1.Care sunt fazele la punerea in fabricatie al unui produs.

-Proiectarea produsului
-Proiectarea tehnologiei de fabricatie a produsului
-Proiectarea sculelor dispozitivelor si verificatoarelor( SDV) necesare, executia si omologarea
SDV-urilor
-Realizarea, experimentarea si omologarea prototipului
-Realizarea, experimentarea si omologarea seriei zero

2.Explicati “calitatea unui produs se proiecteaza”.

-calitatea proiectată reprezintă măsura în care produsul proiectat asigura satisfacerea

cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor
procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;

3.Caracterizati tipurile principale de productie.

Productia de unicate- presupune executia unui numar mic de produse (prototopuri si

unicate) de regula complexe sau chiar a unei singure bucati.Productivitatea este de regula
redusa iar costurile ridicate

Productivitatea in serie presupune executia unor loturi de produse. Operatiile fiind repetate
periodic se pot folosii masini specializate si scule adecvate care determina cresterea
productivitatii si reducerea costurilor. Este cel mai raspandit tip de productie in industrie.

Productia de masa presupune executia unor cantitati mari de produse in mod continuu, pe o
perioada lunga de timp. in acest caz productivitatea este foarte mare si costurile de
productie sunt minime.

4.Procesul tehnologic. Definiti operatia, faza, trecerea tehnologica.

Operatia tehnologica reprezinta acea parte a procesului tehnologic care se executa

neintrerupt la un singur loc de munca, asupra unui obiect sau a mai multor obiecte, de catre
un operator uman sau automat, sau de catre o echipa de lucru

Faza este acea parte a operatiei tehnologice ce se caracterizeaza prin utilizare acelorasi
unelte de munca si a aceluiasi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singura
tranformare tehnologica, ramanand neschimbate: asezare si pozitia obiectului muncii,
suprafata prelucrata, unealta folosita. De exemplu, strunjirea de degrosare, strunjirea de
finisare, gaurire. Sunt faze ale operatiei de strunjire.

Trecerea reprezinta acea parte a procesului tehnologic care se repeta identic si se executa
la o singura deplasare a sculei pe suprafata de prelucrat. De exemplu adaosul de pe
suprafata unei piese poate fi indepartat prin una sau mai multe treceri.
5.Principii tehnologice de baza.

Tehnologicitatea este principiul pe baza caruia se alege forma piesei si a materialului asa
incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu.

Interschimbabilitatea este principiul conform caruia o piese trebuie sa permita oricand

inlocuirea cu alta de acelasi fel; acest principiu presupune un proces de fabricatie stabil cu
incadrarea caracteristicilor pieselor in limitele de toleranta admise.

Optimul tehnico-economic este un principiu potrivit caruia un proces tehnologic trebuie sa

conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse produselor cu cheltuieli minime .

6.Explicati semnificatia simbolurilor.

SR - Standard Roman

STAS - Standard de Stat

SR EN – Standard European

SR ISO – Standardizarea Internationala a Organizatiilor

SR CEI – Comisia Electrotehnica Internaţionala

7.Proiectul de executie al unui produs.

-caracterul productiei
-utilajul disponibil
-semifabricate folosite
-calificarea fortei de munca
-cond de munca
Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de executie al
produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de subansablu pentru
fiecare reper, caietul de sarcini, memorial etnic, etc.

8.Documentatia tehnologica a executiei unui produs.

Documentatia tehnologica reprezinta totalitatea documentelor de uz intern ale unei

intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic.

9.Fluxul tehnologic.

Fluxul tehnologic reprezinta lista operatiilor in ordine cronologica la care este supusa o piesa
sau subansamblu de la intrare, ca material, pana la iesire, ca piesa finita.

10.Flux tehnologic in banda.

Procesul tehnologic in banda, in flux sau in linie se caracterizeaza prin executarea la locurile
de munca a acelorasi operatii (in cardul productiei de masa) sau a unui numar de operatii tip
(la productia de serie). Liniile tehnologice in flux reprezinta ansamblul de masini de lucru,
intalatii si mijloace de transport dintr-o sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune
a operatiilor procesului tehnologic. Liniile tehnologice in flux se organizeaza in special
pentru productia de serie mare si de masa a unui produs sau a unei parti a acestuia.

In functie de nivelul de inzestrare tehnica se deosebesc linii tehnologice in flux manual,

mecanizate, automatizate si robotizate.
In functie de felul in care se succed diferitele tipuri de obiecte ale muncii, se deosebesc linii
cu flux continuu si linii cu flux intermitent.

Liniile cu flux continuu sunt linii fara stationar ale obiectelor muncii
intre locurile de munca, respective intre operatii. Aceste linii constituie
baza organizarii fabricatiei in flux in cazul productiei de masa si de serie
mare.

Liniile cu flux intermitent permit sa se fabrice alternative, de regula pe loturi, piese sau
produse diferite atunci cand volumul pieselor de un anumit fel este sufficient de mare
pentru a asigura incarcarea complete a unei linii tehnologice date. Aceste linii stau la baza
orgnizarii fabricatiei in flux pentru productia de serie mijlocie si mica

11.Controlul tehnic de calitate.

Controlul tehnic de calitate se compune din totalitatea verificarilor efectuate asupra

pieselor, subansamblelor si produselor finite prin care se stabileste concordanta
parametrilor obtinuti in procesul de fabricatie cu caracteristicile tehnice impuse prin proiect.

12.Alegerea variantei optime a procesului tehnologic.

Pe baza cerintelor impuse procesului tehnologic se pot intocmi mai multe variante de
procese tehnologice capabile sa asigure calitatea produselor, productivitatea necesara,
respectarea conditiilor de protectie a muncii etc.

Varianta optima a procesului tehnologic trebuie sa fie cea mai economica cu un minim de
cheltuieli pe materii prime, pe materiale auxiliare, pe utilaje tehnologice, pe retributia fortei
de munca etc.
13.Norma tehnica de timp.

Norma tehnica de timp reprezinta durata de timp necesara pentru executarea unui produs,
aceasta fiind alcatuita din:

-Timpul de pregatire – incheiere Tpi

-Timpul operativ Top

- Timpul de deservire a locului de munca Tdl

-Timpul de intreruperi reglementare Tir

14.Reprezentati grafic corelatia cost-precizie.

Cost

15.Definiti dimensiunea nominal, efectiva; abateri, toleranta, jocul, strangerea. Ajustaje.

Dimensiunea nominala N este valoarea de baza in caracterizarea unei anumite dimensiuni,

inscrisa in desenul de executie, valoare independenta de abaterile permise si conditiile
tehnice.

Dimensiunea efectiva E este dimensiunea realizata prin executie a carei valoare se obtine
prin masurare.

Abaterea este diferenta dintre o dimensiune (efectiva, maxima etc.) si dimensiunea

nominala corespunzatoare;

Abaterea efectiva A este diferenta dintre dimensiunea efectiva si dimensiunea nominala: A =

E-N

Abaterea superioara As este diferenta dintre dimensiunea maxima si dimensiunea nominala:

As = Dmax – N

Abaterea inferioara Ai este diferenta dintre dimensiunea minima si dimensiunea nominala:

Ai = Dmin – N

Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule si se noteaza in felul urmator:

NAi As ; NAi0 ; N0As ; N±A

Toleranta reprezinta valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a dimensiunilor

limita, fiind totdeauna o marime pozitiva:

T = Dmax – Dmin = As – Ai
17.Lanturi de dimensiuni:parallel, serie, mixte. Desene explicative

?????18. Sunt mai mulți parametri ai rugozității în uz,[1] dar Ra este cel mai folosit din
motive istorice și nu pentru că ar caracteriza mai bine rugozitatea: primele măsurători
puteau determina doar acest parametru. Alți parametri utilizați mai des sunt Rz, Rq și Rsl.

?????????19. Abaterile de forma reprezinta abaterile unui element (forme, suprafete, profil)
fata de cea a elementului adiacent corespunzator.
Suprafata adiacenta este suprafata ideala, de aceeasi forma cu cea data, tangenta la
suprafata reala, inspre partea exterioara

20. Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata semifabricatului a

adaosului de material sub forma de aschii. Desprinderea aschiei de pe semifabricat
presupune o miscare relativa intre scula si piesa. Miscarea necesara detasarii aschiilor se
numeste miscare principala, iar miscarea care asigura eliberarea continua de aschii se
numeste miscare de avans.

Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau interioare a
pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor, pe masini unelte
din categoria strungurilor

Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau
profilate, cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze, masinile unelte fiind
denumite masini de frezat.

Gaurirea este procedeul de prelucrare prin aschiere care se aplica pieselor pentru obtinerea
unui alezaj in vederea asamblarii prin intermediul suruburilor, stifturilor, niturilor sau pentru
alte scopuri, pe masini unelte denumite masini de gaurit.
Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane pe masini unelte
denumite seping sau raboteze.

Rectificarea este procedeul tehnologic de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice in

vederea asigurarii unei precizii dimensionale superioare si a unui grad ridicat de netezire a
suprafetelor.

21. avantajele proceselor tehnologice de strantare si matritare

➢simplitatea in procesul de lucru
➢ durata redusa de prelucrare
➢ precizie mare a dimensiunilor
➢calitate superioara a suprafetelor prelucrate
➢productivitate mare
➢ pierderi de material minime
➢piesele obtinute sunt interschimbabile
➢ sculele au o durata mare de functionare
➢ procesele de productie pot fi mecanizate , automatizate , robotizate

22. Forfecarea este operatia tehnologica de taiere prin care se obtine suprafata de rupere cu
ajutorul a doua taisuri asociate.

Forta necesara taierii unui material de grosime g

este data de relatia:
Ff = k L gτ
unde:
k este un coeficient ce depinde de neuniformitatea
materialului,
L este lungimea conturului,
τ este rezistenta materialului la forfecare.
Jocul intre cutite la operatia de forfecare trebuie sa
fie:
J = (0,01 … 0,2) g

23. Ştanţarea este operaţia tehnologica de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este
taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajutorul stantelor.

Principalele operatii de stantare intalnite in industria constructoare de

sisteme electrice sunt: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea,
slituirea si tunderea.
Forta de taiere se calculeaza in functie de sectiunea materialului ce se
stanteaza si de rezistenta specifica la forfecare a acestuia prin relatia:
Ft = k p g τf
unde:
p este perimetrul conturului de taiere,
τf este rezistenta specifica de rupere a
materialului la forfecare,
k este un coeficient ce tine seama de
eventuala stirbire a materialului a
muchiei taietoare si de
neuniformitatea grosimii materialului,
g este grosimea materialului.

24.Ambutisarea este procedeul de deformare la rece, prin

care semifabricatele plane se transforma in piese cave printr-
una sau mai multe operatii succesive de presare. Construcţia
matriţelor utilizate pentru ambutisare este determinată de
forma pieselor ce trebuiesc executate. Piesele simetrice se
execută mai uşor decât cele nesimetrice care necesită
frecvent mai multe operaţii succesive.

Forţa de ambutisare maximă F trebuie să fie mai mică decât

forţa de rupere a pereţilor laterali ai piesei în jurul zonei
inferioare:
F ≤ p g τrt
p – lungimea perimetrului piesei
g – grosimea materialului
τrt – rezistenţa la distrugere a metalului prin întindere

25. Îndoirea este procedeul de deformare la

rece a semifabricatelor plane, prin încovoiere în
jurul unei muchii. În timpul îndoirii straturile din
interiorul materialului îndoit sunt comprimate,
iar cele din exterior sunt întinse
26.Trefilarea este procedeul de prelucrare prin deformare
plastică la rece ce constă în trecerea forţată a materialului sub
acţiunea unei forţe de tracţiune prin deschiderea unei matriţe
sau filiere de secţiune transversală mai mică decât cea a
semifabricatului initial

27. Starea de ecruisare este instabila din punct de vedere termodinamic si este
recomandata pieselor car nu urmeaza a mai fi deformate plastic. Ecruisarea se poate
mentine timp îndelunat la temperaturii normale dar se poate reduce odata cu cresterea
temperaturii . Astfel are loc trecerea la o stare mult mai stabila , o stare neecruisata . Deci
ecruisarea este proprietatea metalelor de a se durifica în urma prelucrarii mecanice la rece
si multe piese deformate plastic la rece capata o stare de ecruisaj caracterizata prin
rezistenta mecanica mai mare , duritate , fragilitate ridicata , dar plasticitate
scazuta.Înlaturarea acestei starii se face prin încalzirea corespunzatoare a metalului
prelucrat.

28. Laminarea este procedeul de prelucrare la cald sau la

rece a semifabricatelor cu ajutorul unor utilaje numite
laminoare. Principial prelucrarea prin laminare constă în
presarea semifabricatului la trecerea printre doi cilindri de
laminare (sculele propriu-zise) care se rotesc în sens
invers. În procesul laminării materialul este prins şi
antrenat între cilindrii laminorului datorită forţelor de
frecare care iau naştere între suprafaţa metalului şi
suprafaţa cilindrului. În zona de material cuprinsă între cei
doi cilindri are loc o reducere a secţiunii materialului
iniţial şi creşterea lungimii şi lăţimii acestuia

29. Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastică la cald sau la rece a
materialelor metalice prin lovituri repetate sau prin presare, cu ajutorul unor utilaje
acţionate mecanic sau manual. Prin forjare se prelucrează lingourile şi semifabricatele
laminate. Produse obţinute prin forjare sunt numeroase: axe pentru turbine, pârghii, bare
de legătură etc. Piesele obţinute au o formă geometrică apropiată de cea cerută, urmând ca
prin aşchiere să se ajungă la dimensiunile prescrise. Caracteristicile pieselor forjate sunt
superioare celor laminate sau turnate piesele forjate având o structură omogenă şi densă.
Calitatea pieselor forjate depinde de gradul de forjare numit şi caroiaj, adică de raportul
dintre secţiunea piesei perpendiculară pe direcţia deformării, măsurată înainte şi după
prelucrare

30. Extrudarea este operaţia de deformare plastică la cald

prin care materialul este obligat sub acţiunea presiunii să
curgă printr-o matriţă, astfel încât secţiunea lui transversală
să fie micşorată. Se deosebeşte de matriţare prin condiţiile
de lucru specifice: viteză mare de deformare, (peste10 m/s)
şi presiune specifică mare (200 – 4000 daN/mm2).
Extrudarea este un proces de deformare intensivă în care
intevin tensiuni de comprimare şi de frecare foarte ridicate
ceea ce impune folosirea unor utilaje de mare putere.

31. La turnarea in cochila statica forma este

metalica si se numeste cochila. Aceasta se
confectioneaza din fonta sau otel. Umplerea
cochilei se face sub actiunea greutatii proprii a
metalului. Metoda se foloseste de regula la aliaje
neferoase, dar se pot turna si fonte sau oteluri.

36 aplicatiiile tehnologice ale prelucrarii electrochimice

Finisarea si lustruirea suprafetelor pieselor metalice, gravare, frezare, taiere, strunjire,
rectificare, debavurare, executarea si prelucrarea gaurilor de diferite dimensiuni, forme si
profile. Ascutirea sculelor, realizarea stantelor, matritelor, fabricarea paletelor pentru
turbine