Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice


Ingineria si Managementul Calitatii

PROIECT
ECOTEHNOLOGIE 1

Nume:Comanescu Eduard-Ionut

Grupa:641 CB
Cuprins:

1. Desen de execuție
2. Stabilirea rolului funcțional al piesei folosind metoda de analiză morfo-funcțională
a suprafețelor
3. Alegerea materialului optim pentru confecționarea piesei folosind metoda de
analiză a valorilor optime
4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei (diagrama flux particulară
pentru fiecare piesă)
5. Identificarea momentelor și etapelor în care se produce impactul asupra mediului
(apare poluarea)
6. Stabilirea surselor de poluare
7. Stabilirea naturii substanțelor poluante
8. Determinarea coeficienților de poluare pentru fiecare etapă a procesului
tehnologic
9. Stabilirea coeficienților de poluare total
1. Desen de execuție
2.Stabilirea și/sau analiza rolului funcțional al piesei

1) Cunoașterea rolului funcțional al piesei este prima etapă în proiectarea oricărui


proces tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul funcțional al piesei este dat de
rolul funcțional al fiecărei suprafețe ce delimitează piesa în spațiu.
2) Descompunerea piesei in suprafețele cele mai simple ce o delimitează în
spațiu(plane,conice,cilindrice,evolventice,elicoidale etc.)
3) Notarea tuturor suprafețelor ce delimitează piesa în spațiu.
4) Analiza fiecărei suprafețe ce mărginește piesa în spațiu.
Se face o analiză a fiecărei suprafețe din următoarele puncte de vedere:forma
geometrică a suprafeței,dimensiunile de gabarit,precizia dimensională,precizia de
formă,precizia de poziție,rugozitatea si unele caracteristici funcționale sau de exploatare
trecute pe desenul de execuție.
5) Întocmirea unui graf ”suprafețe-caracteristici”.
6) Stabilirea rolului funcțional posibil al piesei
Se face în urma analizei de corelație a diferitelor tipuri de suprafețe obținute în graful
suprafețe-caracteristici. Din graful întocmit pot rezulta:
- suprafețe de asamblare
- suprafețe funcționale
- suprafețe tehnologice
- suprafețe auxiliare.
2.1. Împărțirea pe suprafețe a piesei
Nr. Suprafat Forma Dimensiuni Precizie Precizi Precizie Rugozitat Duritate Tipul Procedee tehnologice posibile de
a geometrica de gabarit dimensional e de de e suprafetei obtinere
Crt. numarul a a forma pozitie si rolul
suprafetei functional
posibil
1. S1 Tronconica 0,5xØ45˚ Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
2. S2 Cilindrica 5xØ52 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Asamblare Aschiere/Turnare
de
material
3. S3 Plana Ø52x5 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material

4. S4 Cilindrica 1xØ44 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
5. S5 Plana Ø11x1 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
6. S6 Cilindrica 2xØ9,5 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
7. S7 Plana Ø9,5x2 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
8. S8 Plana Ø54x1 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
9. S9 Elicoidala M52x11 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Asamblare Aschiere/Turnare
de
material
10. S10 Tronconica 2x30˚ Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
11. S11 Semitoroid R2x Ø54 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
ala material a
12. S12 Cilindrica Ø24x3 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
13. S13 Elicoidala M12x14 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Asamblare Aschiere/Turnare
de
material
14. S14 Plana 24x24 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
15. S15 Cilindrica R12x Ø14 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
16. S16 Semitoroid R1x Ø33 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
ala material a
17. S17 Cilindrica 2,7x Ø33 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
18. S18 Tronconica 0,3x45˚ Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
19. S19 Cilindrica Ø26x7,75 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
20. S20 Cilindrica 1,25xØ23 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
21. S21 Cilindrica Ø23x1,25 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
22. S22 Toroidala R1x Ø18 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
23. S23 Plana Ø11/ Ø4,7 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
24. S24 Cilindrica Ø11x2 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
25. S25 Cilindrica Ø10x5,5 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
26. S26 Semitoroid R2 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
ala material a
27. S27 Tronconica 22,2x30˚ Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
28. S28 Cilindrica R12x Ø14 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
29. S29 semitoroid R70 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
ala material
30. S30 Cilindrica Ø10,5X5 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
31. S31 Elicoidala M12x14 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Asamblare Aschiere/Turnare
de
material
32. S32 Cilindrica Ø26x7,75 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
33. S33 Cilindrica Ø23x1,25 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
34. S34 Cilindrica Ø33/ Ø11 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
35. S35 Cilindrica Ø14 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Auxiliara Aschiere/Turnare
de
material
36. S36 Plana Ø11/ Ø4,7 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Tehnologic Aschiere/Turnare
de
material a
37. S37 Cilindrica Ø4,7x17,7 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
38. S38 Cilindrica Ø4,8x10 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Asamblare Aschiere/Turnare
de
material
39. S39 Elicoidala M5x8 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Asamblare Aschiere/Turnare
de
material
40. S40 Cilindrica Ø4,7x19,3 Cotă liberă ___ ___ ___ In funcție Functionala Aschiere/Turnare
de
material
3.Alegerea materialului optim pentru confecționarea piesei folosind metoda
de analiză a valorilor optime

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, împreună cu concepția de


proiectare și tehnologia de fabricație,determină nivelul performanțelor tehnico-
economice pe care piesa le poate atinge. Alegerea unui material optim pentru o piesă
este o problemă deosebit de complexă ce trebuie rezolvată de proiectant. În situația în
care tehnologul este și proiectant problema se rezolva alegând acel material care
îndeplinește cerințele minime de rezistență și durabilitate ale piesei în condițiile unui
preț de cost minim și a unei fiabilități sporite.
De obicei,se mizează pe experiența proiectantului și pentru o alegere rapidă a
materialului se pleacă de la câteva date referitoare la:solicitările din timpul
exploatării,condițiile de exploatare ,clasa din care face parte piesa și condițiile de
execuție. Abordarea problemei în acest mod este neeconomică,deoarece nu sunt
valorificate corespunzător toate caracteristicile materialelor. De aceea,pentru a
valorifica la maximum întregul ansamblu de proprietăți funcționale,tehnologice și
economice,în condiții concrete de realizare a piesei,se folosește metoda de analiză a
valorilor optime.
Etapele ce trebuie parcurse:
1) Stabilirea rolului funcțional al piesei și a condițiilor economice de funcționare
ale acesteia
2) Determinarea și stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim
3) Descompunerea factorilor analitici in elemente primare
4) Aprecierea cantitativă a factorilor analitici
5) Stabilirea ponderii importanței fiecărui factor primar
6) Alegerea soluției optime la momentul dat
Analiza soluțiilor din punct de vedere al utilității lor si stabilirea condițiilor de înlocuire
economică a unui material cu alt material.

asd
PROPRIETATI FIZICE PROPRIETATI TEHNOLOGICE PROPRIETATI 12 Obs.
ECONOMICE
∑ t k∗d k
Fizice Chimice Mecanice k =1

Nr Densitat Conductib Rezistent Durita Rezistenta E 106 Turnabilitat


Deforma Uzinabilit Calibilitate Sudabilitat Prețul de
. ea[kg/ ilitatea a la tea la bilitatea atea a ea cost[lei/kg]
[daN/ ea
Material dm 3 ¿ termica coroziune [HB] rupere[da
2
Crt [cal/cm.C] [mm/an] N/mm2 ] mm ]

v
t1 v
t2 v
t3 v
t4 v
t5 v
t6 Califi
t7 Califi
t8 Califi
t9 Califi
t 10 Califi
t 11 v
t 12
cativ cativ cativ cativ cativ

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
3

1 CuZn36 8,4 2 O,3 2 <0,05 2 60 1 64 3 1,2 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 1000 2 1,76

2 FgnA2 7,32 2 0,14 2 >0,05 1 180 3 70 3 1,6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 S 1 250 3 2,06

3 CuSn6 8,8 2 0,25 2 >0,05 2 20 1 60 1 1,5 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 900 2 1,61

4 OL 44 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 120 3 45 2 1,7 2 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 400 2 1,93

5 OL 52 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 164 3 58 2 2,1 3 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 450 2 2,00

6 EN AB 2,6 3 0,3 2 <0,01 3 90 1 20 1 0.8 1 FB 3 B 2 B 2 N 0 FB 3 625 2 2,11 Material optim


43400

7 OT 450 7,8 2 0,2 1 <0,05 2 110 2 40 1 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 B 2 FB 3 400 2 1,87

8 FC350 7,2 2 0,17 1 <0,1 3 280 3 35 1 1,40 2 FB 3 N 0 B 2 FB 3 FB 3 1625 3 2,05

9 37Cr10 7,5 2 0,2 2 <0,02 3 187 3 60 2 2,1 3 B 2 S 1 B 2 FB 3 FB 3 1300 1 2,05


Nr.cr Proprietate Gama de variație Nota Observații
t

() 1 2 3 4

Densitatea <5,0 1
1. materialului(kg/dm 3 ¿
5,0…10,0 2

>10 3

Conductibilitatea termica <0,2 1


2. C T (cal/cm.s.0C)
0,2…0,4 2

>0,4 3

Rezistenta la coroziune <0,02 3


3. Viteza de coroziune
0,02….0,05 2

>0,05 1

Duritatea HB <90 1
4. (HB)
90….160 2

>160 3

Modulul de elasticitate E <106 1


5. (daN/mm2 )
106 …2,10*106 2

>2,10*106 3

Rezistenta la rupere <35,0 1


6. (daN/mm2 )
35….60 2

>60 3

Rezistenta la curgere <700 1


7. (N/mm2)
700…1500 2

>1500 3

Rezistenta la oboseala <300 1


8. (N/mm2)
300…1000 2

>1000 3

Alungirea relativa <20% 1


9. (%) 20…40% 2

>40% 3

Rezistenta KCU <50 1


10. (J/cm2)
50…100 2

>100 3

Rezistenta la fluaj <100 1 Se tine cont si de


11. (N/mm2) temperatura
100…300 2

>300 3
Proprietăţile tehnologice Notarea se face cu
(turnabilitatea Satisfăcătoare 1 calificative
,deformabilitatea , Bună 2
uzinabilitatea ,
sudabilitatea , Foarte bună 3
călibilitatea

Prețul de cost PC <500 3


13. [lei/kg]
500…1000 2

>1000 1
Caracteristici funcționale,tehnologice și economice ale materialului din care este
confecționată piesa

Toate caracteristicile funcționale,tehnologice și economice ale materialului sunt


necesare pentru a pune în evidență comportarea acestuia în interacțiunea cu sculele
așchietoare și pentru a aprecia posibilitățile de realizare a preciziei dimensionale și a
calității prescrise pentru suprafețe.

Compoziția chimică AlSi10Mg


Marca Compoziti chimica
aluminiului
Si Fe Cu Mn Mg Cr Ni Zn Pb Sn Ti Impuritati Impuritati
EN AB globale
individuale
43400

min 9,0 0,45 0,25

max 11,0 0,9 0,08 0,55 0,50 - 0,15 0,15 0,15 0,5 0,15 0,05 0,15

Caracteristicile mecanice ale AlSi10Mg

Marca Caracteristicile mecanice, min.


Aluminiulu
i
Rezistența Alungirea Gâtuirea Limita de Reziliența Duritatea
la tracțiune la rupere la rupere curgere HB
30/2
[daN/mm ] 2 [%] [%] [daN/mm ]2 Informativ
[daJ/cm 2]

EN AB
43400 270 1,1 80

4.Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila
cunoaşterea mai intâi a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea a fi
realizat.Schema de principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a
piesei CORP FILTRU AER se prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de
reducerea poluării şi pentru a întocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele şi
momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu simbolul (*)
în schemele ce vor fi prezentate in continuare.
Pincipalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt prezentate in continuare.

Analiza contractului Primirea comenzii Controlul proiectarii Identificarea


trasabilitatii
produsului

*Curatirea semifabricat Receptie semifabricat *Executie semifabricat

*Aprovizionare mat prime Produs *Prelucrari mecanice *Prepararea minereului

*Elab.materiale *Controlul produsului *Rebut nerecuperabil *Deseu


neconform

*Inspectii si incercari
*Manipulare, depozitare
Punere in functiune
Reutilizare cu ambalare, livrare
alt rol
functional
*Service in garantie
Acelasi rol functional

*Reciclare Casare *Reconditionare *Reutilizare

*Scoatere din uz

*Deseu
Schema de principiu a prepararii unui minereu din aluminiu
5. Identificarea momentelor si etapelor in care se produce impactul
asupra mediului

Impactul asupra mediului reprezintă multitudinea de probleme care trebuie cunoscute inițial
și luate în considerare în proiectarea etapelor fiecărui proces ecotehnologic, deoarece prin el se
înțeleg următoarele:

.Fluxul de intrare și de ieșire într-un proces tehnologic

.Fluxul de intrare şi de ieşire într-un proces ecotehnologic.


Factorii de mediu şi locul proceselor ecotehnologice

Structura globală a mediului


Componentele mediului ambient

6.Stabilirea surselor de poluare


Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu
sănătatea umană, calitatea vietii sau functia naturală a ecosistemelor (organismele vii si mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din
activitătile umane.
Sunt două categorii de materiale poluante (poluanti):
 Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid
în proces natural. Acesti poluanti devin o problemă când se acumulează mai rapid decât
pot să se descompună. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau
se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil să se îndepărteze acesti poluanti din mediu.
 Compusii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili
policrorurati (PCB) si materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de
acumulare si pot să urce în lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compusilor toxici pot să se depună pe suprafata plantelor acvatice fără să
distrugă acele plante. Un peste mic care se hrăneste cu aceste plante acumulează o
cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte animale carnivore care se
hrănesc cu pesti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se
numeste „bioacumulare”.

Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si
apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a
solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot
reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
 direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
 indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti « spalati » din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

Poluarea apei
Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor de
poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a
gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu
organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel,
apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată
(organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare
şi evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată (neorganizată)
provine din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin
intermediul apelor de ploaie.
Poluarea apei reprezinta « o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia
peste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate,
produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii
pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a
interveni alterarea ».
Clasificarea surselor de poluarea apei se face după mai multe criterii:
1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:
a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective
care funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse
de poluare organizate, şi b) surse de poluare neorganizate.

a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:


 surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:


 apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite provenienţe;
b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care
se aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu
70% mai mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu
mult mai mare.
In prezent « paleta » de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale
spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport
de poluare :
 Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si
CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
 Incarcare cu suspensii :
Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
Prelucrari chimice- 10%.
 Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
 Incarcare cu nutrienti, exprimata prin compusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;
 Incarcare cu cianuri :
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
 Incarcare cu fenoli :
Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
 Incarcare cumetale grele :

%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni


Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 - 5,5
Industrie metalurgica si 11 5 1,3 8 8 5 1,7 2
constructii de masini
Transporturi - - 0,04 - - - - -

Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia
normală a acestuia, care în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune provoacă tulburări în
echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau mediul de viaţǎ al florei şi faunei.
De aici rezultǎ că – pentru a fi considerate poluante – substanţele prezente în atmosferă trebuie să
exercite un efect nociv asupra mediului de viaţǎ de pe Pǎmânt.
Principalele substanţe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf şi azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon; aceştia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, şi care
afecteazǎ ecosistemele acvatice şi terestre în momentul în care poluanţii se dizolvǎ în apǎ sau
precipitǎ sub formǎ de poaie acidǎ.
In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din
stratul de ozon si ploile acide.
In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei
flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta) .

7.Stabilirea naturii substanţelor poluante

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante :
- Substante organice, reziduuri biologice ;
- Substante anorganice ;
- Substante radioactive ;
- Produse petroliere ;
- Microorganisme patogene ;
- Ape fierbinti .
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.
Tabel : Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania
Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele
calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima poluarii
masurata masurata
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72.8 72.8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 constructive la
tratare biologica
CO-Mn 25 79 79
Reziduu fix 1200 695 695
-statie
H2S + sufluri 0.1 1.5 1.5 subdimensionata
Extractibile 5 12 12
Fenoli 0.02 0.0031 0.0031 -functionare
Ptot 0.1 3.056 3.56 defectuasa a
Azotati 35 2.26 2.26 retelei de
Azotiti 3 0.116 0.116 canalizare
Amoniu 3 37.49 37.49
Cianuri 0.01 0.0108 0.0108
PH 6.5-8.5 7.6 7.6
NOx 35 56.8 56.8
Metale grele 900 1393 1393
HPA 0.5 2.9 2.9
Praf 20 63 63

Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), deexemplu CO2,
SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de
apa.
Poluarea esteevidenta si in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu,
ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in
apesi aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile
aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile
agricole tocmai acolo unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata pentru
frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie
in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

a) Surse de poluare a solului


Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.
• reziduuri menajere
• reziduuri industriale
• reziduuri agrozootehnice
• reziduuri radioactive
Solul poate fi poluat:
• direct:
- prin deversări de deşeuri pe terenuri
- din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole
• indirect:
- prin depunerea agentilor poluanti evacuaţi iniţial in atmosfera
- apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi spălaţi din atmosfera contaminata
- transportul agenţilor poluanţi de vânt de pe un loc pe altul
- infiltrarea prin sol a apelor contamínate

b) Surse de poluare a apei


Clasificarea surselor de poluare:
 In functie de actiunea poluantilor in timp:
 continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
 discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care
functioneaza sezonier,colonii provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii
industriale deplasabile);
 accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);

 In functie de provenienta poluantilor:


 surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din
utilizarea de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin sisteme de
canalizare;
 apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii
publice,bai,spalatori,spitale,etc;
 apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie
cea mai masiva si nociva categorie de poluare;
 apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole
(irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale.
 Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele meteorice),reziduurile
solide de tot felul,diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau a
canepii).

c) Surse de poluare a aerului


Surse naturale:
 solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera
fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
 plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;
 gazele si vaporii naturali;
 eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide;
 praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.
Surse artificiale:
 surse fixe-produc o poluare limitata:
 procesele industriale;
 procesele de combustie.
 surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:
 transporturile rutiere;
 transporturile navale si aeriene;
 transporturile feroviare.
8.Stabilirea coeficientului de poluare pt. fiecare etapa a
procesului tehnologic

Prepararea minereului
 Pentru aer:
- Praf : 0.03757 kg/t
- CO : 1,84 kg/t
- SO2 : 0,212 kg/t
- Pulberi in suspensie : 0,18 kg/t
- CO2 : 163,2 kg/t
 Pentru apa  :
- Ape uzate : 1,72 kg/t
 Pentru sol :
- Praf depus : 2,28 kg/t
- Alte depuneri : 0,2 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(165,469 + 1,72 + 2,48)· 857 = 145,40 [t emisii]

Elaborare material
 Pentru aer:
- praf in aer : 0.037572 kg/t
- So2 : 0.212 kg/t
- Nox : 0.0756 kg/t
- Co2 : 163.2 kg/t
- Gaze arse : 1016 kg/t

Rezulta
Q sa =1179.52 kg/t

 Pentru sol:
-uleiuri : 0.072 kg/t
- materiale refractare 0.484 kg /t
- alte depuneri 0.004 kg/t

Rezulta =
Qss =0.56 kg/t

t emisii
Cpe =( 1179.52 + 0.56)* 0.035= 41.3028 t emisii

Tabel emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de fonta


Nr. crt Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf in aer Kg/t 0.037572
2 CO Kg/t 1.84
3 SO2 Kg/t 0.212
4 NOX Kg/t 0.0756

5 CO2 Kg/t 163.2

6 Gaze arse Kg/t 1016

7 Praf depus Kg/t 2.28

8 Compusi organici Kg/t 0.7

9 Refractare Kg/t 0.484

10 Pulbere in suspensie Kg/t 0.18

11 Apa uzata Kg/t 1.72

12 Uleiuri Kg/t 0.072

Total Kg/t 1186.80

Caracteristicile mecanice ale AlSi10Mg

Marca Caracteristicile mecanice, min.

Aluminiulu Rezistența Alungirea Gâtuirea Limita de Reziliența Duritatea


i la tracțiune la rupere la rupere curgere HB
30/2
[daN/mm ] 2 [%] [%] [daN/mm ] 2 Informativ
[daJ/cm 2]

270 1,1 80
EN AB
43400
 Pentru apa:
Cr=0,0001 kg/t
Cu=0,0001kg/t
S=1,1 kg/t
Qexa=1,100035 kg/t

M semifaricat =40.4 kg/t

M faricat =35 kg/t

M semifaricat - M faricat =5.4 kg = 0.0054 t


Total=1,100035 * 0.0054=0.0059 t emisii

 Pentru aer:
Praf =0,64 kg/t
Mn=0,0001 kg/t
Si=0,0007 kg/t
P=0,0002 kg/t
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442 * 0.035 = 0.022 kg/t

C pcd =0.022 * 0.035 =0.00077 t emisii

Curăţire semifabricat
Indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod
mecanizat, in utilaje specializate.
In cazul curatirii semifabricatului din materialul EN AB 43400 se recomanda jeturi puternice
de alice metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialului turnat.
De asemenea se aplica, in functie de destinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel :
- Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 ºC cu racire in ulei, urmata
intotdeauna de o revenire joasa la 425 ºC ;
- Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 ºC urmata de o revenire la
temperaturi cuprinse intre 400-700 ºC ;
- Recoacere de detensionare : se executa prin incalzire la temperatura de 530 ºC,
mentinere si racire ;
- Nitrurarea : se poate executa in bai de saruri sau in plasma ionica .
Curăţirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea
oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie executată
curăţirea, decaparea şi degresarea suprafeţelor. Sunt foarte multe situaţii cînd curăţirea se face
prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri, şpăcluiri); mecanizate (pick-hammer, peri de
sîrmă, sablare-alicare); speciale (curăţirea chimică, alectrochimica, prin vibrare, cu plasmă, cu
laser, ultrasunete, flacără şi metal abraziv, termică, electrochimica, cu jet de apă, cu flăcări, etc.).
Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului,în funcţie de
metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare,pentru că există o mare diferenţă între
curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor în vederea acoperirilor de
protecţie, sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după dezbatere şi curatirea suprafeţelor
instrumentelor medicale.
În cazul piesei CORP FILTRU AER curăţirea se face cu următorii compuşi chimici:

 Pentru apă:
Cl=0,000002 kg/t (clor)
CH 4=0,3 kg/t (metan)
CO 2=0,274 kg /t (dioxid de carbon)
SO4=0,0004 kg/t (sulfat)
SO=0,00001 kg/t (oxid de sulf)

Total=0,574412 kg/t emisii substanţe poluante

 Pentru aer:
NMVOC:0,2 kg/t
Toluen:0,44 kg/t
Dicloretan:0,66 kg/t

 Pentru sol:
Compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg/t

Cpcd = Qptc* =1,87444*0.035=0.06560 t emisii

Prelucrari mecanice
Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita
rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de
prelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si rectificarea.
Fiecare operatie se executa pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri corespunzatoare
si in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite substante si
emulsii de racire sau accelerare a procesului de aschiere, dezvoltandu-se anumite temperaturi).
In cadrul acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-o
masura mai mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul
de aschiere. De exemplu, in cazul prelucrarii prin aschiere, apar o serie de compusi organic
volatile (COV), care pot avea efecte directe asupra sanatatii si asupra mediului, prin nocivitatea
intrinseca si unele proprietati fizico-chimice, sau indirect, prin degradarea aerului (poluarea
fotochimica si efectul de sera).
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor de
diferite categorii. In general, termenul de vapori se refera la picaturi de lichid de marime
microscopic (sub 10µm).

Pentru apa:
Pb=0,000001 kg/t
Materii in suspensie:0,0001 kg/t
Fenoli:0,00001 kg/t
Cl:0,000001 kg/t

C pml =0,000112 kg/t

 Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg/t
Materii in suspensie:0,0001 kg/t
Fenoli:0,00001 kg/t
Cl:0,000001 kg/t
To=0,00005 kg/t
C pma =0,350162 kg/t

 Pentru sol:
Pb=0,000001 kg/t
Materii in suspensie:0,0001 kg/t
Fenoli:0,00001 kg/t
Cl:0,000001 kg/t
C pms =0,000112 kg/t
Q tpm =0,35038 kg/t emisii

= 0,35038 0.035 = 0.0122633 t emisii


Reparare, recondiţionare
Sunt operaţii tehnologice care apar în general după scoaterea din uz a produsului(casarea
produsului)după un anumit număr de ore de funcţionare în regim normal (cazul reparaţiilor curente
sau reparaţiilor capitale sau un anumit număr de ore funcţionale la parametrii necorespunzători).
În general reparaţiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor echipamente
specializate şi a unor materiale corespunzătoare astfel că,impactul asupra mediului este mai mare
sau mai mic în funcţie de natura operaţiilor şi mai ales de produsul care se repara.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrărilor şi operaţiilor care se
execută pentru repararea unui echipament sau instalaţie şi anume:
 pregatirea de fabricaţie;
 producerea anticipată a pieselor de schimb;
 aducerea instalaţiei în secţia de reparaţi;
 demontarea instalaţiei,a ansamblelor şi a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontării
acestora;
 curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;
 inspectarea pieselor demontate şi constatarea defectelor;
 sortarea pieselor;
 stabilirea dimensiunilor peiselor care se recondiţionează şi a celor care se execută din nou
ţinînd seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
 executarea pieselor;
 ajustarea şi montarea pieselor pe subansamble;
 reglarea pieselor şi subansamblelor pe instalaţie;
 vopsirea instalaţiei;
 rodajul instalaţiei;
 tesatrea instalaţiei în vederea recepţiei;
 transportul şi insatalarea instalaţiei;
 repunerea în funcţiune;
 receptia la beneficiar.

Recondiţionarea unui produs se face fie pentru a îndeplini acelaşi rol funcţional sau
pentru un alt rol funcţional. Pentru fiecare tip de instalaţie sau maşină şi tip de reparaţie în parte
se stabileşte cîte un proces tehnologic tip,proces tehnologic ce are un impact asupra mediului
aproape la fel ca cel de fabricaţie. Reparaţia înseamnă o refabricaţie în producţie individuală
chiar dacă producţia a fost o producţie de serie mare sau de masă.
Recondiţionarea se face de regulă prin procedee care conduc la remedierea defectelor,
putînd fi chiar parte a proceselor de fabricaţie. În general, tehnologiile de remediere a defectelor
se pot aplica şi pentru recondiţionarea pieselor. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile
specifice recondiţionării. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucşe
pentru alezaje, respectiv manşoane - pentru arbori, şaibe, spire de arc, plăcute etc.) asamblarea
acestora făcîndu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).
Am ales la procedeul de reconditinare sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti.
Tabel. Limitele tehnologice ale procedeuluide reconditionare
Procedeul de Productiv Duritatea Uniformitatea Aplicabilitate Procedeul de
depunere itate stratului stratului a la uzura depunere optim
[kg/h] depus depus [mm] [mm]
[daN/mm2]
Sudarea cu arc 1-3 300-400 1-2 <6 X
cu electrozi
inveliti

Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:


SO 2=0,13 kg,
NOX = 0,154 kg;
CO 2=0,50 kg.
La acoperirile de protectie:
Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg;
Zn = 0,001 kg,
degresanti NMVOC = 4.6 kg.

Pentru sol:
degresanti NMVOC = 5 kg.
La prelucrarile mecanice:

Pentru aer:
Pb= 0,000001 kg;
materii in suspensie= 0,001 kg,

Pentru apa:
fenoli= 0,00001 ;

Sol: Cl = 0,000001 kg ,
toluen = 0,000005 kg.

C prrr=9.6023*0.035=0.33608 t emisii
Controlul produsului neconform
Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide penetrante
Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici şi performante ale umui produs (analiza, măsurare) compararea lor cu nişte
specificaţii tehnice şi tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare),
clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) şi stabilirea unor acţiuni
corective sau preventive (concluzii). Specificaţiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de
către beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industrială, norme ale organismelor
de certificare produse, standarde, legislaţia naţională sau internaţională.

Piesa CORP FILTRU AER a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante.

Se bazeaza peevidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de


contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intreo substanta lichida, de
culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba
(developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.4
Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu,
material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.

Avantaje:
-Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati superficiale
-Exista putine limitari practice de folosire.
-Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si
neconductoare
-Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus
-Sunt testate chiar si geometrii complexe
-Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei
defectului
-Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de aplicat
-Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici

Dezavantaje:
-Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata
-Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase
-Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului
-Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie
-Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata
-Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii
-Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de catre
lichid si care nu pot acumula o cantitate suficienta de penetrant.
Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet
in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu
contrast de culoare.

Control cu lichide penetrante al piesei CORP LAGAR:


Tabelul 1.Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme


KD- Check RDP- -500ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 EN ISO 3452
1
-10 l, canistra KD-Check PR-2 9901

Rosu -200 l butoi sau apa

Tabelul 2.Penetrant fluorescent, lavabil cu apă sau solvent


Denumire Prezentare Solvent Developant Norme
KD-Check -500 ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 DIN 54.152
FWP-1 -10 l, canistra sau apa sau 9904
Fluorescent -200 l, butoi KD-Check DD-1
KD-Check apa sau Nivel III,
FWP-2 KD-Check DD-1 AMS 2644
Fluorescent (MIL-I-25135)
Sensibilitate 9909
maxima

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 3. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent (benzina) indepartare penetrant DIN 54.152
KD-Check PR-2 -10 l, 9902
Pe baza de solvent (alcool sau canistra; EN ISO
acetone) -200 l, butoi 3452
-500 ml, Curatare prealabila DIN
spray; indepartare penetrant 54.152
-10 l,canistra; 9907
-200 l, butoi

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4Sulf <9ppm

Clasa de poluare a apei: 2


Tabelul 4.Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check SD-1 -500 ml, pentru toate lichidele EN ISO
Developant umed pe baza de spray; penetrante 3452
solvent -10 l, canistra; DIN
KD-Check DD-1 -1 kg, doza; pentru toate 54.152
Developant uscat lichidele penetrante 9903
-20 l, butoi DIN 54.152
9908

Compoziţie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
 Pentru aer:
K 2 Cr2 O 7=0,000064 kg/t
 Pentru apă:
K 2 Cr2 O7 =0,000064 kg/t
F=0,000055 kg/t (flor)
Cl=0,000055 kg/t
S=0,1608 kg/t (sulf)
Penetrant fluorescent=0,35 kg/t
Solvent=0,7 kg/t
Qpca =1,2109 kg emisii.
 Pentru sol:
K 2 Cr2 O 7=0,000064 kg (bicromat de potasiu)
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu

Cpcd =2,819 0.035= 0.098665 t emisii

Aprovizionare materii prime

Pentru aer  :
Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t
NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t
NH4(metan)= 0,0004 kg/t
CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t
CH4=0,005 kg/t
CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t
CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t
N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t
NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t
Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t
SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t
Total= 1,9355 kg/t emisii.

 Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta = =0.0068 kg/t

Coeficientul de poluare pentru transport este:

Cpta=1,9355*0.035 = 0.0677425 t emisii

Inspectie Si Incercari
Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului controlat, el
este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui produs
cu specificatiile sale.
Rezultatele controlului pot influenta deciziile manageriale, tehnologice, constructive de
conceptie, de executie, de exploatare si de mentenanta, controlul constituind o bucla de feed-
back. Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care
creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict
absolul necesar. Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici si pvrformante ale unui produs, compararea lor cu niste specificatii tehnice si
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea produselor pe
clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractual de catre beneficiar, norme interne ale
firme, norme de ramura industrial, norme ale organismelor de certificare produse, standard,
legislatia nationala sau internationale.
Lichide penetrante
Compozitie:
Ingredient corozive:
-halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million)
-Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei:2
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesarea realizarii controlului
produsului neconform
Numar coli 20
cerneala 100 ml
Apa 2l
Energie electrica 200 w

 Pentru aer:

K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg

 Pentru apa:
K 2 Cr2 O 7=0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.

 Pentru sol:
K 2 Cr2 O7=0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=0,608174 kg emisii.

[t
emisii]

Cpc=0,321*0.035=0.011235 t emisii

Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

 Pentru aer:
Pentru livrare se folosesc vehicole de mare tonaj care au consum de benzină.
Poluantii benzinei:

CH 4 =0,005 kg(metan)
CO=0,043 kg (monoxide de carbon)

CO 2 =1,5 kg (dioxid de carbon )

N 2 O=0,092 kg (dinitro monoxid)

NH 3 =0,134 kg(amoniu)
NMVOC=0,015 kg
NOX=0,047 kg(oxizi de azot)

SO =0,232 kg(oxizi de sulf)


2

 Pentru apa:
Pulbere de praf=0,01 kg
 Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
Produsii poluanti din carton sunt:
CO=0,00005 kg

CO 2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii

Q pct =0,5025+2,078 =2,5783 kg

C pcd =2,5783*0.035=0.09024kg emisii


Rebut nerecuperabil
Rebutul reprezintă un produs care nu poate fi folosit în scopul în care a fost proiectat, nu
corespunde funcţiilor calitative, normelor interne, contractelor ; el fiind o pierdere economică.
Deşeul reprezintă un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a
unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv
sau material rezultat în urma unui proces tehnologic său biologic, care nu mai poate fi utilizat ca
atare
 Pentru aer:
Fe 2 O3
=0,35 kg/t.
 Pentru sol:
Fe 2 O3 =0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Crd = 0,7*0.035=0.0245 t emisii

Coeficient de poluare deseuri si scoatere din uz


În cazul piesei DOP FILETAT poluarea introdusa in natura este transferata la sectiunea
reciclare – reconditionare deoarece deseurile metalice nu sunt aruncate ci reconditionate sau
topite ele intrand in componenta altor fiind mai rentabila refolosirea materialului vechi decat
elaborarea din minereu brut.

= ·0,01= 41.3028·0,01=0,413028 t emisii

Stabilirea coeficientului de poluare total

Cunoscând coeficientii de poluare introdusi în fiecare etapă a procesului tehnologic de realizare a


C pt cu relatia :
produsului se poate determina coeficientul de poluare total
Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]
Unde :
Cpp –este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;
Cpe –coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd –coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
Cpm –coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
Cpap –coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
Cpc –coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;
Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului tehnologic.
Cpt = 187,760 emisii

Cpt<30G poluarea nu este inca in limitele de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere
a poluarii mai tarziu.