucreaza ulterior prin aschiere. Pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare si abaterilor limita la
piesele matritate, sunt necesare urmatoarele date:
-masa piesei matritate, care se calculeaza dupa ce s-a stabilit tehnologic forma piesei
matritate in functie de marimea si complexitatea piesei finite.
-planul de separatie, pentru pieselor matritate pe prese;
-adaousurile tehnologice At, se pun pe toate suprafetele care nu pot rezulta din matritare si
pentru simplificarea constructive a piesei

31,35

Racordari
Constructive

78,63
Adaos de
Prelucrare

136,56

Adaos de
Inclinare

Adaos
Tehnologic

75,98

67,21

18,25

Semifabricatul prelucrat prin demformare plastica

Analiza tehnico economica a cel putin 2 variante


de process tehnologic

Analiza tehnico economica a turnarii in forme permanente si a deformarii plastice, pentru un


numar de 10 000 de bucati
Analiza economica a procedeului de Deformare Plastica
C T =cost total;
C F =Cost fix;
C V = cost variabil;
C F / Buc = 42 ron

C T / lot = 1833 ron

C V / buc 19 ron

F / lot

= 762 ron

Luand in considerare cheltuielile de stocaj S=1 lei/ buc rezulta:


C= C F / lot /n+ C V / lot +sn;
Deci costul total pentru 10 000bucati este:
C T =C F / lot + C V / buc *n=762 + 19 x 10 000= 190 762 ron
Analiza economica a procedeului de Turnare In forme permanente
Stiind ca un lot are 10 000 piese:

C T =cost total;
C F =Cost fix;
C V = cost variabil;

C F / Buc = 32 lei

C T / lot =1260 ron

C V / buc = 16 lei

F / lot

= 432 ron

C V / lot = 1150 ron


Luand in considerare cheltuielile de stocaj S=1 lei/ buc rezulta:
Stiind ca un lot are 10 000 piese:
C= C F / lot /n+ C V / lot *n=432 +16 * 10 000= 160 432 ron

Grafic Analiza Tehnico - Economica

Costuri

190 762

Deformare
Plastica

160 432

Turnare

n=10 000

Nr Bucati

S-ar putea să vă placă și