02.09.

11 Tehnologia constructive de masini

Tehnologia-reprezinta modalitatea de operare cu informatia,energia si material Un produs-informatie inglobata in materie cu ajutorul energiei astfel toate activitatile in raport cu un produs industrial in forma de informative sau materie se bazeaza pe tehnologii specific fiecarei etape dar impreuna totusi se refera la TCM. Proces de productie Include in sine etapele ciclului de viata al produsului:Marketing,Poiectare,Proiectare constructive,Proiectare tehnologica,Fabricatie,Testare,Incercare,Distributie,Excludere, Lichidare,Producator classic. Se observa o extindere a sistemului de productie spre toate etapele ciclului de viata inclusive exploatarea si lichidarea ,iar pe de alta parte delegarea unor activitati altor companii mai performante pe domenii inguste.In rezultatul intr-o companie procesul de productie poate sa include mai multe etape a ciclului de viata a produsului sau o singura etapa,astfel sunt companii de Marketing de proiectari,de proiectare tehnologica,de fabricatie de mentenanta,de lichidare. Proces de fabricatie-parte component a procesului de productie pe parcursul caruia are loc procesarea materiala si transformarea semifabricatelor in piese a pieselor in ansambluri si masini in process de fabricatie se realizeaza mai multe functii: Tehnologice,Organizatorice,Manageriale T/n tehnologice se refera la modificarea proprietatilor obiectivlor in curs si la procesele strins legate de aceasta modificare ex.Matritarea,Stantarea,Turnarea,Prelucrarea mecanica,Sudarea, Vopsirea,Spalarea,Controlul. T/n organizatorice se refera depozitarea transportarea semifabricatelor,pieselor,asamblurilor sculelor dispozitivelor ambalajelor lichidelor de racier-ungere. Proces tehnologic-parte component a procesului de fabricatie care inglobeaza f/n tehnologice. Automatizarea este fenomenul de transfer a f/n organizatorice in cele tehnologice. Toate noutatile contemporane sunt vazute pe automatizarea prin transferul f/n organizatorice in tehnologice. Operatia tehnologica- este parte component a procesului tehnologic care se realizeaza la un loc de munca de catre unu sau mai multi muncitori. Loc de munca parte a spatiului de fabricatie inzestrat cu echipamente de lucru. Instalarea-parte component a operatiei tehnologice caracterizata prin pozitia invariant fata de dispozitiv de fixarea a piesei. 022443965 O operatie poate sa se realizeze prin mai multe instalari. Pozitia-parte component a operatiei tehnologice caracterizata prin pozitia invariant a sculelor fata de piesa in limetele cursei de lucru.

Faza tehnologica-parte component a operatiei tehnologice caracterizata prin invariant cuplului scula-suprafata prelucrata. Suprafetele pot fi associate sau independente.Suprafetele independente provoaca aparitia fazei tehnologice.Tesiturile cit de mici nor fi sunt si ele suprafete independente. Suprafete complexe,canelurile,danturile,filetele si altele sunt considerate unice si p/t prelucrarea lor avem nevoie de o faza de lucru. Curasa de lucru-este miscarea de generare a suprafetei cu inceput si sfirsit.Ciclu de prelucrare include apropierea rapida cursa de lucru si retragerea.

09.09.11 Tipuri de fabricatie In productie exista situatii cind producatoru este obligat sa fabrice sa confectioneze diferite produse si in numar diferit utilizind un anumit potential al sistemului tehnologic.La numar foarte mare de produse chiar de complexitate joasa sau la un numar nu prea mare de produse dar de complexitate inalta practice tot fondul de timp anual al sistemului tehnologic este ocupat de unul si acelas produs.Aceasta situatie caracterizeaza productia in masa la care la fiecare lok de munca este intarita o anumita una si aceeasi operatie p/t o perioada sufficient de mare de timp.In constructia de masini clasica aceasta durata este echivalenta perioadei de exploatare a masinii unelte (6 ..10 ani).In perioada contemporana caracterizata prin frecvente schimbari de produse producatorii incearca sa se specializeze sis a realizeze productia in masa p/t anumite produse,dar durata de fabricare a produselor este in permanenta scadere. Productia in serii Aici este valabila situatia cind de la 2 produse pina la 40 produse impreuna acopera fondu de annual de timp al sistemului tehnologic.La un numar de pina la 10 produse diferite sau la un coefficient de fixare a operatiilor de pina la 10 se manifesta productia in serii mari aici in tehnologiile clasice utilaju este specializat ,dispozitivele sunt poli-obiect sau sunt intr-un fel reglabile.La coefficient de fixare a operatiilor intre 10-20 se considera productia in serii mijlocii, aici utilaju este mai mult universal decit specializat asigurindu-se un anumit nivel de flexibilitate. La un coefficient de fixare de la 20-40 se considera productia de serii mici aici utilajele sunt universal.In fabriacatia in serie se lucreaza in loturi de lansare pentru a evita frecvente reglaje care sunt costisitoare si neproductive.La coeficienti mai mari de 40 se considera fabricare unicata aici insa criteriul este altul ,unu sau citeva produse care de fapt nu se vor mai repeta. Calitatea produselor ansamblurilor pieselor suprafetelor *Piesa-este un obiect construit dintr-un material unic,adica se exclude operatia de asamblare. Raportul conform standartelor ISO9000,calitatea reprezinta capacitatea produsului dea indestula o necessitate.Necesetatea este indestulata la etapa ciclului de viata numitaexploatare.

Calitea produsului trebuie definite la toate etapele ciclului de viata si de fiecare data in raport cu consumatorul final in forma de capacitatea potential adecvata,iar la etapa de lichidare in raport cu responsabilul p/u lichidare care poate fi producatorul sau societatea in afara de aceasta calitatea se manifesta in raport cu clientii interni,adica cu diferite subdiviziuni din intreprindere si cu intreprinderea toata in sensul necesitatilor de comoditate,usor de fabricat,transportat,nepericulos,reducere la costuri la fabricare,productivitate inalta,usor de testat,usor de ambalat.Se refera aceste afirmatia si p/t ansambluri si piese.Exista si alt aspect al calitatii produselor in raport cu regulamentele tehnice. Calitatea este specificata si in forma de: a)nivel ethnic-sa corespunda nivelului al produselor din acceasi clasa utilizate si de perspective b)putere c)productivitatea d)nivel de automatizare e)nivel ergonomic f)nivel estetic Toate aceste aspect se refera la calitatea externa.Exista calitatea produsului exprimata prin functiile lui sau caracteristicile functiilor care in final reprezinta calitati de intrebuintare.Aceste funcitii sunt rezultatul realizarii functiilor interne care pot fi uneori si disfunctii.De aici putem vb despre fiabilitate. Calitatea pieselor O piesa este considerate calitativa atunci cind este capabila sa realizeze niste functii prescrise e o face piesa prin forma geometrica.Forma geometrica este determinate de suprafetele din structura si de pozitia lor reciproca.ex:piese tip,carcase,corpuri de revolutie,arbori drepti,arbori de distributie,arbori cotiti,discuri,bucse,pirghii etc. Precizia ca aspect al calitatii Precizia- ca fenomen reprezinta masura corespunderii unui etalon.In constructia de masini pentru piese pot fi stabilie etaloane in forma de abateri limita din care rezulta valoarea cimpului de tolerant si pozitia lui sau in forma de treapta de precizie si litera care specifica pozitia cimpului de unde rezulta abaterea limita,in forma de de abateri limita de pozitie reciproca (batai frontale,radiale,abatere de la coaxialitate,de la parallelism) in forma de abatere limita de la forma geometrica perfecta (poligonalism,rectilinitate,planietate).Aceste etaloane cantitative impreuna cu forma geometrica reprezinta desenul de executie al piesei-etalon complex.In rezultat se poate spune ca calitatea unei piese este determinata de forma geometrica,de precizia dimensional,de precizia formei spatial si de precizia formei suprafetelor.La acestea se adauga caracteristicile mecanice rezultate de la forma si material adica rezistenta,rigiditatea,rezistenta la uzura,la oboseala etc.

16.09.11 Calitatea pieselor este determinate si de material.De fapt forma geometrica si materiala impreuna determina proprietatile mecanice,rigiditatea.Daca proprietatile mecanice sunt

determinate de fenomene ce au loc in volumul piesei atunci rezistenta la uzura proprietatile ce se manifesta in contacte depend in mare masura de calitatea stratului superficial. Calitatea suprafeteleor elementare O suprafata elementara-este determinata de forme geometrice pe lar utiliyate in constructia de masini:plan,cilindru,con,filet elicoid,dantura,canal de pana ect.Conditii de functionare sunt extrem de diverse dar calitatea stratului superficial trebuie determinata astfel incit sa se poata face comparatia.Caracteristicile de calcul ale straturlui superficial sunt de doua feluri:geometrice(care se refera la forma), mecanice(care se refera la comporttamentulstratului superficial la interactiuni standarte Caracteristici geometrice Se percep in forma de abateri de la forma geometrica ideala : abateri de la planietate, circularitate,cilindritate ect. Geometri medie-ondularietate Micro-geometrie-rugozitatea..Rz Ra Caracteristicile mecanice Duritatea,tensiunile interne remanente,adincimea stratului durificat,pozitia stratului cu tensiuni remanente extreme,legea repartitiei tensiunilor interne remanente etc. Formarea proprietatilor materialului piesei si formarea prorpietatilor stratului superficial Proprietatile materialului in piesa sunt determinate sau mostenite de la materialu de baza. Aceste erori se datoreaza faptului ca proprietatile se stabilesc prin teste standart pe epruvete standart care se deosebesc de obiectele reale.In procesul obtinerii semifabricatului proprietatile materialului se schimba datorita influientei metodelor de obtinere a semifabricatului si regimurilor ex.bara laminata cu proprietati proprii,matritare pe ciocane,matritare pe piese,laminare transversala, proprietatile vor fi diferite si in masa materialului si in stratu superficial.De regula fiecare metoda este caracterizata in sensul formarii proprietatilor pozitive (textur,intinderea grauncioarelor ect.) dar si a defectelor ce pot aparea Prelucrare mecanica Poate sa provoace fenomene termice,mecanice,capabile sa modifice si ele proprietatile mostenite,dar mai mult pentru straturile superficiale.Formarea proprietatilor materialului este in mare masura determinata si de tratamentele termice,mecano-termice,chimo-termice: recoacerea, recoacerea de detensionare,calire,revenire,imbunatatire (calirerevenire).Materialele neferoase au propriele tratamente termice.Cit priveste stratul superficial proprietatile lui pot fi modificate in mod programat prin tratamente chimico termice : cementarea,nitrurarea s.a care au ca rezultat modificarea compozitiei chimice a stratului superficial prin difuzie sau prin crearea unor compusi chimici.La cementare are loc imbunatatirea stratului superficial cu carbon ca sa fie posibila calirea.Proprietatile stratului superficial sunt in mare masura influientati de prelucrarea mecanica si regimurile ei.In stratul superficial pot sa ramina microfisuri,el poate fi tensionat remanent cu tensiuni de intindere

periculoase sau de comprimare favorabile,pot sa se manifeste fenomene termice nefavorabile.

Concluzie-proprietatile materialului sunt mostenite dar pot fi modificate programat de aceea procesele tehnologice de formare a semifabricatului,de prelucrare mecanica trebuie sa fie astfel selectate si ajustate incit proprietatile favorabile sa fie amplificate iar cele nefavorabile pot fi neadmise sau diminuate.procesele tehnologice se fac prin solicitari termice,mecanice,chimice, in prezent se recunoaste in calitate de solicitari tehnologice si solicitarile din exploatare.

Formarea structurii piesi.Etapele realizarii operatiei Structura-este multimea de elemente complementata de multimea de legaturi intre elemente. Structura unei piese este determinata de elemetele sale,suprafate elementare,de lefaturiel dintre suprafetele elementare,adica de pozitia repciproca a lor,de proprietatile suprafetelor elementare , dimensionale,de precizie,rugozitate,proprietatile mecanice din stratul superficial,de proprietatile de legatura dintre suprafete,de precizia pozitiei reciproce,de precizia pozitionala.A forma structura piesei prin prelucrare mecanica din semifabricat inseamna generarea suprafetelor elementare din component piesei astfel incite le sa ocupe pozitia reciproca necesara in conditiile respectarii cerintilor de precizie dimensional precizia formei suprafetelor elementare,precizie de pozitie reciproca,rugozitatii si proprietatilor fizicomecanice ale stratului superficial.Marea majoritate a sarcinilor ce provin din aceasta afirmatie are character geometric.Masinile unelte si cele clasice universal sau specializate si cele contemporane realizeaza distante dintre ceva stabil din propria structura si o pozitie finala astfel incit combinatii din miscari de generare formeaza multimi de suprafete ex.pe strung se pot realize multimi de suprafete cilindrice.Pe masinile clasice se realizeaza suprafete identice,pe cele contemporane datorita faptului ca masinile sunt mecanisme complexe pot fi realizate suprafete de diferit tip in pozitii extreme de variate.Fenomenologic generarea unor suprafete pe piesa consta in definirea ei apoi includerea acestei suprafete definite intr-o multime de suprafete ce pot fi generate pe o oarecare masina unealta.In practica prelucrarilor pe masini unelte clasice includerea viitoarelor suprafete ce pot fi generate se face cu ajutorul dispozitivelor.Pe strunguri dispozitvul se numeste mandrina sau poate fi constituit din doua virfuri in mandrina montat si in papusa mobile.Fiind capacitatile tehnologice masinilor unelte reduse pentru a genera diferite suprafete si in mod diferit plasate una fata de alta sunt necesare o serie de masini unelete cu o serie de dispozitive de fiecare data care asigura varietatea de pozitii a piesei.Pe masinile contemporane care sunt mecanisme complexe pot fi realizate o multime de suprafete diferite si diferit plasate una fata de alta. Intre aceste doua situatii descries exista o deosebire principiala: I-piesa succesiv viziteaza diferite masini unelte pentru a fi deservita II-diferite masini unelte viziteaza succesiv piesa A doua problema ce trebuie rezolvata este selectarea din multimea de suprafete ce pot fi generate a uneia identice cu cea necesara pe piesa,acest lucru se face prin reglarea masinii unelte.Reglarea masinii unelte consta in modificarea structurii masinii unelte pentru ca sa poata

fi generata o singura suprafata.Suprafetele generate se obtin prin prelucrarea mecanica soldate cu fenomene mecano termice capabile sa provoace generarea suprafetelor cu devieri dimensionale si de pozitie. Concluzie: Pe o masina unealta operatia se realizeaza in trrei etape: I-instalarea semifabricatului caruia I se confera o pozitie spatiala astfel incit viitoarele suprafete pe piesa se include in multimele de suprafete ce pot fi generate II-reglarea masinii unelte care consta in stabilirea pozitiei reciproce a organului de lucru astfel incit sa fie generate suprafetele necesare,reglarea se face sau definind pozitia la finele ciclului (masini clasice) sau definind Aceasta faza are proprietatea memoriei,nu se pierde fiind valabila pentru o perioada de timp,instalarea si prelucrarea mecanica sunt individuale pentru fiecare piesa III-prelucrarea propriu zisa Faza 2 (reglarea) are proprietatea memoriei,nu se pierde fiind valabila pt o perioada de timp. Instalarea si prelucrarea mecanica sunt individuale.

23.09.11 Instalarea Instalarea are 2 faze: orientarea fixarea (sau imobilizaarea,inghetarea) Orientarea-reprezinta definirea unei pozitii spatiale univoc repetat.In Mecanica Teoretica se stie ca un corp rigid are in caz general 6 grade de liberatate,adica are posibilitatea sa se deplaseze pe trei directii reciproc perpendicular sis a se roteasca in jurul a trei axe reciproc perpendicular.In acest sens orientarea nu este altceva decit eliminarea gradelor de libertate pentru a define spatial pozitia corpului.Eliminarea gradelor de libertate se face cu ajutorul notiunii legatura.Legatura este un fir absolute rigid articulate la capete astfel incit la interactiunea cu corpul orientat sau cu planul de referinta exclude deplasare numai si numai pe directia propriei axe. Orietarea corpurilor de forma geometrica tipica Fig.1

Legatura 2 impreuna cu legatura 1 formeaza un cadru absolute rigid perpendicular axei X si imobilizat in raport cu axa X,adica legatura 2 exclude rotirea corpului in jurul axei X,si este exclus A Legatura 2 impreuna cu legatura 3 Formeaza un cadru rigid si este exclusa rotirea in jurul axei Z

care nu este altceva decit C. O a 4-a legatura este inutila,fara efect. Un plan poate fi imobilizat maximum de catre 3 legaturi. Concluzie- un corp absolute rigid de forma prismatica este orientat definitive prin aplicarea a 6 legaturi conform schemei 3+2+1.Planul cel mai dezvoltat de regula elimina trei grade de libertate, al doilea dupa suprafata elimina 2 grade,cel mai slab dezvoltat un grad de libertate. Situationla nu cel mai dezvoltat plan elimina trei grade de libertate dar cel utilizat pentru a elimina aceste grade de libertate da formula se respecta. Concluzie- o suprafata plan ace apartine oricarui corp este capabila sa elimine sau trei grade de libertate sau doua grade de libertate sau un grad in fuctie de situatie 30.09.11 Planul care elimina trei grade de libertate se numeste plan de baza cel care elimina doua grade de libertate se numeste plan director sic el care elimina un plan ii zicem plan opritor. Figura 2

Un corp cilindric lung se orienteaza conform schemei 4+1+1.Suprafata cilindrica lunga are capacitatea de eliminare a 4 grade de libertate.Suprafata frontal a unui corp cilindric .O a doua legatura pornita de la suprfata cilindrica pe plan nu poate fi aplicata din motivul ca nu I se asigura rigiditatea.Un corp cilindric scurt este orientatat conform schemei de eliminare a gradelor de libertate (2cilindru scurt+3suprafata plana+1opritor).Capacitatea unei suprafete cilindrice scurte este egala cu 2.Intodeauna un cilindru lung constructive se face in forma de doua cilindre scurte. Orientarea unui corptrunchi de con lung Fig

O suprfata conica la limita este constituita de o multime de suprafete cilindrice si frontale.Acest fapt face ca cadrul rigid sa functionaeze nu numai pe directia axei perpendicular lui dar sip e directia ce include acest plan,adica se produce excluderea deplasarii pe directia Z.In corp in forma de trunchi de con lung este orientat conform schemei 5+1.5 trunchiu de con 1opritor. Capacitatea de eliminare a gradelor de libertate a suprafetei conice lungie este de 5. Orientarea unui corptrunchi de con scurt
Fig

Aplicarea legaturilor in acest fel adduce la instabilitate deoarece p/t a exclude deplasarile a si b sunt necesare legaturi adaptabile 3,4,5 care fiecare dintre care nu exclude deplasarea pe Z dar formeaza cadruri rigide perpendicular axelor in jurul carora se exclude deplasariele.Datorita instabilitatii.Daca se pune problema orientari unui corp triunghi de con scurt atunci schema de orientare ar fi 3+2+13suprafata plana 2-suprafata conica scurta cu functie de cilindru scurt 1-opritor de la canalu de pana.Exemplu classic de instalare pe con scurt este instalarea mandrinei,dar cu aplicarea legaturilor pe suprafata plana in regim de ajustare inclusive in baza elemntelor de deformare. Organele de masini,dispozitivele,sculele sunt obiecte special proiectate functional si pentru a fi orientat.Arborii se orienteaza dupa schema 2+2,nu se orienteaza in jurul axei proprii,si se orienteaza indifferent in limetele jocului axial in rulmenti,sau dupa schema 2+2+1 unul din rulmenti este radialfrontal.Rulmentii sunt de regula ingusti si elimina numai cele doua grade de libertate.Sculele(burghiile,frezele deget,tarozii,largitoarele,alezoarele)au cozi cilindrice si sunt orientate conform schemei 4(cilindru lung)+1..indiferent in limitele contactului culacasu si absolute indifferent in jurul axei de 360 grade.Aceleasi scule inafara de tarod cu cozi trunchi de con se orienteaza 5+1 indiferent. Frezele disc se orienteaza 3(supafata plana lateral)+2 (suprafata cilindrica)+1 indiferent sau +1 canal de pana.Frezele frontale 3+2+1.Elemntul purtator al alezoarelor se monteaza pe masina autocentrant-sa se autocentreze.Brosele 4+1+1.Cutitul de strunjit pe masini universal 3+1 indiferent pe limitele de fixare.indiferent de sageata sau de bunul simt.Pe masina de gaurit radial dispozitivu se 3+1+1+1 indiferent de limitele mesei.

07.10.11 Orientarea semifabricatelor Spre deosebire de dispositive scule care au suprafete special pregatite pentru orientare la precizii inalte pe semifabricate in stare initiala exista numai suprafete de forma geometrica imperfect care numai aproximativ realizeaza orientarea cinform schemelor analizate.Se cere sa fie gasite combinatii de

suprafete pentru orientarea la inceput de prelucrare.Inceputul prelucrarii este orientat la crearea unor suprafete cit de cit perfecte geometric pentru a servi in calitate de baze la orientarea pentru prelucrarile ulterioare.Logic este sa fie gasite posibilitati de orientare pe suprafete neprelucrate si dintr-o singura instalare sa se prelucreze piesa definitive.Se realizeaza acest lucru rare-ori in conditiile fabricarii automatizate pe asa numitele dispositive satelit.Piesa fiind orientate si fixate in dispozitv odata parcurge o serie de masini unelte fiind orientat si fixat dispozitivul impreuna cu piesa.Piesele traditionale din constructia de masini in procesul prelucrarilor au suprafete cu diferita menire: -orientare -fixare(percep forta de fixare) -suprafete prelucrate (ce se prelucreaza) -suprafete ascunse de catre schema de orientare si fixare -suprafete libere de orce obligatiuni In acest sens constructia piesei finale si constructiile piesei in starile intermediare au suprafet: baza constructive,baze tehnologice,baze de reglare Bazele constructive sunt suprafete ,linii puncte de la care sunt reperate constructive alte suprafete Bazele tehnologice sunt suprafete,linii,puncte de la care pornesc distantele formate pe masina unealta Bazele tehnologice pot fi de contact (adica sunt formate prin contactul mechanic dintre semifabricat si dispozitiv)pot fi baze tehnologice de reglare (care sunt suprafete,linii,puncte,pozitia carora este stabilita prin prelucrare sau prin scanare,palpare(pipaire)).

Piese de tip corp Gaurile central la arbori uneori bosaje cu gauri diametru 8-12mm la treapta 8,9 sunt baze tehnologice artificial. Orientarea dispozitivelor Dispozitivele pt masinele de gaurit radiale se instaleaza pe o suprafata plana 3 grade de libertate,alte 3 sunt indiferente in limetele mesei masinii de gaurit radial.Se tine cont de comoditatea montarii semifabricatelor si de prezenta uneori pe masa masinii unelte a citorva dispositive.Specificul acestor dispositive consta in faptul ca prelucrarea se face cu burghiul sau alte scule prin bucse de ghidare.Pe masini verticale de gaurit fara deplasarile mesei pe orizontala se cere orientarea dispozitivului fata de masa prin eliminarea a 6 grade de libertate.Daca masina de gaurit vertical are posibilitate de deplasare a mesei pe orizontala atunci dispozitivul se orienteaza pe talpa plana cu doua pene scurtein cancalul mesei. Intr-un anumit loc se formeaza o suprafta conica,in arboreal principal se pune un obiect cu suprafata conica,care se aduc in contac fizic astfel fiind definite pozitia dispozitivului si arborelui principal.Aceasta situatie este caracteristica definirii punctuluii 0 ale masinilor unelte de gaurit cu

control numeric din prima generatie este valabila si p.t masinile de frezat.Pe masinile de frezat dispozitivele se orienteaza pe talpa si doua pene scurte,dispozitivul avind posibilitatea sa fie pozitionat in orce zona de-a lungul mesei. 21.10.11 Stabilirea succesiunii operatiilor Numarul operatiilor sau fazelor tehnologice necesare realizarii pieselor este in strinsa dependenta cu conditiile tehnico-functionale prescrise.Operatile tehnologice se grupeaza in : -operatiii de degrosare -operatii de finisare -operatii de netezire In cadrul unui process tehnologic se pot ivi situatii cind sunt necesare toate categoriile de operatii mentionate mai sus.Numai o parte din ele sau nu sunt necesare piesa raminind cu suprafetele de la semifabricate.Numarul variantelor unui proces tehnologic de prelucrare mecanica va fi cu atit mai mare cu cit numarul de suprafete ale piesei este mai mare si cu cit sunt mai multe procedeie tehnologice care pot fi aplicate.Un rol important in elaborarea procesului tehnologic il are si nivelul de concentrare a operatiilor tehnologice .Stabilirea succesiunii acestor operatii se face in baza unor reguli principiale care conduc la reducerea numarului variantelor tehnologice si la proiectarea unor variante optime dupa cum urmeaza: *cind piesa se realizeaza din mai multe operatii se recomanda ca la prima operatie sa se prelucreze (suprafetele) care vor servi ca baze tehnologice pentru operatiile urmatoare. *operatiile la care se pot depista defecte din semifabricate se recomanda sa se execute la inceputu prelucrarii. *daca baza de masurare nu coincide cu baza de asezare este ncesar ca in operatia urmatoare sa se prelucreza baza de masurare. *la inceput se realizeaza degrosarea si apoi finisarea suprafetelor.

*Daca in timpul prelucrarii piesei se modifica rigiditatea ei se recomanda ca la inceput sa se execute operatiile care nu modifica prea mult rigiditatea sistemului. *La piesele de revolutie se vor prelucra la inceput supraftele cilindrice si conice si apoi suprafetele frontale *In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se are in vederea ca ordinea operatiilor d eprelucrare sa fie inversa gradului d eprecizie *Executarea gaurilor ,canlelor de pana, canelulelor, filetelor se recomanda catre sfirsitul procesului tehnologic in scopul evitarii deterioraii in timpul transportului *Executarea tesiturilor se recomanda a fi executate dup ace sau facut toate fazele tehnologice Se recomanda ca intre operatiile de degrosare si de finisare sa se lase un interval de timp pentru inlaturarea eventualelor tensiuni aparute in procesul de semifabricare *Se va allege o succesiune a operatiilor astfel incit sa se obtina timp de baza minim *Este indicat sa se utilizeze cit mai putine baze tehnologice pentru a reduce numarul de

prinderi,desprinderi si a reduce erorile de pozitionare. Cu aceste recomandari se apreciaza ca succesiune optima a operatiilor unui proces tehnologic bine intocmit ar fi urmatoarea: 1.prelucrarea supaafetelor care vor fi bazate tehnologice 2.prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale 3.prelucrarea de finisare a suprafetelor principale 4.degrosarea si finisarea suprafetelor auxiliare 5.tratament termic (daca este necesar) 6.operatii de netezire a suprafetelor principale 7.executarea operatiilor conexe (cintariri,echilibrari_ 8.control ethnic al calitatii Dupa stabilirea succesiunilor si fazelor este necesar a se allege metoda prin care urmeaza a se realize operatia sau faza,si apoi se determina numarul de operatii sau faze necesare realizarii piesei finite. Alegerea metodei de prelucrare se face avind in vedere productivitatea masinii unelte,conditiile impuse piesei,marimea coeficientului de precizie care trebuie realizat in urma prelucrarii suprafetelor. 28.10.11 Reglarea sistemului tehnologic A regla inseamna a aduce sistemul tehnologic intr-o stare functionala capabila sa produca prelucrari de precizie si calitate.A conduce inseamna a regla in timp real.Reglarea se bazeaza pe instalare si selectarea din multimea de suprafete ce pot fi generate a uneia concrete.in mod obisnuit acest lucru se intimpla prin aducerea muchiilor aschietoare ale sculelor intr-o pozitie definite din timp dupa care are loc includerea miscarilor de generare Reglarea statica Reglarea poat fi pur-geometrica fara sa se tina cont de fenomenele fizico mecanice (termice,de uzare a sculei,de deformare elastica sub actiunea fortelor de aschiere) si a doua metoda de reglare dinamica prevede stabilirea faptului reglarii realizate in proces de aschiere cind fenomenele fizico mecanice se manifesta activ. Metode de reglare 1.Dupa aschii de proba (incercam sa stabbilim pozitia sculei astfel incit sa obtinem ceea ce ne dorim initial).Metoda prevede o srie de prelucrari pe un mic sector de suprafata pina cind dimensiunea masurata nu va fi aproape de limita cimpului de toleranta cu rezerva pentru cedare si uzare.Reglajul este considerat facut,urmeaza prelucrarea unui numar de piese pina cind nu apare pericolul iesirii dimensiunilor din cimpul de tolerant.Metoda este valabila pentru masini unelte universale cum sunt strungurile,masinile de frezat,masini de gaurit. avantaj-metoda dinamica dezavantaj-anevoioasa si consuma mult timp,se cere experienta operatorului care vrea sa ajunga la una din limetele cimpului de tolerant. 2.dupa reglarea pieselor prelucrate anterior prevede selectarea unei piese prelucrate anterior,instalarea ei pe masina unealta si aducerea muchiilor aschietoare a sculei in contact cu suprafata,piesa este indepartata, pozitia sculei este memorizata dupa cadran,cu ajutorul opritoarelor sau mai complex in forma de program cu comanda numerica urmeaza prelucrarea unei serii de iese . avantaj-rapiditate dezavantaj-mai greu se realizeaza pentru sitatii cu doua si mai multe scule,preciziei joase datorita problei legate de stabilirea momentului contactului,suprafata prelucrata are neregularitati si contactul

poate sa se realizeze pe virful neregularitatii sau interspatiu regularitatii astfel incit doua reglarii successive se vor deosebi cu cca Rz. Reglarea dupa etalon Etalonul este aceeasi piesa prelucrata anterior insa are dimensiunea suprafetelor executate la una din limitele cimpurilor de tolerant,iar rugozitatea este foarte mica pentru a diminua efectul Rz. avantajele-rapiditate,stabilitate dezavantaj-greu de stabilit momentul contactului,greu se produce retragerea sculelor fiind pericol de deteriorare muchei aschietoare a sculei Reglarea dupa sablon Sablonul este acelas etalon insa realizat sub forma de placuta astfel incit o rotire a lui la 5,7 realizeaza iesirea din contact cu sculele. Reglarea dupa puncte de reper materializate Daca piesele prelucrate anterior,etaloane ,sabloane sunt obiecte prelucrate dupa care se produc piesele atunci reperele se formeaza pe dispositive.Doua variante clasice: -reglarea dupa spion (placa de 45 mm) -reglarea dupa bucsa de ghidare

Pe masini cu control numeric reglarea trebuie sa corespunda programului de prelucrare in sensul coordonarii sistemului de coordonate real cu cel al programului.Cu miscari intermitente se adduce un element cu suprafta conica montat pe arborele principal se aduce in contact cu arborele ..Pe centre de prelucrare se practica utilizarea scculelor reglate dimensional inafara masinii unelte astfel incite ele devin interschimbabile.pe centre de prelucrare cu cu sisteme de control dimensional pot fi asigurate coordonari reciproce intre piesa si scula fiinde determinata prin scanare pozitia piesei si tot prin scanare pozitia si dimensiunile sculelor. Precizia de prelucrare Precizia de prelucrare este precizia sau masura in care este reprodus un etalon.Desenul de executie al unei piese nu este altceva decit un sistem de etaloane,forma,dimensiune,cimp de toleranta,rugozitate, proprietati fizico-mecanice ale stratului superficial.Unele etaloane sunt limitate din ambele parti altele numai dintr-o parte.Conditiile de prelucrare de instalare si de reglare sunt variate si irepetabile.Se instaleaza de fiecare data alt semifabricat cu aceeasi forma geometrica la general si cu dimensiuni in limetele cimpului de toleranta astfel incit toata masa materiala isi stabileste pozitia in raport cu bazele tehnlogice.Reglarea este si ea irepetabila deoarece de fiecare data se face cu alte scule,alte dispozitive alte scule de masurat de alti operatori,in alte conditii termice. Conditiile de prelucrare si ele sunt variabile deoarece aceasi prelucrare poate fi facuta pe o masina sau alta,cu o scula sau alta,pe un material sau altul,in rezultatul procesului de prelucrare instalare,prelucrarea va fi variabila in sens ca de la piesa la piesa dimensiunile vor avea o imprasitere care trebuie sa se incadreze in limetele cimpului de toleranta,La comparare impratierilor cu cimpul de

toleranta se stabileste faptul obtinerii valorii dimensiunii in limitele cimpului si orce imprastiere reflecta o precizie asigurata indiferent de valoare imprastierii,daca se compara imprastierele intre ele se poate afirma ca metodele si pozitiile imprastierilor sunt de precizie mai inalta sau joasa. Precizia de prelucrare poate fi: economoca si tehnica precizie de prelucrre economica este precizia care poate fi asigurata pe masini unelte uzuale cu scule de uz curent de catre operatori de calificare normala in conditiile unei productivitati ce permite livrarea la timp in conditiile unui pret de cost scazut cit e de posibil in timp reglementat in conditii termice legate de anotimp precizia de prelucrare tehnica se realizeaza pe masini unelte de cea mai inlata precizie special deservite aduse la starea de termostat cu scule special pregatite si selectate de operatori de cea mai inalta calificare in conditiile cind productivitatea,pretul de cost,timpul de cost nu sunt limitate......... Precizia de prelucrare economica si tehnica se deosebesc de la tara la tara,de la ramura la ramura,de la intreprindere la intreprindere

11.11.11 Probleme la seminar =40 0,1 mm =0,01 n=9 Dimensiunea efectiva de reglare: Lref=Lmin+a+30*(1+1/ ) Lref=39,9+0+3*0.01*(1+1/ )=39,94 Lmin-dimensiunea minima a suprafetelor prelucrate a-erorile sistematice constantice -abaterea medie patratica n-numarul de piese dintr-un lot Metode de asigurare a preciziei Exista 3 metode de asigurare a preciziei: 1.individuala 2.Automata 3.mixta (individual-automata) Metoda individual a prevede responsabilitatea muncitorului care prin prelucrari si masurari succesive aduce dimensiunea respectiva in cimpul de toleranta specificat.O alta suprafata o alta dimensiune, procedura se repeta,o alta piesa iarasi de la inceput. Metoda automata prevede reglarea masinii unelte la dimensiuni de reglare pentru fiecare suprafata inainte de prelucrarea lotului de piese sau executarea reglarii in timpul prelucrarii piesei.In orce caz calitatea acestui reglaj este verificat prin prelucrare primei piese numite de proba,aici se admit si rebuturi ,iar in continuare prin verificari,masurari repetate situatia este monitorizata statistic. Metoda mixta prevede prelucrari de degrosare semifinisare bazate pe reglari in prealabil,iar unainte de finisare si prelucrarea fina se fac masurari de catre operator sau de catre sistemul de masurare a masinii

unelte si se ea decizie referitor de dimensiunea straturlui de eliminat pentru a ajunge in cimpul de toleranta final. Din metodele automate de asigurare a preciziei face parte metoda controlului activ de ex.rectificarea suprafetelor cilindrice cu avans radial,cu masurarea in timpul prelucrarii. Comanda adaptiva este si ea o varianta ametodei de asigurare a preciziei in regim automat.Consta sau prevede monitorizarea potitiei muchiei aschietoare pe parcursul cursei de lucru astfel incit sa existe un (fit bak-legatura inversa) in baza careia sa se formeze o dimensiune in limitele cimpului de toleranta. Se utilizeaza fit bak format in baza variatei fortei de aschiere,temperaturii de aschiere,momentului de aschiere,emisie acustica ect. Surse si categorii de erori Sursele de erori se manifesta prin abateri geometrice de pozitie,de dimensiune astfel: 1.imperfictiunea geometrica si cinematica a 1.1.masinii unelte 1.2.dispozitivului port scula 1.3.dispozitivului de instalare a semifabricatului 1.4.sculei 1.5.semifabricatul 2.Imperfectiunea instalarii a elementelor sistemului tehnologic si imperfectiunea reglarii cu consecinte de ordin geometric,abateri geometrice a cui: 2.6.a dispozitivului port-scula pe masina unealta 2.7.a dispozitivului semifabricat pe masina unealta 2.8.a sculei pe dispozitivul sau 2.9.a semifabricatului pe dispozitiv 2.10.a reglarii sculei fata de semifabricat In procesul functionarii se manifesta prin actiune asupra elementelor sistemului tehnologic forte de aschiere,forte de inertie etc,deformindule elastic astfel imperfectiunea geometrica si cinematica a lor este mai aprofundata astfel ca sursa de erori pot fi mentionate deplasarile reciproce ale muchiei aschietoare fata de semifabricat rezultate din deformarile elastice ale: 3.11.masinii unelte 3.12.dispozitiv port-scula 3.13.dispozitiv por-semifabricat 3.14.semifabricat 3.15.scula In procesul functionarii sistemului tehnologic se mainifesta fenomene termice de la aschiere,frecare, natura,in rezultat elementele sistemului tehnologic se deformeaza elasto-termic modificind pozitia muchiei aschietoare fata de semifabricat,astfel avem surse de erori provocate de deformarea elastotermica: 4.16. masinii unelte 4.17. dispozitivului port-scula 4.18. dispozitiv por-semifabricat 4.19. semifabricat 4.20. scula

Fucntionarea elemntelor tehnologic este soldata cu uzura fara comentarii astfel pot fi data inca surse de erori: 5.21. masinii unelte 5.22. dispozitivului port-scula 5.23. dispozitiv por-semifabricat 5.24. semifabricat 5.25. scula Aceasta enumerare permite sa fie subliniata fenomenologia complexa geometrica,mecanica,termica de uzare a erorilor la prelucrare . Repartitii Conditiile de functionare ale elemtelor sistemului tehnologic sunt variabile in timp astfel incit dupa prelucrarea unui lot de piese se constata o serie de dimensiuni reprtizate dupa o anumita lege. Dimensiunile pieselor din lot sunt diferite si formeaza un diapazon de variatie

Lmax-Lmin,
acest diapazon se imparte in n-intervale = piese din lot.Pentru corectitudine numarul pieselor n= trebuie sa fie nu mai mic de>100.daca dimensiunea individuala a unei piese nimereste in unul din n de diapazoane i se atribuie valoarea medie a dimensiunii diapazonului.In rezultat se constata o repetabilitate a dimensiunilor cu intensitate maxima in zona centrala tot mai mici spre periferie.Aceasta repartitie experimentala reprezinta diferite surse de erori si diferite moduri de manifestare a erorilor.

Unele erori se manifesta sistematic de la piesa la piesa din lot purtind numele de erori sistematice.Pentru ele sunt cunoscute sursele,sunt cunoscute mecanismele de manifestare,legile de manifestare astfel incit pot fi determinate cantitativ . ex.o imperfectiune a masinii inelte 18.11.11 Utilizarea imprastierii utilizate experimental ofera posibilitatea de a stabili precizia de prelucrare insa urmarea acestei cai este prea costisitoare se cere acumularea acestei informatii ordonantarea lor si utilizarea in continuare de multa lume ar fi bine sa se gaseasca un model matematic simplu monodimensional p/u aprecierea preciziei.Sa constatat ca foarte bine inlocuieste repartitia exeprimentala, repartitia nominala Gauss ramine de stabilit in limetele deoarece legea repartitiei normale este valabila intre . Dimensiunea medie a imprastierii:

Abaterea medie patratica

Legea repartitiei normale:

Daca se ia intervalele +,- atunci sub umbrela se va regasi 99,73% din toata suprafata din curba GAUSS astfel este definita precizia cu care repartitia GAUSS inlocuieste repartitia experimentala riscul de a face concluzii gresite este 0,27 %.

In practica se lucreaza cu loturi operationale care sunt determinate da posibilitatile prelucrarilor in limetele unui reglaj,alt reglaj alta situatie astfel se manifesta erorile sistematice constante ele provin din reglaje,de la scule predimensionate,de la masinile unelte geometric inperfecte etc. Pe parcursul prelucrarii lotului informational sculele se uzeaza,se incalzesc,se incalzesc si masinile unelte astfel se manifesta erori sistematice variabile, exista si erori aliatoare pentru care daca chiar se cunosc cauzele nu se cunosc mecanismele fizice cuantificate.Daca in limitele manifestarii erorilor sistematice se

prelucreaza mai multe piese atunci in suma se otine asa repartitie:

Cumularea rezultatelor prelucrarii mai multor loturi,de regula aduce la o repartitie normala GAUSS ce reprezinta nu numai factorul aliator de repartizare normala dar si factorii sistematici. La manifestarea erorilor sistematice cum este uzura repartitia rezultanta reprezinta o repartitie GAUSS intensiva. Repartitia mediilor Daca se considera o repartitie normala GAUSS pentru un lot de piese atunci se manifesta tot o repartitie normala GAUSS pentru mediile calculate din 2,3,4 si asa mai departe piesele prelucrate tot se va supune legei lui Gauss,si abaterile medii patratice va fi mai decit abaterea medie patratica.

Acest fapt poate fi folosit atunci cind se pareciaza domeniul de variatie a posibilitatiolor reparartitii. La prelucrarea celei de a doua piesa domeniul de repartitie viitor se reduce.La a doua piesa prelucrata se determina media si-n baza repartitiei medii domeniului viitor se rotugeste piesa la 4.5. Analiza preciziei prin metoda statistica Exista doua scopuri: 1)In conditiile sarcinilor mari sa se determine % de rebut recuperabil % de rebut irecuperabil adica cheltuielile suplimentare pentru a lichida neconformitatile si pierderile; 2)In conditiile contemporane cu serii mici si mijlocii pentru monitorizarea si corectii operative 2

Erori produse la instalarea semifabricatului Instalarea are 2 faze: 1)Orientarea 2)Fixarea ambele sunt responsabile de aparitia erorilor Eroarea de fixare fizico-tehnica se manifesta prin fenomene de deformare elastica neuniforma a dispozitivului si fenomenul de deplasare ca un intreg a semifabricatului ca rezultat acestei neregiditati.erorile legate de fixare sunt prelucrate experimental depind de dimensiunile piesei, de rugozitatea pieselor de contact de precizia lor. 25.11.11 Eroare de orientare apare datorita faptului ca in unul si acelas dispozitiv succesiv se monteaza o serie de piese semifabricate care au dimensiuni diferite.In conditiile unei reglari anticipate a sistemului tehnologic aceasta varietate de dimensionala a pieselor din semifabricate poate sa provoace erori de prelucrare.

Nota:practicam o analiza monofactoriala adica ne intereseaza influienta unui singur factor, iar ceilalti factori au influienta nula altfel spus precizia provenita de la alti factori este absoluta fara erori. In situatia descrisa baza tehnologica de contact este in contact cu dispozitivul dar baza constructiva de masurade de unde este h are o pozitie variabila.Se vede ca piesele obtinute vor avea dimensiunile h in limitele h max si h min,si aceasta variatie a dimensiunei h este si variatia pozitiei bazei constructive de masurare.

Concluzie... Astfel la prelucraridin cauza variatiei dimensionale a pieselor semifabricat apare o eroare de orientare numeric egala cu variatia pozitiilor limita a bazei constructive de masurare.

In termenii lanturilor dimensionali eroare de orientare este diferenta dintre toleranta cotei constructive precizia careia trebuie asigurata si cotei tehnologice prin intermediul cauruia aceasta precizie trebuie asigurata.

fig

La determinarea erorilor de orientare se va tine cont de urmatoarele: -schema de orientare -pentru fiecare dimensiune va fi eroare proprie

2.12.11 Erori produse de impreciziile elementelor sistemului tehnologic Masina unealta,dispozitivele ,sculele nu sunt geometric perfecte si nu au o cinematica perfecta astfel incit miscarile de generare a suprafetelor sunt realizate cu abateri de la geometria perfecta in consecinta pe piesa sunt generate suprafete cu abateri atit dimensionale cit si a formei.Aceste abateri numite si erori se repeta de la piesa la piesa in regim sistematic astfel caracterul erorilor provocate din cauza enuntata mai sus este sistematica. exemple:mandrina autocentranta care auto-centreaza excentric [suprafata cilindrica]

Fig

Exemplele analizata arata ca practic tot timpul elementele sistemului tehnologic provoaca erori sistematice ca valoare,iar ca directie aliatoare.Una si aceeasi piesa poate fi prelucrata pe parcursul uneii perioade de timp pe citeva masini unelte utilizind citeva dispozitive din dotare si tot timpul cu alte

scule,astfel erorile provocate de imprecizia sistemului tehnologic obtin un caracter aliator [Intimplator]. Erorile sunt sistematice ,dar se repeta in citeva limite.Masinile unelte sunt normate dupa precizie la trecerea de la o clasa de precizie la o urmatoarea superioara are loc micsorarea de doua ori a erorii de pozitionare. Erori provocate de uzura sistemului tehnologic In procesul functionarii elementele sistemului tehnologic se uzeaza pe suprafetele de contact cu frecarea de alunecare sau rostogolire astfel incit se produce degradarea geometrica si cinimatica cu impact negativ asupra erorilor care vor fi in crestere permanenta.Erorile provocate de uzare sunt sistematice si spre deosebire de cele precedente sunt sistematice variabile.Uzarea are loc in conformitate cu anumite legi ce provin din caracteristica contactului dintre corpuri solide cu anumite rugozitati initiale ,duritati ect..La prima faza cind contactu se face pe neregularitatile initiale uzura este relativ intensa,faza se mai numeste rodare pentru ca pornind de la momentul stabilirii unei geometrii optimale de contact sa se realizeze faza de uzare normala,cea mai lunga faza incepind cu cel mai lung moment in stratul superficial se acumuleaza energie capabila sa schimbe conditiile de frecare si se incepe faza de uzare critica,catastrofica.

Uzarea masinii unelte se produce timp de ani,uzarea dispozitivelor timp de luni,sculele timp de minute.In acest sens erorile provocate de uzarea sculei au caracter sistematic si variabil pentru lotul prelucrat,pentru scule...uzarea dispozitivului si a masinii unelte provoaca erori sistematice constante,raportate la un lot de prelucrare. Erori produse de incalzirea sistemului tehnologic In procesul functionarii elementele sistemului tehnologic se incalzesc se delata termic si geometria si cinematica devine imperfecta,acest fapt provoaca aparitia unor erori printrun mecanism de dilatare termica neuniform in timp in primul rind:masina unealta se incalzeste datorita frecarii de alunecare sau de rostogolire in mecanisme si datorita fluxului termic provenidnd din prelucrare.Scula se incalzeste de la fluxul termic provenit din prelucrare.In toate cazurile fenomenle termice se manifesta prin cresterea temperaturii si respectiv a dilatarii termice sau elasto termice,initial rapida apoi mai incet pina la stabilirea echilibrului termic.

Masinile unelte in functionare ajung la echilibru termic in circa 29 min.. si pentru a avea erori de prelucrare constante care pot fi eliminate in cazurile lucrarilor de precizie se lucreaza numai dupa atingerea echilibrului termic sau in camere cu temperatura constanta,termostat. Sculele se incalzesc rapid dar pot fi situatii cind nu se ajunge chir dupa prima piesa la echilibrul dorit. Erorile provocate de deformatiile elasto termice au caracter sistematic,initial sunt variabile apoi devin constante.

Metode de diminuare a erorilor elasto-termice: I.crearea structurilor de masini unelte termo-compensatoare care consta in determinarea deplasarii elasto-termice si activizarea unuia care face o deplasare in directia opusa in aceeasi masura.Structurile repsective erau compensate astfel incit compensarea sa se faca in marimi cit mai mici.In varianta termosimetrica urmeaza sa fie cumulate in zona de simetrie fenomenul de dilatare cu efect 0 . Si prima varianta si a doua varianta nu sau soldat cu succes deoarece sa gasit alta solutie masina termostat prin care o statie incalzire racire pompeaza prin arborele principal si alte elemente a nodului,prin suruburi,prin ghidaje,prin scule,prin lichid de incalzire racire,mantinindu-se in principal in organele de lucru responsabile de precizie o temperatura constanta.Cu citeva zeci de minute la inceputu lucrului statiile de pompare a lichidului sunt pornite si se aduce arborele principal la temperaturile necesare de lucru. 09.12.11 Erori produse de actiunea fortelor in sistemul tehnologic In sistemul tehnologic actioneaza forte-de aschiere,dinamice-de inertie.In rezultatul actiunii acestor forte elementele sistemului tehnologic,masina-unealta,dispozitivele,sculele se deformeaza elastic fiind corpuri sau structuri solide deformabile.In sensul preciziei este important sa fie determinat deplasarea reciproca a muchiei aschietoare pe sculasi a semifabricatului in punctul unde are loc generarea suprafetei pe directia normala ei,suprafetei.Vom utiliza notiunea de rigiditate care nu este altceva decit capacitatea obiectelor solide sa se opuna actiunii fortelor fara a se deforma,evident ca este necesara o masura cantitativa care poarta denumirea de coeficient de rigiditate. _coeficient de rigiditate la rasucire

_caracteristica geometrica a sectiunii trasversale

la incovoiere

Daca in locul unde se genereaza suprafata actioneaza o forta Py care actioneaza normal pe suprafata. In cazul prelucrarilor prin aschiere se considera deplasarea in locul unde actioneaza forta egala cu raportul dintre forta si rigitate.Ceea ce am scris este adevarat in aceeasi masura atit pentru semifabricat care se deformeaza sub actiunea fortei Py cit si pentru restul sistemului tehnologic,masina-unealta, dispozitive,scule.Apare necesitatea de definire a notiunii de coeficient de rigiditate pentru masinaunealta ,scula si dispozitive,notiune care de regula este atribuita masinii-unelte.Se constata ca

rigiditatea masinii unelte nu este rezultatul deformarii elastice nu numai a elementelor masinilor unelte dar si a deformarilor in contact care sunt pe masura exploatarii in crestere pina la ajung sa ramina remanente.La solicitarea cu forte dispar jocurile dintre piese.Fenomenele de contact se realizeaza la nivel de rugozitati,la nivel de localizari,astfel incit influienta acestor jocuri asupra rigiditatii este cea mai mare.In continuare se va tine cont de coeficientul de rigiditate al masinii unelte,coeficientul de rigiditate al semifabricatului fiind foarte divers,diverse fiind si piese prelucrate.Dezvoltarea masinilor unelte a mers pe calea sporirii considerabile a rigiditatilor in raport cu masinile-unelte clasice de zeci de ori. Pentru a determina coeficientii de rigiditate a structurilor complexe se introduce notiunea de cedare elastica marimea inversa a coeficientului de rigiditate.

Eroare de reglare Se produce in rezultatul procedurii de aducere sistemul tehnologic in starea de lucru.Valoarea acestor erori depinde de metoda reglarii,de instrumentele utilizate si de calificarea reglorului.Erorile de reglare au mai multe componenete determinate de metoda,in caz general sunt structurate eroarea de reglare provenita din precizia mecanismelor de realizare a reglarii structurate: eroarea sculelor de masurare, eroarea masurarii.La reglare se stabileste pozitia muchiei aschietoare in limitele cimpului de tolerante prin calculele adimensiunii nominale de reglare nominala este egala cu dimensiunea medie in cimpul de toleranta ,lus-minus corectiile egale cu rugozitatea si a treia este jocul rulmentului in arborele principal Toleranta dimensiunii de reglare se in limele ( ) pentru degrosari pentru finisari

Prin aceasta metoda sunt calculate dimensiunile de executie ale etaloanelor,sabloanelor,placilor de copiat,a coordonatelor punctelor de reper pentru coordonare. Dispersia Totala Am constatat existenta mai multor erori care cumulindu-se dau in consecinta o dispersie generalizata. Fiecare dintre erorile componente se manifesta dupa o anumita lege a repartitiei.Dispersia totala in forma de eroare totala pentru suprafetele cilindrice se calculeaza dupa formula : unde Adica toate erorile sunt grupate si incadrate in toate 3.Calculele arata ca legile repartitiei influienteaza aceasta suma: Se constata ca daca calculul se face dupa formula rezultatul este acceptabil.

16.12.11 Succesiuni de faze tehnologice Sarcina tehnologului consta in stabilirea modalitatilor de a transforma semifabricatul in piesa,altfel spus de a transforma elementele semifabricatului,suprafete,legaturi dintre suprafete,[dimensionale de pozitie] in elementele piesei,suprafete,legaturi dintre suprafete.

Aceasta transformare la etapa de proiectare a tehologiei este transformarea informatie tinindu-se cont de fenomenel fizice ce au loc.Semifabricatul la intrare,piesele la iesire nu sunt altceva decit o multimi de parametrii,proprietati.Aceasta transformare se face in baza anumitor criterii sau in baza depasirii anumitor diferente: -precizia dimensionala pe semifabricat_pe piesa -precizia formei suprafetelor_pe semifabricat,pe piesa -precizia pozitiei reciproce_ pe semifabricat,pe piesa -rugozitatea suprafetei_ pe semifabricat,pe piesa -proprietatile fizico-mecanice a stratului superficial- pe semifabricat,pe piesa Se constata ca metodele de turnare,matritare,prelucrarea mecanica cunoscute nu pot sa asigure aceasta depasire a diferentelor dintr-un singur pas,fiecare metoda de prelucrare mecanica poate fi aplicata numai daca conditiile initiale,3precizii,rugositatea si proprietatile stratului superficial sunt la anumite valori si pornind de aici sunt capabile sa le imbunatateasca cu o anumita,limitata variatie.Astfel se cere o anumita succesiune de faze tehnologice capabile sa aduca la rezultatul final,si de fiecare data trebuie sa fie verificata si asigurata posibilitatea aplicarii metodei si apreciata capacitatatea de avansare. Succesiunile de faze tehnologice se stabilesc dupa un criteriu:

Succesiunile de faze tehnologice sunt stabilite pentru diferite metode de prelucrare astfel multimea variantelor este extrem de mare,conditii de realizare a metodelor de prelucrare sunt foarte diverse,diversitatea aceasta poate fi gasita in indrumare.La general este practicata divizarea fazelor tehnologice in: degrosare,simi-finisare,finisare,fina.Orientativ pornind de la semifabricatu la treapta de precizie IT16 degrosarea te duce la 13,semifinisarea in jurl lui 10,finisarea la 8,fina 7-6. Daca semifabricatul este executat nu la treapta de precizie 16 a semifabricatului se creaza posibilitatea eliminarii fazei de degrosare. Daca nu se cere precizia maxima se creeaza posibilitatatea de a elimina fazele finale,fina,finisare,semifinisare.Pentru a aprecia capacitatile de avansare la prelucrari se foloseste asa numitul coeficient de

precizare.Luat ca raportul dintre toleranta initiala a dimensiunii la toleranta urmatoare:

In acelas fel se definesc coeficientii de precizare pentru precizia formei.Metodele de prelucrare sunt si ele definite prin coeficienti de precizare. Daca pe desenul de executie nu sunt date cerinte tehnice referitor la precizia formei,precizia pozitiei reciproce atunci succesiunea de faze tehnologice este determinata de precizia deimensionala ,celelalte doua precizii fiind considerate subordonate,dependente.Conform normelor in acest caz abaterile de forma si de precizie reciproca se inscriu in limite 04,07 din cimpul de toleranta.Fiecare metoda de prelucrare mecanica in parametrii uzuali,care se aplica asigura asa numita rugozitate economica. Daca rugozitatea executata pe desenul de executie corespunde celei economice atunci succesiunea de faze tehnologice este cea determinata pornind de la precizia dimensionala,daca insa rugozitatea este mai mica decit cea economica sau se impune faza tehnologica suplimentara pentru aceasta sau se impune o restrictie fata de avans oricum este pierdere. Dar daca rugozitatea este mai mae decit cea economica blamam constructoru care a scris asa ceva. Legea copierii erorilor Odata ce metodele de prelucrare sunt caracterizate de coeficienti de precizare si aceasta precizare are anumite limite se poate de afirmat ca in procesul oricarei prelucrari erorile nu dispar ci sunt copiate in marime cu mult mai mica ex.strungirea de degrosare este capabila sa micsoreze cimpul de toleranta de 20 de ori cu un coeficient de precizare 005. Semifinisarea,finisarea aduce o micsorare inca de 10 ori. Legea copierii erorilor

Adaosuri de prelucrare Adaosul de prelucrare este un strat de material prevazut in mod special pe suprafata semifabricatului pentru a fi inlaturat in scopul sporirii preciziei,fara prelucrare precizia nu creste.Din aceasta definitie reiese ca adaosul de prelucrare trebuie sa fie suficient si necesar,adica daca este insuficient mai mic decit trebuie nu se va asigura precizia.Exista si o valoare maxima a adaosului de la care nu se mai respecta conditiile de aplicabilitate a metodei de prelucrare.Odata ce exista mai multe metode,faze tehnologice de prelucrare pentru fiecare din ele exista adaos partial de aici vom avea si adaos total.Adosul total nominal fiind suma adaosurilor partiale.Adaosurile de prelucrare sunt pentru degrosari,semifinisari,finisari si prelucrari fine tot mai mici,dar exista metode de prelucrare pentru care este prevazut adaosul necesar. Metodele de determinare a adaosurilor

Din tabele-metoda statistico-experimentala,din calcule metoda-analitica Metoda statistico-experimentala tine cont de experienta acumulata la stabilirea marimilor adaosurilor de prelucrare tinindu-se cont de : -tinem cont de gabaritele piesei -metoda de obtinere a semifabricatelor submetode turnare,matritare,materialu. Variante de precizie de la-pina la sunt extrem de multe de aceea adaosul de prelucrare se va stabili reiesind din precizia initiala de pe semifabricat caracteristica metodei-precizia maxima IT6 la prelucrarea mecanica,astfel in toate cazurile adosul de prelucrare luat din tabel va fi mai mare.