Sunteți pe pagina 1din 26

IIR, Dept.

ICTI

MANAGEMENTUL COMUNICARII

S.l. univ.dr.ing. Bogdan DUMITRU


OBIECTIVELE CURSULUI

OBIECTIVE
- Descrierea şi utilizarea adecvată a conceptelor legate de
managementul comunicarii.
- Dobândirea cunoştinţelor privind managementul comunicarii
- Abilităţi de comunicare managerială, de analiză şi sinteză a
informaţiilor transmise şi recepţionate, protecţie împotriva
manipulării;
- Elaborarea de proiecte profesionale pentru imbunatatirea
proceselor de comunicare organizationala.

PRINCIPALE CASTIGURI - INCADRARE


- necesara pentru toate specializarile / disciplinele
- claritate, exprimare corecta, persuasiune => succes
STRUCTURA

1. Introducere in Managementul Comunicarii:


- definitie, necesitate, dezvoltarea comunicării umane, axiomele
comunicării, comunicarea digitală şi analogică, nivelurile comunicării
umane, etica comunicării

2. Elemente de analiza tranzactionala


- analiza structurală, modelul PAC, diagrama structurală a personalităţii,
analiza tranzacţiilor
- puterea înfățișării, credibilitatea înfățișării, coduri vestimentare,
accesorii de putere, limbajul trupului (legi, postura, gestica, mimica,
semnale)

3. Tipuri de comunicare:
- comunicarea non-verbala, comunicarea in scris, comunicarea orala
- etica in comunicare / manipulare
STRUCTURA CURSULUI

4. Comunicare eficienta in vederea angajarii


- CV, prezentarea pentru interviu / angajare, fise de post, evaluare,
valorizare

5. Leadership
- leader <> manager; modele de leadership; leadership situational

6. Comunicarea inter-organizationala
- elemente ale comunicării organizaţionale eficiente, reguli, modele,
eficientizare, modele de comunicare cu clientul, construirea si
managementul imaginii organizaţionale (publicitate, promoţie, lobby ),
relaţia cu purtătorii de interese, relaţia cu mass-media

7. Managementul proceselor de negociere


- pregătire, organizare, strategii, capcane ale comunicării, finalizare
contractuală, relaţia interpersonală si factori de putere în negociere,
coduri vestimentare, accesorii de putere, limbajul trupului, tehnici
BIBLIOGRAFIE

1. Notite curs
2. Ştefan Prutianu – Manual de comunicare şi negociere în afaceri, Ed.
Polirom, Iaşi, 2000
3.Mihai Dinu – Comunicarea, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1997
4. Dan Popescu – Arta de a comunica, Ed. Economică, Bucureşti, 1999
5. Hassan Souni – Manipularea în negocieri, Editura Antet, Oradea, 1998
6. Scott Ventrella – Forţa gândirii pozitive în afaceri, Ed. Cartea Veche,
Bucureşti, 2002
7. Allan Pease, Allan Gardner – Limbajul Vorbirii, Ed. Polimark, Bucureşti, 1995
8. Vera Birkenbihl – Semnalele corpului, Ed. Gemma Press, Bucureşti, 1997
9. Phil Geldart - Lead Yourself, Lead Others, Eagle’s Flight, Creative Training
Excellence Inc. 2012
EVALUARE. NOTARE. SUPORT

10 % activitate

35% PROIECT

35% LUCRARE SCRISA

20% EXAMINARE ORALA– PREZENTARE IN PLEN A


PROIECTULUI

Consultatii:
- la seminar, respectiv joi 08-10 Biblioteca UPB (anunt
anterior 0724246355)
- prin e-mail: bogdan_dmt@yahoo.com
DEFINITII

“La început a fost CUVÂNTUL”

Comunicarea, privind mai departe de formele şi manifestările ei sociale şi umane, este


omniprezentă şi continuă, acceptându-se:
- o comunicare a naturii şi realităţii materiale, a universului, în ansamblul lui;
- o comunicare proprie lumii vii, a materiei organice;
- o comunicare animală, superioară, chiar dacă infraumană.

Comunicarea umană este cea care a evoluat în timp.


Oamenii sunt ceea ce sunt într-o măsură hotărâtoare datorită comunicării.

COMUNICAREA UMANA = activitatea de schimb, transfer mutual de informaţii


care sunt înţelese şi devin stimuli pentru o reacţie în consecinţă

Origine: Latinescul communicare, preluat în mai toate limbile europene, alături de


semnificaţia de contact sau legătură, include şi pe aceea “de a pune în comun, a
împărtăşi, a pune împreună, a amesteca, a uni”
DEFINITII
ALTE ACCEPTIUNI ALE TERMENULUI

- Curajul de a te oferi celorlalți fără teama secătuirii

- A comunica înseamnă mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi


fără să comunicăm și să ne “împărtășim celorlați” fără a rosti nici un
cuvânt;

- Știința de a folosi mijloacele de exprimare (cuvinte, gesturi, tehnici) cu un


scop bine precizat;

- Abilitatea de a primi, descifra și valorifica feedback-ul, răspunsul;

- Modalitate fundamentală de interacțiune psihosocială, menită să


realizeze o relație interumană durabilă pentru inițierea, menținerea ori
modificarea comportamentului individual sau de grup;

- Voința și capacitatea de a orienta mesajul spre celălalt;


Înțelegere și nevoia de a te face înțeles.
MANAGEMENUL COMUNICARII
DE CE COMUNICAM?
PIRAMIDA LUI MASLOW

AUTO-
REALIZAREA

NEVOIA DE STIM
A FUNCTIA MANAGERIALA
STATUT
RESPECT

NEVOI SOCIALE INTEGRARE ÎN COLECTIV


APARTENENTA
ACCEPTAREA

SECURITATEA LOCULUI DE MUNC


NEVOIA DE
SECURITATE

SALARIUL
NEVOI FIZIOLOGICE
(FOAME, SETE etc.)
OAMENII AU MAI MEREU NEVOI! DE CE COMUNICAM?
NEBUN
NU CONŞTIETIZEAZĂ
că au nevoi  NEBUNIE

FRICOS
CONŞTIETIZEAZĂ,
Recunosc că au  DEPRESIE
O
A nevoi,dar
M se ascund
E
N HOŢ
I
I IAU CU DE-A SILA
Încalcă morala  MARGINALIZARE

BULDOZER

CER INSISTENT
EXPRIMA  SUCCES LIMITAT
NEVOIA

ELITE
OFERĂ SPRE A
PRIMI
 SUCCES DEPLIN SI DE DURATA
MANAGEMENUL COMUNICARII
NEVOIA DE ADMINISTRARE A COMUNICARII

SCOPUL COMUNICARII = Intelegerea reciproca si gasirea unei


solutii care convine ambelor parti

- Nu conteaza sa “castigi”, dupa cum nu conteaza nici cine “are


dreptate”

- Nu uitati care va sunt prioritatile

- Mustele se prind cu miere, nu cu otet 

NEGOCIERE

COMUNICARE NEVOI
Dezvoltarea Comunicarii Umane

Istoria Comunicarii
-PREISTORIE
-supravietuire, cresterea eficientei

-DISCURSUL ANTIC
- manipulare, filozofie, arta
Dezvoltarea Comunicarii Umane

Istoria Comunicarii

-1445 GUTEMBERG – Tiparnita


-invatare, comunicare de masa

- 1631 SĂPTĂMÂNAL FRANCEZ


-1702 COTIDIAN LONDONEZ
- 1790 ZIAR ROMANESC
- informare de masa
Dezvoltarea Comunicarii Umane

Istoria Comunicarii

- 1827 NIEPSE – camera obscura

1888 EASTMAN – pelicula de celuloid

- 1837 MORSE TELEGRAF

- 1876 BELL TELEFON


Dezvoltarea Comunicarii Umane

Istoria Comunicarii

- 1896 MARCONI - RADIOFONIA


1920 LA PITZBURG - EMISIUNE RADIO

- 1895 FRATII LUMIÈRE - CINEMATOGRAFUL


- 1926 BAIRD - TELEVIZIUNEA
1929 TELEVIZOR ALB-NEGRU
1937 CAMERA DE LUAT VEDERI
1953 T.V. COLOR
1956 MAGNETOSCOP
Dezvoltarea Comunicarii Umane

Istoria Comunicarii

1970 VIDEO

’80 MULTIMEDIA

COMUNICARE INTERACTIVĂ

INTERNET

LUMI VIRTUALE
COMPONENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE

1. Emitentul = initiaza comunicarea (in ipostaza de manager sau executant)


-formuleaza mesajul, alege limbajul, receptorul si mijlocul de comunicare

- desi are un rol preponderent in initierea comunicarii, nu poate controla pe


deplin ansamblul procesului

2. Receptorul = cel care primeste mesajul informational


- are rol la fel de important ca si emitentului.

3. Mesajul = simbolul sau ansamblul simbolurilor transmise de emitator


receptorului (are o parte vizibila – textul si o parte invizibila)

4. Contextul / mediul = componenta adiacenta dar care poate influenta


mult calitatea comunicarii.
-spatiu, timp, starea psihica, interferentele zgomotelor, temperaturilor,
imaginilor vizuale care pot distrage atentia, provoaca intreruperi, confuzii
COMPONENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE

5. Canalele de comunicare = traseele pe care circula mesajele


- pot fi formale sau oficiale, suprapuse relatiilor organizationale, informale.
-modul de functionare a acestor canale da eficienta comunicarii

6. Mijloacele de comunicare = suportul tehnic al procesului


- discutia de la om la om, rapoarte interne, sedinte si prezentari orale,
scrisori, telefonul (clasic, mobil si robotul telefonic), telexul si telefaxul,
combinarea aparatului video si audio pentru teleconferinte, retele de
computere, video si TV prin circuit inchis, avizierul, ziare/lucrari/ diagrame
DERULAREA COMUNICARII

1. Codificarea intelesului
-selectarea anumitor simboluri, capabile sa exprime semnificatia unui mesaj

-exemple de simboluri : cuvinte, imagini, expresii faciale sau ale corpului, semnale,
gesturi
2. Transmiterea mesajului
- deplasarea mesajului codificat de la E la R prin canalele de comunicare (vizual,
auditiv, tactil sau electronic).
-modul de transmitere este determinant

3. Decodificarea si interpretarea
-descifrarea simbolurilor transmise si, respectiv, explicarea sensului lor, proces
formalizat in receptarea mesajului
4. Filtrarea
-deformarea sensului unui mesaj datorita unor limite fiziologice sau psihologice.

-filtrele fiziologice limiteaza capacitatea de a percepe stimuli si deci, de a intelege


mesajul
-filtrele psihologice se instaleaza ca urmare a unor experiente trecute ori a unor
sensibilitati, predispozitii
5. Feedback-ul - Incheie procesul de comunicare
TIPURI DE COMUNICARE
NIVELURILE COMUNICARII UMANE

• COMUNICAREA INTRAPERSONALĂ
- emitator=receptor (cunoasterea de sine, vocea interioara)

• COMUNICAREA INTERPERSONALĂ
- cel putin 2 persoane
- calitatea de a influenţa opiniile, atitudinile şi credinţele oamenilor

• COMUNICAREA DE GRUP
- anturaj intim, echipă, familie lărgită, schimb de idei
- cel mult 10 persoane
NIVELURILE COMUNICARII UMANE
• COMUNICAREA PUBLICA
- emitator unic si o multitudine de receptori
- obiectivul principal nu este transmiterea cu maximă acurateţe şi
obiectivitate a unei informaţii corecte, ci persuasiunea

• COMUNICAREA DE MASA
• presupune prezenţa obligatorie a unui “producător instituţionalizat” de
mesaje adresate unor destinatari necunoscuţi
• exemple: carti, productii radio / tv, presa scrisa / online
• feedback foarte scazut
ETICA IN COMUNICARE

• Este corect să minţim partenerul pentru a evita cearta şi ranghiuna? (avem de


ales între minciuni plăcute şi adevăruri dure).

• Este moral să divulgăm secretele pe care ni le-a încredinţat o altă persoană?

• Este moral să exageram calităţile şi să minimizăm defectele cuiva, pentru a-i


câştiga prietenia, simpatia şi aprobarea?

• Este acceptabil să prezentăm munca altcuiva ca fiind a noastră, când scriem o


carte sau ţinem o prelegere cu public?

• Este moral să ne constrângem partenerul pentru a-l convinge să facă ce vrem?

• Este moral să preluăm conducerea unui grup uman pentru a-l manipula şi
orienta în direcţia pe care o dorim noi?

• Este moral să impunem altora credinţele şi filozofia noastră de viaţă?

• Este moral să manipulăm, chiar dacă o facem spre „binele” celuilalt?

S-ar putea să vă placă și