Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

Capitolul 4

Trasee tehnologice (Routings)

4.1. Trasee tehnologice in CRP

Un traseu tehnologic specifica secventa operatiilor pentru a fabrica un produs. Operatiile
tehnologice se realizeaza la un centru de lucru (work center) sau la un utilaj (punct de lucru –
machine center).

Centrele de lucru si punctele de lucru (Masini, utilaje, posturi de lucru) sunt considerate ca fiind
capacitati sau facilitati de productie. Companiile roducoare utilizeaza traseele tehnologice pentru
a gestiona si a prezenta stadiul desfasurarii proceselor de productie. Traseele tehnologice nu
reprezinta doar bazele crearii proceselor de productie, ele reprezinta de asemenea bazele
planificarii si programarii capacitatilor de productie si gestionarii documentelor de productie.

Pentru a se putea lucra cu traseele tehnologice, initial trebuie setate datele principale referitoarela
planificarea capacitiatilor de productie. Traseele tehnologice sunt asigante articolelor din
nimenclatorul de articole. Asa cum s-a prezentat la setarea sistemului, programul face dinstinctie
intre trei tipuri de resurse de productie ierahizate asa cum se va rezenta in cele ce urmeaza.
Fiecare nivel de ierarhizare contine urmatoarele nivele subordonate.

Work Center Group

Work Center Work Center

Machine Machine Machine Machine

Center Center Center Center

Resursele de productie
Resursele de productie pot fi definite ca facilitatile, sau locurile de la nivelul sectiilor si
atelierelor unde se desfasoara activitatile de productie. Cele trei tipuri de facilitati principale sunt:
- gruparile de centre de lucru;

23
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

- centrele de lucru-
- punctele de lucru sau masinile si utilajele.

Alte tipuri de resurse:

- SDV-uri (tools, jigs and fixtures);
- Echipe (crew);
- Tipuri de calificari (abilitati profesionale) sau meserii.

Gruparile de centre de lucru

Gruparile de centre de lucru reprezinta compartimente functionale extinse din cadrul unei
complanii sau organizatii. O gruapre de centre de lucru reprezinta o unitate de raportare cum ar fi
departamentul de productie sau cel de gestiunea stocurilor si mai putin reprezinta o facilitate la
care este planificata realizarea unor activitati productive. O intreprindere poate avea de exemplu
un departament de productie si unul de gestiunea stocurilor ca grupari de centre de lucru.

Centrele de lucru
Centrele de lucru sunt locatii (facilitati) specifice in care se desfasoara activitatile productive.
Comenzile de productie sunt planificate in centrele de lucru pe baza traseelor tehnologice.
Centrele de lucru contin atat masini sau utilaje, cat si puncte de lucru considerate ca entitati de
sine statoare (discrete) sau pot fi considerate frupari de succesive de masini si utilaje la care se
desfasoara munca (linii tehnologice) ce prezinta disponibilitatea punctelor de lucru (masini,
utilaje, locuri de munca) pe baza unui calendar consolidat.

Punctele de lucru (masini, utilaje, posturi de lucru)

Punctele de lucru sunt nivelul inferior de detaliere al ierarhiei facilitatilor de productie. Acestea
reprezinta: masini, utilaje, posturi de lucru cu caracteristici identice, o persoana, o echipa sau o
formatie de lucru. Utilizatorii au posibilitatea deinirii cat mai flaxibile si mai detaliate a
faciliattilor de productie. In multe operatiuni sunt desemnate ca puncte de lucru sau masini doar
acele resurse ce trebuie monitorizate sau tind sa devina locuri inguste (sa produca gatuirea
procesului de productie). Cand se programeaza o comanda de productie la un punct de lucru sau
la o masina, se va consuma din capacitatea de productie disponibila. Un punct de lucru, masina
sau utilaj se caracterizeaza prin faptul ca are propria sa capacitate de productie deoarece nu mai
exista alte nivele de detaliere sub aceasta faciliate.

Pentru a demnstra si urmari modul de incarcare a facilitatilor de productie se recomanda ca

traseele tehnologice sa se defineasca pe baza masinilor sau a punctelor de lucru.

Antet traseu tehnologic

Pentru a crea un traseu tehnologic este necesar sa se defineasca mai intai datele antetului
(header). Aceste informatii cuprinse in antet se vor aplica intregului traseu tehnologic. In liniile
24
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

traseului tehnologic, datele sunt introduse la nivel de masina (punct de lucru) sau la nivel de
centru de lucru ce proceseaza produsul (produsele) la o anumita operatie tehnologica.
In antet se defineste un cod de traseu tehnologic si un tip de traseu.

Campul Comentarii
Nr. Codul traseului tehnologi (identificator unic). Maxim 20
caractere alfanumerice (cifre si litere).
Tip Trasee tehnologice ce se desfasoara in serie sau in
paralel
Serial Operatiile se desfasoara succesiv
Paralel Douasau mai multe operatii operatii diferite, intre care
nu exista legatura pot fi efectuate simultan. Operatiile
desfasurate in paralel reduc ciclul de fabricatie,
determina cresterea eficientei si ajuta la reducerea
complexitatii unei structuri de produs (BOM).

Observatie:
...........................................................................................................................................................................................
Definitia din Navision a procesarii in paralel sau a programarii in paralel difera de cea oferita de APICS,
„Utilizarea a doua sau mai multe masini ori a doua linii de tehnologice pentru a realiza operatii identice asupra
unui lot de materiale, repere sau subansamble”.
In Navision procesarea in paralel insemana realizarea in paralel a doua sau mai multor operatii neidentice din
loturi de materiale diferite. Definitia din Navision este apropiata de definitia APICS.
...........................................................................................................................................................................................

Campul Comentarii
Starea Indica strea traseului tehnologic
Nou Aceasta stare este setata automata la momentul definirii
unui traseu tehnologic nou
Certificat Doar aceasta stare permite utilizarea unui traseu
tehnologic in scoplul planificarii si programarii
comenzilor de productie. Nu poate fi editata si sistemul
afiseaza un mesaj de eroare daca se incearca utilizarea
unui traseu tehnologic necertificat
In curs de modificare Aceasta stare indica ca respectivul traseu tehnologic este
in curs de editare sau de modificare. Dupa ce se termina
modificarile, starea trebuie modificata la cea de
„certificat”
Inchis Starea „inchis” indica ca respectivul traeu tehnologic
este invechit si nu mai este utilizat

Liniile traseului tehnologic trebuie sa fie completate cu operatiile necesare. Se completeaza atatea
linii cat sunt necesare pentru a crea traseul tehnologic.

Ciclul de fabricatie (ttroughput time)

Exista doua tipuri de cicluri de fabricatie, productive si neproductive. Este important sa se
inteleaga semnificatia diferitelor componente (duratelor) ce intervin in structura ciclului de
fabricatie (throughput time or manufacturing lead-time).

25
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP
Timpi productivi
Timp pregatire-incheiere (setup time)
Timp unitar de operare (run time)
Timpi neproductivi
Timp de asteptare (wait time)
Timp de transport (move time)
Timp de asteptare in coada (queue time)
Exista doua tipuri de timpi productivi, timpii de pregatire-incheiere
si timpii de operare (de baza si auxiliari)
Acesti timpi sunt necesari pentru a pregati masina, utilajul, postul
de lucru si pentru a seta initial parametrii si/sau programele de
lucru, pentru efectuarea reglajelor inainte de inceperea conversiei
materialelor la o anumita operatie sau o serie de activitati dupa
terminarea lucrului (curatenie, gresare, strangere SDV-uri, accesorii,
etc.). In cazul productiei pe loturi este timpul necesar desfasurarii
acelor activitati intre momentul ce marcheaza finalizarea procesarii
ultimei piese dintr-un lot pana in momentul inceperii procesarii
primei piese din urmatorul lot de materiale.
Acestia sunt timpii necesari procesarii sau fabricarii unei piese sau
unui lot de repere, subansamble etc. La o anumita operatie.
Exista trei tipuri de timpi neproductivi: timpul de asteptare, timpul
de transport si timpul de asteptare in coada.
Se defineste ca fiind timpul necesar a fi scurs intre doua etape de
procesare (usacare, racire, etc.). APICS defineste timpul de asteptare
ca fiind „durata cat se retine un lot sau produs la un anumit punct de
lucru dupa ce s-a incheiat operatia la acel centru sau punct de lucru,
inainte de transferarea produselor la urmatoarea operatie”.
Reprezinta durata necesara ca o piesa sau un lot de produse sa fie
transferate (transportate) de la o operatie la alta (de la un punct de
lucru la alt punct de lucru, masina, utilaj).
Durata pe care o piesa, subansamblu, etc. O petrece in asteptare
inainte de activitatile de setare si procesare la un anumit punct sau
centru de lucru. Cresterea acestor timpi determina direct cresterea
ciclului de fabricatie si a stocului de produse in curs de executie
(work-in-process). Timpii de asteptare la coada nu sunt inclusi in
determinarea momentelor de inceput sau de sfarsit a unei operatii
tehnologice. Timpul de asteptare la coada reprezinta durata scursa
intre intre sfarsitul unei operatii si inceputul urmatoarei operatii si
este necesar a fi introdus in situatii in care exista pericolul
supraincarcarii unui punct sau centru de lucru ce sunt „locuri
inguste”, pentru a fluidiza circuitul materialelor.
26
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

Observatie:
............................................................................................................................................................................................
Diferitele tipuri de cicluri de fabricatie pot fi definite in unitati de masura diferite. De exemplu, timpul de operare
poate fi definit in ore in timp ce timpul de pregatire-incheiere poate fi definit in minute. Cu toate acestea, setarea
unor unitati de masura diferitepentru compnentele ciclului de fabricatie are implicatii asupra costurilor (vezi
calculatia costurilor de productie).
............................................................................................................................................................................................

Traseele tehnologice pot fi elaborate pe puncte de lucru, centre de lucru sau amblele.

Detalii linii trasee tehnologice

Detaliile liniilor traseelor tehnologice permit listarea informatiilor referitoarel a operatiile
tehnologice.
Campul „Nr.” (numarul de ordine sau codul operatiei tehnologice) defineste fiecare etapa a
procesului tehnologic. Pentru a usura secventializarea operatiilor, este recomandat sa se
numeroteze operatiile din 10 in 10, pentru a se putea insera ulterior alte operatii daca este cazul.

Sunt disponibile urmatoarele dpua optiuni pentru a defini tipul operatiei:

Centrul de lucru – centrul de lucru la care se realizeaza operatia;

Punctul de lucru (masina, utilajul) – codul masinii, utilajului sau instalatiei la care se defasoara
o anumita opertie tehnologica.

Dupa introducerea numarului de ordine si al codului centrului sau punctului de lucru, in campul
Descriere, sistemul preia descrierea din cardul centrului sau punctului de lucru si aceasta
descriere se poate modifica. Urmatoarele informatii se preiau implicit daca ele au fost definite
anterior in cardul centrului sau punctului de lucru. Pentru a le vizualiza se utilizeaza Show Colum
in meniul de vizualizare.

Cod UoM timp pregatire-incheiere (setup time);

Cod UoM timp de operare;
Cod UoM timp de asteptare;
Cod UoM timp de transport sau de transfer.

Informatiile din cardul Punctului de lucru sau ale unei masini sunt legate de un centru de lucru
(ierarhic superior). Urmatoarele campuri vor fi automat completate din cardul masinii sau
punctului delucru daca datele respective au fost definite anterior.

Descriere;
Timp de pregatire-incheiere (setup time);
Timp de asteptare (Wait time);
Tmpt de transport (Move time).

Timpul minim de procesare – acesta este intervalul minim de timp necesar pentru procesarea la
o masina sau punct de lucru.
27
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

Timpul maxim de procesare – reprezinta intervalul de timp maxim necesar unei masini pentru
procesare.

Capacitati concurente (Concurrent Capacities) – reprezinta numarul total de masini, puncte de

lucru sau persoane definite pentru un anumit tip de centru masina (punct de lucru), adica
numarul de unitati resurse identice la care se realizeaza procesarea. Utilizarea simultana a mai
multor resurse de acelasi fel determina reducerea timpului de productie. De exemplu, daca in
mod normal procesarea la o singura masina dureaza 4 ore timpul de proceare va fi reus la
jumatate daca se utilizeaza doua masini de acelasi fel. APICS defineste aceasta situatie ca fiind
spargerea (divizare) lotului de productie (lot splitting).

Cantitatea transmisa inainte (Send Ahead Quantity), Lotul optim – se refera la cantitatea de
articole de la operatia curenta ce trebuie finalizata inainte de inceperea lucrului la urmatoarea
operatie. Optimizeaza durata ciclului de fabricatie si reprezinta gradul de suprapunere a doua
operatii consecutive. Durata suprapunerii este determinata de durata procesarii numarului de
piese specificat in „send ahead quantity”.

Cost unitar pe (Unit Cost Per) – acest camp se utilizeaza in situatia in care se utilizeaza tarife
de operatii si nu tarifele pe centru sau punct de lucru. Daca se ia decizia lucrului cu tarife pe
operatii, atunci trebui marcat campul campul „Costuri Unitare Specifice” (Specific Unit Cost) in
cardul centrului de lucru. Pentru operatiile ce se realizeaza pe masini sau uncte de lucru, nu se pot
utiliza tarife pe operatii, ci numai tarifele utilajului, masinii, instalatiei sau punctului de lucru
respectiv.

Operatia urmatoare (Next operation) – acest camp poate fi utilizat daca se stabilesc operatii in
paralel. Introducand codul operatiei urmatoare, exista posibilitatea determinarii ordinii etapelor
procesarii. De exemplu, dupa operatia 10, operatia secventiala ar trebui sa fie 20. Totusi se poate
specifica ca urmatoarea operatie este 30 si trebuie stabilit in plus ca se excuta doua operatii in
paralel dupa operatia 10, adica 20 si 40 (20|40).

De retinut ca informatia ce se completeaza in campul „Operatia urmatoare” (Next Operation)

se determina in mod automat de catre sistem in situatia in care traseul tehnologic este de tip
„Serial”.

Observatie:
...........................................................................................................................................................................................
In mod obisnuit prima operatie nu se realizeaza in paralel. O mdalitate de a depasi aceasta restrictie consta in
adaugarea unei operatii „fantoma”, operatia 5 la un centru de lucru (100) denumit „Start”, fara timp de operatie si
apoi sa se specifice ca operatiile 10 si 20 se desfasoara in paralel.
...........................................................................................................................................................................................

Cod operatie standard (Standard task code) – acest camp ofera posibilitatea pentru a introduce
codul unor operatii ce se realizeaza frecvent (sarcini standard). Pentru a defini aceste operatii
standard, se selecteaza standard task code. Cand se selecteaza o astfel de sarcina standard,
descrierea acestoia se copiaza in campul „Descriere” al liniei (operatiei) traseului tehnologic.

28
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

Daca sunt specificate SDV-uri, personal operator sau rezultatele unor masuratori sau teste de
calitate (CTC) pentru aceste operatii standard, informatiile sunt de asemenea copiate la nivel de
line (in tabelele SDV-uri operatii, Operatori, Operatii control).

Cantitatea rebutata fixa (Fixed Scrap Quantity). Aceasta informatie reprezinta cantitatea ce se
rebuteaza in mod obisnuit la realizarea unei operatii. De exemplu, in cazul unor operatii de
tiparire, se arunca (se rezerva) primele 500 de pagini in timpul setarii masinii sau utilajului.

Pierderi tehnologice % (Scrap quantity) – acest procent este definit ca pierdere tehnologica de
procesare si este calculata la sfarsitul unei operatii. In timpul desfasurarii unei operatii se pot
defini si alte pierderi (neconformitati, rebuturi), de exemplu paginile tiparite incorect. Aceste
pierderi tehnologice sunt estimate procentual in functie de cantitatea totala procesata si se
contabilizeaza real la sfarsitul operatiei.

Coduri de legatura traseu tehnologic (Routing link code) – Pentru fiecare operatie, se poate
specifica un cod de legatura la traseul tehnologic, adica momentul (operatia) la care se utilizeaza
componenta(ele) unui BOM. Se poate introduce un cod de legatura in traseul tehnologic pe o
anumita operatie inainte de a se defini componenta in BOM. Altfel, sistemul emite un semnal de
eroare cand se incearca certificarea uni BOM (in care s-a specificat un routing link code) dar nu
exista definit anterior in traseu tehnologic (routing).

Comentarii (Coments) – Adesea este necesar sa se defineasca comentarii legate de o anumita

operatie tehnologica. Pentru aceasta se utilizeaza liniile de comentariu pentru a introduce o serie
de instructiuni sau explicatii sau pentru a vizualiza altele definite anterior.

Copierea traseelor tehnologice

Pentru a usura modul de lucru in sistemul informatic la crearea de noi trasee tehnologice, exista
posibilitatea copierii unora deja existente si modificarea lor ulterioara prin stergerea, adaugarea
sau modificarea operatiilor si a valorilor din cmpuri.

Butonul „Function” → Copy Routing

Versiuni de trasee tehnologice

Principiul versiunilor permite crearea versiunilor multiple de trasee tehnologice. Aceasta trasatura
poate fi utilizata pentru a gestiona modificarile (engineering changes). Fiecare versiune de traseu
tehnologic poate avea o data unica de start (de la care intra in vigoare sau devine valbila). Toate
comenzile de productie ce se realizeaza dupa data de la care este valabila noua versiune vor fi
realizate pe baza acestei versiuni de traseu tehnologic si va utilizata implicit pentru activitatile de
planificare/programare a productiei.

Este posibil sa existe la un moment dat doua versiuni de trasee tehnologice si, in acest caz trebuie
sa aleaga versiunea corecta la nivel de comanda de productie.

29
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

Structura versiunii de traseu tehnologic corespunde structurii traseului tehnologic de baza si

contine un antet (header) si linii cu exceptia datei de start, ce controleaza valabilitate respectivei
versiuni pentru domeniul datei calendaristice

La fel ca in cazul traseelor tehnologice exista posibilitatea copierii versiunilor cand se creaza
unele noi sau noi trasee tehnologice.

Coduri de legatura trasee tehnologice

Codurile de legatura ale traseelor tehnologice sunt utilizate pentru eliberarea automata din stoc a
materialelor si componentelor. Codurile de legatura permit legarea componentelor unui BOM la o
anumita operatie dintr-un traseu tehnologic, unde este necesar a fi utilizata. Utilizarea codurilor
de legatura este foarte necesara mai ales in modul de lucru Just-In-Time (JIT). In plus, MRP
utilizeaza codurile de legatura pentru a programa componentele pe baza datelor de start a
operatiilor tehnologice la care se utilizeaza respectivele componente.

Codurile de legatura trebuie definite intai la nivel de operatie in traseele tehnologice si apoi
specificate la nivel de componenta a unui BOM.

CRP → Setup → Select Routing Links.

Trasee tehnologice paralele (Parallel Routings)

Traseele tehnologice paralele sunt utilizate pentru a programa doua sau mai multe operatii
neidentice ce sunt procesate in acelasi timp (procesare concurenta).

CRP → Routings → New routing (F3)

Nr. Paralel 1
Descriere Traseu tehnologic in paralel
Tip traseu tehnologic paralel

Operatia 10 20 30 40
Operatia urmatoare 20|30 40 40
Facilitatea (Utilajul) MC110 MC120 MC130 MC210
Setup 10 15 30 0
Run Time 60 120 60 45

La final traseul trebuie „certificat”.

30
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

Coduri de legatura trasee tehnologice

Codurile de legatura trasee tehnologice (Routing link codes) se seteaza pentru a lega o
componenta definita intr-un BOM de productie la o anumta operatie a unui traseu tehnologic. Cu
alte cuvinte, se specifica la ce moment al procesului de productie (operatie tehnologica) se
utilizeaza un anumit material.

Utilizarea codurilor de legatura (Routing link codes) reduce cantitatea de timp necesara pentru a
efectua modificari intr-o structura de produs (BOM) sau intr-un traseu tehnologic (Routing) cand
componentele sunt legate la operatiile traseului tehnologic. De exemplu, o componenta este
utilizata in alta secventa (operatie) datorita modificarii traseului tehnologic. Intr-un program in
care componentele ce trebuie utilizate se leaga direct la operatia unui traseu tehnologic, pentru a
efectua o modificare de tehnologie, trebuie efectuate acele modificari atat in traseul tehnologic
cat si in BOM. Utilizand codurile de legatura, modificarea se realizeaza doar asupra acestor
coduri.
Codurile de legatura permit o inalta functionalitate de tip „Just-In-Time” deoarece ofera
posibilitatea eliberarii materialelor la anumite operatii, spre deosebire de eliberarea tuturor
materialelor la inceputul traseului tehnologic.
In plus, se pot seta urmatoarele documente pentru a reduce volumul de date introduse:

Campul Comentarii
Sarcini standard Se utilizeaza pentru a defini SDV-urile standard
(Standard task) necesare, personalul operator si masuratorile de calitate
(cu scop de informare).
Coduri intreruperi Acestea sunt utilizate pentru a defini caderile accidentale
(Stop Codes) in timpul procesului de productie
Coduri rebuturi si neconformitati Sunt utilizate pentru a defini pierderile tehnologice sau
(Scrap codes) rebuturile (neconformitatile)
Sablon jurnal capacitate Aceste jurnale se utilizeaza pentru a inregistra timpii
(Capacity Journal Template) neproductivi. Vezi gestiunea Stocurilor, Sabloane jurnale
(Inventroy, Inventory, Journal Templates)

Constrngeri pentru capcitatile de productie

In situatia in care planificatorii de productie prognozeaza un risc de supraincarcare a unei resurse
de productie, ei au optiunea de a marca ca acea resursa este un loc ingust (bottleneck) si sa o
defineasca in avans ca o resursa constransa d.p.d.v. al capacitatii de productie. Asta inseamna ca
un utilaj, punct de lucru sau un centru de lucru va fi incarcat numai pana la un anumit nivel (nivel
critic) – incarcare la capacitate finita. O astfel de incarcare la capacitate finita se defineste in mod
obisnuit pentru un utilaj sau centru de lucru pe care planificatorul l-a identificat ca fiind loc
ingust si pentru care, el doreste sa stabiliasca o incarcare limitata. Aceasta functonalitate asigura
ca la respectiva resursa nu se mai pot planifica sau programa alte activitati de productie.

31
Managementul productiei discrete –Trasee tehnologice – CRP

Resursele ce se constrang la capacitate finita trebuie sa fie setate in fereastra de „Constrangere

resurse capacitati de productie” (Capacity Constrained Resources).

Campul Comentarii
Incarcare critica % – Grad de incarcare (Critical Aici se specifica procentul maxim de capacitate
Load %) disponibila pentru un centru de lucru sau punct de lucru
pentru care programul aplica incarcarea
Limitare actiuni nesemnificative Procentul admisibil cu care se permite depasirea gradului
(Dampener % din Total capacitate) de incarcare.
Printr-o depasire usoara a gradului de incrcare,
programul poate programa incarcarea centrului sau unui
utilaj in ultima zi aflata la dispozitie

Pentru alte informatii suplimentare a se consulta „incarcarea la capacitate finita”.

Unde se utilizeaza? (Where-Used Feature)

Pentru a oferi asistenta la intretinerea si depanarea traseelor tehnologice necorspunzatoare,
sistemul are facilitatea de „Where-Used” pentru a afisa unde se utilizeaza un anumit traseu
tehnologic intr-o structura de produs.

Rapoarte - Foaie traseu tehnologic

In urma tiparirea raportului „Foaie traseu tehnologic” se prezinta toate informatiile ce au fost
utilizate in momentul crearii unui treseu tehnologic.

Observatie:
...........................................................................................................................................................................................
Informatiile referitoare la controalelede calitate nu sunt preluate in acest raport, dar pot fi adaugate dupa cateva
modificari simple
...........................................................................................................................................................................................

32