02.09.

11
Tehnologia constructive de masini

Tehnologia-reprezinta modalitatea de operare cu informatia,energia si material

Un produs-informatie inglobata in materie cu ajutorul energiei astfel toate activitatile in raport
cu un produs industrial in forma de informative sau materie se bazeaza pe tehnologii specific
fiecarei etape dar impreuna totusi se refera la TCM.

Proces de productie
Include in sine etapele ciclului de viata al produsului:Marketing,Poiectare,Proiectare
constructive,Proiectare tehnologica,Fabricatie,Testare,Incercare,Distributie,Excludere,
Lichidare,Producator classic.

Se observa o extindere a sistemului de productie spre toate etapele ciclului de viata inclusive
exploatarea si lichidarea ,iar pe de alta parte delegarea unor activitati altor companii mai
performante pe domenii inguste.In rezultatul intr-o companie procesul de productie poate sa
include mai multe etape a ciclului de viata a produsului sau o singura etapa,astfel sunt companii
de Marketing de proiectari,de proiectare tehnologica,de fabricatie de mentenanta,de lichidare.

Proces de fabricatie-parte component a procesului de productie pe parcursul caruia are loc

procesarea materiala si transformarea semifabricatelor in piese a pieselor in ansambluri si
masini in process de fabricatie se realizeaza mai multe functii:
Tehnologice,Organizatorice,Manageriale
T/n tehnologice se refera la modificarea proprietatilor obiectivlor in curs si la procesele strins
legate de aceasta modificare ex.Matritarea,Stantarea,Turnarea,Prelucrarea mecanica,Sudarea,
Vopsirea,Spalarea,Controlul.
T/n organizatorice se refera depozitarea transportarea semifabricatelor,pieselor,asamblurilor
sculelor dispozitivelor ambalajelor lichidelor de racier-ungere.

Proces tehnologic-parte component a procesului de fabricatie care inglobeaza f/n tehnologice.

Automatizarea este fenomenul de transfer a f/n organizatorice in cele tehnologice.
Toate noutatile contemporane sunt vazute pe automatizarea prin transferul f/n organizatorice
in tehnologice.

Operatia tehnologica- este parte component a procesului tehnologic care se realizeaza la un loc
de munca de catre unu sau mai multi muncitori.
Loc de munca parte a spatiului de fabricatie inzestrat cu echipamente de lucru.

Instalarea-parte component a operatiei tehnologice caracterizata prin pozitia invariant fata de

dispozitiv de fixarea a piesei. 022443965
O operatie poate sa se realizeze prin mai multe instalari.

Pozitia-parte component a operatiei tehnologice caracterizata prin pozitia invariant a sculelor

fata de piesa in limetele cursei de lucru.
Faza tehnologica-parte component a operatiei tehnologice caracterizata prin invariant cuplului
scula-suprafata prelucrata.
Suprafetele pot fi associate sau independente.Suprafetele independente provoaca aparitia
fazei tehnologice.Tesiturile cit de mici nor fi sunt si ele suprafete independente.
Suprafete complexe,canelurile,danturile,filetele si altele sunt considerate unice si p/t
prelucrarea lor avem nevoie de o faza de lucru.

Curasa de lucru-este miscarea de generare a suprafetei cu inceput si sfirsit.Ciclu de prelucrare

include apropierea rapida cursa de lucru si retragerea.

09.09.11

Tipuri de fabricatie
In productie exista situatii cind producatoru este obligat sa fabrice sa confectioneze diferite
produse si in numar diferit utilizind un anumit potential al sistemului tehnologic.La numar
foarte mare de produse chiar de complexitate joasa sau la un numar nu prea mare de produse
dar de complexitate inalta practice tot fondul de timp anual al sistemului tehnologic este
ocupat de unul si acelas produs.Aceasta situatie caracterizeaza productia in masa la care la
fiecare lok de munca este intarita o anumita una si aceeasi operatie p/t o perioada sufficient de
mare de timp.In constructia de masini clasica aceasta durata este echivalenta perioadei de
exploatare a masinii unelte (6 ..10 ani).In perioada contemporana caracterizata prin frecvente
schimbari de produse producatorii incearca sa se specializeze sis a realizeze productia in masa
p/t anumite produse,dar durata de fabricare a produselor este in permanenta scadere.

Productia in serii
Aici este valabila situatia cind de la 2 produse pina la 40 produse impreuna acopera fondu de
annual de timp al sistemului tehnologic.La un numar de pina la 10 produse diferite sau la un
coefficient de fixare a operatiilor de pina la 10 se manifesta productia in serii mari aici in
tehnologiile clasice utilaju este specializat ,dispozitivele sunt poli-obiect sau sunt intr-un fel
reglabile.La coefficient de fixare a operatiilor intre 10-20 se considera productia in serii mijlocii,
aici utilaju este mai mult universal decit specializat asigurindu-se un anumit nivel de
flexibilitate. La un coefficient de fixare de la 20-40 se considera productia de serii mici aici
utilajele sunt universal.In fabriacatia in serie se lucreaza in loturi de lansare pentru a evita
frecvente reglaje care sunt costisitoare si neproductive.La coeficienti mai mari de 40 se
considera fabricare unicata aici insa criteriul este altul ,unu sau citeva produse care de fapt nu
se vor mai repeta.

Calitatea produselor ansamblurilor pieselor suprafetelor

*Piesa-este un obiect construit dintr-un material unic,adica se exclude operatia de asamblare.
Raportul conform standartelor ISO9000,calitatea reprezinta capacitatea produsului dea
indestula o necessitate.Necesetatea este indestulata la etapa ciclului de viata numita-
exploatare.
Calitea produsului trebuie definite la toate etapele ciclului de viata si de fiecare data in raport
cu consumatorul final in forma de capacitatea potential adecvata,iar la etapa de lichidare in
raport cu responsabilul p/u lichidare care poate fi producatorul sau societatea in afara de
aceasta calitatea se manifesta in raport cu clientii interni,adica cu diferite subdiviziuni din
intreprindere si cu intreprinderea toata in sensul necesitatilor de comoditate,usor de
fabricat,transportat,nepericulos,reducere la costuri la fabricare,productivitate inalta,usor de
testat,usor de ambalat.Se refera aceste afirmatia si p/t ansambluri si piese.Exista si alt aspect al
calitatii produselor in raport cu regulamentele tehnice.
Calitatea este specificata si in forma de:
a)nivel ethnic-sa corespunda nivelului al produselor din acceasi clasa utilizate si de perspective
b)putere
c)productivitatea
d)nivel de automatizare
e)nivel ergonomic
f)nivel estetic

Toate aceste aspect se refera la calitatea externa.Exista calitatea produsului exprimata prin
functiile lui sau caracteristicile functiilor care in final reprezinta calitati de intrebuintare.Aceste
funcitii sunt rezultatul realizarii functiilor interne care pot fi uneori si disfunctii.De aici putem vb
despre fiabilitate.

Calitatea pieselor
O piesa este considerate calitativa atunci cind este capabila sa realizeze niste functii prescrise e
o face piesa prin forma geometrica.Forma geometrica este determinate de suprafetele din
structura si de pozitia lor reciproca.ex:piese tip,carcase,corpuri de revolutie,arbori
drepti,arbori de distributie,arbori cotiti,discuri,bucse,pirghii etc.

Precizia ca aspect al calitatii

Precizia- ca fenomen reprezinta masura corespunderii unui etalon.In constructia de masini
pentru piese pot fi stabilie etaloane in forma de abateri limita din care rezulta valoarea cimpului
de tolerant si pozitia lui sau in forma de treapta de precizie si litera care specifica pozitia
cimpului de unde rezulta abaterea limita,in forma de de abateri limita de pozitie reciproca
(batai frontale,radiale,abatere de la coaxialitate,de la parallelism) in forma de abatere limita de
la forma geometrica perfecta (poligonalism,rectilinitate,planietate).Aceste etaloane cantitative
impreuna cu forma geometrica reprezinta desenul de executie al piesei-etalon complex.In
rezultat se poate spune ca calitatea unei piese este determinata de forma geometrica,de
precizia dimensional,de precizia formei spatial si de precizia formei suprafetelor.La acestea se
adauga caracteristicile mecanice rezultate de la forma si material adica
rezistenta,rigiditatea,rezistenta la uzura,la oboseala etc.

16.09.11

Calitatea pieselor este determinate si de material.De fapt forma geometrica si materiala

impreuna determina proprietatile mecanice,rigiditatea.Daca proprietatile mecanice sunt
determinate de fenomene ce au loc in volumul piesei atunci rezistenta la uzura proprietatile ce
se manifesta in contacte depend in mare masura de calitatea stratului superficial.

Calitatea suprafeteleor elementare

O suprafata elementara-este determinata de forme geometrice pe lar utiliyate in constructia

de masini:plan,cilindru,con,filet elicoid,dantura,canal de pana ect.Conditii de functionare sunt
extrem de diverse dar calitatea stratului superficial trebuie determinata astfel incit sa se poata
face comparatia.Caracteristicile de calcul ale straturlui superficial sunt de doua
feluri:geometrice(care se refera la forma), mecanice(care se refera la comporttamentulstratului
superficial la interactiuni standarte

Caracteristici geometrice
Se percep in forma de abateri de la forma geometrica ideala : abateri de la planietate,
circularitate,cilindritate ect.
Geometri medie-ondularietate
Micro-geometrie-rugozitatea..Rz Ra

Caracteristicile mecanice
Duritatea,tensiunile interne remanente,adincimea stratului durificat,pozitia stratului cu
tensiuni remanente extreme,legea repartitiei tensiunilor interne remanente etc.

Formarea proprietatilor materialului piesei si formarea prorpietatilor stratului superficial

Proprietatile materialului in piesa sunt determinate sau mostenite de la materialu de baza.
Aceste erori se datoreaza faptului ca proprietatile se stabilesc prin teste standart pe epruvete
standart care se deosebesc de obiectele reale.In procesul obtinerii semifabricatului
proprietatile materialului se schimba datorita influientei metodelor de obtinere a
semifabricatului si regimurilor ex.bara laminata cu proprietati proprii,matritare pe
ciocane,matritare pe piese,laminare transversala, proprietatile vor fi diferite si in masa
materialului si in stratu superficial.De regula fiecare metoda este caracterizata in sensul
formarii proprietatilor pozitive (textur,intinderea grauncioarelor ect.) dar si a defectelor ce pot
aparea

Prelucrare mecanica
Poate sa provoace fenomene termice,mecanice,capabile sa modifice si ele proprietatile
mostenite,dar mai mult pentru straturile superficiale.Formarea proprietatilor materialului este
in mare masura determinata si de tratamentele termice,mecano-termice,chimo-termice:
recoacerea, recoacerea de detensionare,calire,revenire,imbunatatire (calire-
revenire).Materialele neferoase au propriele tratamente termice.Cit priveste stratul superficial
proprietatile lui pot fi modificate in mod programat prin tratamente chimico termice :
cementarea,nitrurarea s.a care au ca rezultat modificarea compozitiei chimice a stratului
superficial prin difuzie sau prin crearea unor compusi chimici.La cementare are loc
imbunatatirea stratului superficial cu carbon ca sa fie posibila calirea.Proprietatile stratului
superficial sunt in mare masura influientati de prelucrarea mecanica si regimurile ei.In stratul
superficial pot sa ramina microfisuri,el poate fi tensionat remanent cu tensiuni de intindere
periculoase sau de comprimare favorabile,pot sa se manifeste fenomene termice nefavorabile.

Concluzie-proprietatile materialului sunt mostenite dar pot fi modificate programat de aceea

procesele tehnologice de formare a semifabricatului,de prelucrare mecanica trebuie sa fie
astfel selectate si ajustate incit proprietatile favorabile sa fie amplificate iar cele nefavorabile
pot fi neadmise sau diminuate.procesele tehnologice se fac prin solicitari
termice,mecanice,chimice, in prezent se recunoaste in calitate de solicitari tehnologice si
solicitarile din exploatare.

Formarea structurii piesi.Etapele realizarii operatiei

Structura-este multimea de elemente complementata de multimea de legaturi intre elemente.
Structura unei piese este determinata de elemetele sale,suprafate elementare,de lefaturiel
dintre suprafetele elementare,adica de pozitia repciproca a lor,de proprietatile suprafetelor
elementare , dimensionale,de precizie,rugozitate,proprietatile mecanice din stratul
superficial,de proprietatile de legatura dintre suprafete,de precizia pozitiei reciproce,de precizia
pozitionala.A forma structura piesei prin prelucrare mecanica din semifabricat inseamna
generarea suprafetelor elementare din component piesei astfel incite le sa ocupe pozitia
reciproca necesara in conditiile respectarii cerintilor de precizie dimensional precizia formei
suprafetelor elementare,precizie de pozitie reciproca,rugozitatii si proprietatilor fizico-
mecanice ale stratului superficial.Marea majoritate a sarcinilor ce provin din aceasta afirmatie
are character geometric.Masinile unelte si cele clasice universal sau specializate si cele
contemporane realizeaza distante dintre ceva stabil din propria structura si o pozitie finala
astfel incit combinatii din miscari de generare formeaza multimi de suprafete ex.pe strung se
pot realize multimi de suprafete cilindrice.Pe masinile clasice se realizeaza suprafete identice,pe
cele contemporane datorita faptului ca masinile sunt mecanisme complexe pot fi realizate
suprafete de diferit tip in pozitii extreme de variate.Fenomenologic generarea unor suprafete
pe piesa consta in definirea ei apoi includerea acestei suprafete definite intr-o multime de
suprafete ce pot fi generate pe o oarecare masina unealta.In practica prelucrarilor pe masini
unelte clasice includerea viitoarelor suprafete ce pot fi generate se face cu ajutorul
dispozitivelor.Pe strunguri dispozitvul se numeste mandrina sau poate fi constituit din doua
virfuri in mandrina montat si in papusa mobile.Fiind capacitatile tehnologice masinilor unelte
reduse pentru a genera diferite suprafete si in mod diferit plasate una fata de alta sunt
necesare o serie de masini unelete cu o serie de dispozitive de fiecare data care asigura
varietatea de pozitii a piesei.Pe masinile contemporane care sunt mecanisme complexe pot fi
realizate o multime de suprafete diferite si diferit plasate una fata de alta. Intre aceste doua
situatii descries exista o deosebire principiala:
I-piesa succesiv viziteaza diferite masini unelte pentru a fi deservita
II-diferite masini unelte viziteaza succesiv piesa

A doua problema ce trebuie rezolvata este selectarea din multimea de suprafete ce pot fi
generate a uneia identice cu cea necesara pe piesa,acest lucru se face prin reglarea masinii
unelte.Reglarea masinii unelte consta in modificarea structurii masinii unelte pentru ca sa poata
fi generata o singura suprafata.Suprafetele generate se obtin prin prelucrarea mecanica soldate
cu fenomene mecano termice capabile sa provoace generarea suprafetelor cu devieri
dimensionale si de pozitie.

Concluzie: Pe o masina unealta operatia se realizeaza in trrei etape:

I-instalarea semifabricatului caruia I se confera o pozitie spatiala astfel incit viitoarele
suprafete pe piesa se include in multimele de suprafete ce pot fi generate
II-reglarea masinii unelte care consta in stabilirea pozitiei reciproce a organului de lucru astfel
incit sa fie generate suprafetele necesare,reglarea se face sau definind pozitia la finele ciclului
(masini clasice) sau definind
Aceasta faza are proprietatea memoriei,nu se pierde fiind valabila pentru o perioada de
timp,instalarea si prelucrarea mecanica sunt individuale pentru fiecare piesa
III-prelucrarea propriu zisa
Faza 2 (reglarea) are proprietatea memoriei,nu se pierde fiind valabila pt o perioada de timp.
Instalarea si prelucrarea mecanica sunt individuale.

23.09.11
Instalarea
Instalarea are 2 faze:
orientarea
fixarea (sau imobilizaarea,inghetarea)
Orientarea-reprezinta definirea unei pozitii spatiale univoc repetat.In Mecanica Teoretica se
stie ca un corp rigid are in caz general 6 grade de liberatate,adica are posibilitatea sa se
deplaseze pe trei directii reciproc perpendicular sis a se roteasca in jurul a trei axe reciproc
perpendicular.In acest sens orientarea nu este altceva decit eliminarea gradelor de libertate
pentru a define spatial pozitia corpului.Eliminarea gradelor de libertate se face cu ajutorul
notiunii legatura.Legatura este un fir absolute rigid articulate la capete astfel incit la
interactiunea cu corpul orientat sau cu planul de referinta exclude deplasare numai si numai pe
directia propriei axe.

Orietarea corpurilor de forma geometrica tipica

Fig.1

Legatura 2 impreuna cu legatura 1 formeaza un cadru absolute rigid perpendicular axei X si

imobilizat in raport cu axa X,adica legatura 2 exclude rotirea corpului in jurul axei X,si este
exclus A
Legatura 2 impreuna cu legatura 3 Formeaza un cadru rigid si este exclusa rotirea in jurul axei Z
care nu este altceva decit C.
O a 4-a legatura este inutila,fara efect.

Un plan poate fi imobilizat maximum de catre 3 legaturi.

Concluzie- un corp absolute rigid de forma prismatica este orientat definitive prin aplicarea a 6
legaturi conform schemei 3+2+1.Planul cel mai dezvoltat de regula elimina trei grade de
libertate, al doilea dupa suprafata elimina 2 grade,cel mai slab dezvoltat un grad de libertate.

Situationla nu cel mai dezvoltat plan elimina trei grade de libertate dar cel utilizat pentru a
elimina aceste grade de libertate da formula se respecta.

Concluzie- o suprafata plan ace apartine oricarui corp este capabila sa elimine sau trei grade de
libertate sau doua grade de libertate sau un grad in fuctie de situatie

30.09.11

Planul care elimina trei grade de libertate se numeste plan de baza cel care elimina doua grade
de libertate se numeste plan director sic el care elimina un plan ii zicem plan opritor.
Figura 2

Un corp cilindric lung se orienteaza conform schemei 4+1+1.Suprafata cilindrica lunga are
capacitatea de eliminare a 4 grade de libertate.Suprafata frontal a unui corp cilindric .O a doua
legatura pornita de la suprfata cilindrica pe plan nu poate fi aplicata din motivul ca nu I se
asigura rigiditatea.Un corp cilindric scurt este orientatat conform schemei de eliminare a
gradelor de libertate (2cilindru scurt+3suprafata plana+1opritor).Capacitatea unei suprafete
cilindrice scurte este egala cu 2.Intodeauna un cilindru lung constructive se face in forma de
doua cilindre scurte.

Orientarea unui corptrunchi de con lung

Fig
O suprfata conica la limita este constituita de o multime de suprafete cilindrice si frontale.Acest
fapt face ca cadrul rigid sa functionaeze nu numai pe directia axei perpendicular lui dar sip e
directia ce include acest plan,adica se produce excluderea deplasarii pe directia Z.In corp in
forma de trunchi de con lung este orientat conform schemei 5+1.5 trunchiu de con 1opritor.
Capacitatea de eliminare a gradelor de libertate a suprafetei conice lungie este de 5.

Orientarea unui corptrunchi de con scurt

Fig

Aplicarea legaturilor in acest fel adduce la instabilitate deoarece p/t a exclude deplasarile a si b sunt
necesare legaturi adaptabile 3,4,5 care fiecare dintre care nu exclude deplasarea pe Z dar formeaza
cadruri rigide perpendicular axelor in jurul carora se exclude deplasariele.Datorita instabilitatii.Daca se
pune problema orientari unui corp triunghi de con scurt atunci schema de orientare ar fi 3+2+13-
suprafata plana 2-suprafata conica scurta cu functie de cilindru scurt 1-opritor de la canalu de
pana.Exemplu classic de instalare pe con scurt este instalarea mandrinei,dar cu aplicarea legaturilor pe
suprafata plana in regim de ajustare inclusive in baza elemntelor de deformare.

Organele de masini,dispozitivele,sculele sunt obiecte special proiectate functional si pentru a fi

orientat.Arborii se orienteaza dupa schema 2+2,nu se orienteaza in jurul axei proprii,si se orienteaza
indifferent in limetele jocului axial in rulmenti,sau dupa schema 2+2+1 unul din rulmenti este radial-
frontal.Rulmentii sunt de regula ingusti si elimina numai cele doua grade de
libertate.Sculele(burghiile,frezele deget,tarozii,largitoarele,alezoarele)au cozi cilindrice si sunt orientate
conform schemei 4(cilindru lung)+1..indiferent in limitele contactului culacasu si absolute indifferent in
jurul axei de 360 grade.Aceleasi scule inafara de tarod cu cozi trunchi de con se orienteaza 5+1
indiferent.
Frezele disc se orienteaza 3(supafata plana lateral)+2 (suprafata cilindrica)+1 indiferent sau +1 canal de
pana.Frezele frontale 3+2+1.Elemntul purtator al alezoarelor se monteaza pe masina autocentrant-sa se
autocentreze.Brosele 4+1+1.Cutitul de strunjit pe masini universal 3+1 indiferent pe limitele de
fixare.indiferent de sageata sau de bunul simt.Pe masina de gaurit radial dispozitivu se 3+1+1+1
indiferent de limitele mesei.

07.10.11

Orientarea semifabricatelor

Spre deosebire de dispositive scule care au suprafete special pregatite pentru orientare la precizii inalte
pe semifabricate in stare initiala exista numai suprafete de forma geometrica imperfect care numai
aproximativ realizeaza orientarea cinform schemelor analizate.Se cere sa fie gasite combinatii de
suprafete pentru orientarea la inceput de prelucrare.Inceputul prelucrarii este orientat la crearea unor
suprafete cit de cit perfecte geometric pentru a servi in calitate de baze la orientarea pentru prelucrarile
ulterioare.Logic este sa fie gasite posibilitati de orientare pe suprafete neprelucrate si dintr-o singura
instalare sa se prelucreze piesa definitive.Se realizeaza acest lucru rare-ori in conditiile fabricarii
automatizate pe asa numitele dispositive satelit.Piesa fiind orientate si fixate in dispozitv odata parcurge
o serie de masini unelte fiind orientat si fixat dispozitivul impreuna cu piesa.Piesele traditionale din
constructia de masini in procesul prelucrarilor au suprafete cu diferita menire:
-orientare
-fixare(percep forta de fixare)
-suprafete prelucrate (ce se prelucreaza)
-suprafete ascunse de catre schema de orientare si fixare
-suprafete libere de orce obligatiuni

In acest sens constructia piesei finale si constructiile piesei in starile intermediare au suprafet: baza
constructive,baze tehnologice,baze de reglare
Bazele constructive sunt suprafete ,linii puncte de la care sunt reperate constructive alte suprafete
Bazele tehnologice sunt suprafete,linii,puncte de la care pornesc distantele formate pe masina unealta
Bazele tehnologice pot fi de contact (adica sunt formate prin contactul mechanic dintre semifabricat si
dispozitiv)pot fi baze tehnologice de reglare (care sunt suprafete,linii,puncte,pozitia carora este stabilita
prin prelucrare sau prin scanare,palpare(pipaire)).

Piese de tip corp

Gaurile central la arbori uneori bosaje cu gauri diametru 8-12mm la treapta 8,9 sunt baze tehnologice
artificial.

Orientarea dispozitivelor
Dispozitivele pt masinele de gaurit radiale se instaleaza pe o suprafata plana 3 grade de libertate,alte 3
sunt indiferente in limetele mesei masinii de gaurit radial.Se tine cont de comoditatea montarii
semifabricatelor si de prezenta uneori pe masa masinii unelte a citorva dispositive.Specificul acestor
dispositive consta in faptul ca prelucrarea se face cu burghiul sau alte scule prin bucse de ghidare.Pe
masini verticale de gaurit fara deplasarile mesei pe orizontala se cere orientarea dispozitivului fata de
masa prin eliminarea a 6 grade de libertate.Daca masina de gaurit vertical are posibilitate de deplasare a
mesei pe orizontala atunci dispozitivul se orienteaza pe talpa plana cu doua pene scurtein cancalul
mesei. Intr-un anumit loc se formeaza o suprafta conica,in arboreal principal se pune un obiect cu
suprafata conica,care se aduc in contac fizic astfel fiind definite pozitia dispozitivului si arborelui
principal.Aceasta situatie este caracteristica definirii punctuluii 0 ale masinilor unelte de gaurit cu
control numeric din prima generatie este valabila si p.t masinile de frezat.Pe masinile de frezat
dispozitivele se orienteaza pe talpa si doua pene scurte,dispozitivul avind posibilitatea sa fie pozitionat
in orce zona de-a lungul mesei.

21.10.11

Stabilirea succesiunii operatiilor

Numarul operatiilor sau fazelor tehnologice necesare realizarii pieselor este in strinsa dependenta cu
conditiile tehnico-functionale prescrise.Operatile tehnologice se grupeaza in :
-operatiii de degrosare
-operatii de finisare
-operatii de netezire
In cadrul unui process tehnologic se pot ivi situatii cind sunt necesare toate categoriile de operatii
mentionate mai sus.Numai o parte din ele sau nu sunt necesare piesa raminind cu suprafetele de la
semifabricate.Numarul variantelor unui proces tehnologic de prelucrare mecanica va fi cu atit mai mare
cu cit numarul de suprafete ale piesei este mai mare si cu cit sunt mai multe procedeie tehnologice care
pot fi aplicate.Un rol important in elaborarea procesului tehnologic il are si nivelul de concentrare a
operatiilor tehnologice .Stabilirea succesiunii acestor operatii se face in baza unor reguli principiale care
conduc la reducerea numarului variantelor tehnologice si la proiectarea unor variante optime dupa cum
urmeaza:
*cind piesa se realizeaza din mai multe operatii se recomanda ca la prima operatie sa se prelucreze
(suprafetele) care vor servi ca baze tehnologice pentru operatiile urmatoare.
*operatiile la care se pot depista defecte din semifabricate se recomanda sa se execute la inceputu
prelucrarii.
*daca baza de masurare nu coincide cu baza de asezare este ncesar ca in operatia urmatoare sa se
prelucreza baza de masurare.
*la inceput se realizeaza degrosarea si apoi finisarea suprafetelor.

*Daca in timpul prelucrarii piesei se modifica rigiditatea ei se recomanda ca la inceput sa se execute

operatiile care nu modifica prea mult rigiditatea sistemului.
*La piesele de revolutie se vor prelucra la inceput supraftele cilindrice si conice si apoi suprafetele
frontale
*In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se are in vederea ca ordinea operatiilor d
eprelucrare sa fie inversa gradului d eprecizie
*Executarea gaurilor ,canlelor de pana, canelulelor, filetelor se recomanda catre sfirsitul procesului
tehnologic in scopul evitarii deterioraii in timpul transportului
*Executarea tesiturilor se recomanda a fi executate dup ace sau facut toate fazele tehnologice
Se recomanda ca intre operatiile de degrosare si de finisare sa se lase un interval de timp pentru
inlaturarea eventualelor tensiuni aparute in procesul de semifabricare
*Se va allege o succesiune a operatiilor astfel incit sa se obtina timp de baza minim
*Este indicat sa se utilizeze cit mai putine baze tehnologice pentru a reduce numarul de
prinderi,desprinderi si a reduce erorile de pozitionare.
Cu aceste recomandari se apreciaza ca succesiune optima a operatiilor unui proces tehnologic bine
intocmit ar fi urmatoarea:
1.prelucrarea supaafetelor care vor fi bazate tehnologice
2.prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale
3.prelucrarea de finisare a suprafetelor principale
4.degrosarea si finisarea suprafetelor auxiliare
5.tratament termic (daca este necesar)
6.operatii de netezire a suprafetelor principale
7.executarea operatiilor conexe (cintariri,echilibrari_
8.control ethnic al calitatii

Dupa stabilirea succesiunilor si fazelor este necesar a se allege metoda prin care urmeaza a se realize
operatia sau faza,si apoi se determina numarul de operatii sau faze necesare realizarii piesei finite.
Alegerea metodei de prelucrare se face avind in vedere productivitatea masinii unelte,conditiile impuse
piesei,marimea coeficientului de precizie care trebuie realizat in urma prelucrarii suprafetelor.

28.10.11

Reglarea sistemului tehnologic

A regla inseamna a aduce sistemul tehnologic intr-o stare functionala capabila sa produca prelucrari de
precizie si calitate.A conduce inseamna a regla in timp real.Reglarea se bazeaza pe instalare si selectarea
din multimea de suprafete ce pot fi generate a uneia concrete.in mod obisnuit acest lucru se intimpla
prin aducerea muchiilor aschietoare ale sculelor intr-o pozitie definite din timp dupa care are loc
includerea miscarilor de generare

Reglarea statica
Reglarea poat fi pur-geometrica fara sa se tina cont de fenomenele fizico mecanice (termice,de uzare a
sculei,de deformare elastica sub actiunea fortelor de aschiere) si a doua metoda de reglare dinamica
prevede stabilirea faptului reglarii realizate in proces de aschiere cind fenomenele fizico mecanice se
manifesta activ.

Metode de reglare
1.Dupa aschii de proba (incercam sa stabbilim pozitia sculei astfel incit sa obtinem ceea ce ne dorim
initial).Metoda prevede o srie de prelucrari pe un mic sector de suprafata pina cind dimensiunea
masurata nu va fi aproape de limita cimpului de toleranta cu rezerva pentru cedare si uzare.Reglajul este
considerat facut,urmeaza prelucrarea unui numar de piese pina cind nu apare pericolul iesirii
dimensiunilor din cimpul de tolerant.Metoda este valabila pentru masini unelte universale cum sunt
strungurile,masinile de frezat,masini de gaurit.
avantaj-metoda dinamica
dezavantaj-anevoioasa si consuma mult timp,se cere experienta operatorului care vrea sa ajunga la
una din limetele cimpului de tolerant.
2.dupa reglarea pieselor prelucrate anterior prevede selectarea unei piese prelucrate anterior,instalarea
ei pe masina unealta si aducerea muchiilor aschietoare a sculei in contact cu suprafata,piesa este
indepartata, pozitia sculei este memorizata dupa cadran,cu ajutorul opritoarelor sau mai complex in
forma de program cu comanda numerica urmeaza prelucrarea unei serii de iese .
avantaj-rapiditate
dezavantaj-mai greu se realizeaza pentru sitatii cu doua si mai multe scule,preciziei joase datorita
problei legate de stabilirea momentului contactului,suprafata prelucrata are neregularitati si contactul
poate sa se realizeze pe virful neregularitatii sau interspatiu regularitatii astfel incit doua reglarii
successive se vor deosebi cu cca Rz.

Reglarea dupa etalon

Etalonul este aceeasi piesa prelucrata anterior insa are dimensiunea suprafetelor executate la una din
limitele cimpurilor de tolerant,iar rugozitatea este foarte mica pentru a diminua efectul Rz.
avantajele-rapiditate,stabilitate
dezavantaj-greu de stabilit momentul contactului,greu se produce retragerea sculelor fiind pericol de
deteriorare muchei aschietoare a sculei

Reglarea dupa sablon

Sablonul este acelas etalon insa realizat sub forma de placuta astfel incit o rotire a lui la 5,7
realizeaza iesirea din contact cu sculele.

Reglarea dupa puncte de reper materializate

Daca piesele prelucrate anterior,etaloane ,sabloane sunt obiecte prelucrate dupa care se produc
piesele atunci reperele se formeaza pe dispositive.Doua variante clasice:
-reglarea dupa spion (placa de 45 mm)
-reglarea dupa bucsa de ghidare

Pe masini cu control numeric reglarea trebuie sa corespunda programului de prelucrare in sensul

coordonarii sistemului de coordonate real cu cel al programului.Cu miscari intermitente se adduce un
element cu suprafta conica montat pe arborele principal se aduce in contact cu arborele ..Pe centre
de prelucrare se practica utilizarea scculelor reglate dimensional inafara masinii unelte astfel incite ele
devin interschimbabile.pe centre de prelucrare cu cu sisteme de control dimensional pot fi asigurate
coordonari reciproce intre piesa si scula fiinde determinata prin scanare pozitia piesei si tot prin scanare
pozitia si dimensiunile sculelor.

Precizia de prelucrare
Precizia de prelucrare este precizia sau masura in care este reprodus un etalon.Desenul de executie al
unei piese nu este altceva decit un sistem de etaloane,forma,dimensiune,cimp de toleranta,rugozitate,
proprietati fizico-mecanice ale stratului superficial.Unele etaloane sunt limitate din ambele parti altele
numai dintr-o parte.Conditiile de prelucrare de instalare si de reglare sunt variate si irepetabile.Se
instaleaza de fiecare data alt semifabricat cu aceeasi forma geometrica la general si cu dimensiuni in
limetele cimpului de toleranta astfel incit toata masa materiala isi stabileste pozitia in raport cu bazele
tehnlogice.Reglarea este si ea irepetabila deoarece de fiecare data se face cu alte scule,alte dispozitive
alte scule de masurat de alti operatori,in alte conditii termice.
Conditiile de prelucrare si ele sunt variabile deoarece aceasi prelucrare poate fi facuta pe o masina sau
alta,cu o scula sau alta,pe un material sau altul,in rezultatul procesului de prelucrare
instalare,prelucrarea va fi variabila in sens ca de la piesa la piesa dimensiunile vor avea o imprasitere
care trebuie sa se incadreze in limetele cimpului de toleranta,La comparare impratierilor cu cimpul de
toleranta se stabileste faptul obtinerii valorii dimensiunii in limitele cimpului si orce imprastiere reflecta
o precizie asigurata indiferent de valoare imprastierii,daca se compara imprastierele intre ele se poate
afirma ca metodele si pozitiile imprastierilor sunt de precizie mai inalta sau joasa.

Precizia de prelucrare poate fi: economoca si tehnica

precizie de prelucrre economica
este precizia care poate fi asigurata pe masini unelte uzuale cu scule de uz curent de catre operatori de
calificare normala in conditiile unei productivitati ce permite livrarea la timp in conditiile unui pret de
cost scazut cit e de posibil in timp reglementat in conditii termice legate de anotimp
precizia de prelucrare tehnica
se realizeaza pe masini unelte de cea mai inlata precizie special deservite aduse la starea de termostat
cu scule special pregatite si selectate de operatori de cea mai inalta calificare in conditiile cind
productivitatea,pretul de cost,timpul de cost nu sunt limitate.........
Precizia de prelucrare economica si tehnica se deosebesc de la tara la tara,de la ramura la ramura,de la
intreprindere la intreprindere

11.11.11

Probleme la seminar
=400,1 mm
=0,01
n=9

Dimensiunea efectiva de reglare: Lref=Lmin+a+30*(1+1/)

Lref=39,9+0+3*0.01*(1+1/)=39,94
Lmin-dimensiunea minima a suprafetelor prelucrate
a-erorile sistematice constantice
-abaterea medie patratica
n-numarul de piese dintr-un lot

Metode de asigurare a preciziei

Exista 3 metode de asigurare a preciziei:

1.individuala
2.Automata
3.mixta (individual-automata)

Metoda individual a prevede responsabilitatea muncitorului care prin prelucrari si masurari succesive
aduce dimensiunea respectiva in cimpul de toleranta specificat.O alta suprafata o alta dimensiune,
procedura se repeta,o alta piesa iarasi de la inceput.

Metoda automata prevede reglarea masinii unelte la dimensiuni de reglare pentru fiecare suprafata
inainte de prelucrarea lotului de piese sau executarea reglarii in timpul prelucrarii piesei.In orce caz
calitatea acestui reglaj este verificat prin prelucrare primei piese numite de proba,aici se admit si
rebuturi ,iar in continuare prin verificari,masurari repetate situatia este monitorizata statistic.

Metoda mixta prevede prelucrari de degrosare semifinisare bazate pe reglari in prealabil,iar unainte de
finisare si prelucrarea fina se fac masurari de catre operator sau de catre sistemul de masurare a masinii
unelte si se ea decizie referitor de dimensiunea straturlui de eliminat pentru a ajunge in cimpul de
toleranta final.

Din metodele automate de asigurare a preciziei face parte metoda controlului activ de ex.rectificarea
suprafetelor cilindrice cu avans radial,cu masurarea in timpul prelucrarii.

Comanda adaptiva este si ea o varianta ametodei de asigurare a preciziei in regim automat.Consta sau
prevede monitorizarea potitiei muchiei aschietoare pe parcursul cursei de lucru astfel incit sa existe un
(fit bak-legatura inversa) in baza careia sa se formeze o dimensiune in limitele cimpului de toleranta.
Se utilizeaza fit bak format in baza variatei fortei de aschiere,temperaturii de aschiere,momentului de
aschiere,emisie acustica ect.

Surse si categorii de erori

Sursele de erori se manifesta prin abateri geometrice de pozitie,de dimensiune astfel:

1.imperfictiunea geometrica si cinematica a
1.1.masinii unelte
1.2.dispozitivului port scula
1.3.dispozitivului de instalare a semifabricatului
1.4.sculei
1.5.semifabricatul

2.Imperfectiunea instalarii a elementelor sistemului tehnologic si imperfectiunea reglarii cu consecinte

de ordin geometric,abateri geometrice a cui:
2.6.a dispozitivului port-scula pe masina unealta
2.7.a dispozitivului semifabricat pe masina unealta
2.8.a sculei pe dispozitivul sau
2.9.a semifabricatului pe dispozitiv
2.10.a reglarii sculei fata de semifabricat

In procesul functionarii se manifesta prin actiune asupra elementelor sistemului tehnologic forte de
aschiere,forte de inertie etc,deformindule elastic astfel imperfectiunea geometrica si cinematica a lor
este mai aprofundata astfel ca sursa de erori pot fi mentionate deplasarile reciproce ale muchiei
aschietoare fata de semifabricat rezultate din deformarile elastice ale:
3.11.masinii unelte
3.12.dispozitiv port-scula
3.13.dispozitiv por-semifabricat
3.14.semifabricat
3.15.scula

In procesul functionarii sistemului tehnologic se mainifesta fenomene termice de la aschiere,frecare,

natura,in rezultat elementele sistemului tehnologic se deformeaza elasto-termic modificind pozitia
muchiei aschietoare fata de semifabricat,astfel avem surse de erori provocate de deformarea elasto-
termica:
4.16. masinii unelte
4.17. dispozitivului port-scula
4.18. dispozitiv por-semifabricat
4.19. semifabricat
4.20. scula
Fucntionarea elemntelor tehnologic este soldata cu uzura fara comentarii astfel pot fi data inca surse
de erori:
5.21. masinii unelte
5.22. dispozitivului port-scula
5.23. dispozitiv por-semifabricat
5.24. semifabricat
5.25. scula

Aceasta enumerare permite sa fie subliniata fenomenologia complexa geometrica,mecanica,termica de

uzare a erorilor la prelucrare .

Repartitii

Conditiile de functionare ale elemtelor sistemului tehnologic sunt variabile in timp astfel incit dupa
prelucrarea unui lot de piese se constata o serie de dimensiuni reprtizate dupa o anumita lege.
Dimensiunile pieselor din lot sunt diferite si formeaza un diapazon de variatie

Lmax-Lmin,
acest diapazon se imparte in n-intervale = piese din lot.Pentru corectitudine numarul pieselor

n=

trebuie sa fie nu mai mic de>100.daca dimensiunea individuala a unei piese nimereste in unul din n de
diapazoane i se atribuie valoarea medie a dimensiunii diapazonului.In rezultat se constata o
repetabilitate a dimensiunilor cu intensitate maxima in zona centrala tot mai mici spre periferie.Aceasta
repartitie experimentala reprezinta diferite surse de erori si diferite moduri de manifestare a erorilor.

Unele erori se manifesta sistematic de la piesa la piesa din lot purtind numele de erori
sistematice.Pentru ele sunt cunoscute sursele,sunt cunoscute mecanismele de manifestare,legile de
manifestare astfel incit pot fi determinate cantitativ .
ex.o imperfectiune a masinii inelte

18.11.11

Utilizarea imprastierii utilizate experimental ofera posibilitatea de a stabili precizia de prelucrare insa
urmarea acestei cai este prea costisitoare se cere acumularea acestei informatii ordonantarea lor si
utilizarea in continuare de multa lume ar fi bine sa se gaseasca un model matematic simplu mono-
dimensional p/u aprecierea preciziei.Sa constatat ca foarte bine inlocuieste repartitia exeprimentala,
repartitia nominala Gauss ramine de stabilit in limetele deoarece legea repartitiei normale este valabila
intre + .
Dimensiunea medie a imprastierii:

=

( )
=

= =
Abaterea medie patratica

( )
=

Legea repartitiei normale:

( )

=
=

Daca se ia intervalele +,- 3 atunci sub umbrela se va regasi 99,73% din toata suprafata din curba
GAUSS astfel este definita precizia cu care repartitia GAUSS inlocuieste repartitia experimentala riscul de
a face concluzii gresite este 0,27 %.

0,4
= 0; = = =

0,4 0,25
= ; = = =
1,6
, ,
= 2 ; = =
7,3 ,

In practica se lucreaza cu loturi operationale care sunt determinate da posibilitatile prelucrarilor in

limetele unui reglaj,alt reglaj alta situatie astfel se manifesta erorile sistematice constante ele provin din
reglaje,de la scule predimensionate,de la masinile unelte geometric inperfecte etc. Pe parcursul
prelucrarii lotului informational sculele se uzeaza,se incalzesc,se incalzesc si masinile unelte astfel se
manifesta erori sistematice variabile, exista si erori aliatoare pentru care daca chiar se cunosc cauzele nu
se cunosc mecanismele fizice cuantificate.Daca in limitele manifestarii erorilor sistematice se
prelucreaza mai multe piese atunci in suma se otine asa repartitie:

Cumularea rezultatelor prelucrarii mai multor loturi,de regula aduce la o repartitie normala GAUSS ce
reprezinta nu numai factorul aliator de repartizare normala dar si factorii sistematici.
La manifestarea erorilor sistematice cum este uzura repartitia rezultanta reprezinta o repartitie GAUSS
intensiva.

Repartitia mediilor

Daca se considera o repartitie normala GAUSS pentru un lot de piese atunci se manifesta tot o
repartitie normala GAUSS pentru mediile calculate din 2,3,4 si asa mai departe piesele prelucrate tot se
va supune legei lui Gauss,si abaterile medii patratice va fi mai decit abaterea medie patratica.

=

Acest fapt poate fi folosit atunci cind se pareciaza domeniul de variatie a posibilitatiolor reparartitii. La
prelucrarea celei de a doua piesa domeniul de repartitie viitor se reduce.La a doua piesa prelucrata se
determina media si-n baza repartitiei medii domeniului viitor se rotugeste piesa la 4.5.

Analiza preciziei prin metoda statistica

Exista doua scopuri:

1)In conditiile sarcinilor mari sa se determine % de rebut recuperabil % de rebut irecuperabil adica
cheltuielile suplimentare pentru a lichida neconformitatile si pierderile;
2)In conditiile contemporane cu serii mici si mijlocii pentru monitorizarea si corectii operative


=

2
3 3 1 3 1
20 = 2 0 = | = ; = | = 2 0 22 =
2 2
1 3
2 2
2 0

3
1
= 2
0 0 2
 3 3
= 2 0 0 . = 2 0 0 .

Erori produse la instalarea semifabricatului

Instalarea are 2 faze:

1)Orientarea
2)Fixarea ambele sunt responsabile de aparitia erorilor

Eroarea de fixare fizico-tehnica se manifesta prin fenomene de deformare elastica neuniforma a

dispozitivului si fenomenul de deplasare ca un intreg a semifabricatului ca rezultat acestei
neregiditati.erorile legate de fixare sunt prelucrate experimental depind de dimensiunile piesei, de
rugozitatea pieselor de contact de precizia lor.

25.11.11

Eroare de orientare apare datorita faptului ca in unul si acelas dispozitiv succesiv se monteaza o serie
de piese semifabricate care au dimensiuni diferite.In conditiile unei reglari anticipate a sistemului
tehnologic aceasta varietate de dimensionala a pieselor din semifabricate poate sa provoace erori de
prelucrare.

Nota:practicam o analiza monofactoriala adica ne intereseaza influienta unui singur factor, iar ceilalti
factori au influienta nula altfel spus precizia provenita de la alti factori este absoluta fara erori.

In situatia descrisa baza tehnologica de contact este in contact cu dispozitivul dar baza constructiva de
masurade de unde este h are o pozitie variabila.Se vede ca piesele obtinute vor avea dimensiunile h in
limitele h max si h min,si aceasta variatie a dimensiunei h este si variatia pozitiei bazei constructive de
masurare.

Concluzie... Astfel la prelucraridin cauza variatiei dimensionale a pieselor semifabricat apare o eroare
de orientare numeric egala cu variatia pozitiilor limita a bazei constructive de masurare.
In termenii lanturilor dimensionali eroare de orientare este diferenta dintre toleranta cotei
constructive precizia careia trebuie asigurata si cotei tehnologice prin intermediul cauruia
aceasta precizie trebuie asigurata.
fig

La determinarea erorilor de orientare se va tine cont de urmatoarele:

-schema de orientare
-pentru fiecare dimensiune va fi eroare proprie

2.12.11

Erori produse de impreciziile elementelor sistemului tehnologic

Masina unealta,dispozitivele ,sculele nu sunt geometric perfecte si nu au o cinematica perfecta astfel

incit miscarile de generare a suprafetelor sunt realizate cu abateri de la geometria perfecta in consecinta
pe piesa sunt generate suprafete cu abateri atit dimensionale cit si a formei.Aceste abateri numite si
erori se repeta de la piesa la piesa in regim sistematic astfel caracterul erorilor provocate din cauza
enuntata mai sus este sistematica.
exemple:mandrina autocentranta care auto-centreaza excentric [suprafata cilindrica]

Fig

Exemplele analizata arata ca practic tot timpul elementele sistemului tehnologic provoaca erori
sistematice ca valoare,iar ca directie aliatoare.Una si aceeasi piesa poate fi prelucrata pe parcursul uneii
perioade de timp pe citeva masini unelte utilizind citeva dispozitive din dotare si tot timpul cu alte
scule,astfel erorile provocate de imprecizia sistemului tehnologic obtin un caracter aliator [Intimplator].
Erorile sunt sistematice ,dar se repeta in citeva limite.Masinile unelte sunt normate dupa precizie la
trecerea de la o clasa de precizie la o urmatoarea superioara are loc micsorarea de doua ori a erorii de
pozitionare.

Erori provocate de uzura sistemului tehnologic

In procesul functionarii elementele sistemului tehnologic se uzeaza pe suprafetele de contact cu

frecarea de alunecare sau rostogolire astfel incit se produce degradarea geometrica si cinimatica cu
impact negativ asupra erorilor care vor fi in crestere permanenta.Erorile provocate de uzare sunt
sistematice si spre deosebire de cele precedente sunt sistematice variabile.Uzarea are loc in
conformitate cu anumite legi ce provin din caracteristica contactului dintre corpuri solide cu anumite
rugozitati initiale ,duritati ect..La prima faza cind contactu se face pe neregularitatile initiale uzura este
relativ intensa,faza se mai numeste rodare pentru ca pornind de la momentul stabilirii unei geometrii
optimale de contact sa se realizeze faza de uzare normala,cea mai lunga faza incepind cu cel mai lung
moment in stratul superficial se acumuleaza energie capabila sa schimbe conditiile de frecare si se
incepe faza de uzare critica,catastrofica.

Uzarea masinii unelte se produce timp de ani,uzarea dispozitivelor timp de luni,sculele timp de
minute.In acest sens erorile provocate de uzarea sculei au caracter sistematic si variabil pentru lotul
prelucrat,pentru scule...uzarea dispozitivului si a masinii unelte provoaca erori sistematice
constante,raportate la un lot de prelucrare.

Erori produse de incalzirea sistemului tehnologic

In procesul functionarii elementele sistemului tehnologic se incalzesc se delata termic si geometria si

cinematica devine imperfecta,acest fapt provoaca aparitia unor erori printrun mecanism de dilatare
termica neuniform in timp in primul rind:masina unealta se incalzeste datorita frecarii de alunecare sau
de rostogolire in mecanisme si datorita fluxului termic provenidnd din prelucrare.Scula se incalzeste de
la fluxul termic provenit din prelucrare.In toate cazurile fenomenle termice se manifesta prin cresterea
temperaturii si respectiv a dilatarii termice sau elasto termice,initial rapida apoi mai incet pina la
stabilirea echilibrului termic.

Masinile unelte in functionare ajung la echilibru termic in circa 29 min.. si pentru a avea erori de
prelucrare constante care pot fi eliminate in cazurile lucrarilor de precizie se lucreaza numai dupa
atingerea echilibrului termic sau in camere cu temperatura constanta,termostat. Sculele se incalzesc
rapid dar pot fi situatii cind nu se ajunge chir dupa prima piesa la echilibrul dorit. Erorile provocate de
deformatiile elasto termice au caracter sistematic,initial sunt variabile apoi devin constante.
 Metode de diminuare a erorilor elasto-termice:
I.crearea structurilor de masini unelte termo-compensatoare care consta in determinarea deplasarii
elasto-termice si activizarea unuia care face o deplasare in directia opusa in aceeasi masura.Structurile
repsective erau compensate astfel incit compensarea sa se faca in marimi cit mai mici.In varianta
termosimetrica urmeaza sa fie cumulate in zona de simetrie fenomenul de dilatare cu efect 0 . Si prima
varianta si a doua varianta nu sau soldat cu succes deoarece sa gasit alta solutie masina termostat prin
care o statie incalzire racire pompeaza prin arborele principal si alte elemente a nodului,prin
suruburi,prin ghidaje,prin scule,prin lichid de incalzire racire,mantinindu-se in principal in organele de
lucru responsabile de precizie o temperatura constanta.Cu citeva zeci de minute la inceputu lucrului
statiile de pompare a lichidului sunt pornite si se aduce arborele principal la temperaturile necesare de
lucru.

09.12.11

Erori produse de actiunea fortelor in sistemul tehnologic

In sistemul tehnologic actioneaza forte-de aschiere,dinamice-de inertie.In rezultatul actiunii acestor

forte elementele sistemului tehnologic,masina-unealta,dispozitivele,sculele se deformeaza elastic fiind
corpuri sau structuri solide deformabile.In sensul preciziei este important sa fie determinat deplasarea
reciproca a muchiei aschietoare pe sculasi a semifabricatului in punctul unde are loc generarea
suprafetei pe directia normala ei,suprafetei.Vom utiliza notiunea de rigiditate care nu este altceva decit
capacitatea obiectelor solide sa se opuna actiunii fortelor fara a se deforma,evident ca este necesara o
masura cantitativa care poarta denumirea de coeficient de rigiditate.

=
= _coeficient de rigiditate

la rasucire

= = _caracteristica geometrica a sectiunii trasversale


la incovoiere

= + +

+ +

Daca in locul unde se genereaza suprafata actioneaza o forta Py care actioneaza normal pe suprafata.

In cazul prelucrarilor prin aschiere se considera deplasarea in locul unde actioneaza forta egala cu
raportul dintre forta si rigitate.Ceea ce am scris este adevarat in aceeasi masura atit pentru semifabricat
care se deformeaza sub actiunea fortei Py cit si pentru restul sistemului tehnologic,masina-unealta,
dispozitive,scule.Apare necesitatea de definire a notiunii de coeficient de rigiditate pentru masina-
unealta ,scula si dispozitive,notiune care de regula este atribuita masinii-unelte.Se constata ca
rigiditatea masinii unelte nu este rezultatul deformarii elastice nu numai a elementelor masinilor unelte
dar si a deformarilor in contact care sunt pe masura exploatarii in crestere pina la ajung sa ramina
remanente.La solicitarea cu forte dispar jocurile dintre piese.Fenomenele de contact se realizeaza la
nivel de rugozitati,la nivel de localizari,astfel incit influienta acestor jocuri asupra rigiditatii este cea mai
mare.In continuare se va tine cont de coeficientul de rigiditate al masinii unelte,coeficientul de rigiditate
al semifabricatului fiind foarte divers,diverse fiind si piese prelucrate.Dezvoltarea masinilor unelte a
mers pe calea sporirii considerabile a rigiditatilor in raport cu masinile-unelte clasice de zeci de ori.
Pentru a determina coeficientii de rigiditate a structurilor complexe se introduce notiunea de cedare
elastica marimea inversa a coeficientului de rigiditate.

Eroare de reglare

Se produce in rezultatul procedurii de aducere sistemul tehnologic in starea de lucru.Valoarea acestor

erori depinde de metoda reglarii,de instrumentele utilizate si de calificarea reglorului.Erorile de reglare
au mai multe componenete determinate de metoda,in caz general sunt structurate eroarea de reglare
provenita din precizia mecanismelor de realizare a reglarii structurate: eroarea sculelor de masurare,
eroarea masurarii.La reglare se stabileste pozitia muchiei aschietoare in limitele cimpului de tolerante
prin calculele adimensiunii nominale de reglare nominala este egala cu dimensiunea medie in cimpul de
toleranta ,lus-minus corectiile egale cu rugozitatea si a treia este jocul rulmentului in arborele principal

1
Toleranta dimensiunii de reglare se in limele = ( )
pentru degrosari 4
pentru finisari

=

Prin aceasta metoda sunt calculate dimensiunile de executie ale etaloanelor,sabloanelor,placilor de
copiat,a coordonatelor punctelor de reper pentru coordonare.

Dispersia Totala

Am constatat existenta mai multor erori care cumulindu-se dau in consecinta o dispersie generalizata.
Fiecare dintre erorile componente se manifesta dupa o anumita lege a repartitiei.Dispersia totala in
forma de eroare totala pentru suprafetele cilindrice se calculeaza dupa formula :

=
unde .Adica toate erorile sunt grupate si
incadrate in toate 3.Calculele arata ca legile repartitiei influienteaza aceasta suma:

= + +

Se constata ca daca calculul se face dupa formula = , rezultatul este acceptabil.

 16.12.11

Succesiuni de faze tehnologice

Sarcina tehnologului consta in stabilirea modalitatilor de a transforma semifabricatul in piesa,altfel spus

de a transforma elementele semifabricatului,suprafete,legaturi dintre suprafete,[dimensionale de
pozitie] in elementele piesei,suprafete,legaturi dintre suprafete.

Aceasta transformare la etapa de proiectare a tehologiei este transformarea informatie tinindu-se cont
de fenomenel fizice ce au loc.Semifabricatul la intrare,piesele la iesire nu sunt altceva decit o multimi de
parametrii,proprietati.Aceasta transformare se face in baza anumitor criterii sau in baza depasirii
anumitor diferente:
-precizia dimensionala pe semifabricat_pe piesa
-precizia formei suprafetelor_pe semifabricat,pe piesa
-precizia pozitiei reciproce_ pe semifabricat,pe piesa
-rugozitatea suprafetei_ pe semifabricat,pe piesa
-proprietatile fizico-mecanice a stratului superficial- pe semifabricat,pe piesa

Se constata ca metodele de turnare,matritare,prelucrarea mecanica cunoscute nu pot sa asigure

aceasta depasire a diferentelor dintr-un singur pas,fiecare metoda de prelucrare mecanica poate fi
aplicata numai daca conditiile initiale,3precizii,rugositatea si proprietatile stratului superficial sunt la
anumite valori si pornind de aici sunt capabile sa le imbunatateasca cu o anumita,limitata variatie.Astfel
se cere o anumita succesiune de faze tehnologice capabile sa aduca la rezultatul final,si de fiecare data
trebuie sa fie verificata si asigurata posibilitatea aplicarii metodei si apreciata capacitatatea de avansare.
Succesiunile de faze tehnologice se stabilesc dupa un criteriu:

Succesiunile de faze tehnologice sunt stabilite pentru diferite metode de prelucrare astfel multimea
variantelor este extrem de mare,conditii de realizare a metodelor de prelucrare sunt foarte
diverse,diversitatea aceasta poate fi gasita in indrumare.La general este practicata divizarea fazelor
tehnologice in: degrosare,simi-finisare,finisare,fina.Orientativ pornind de la semifabricatu la treapta de
precizie IT16 degrosarea te duce la 13,semifinisarea in jurl lui 10,finisarea la 8,fina 7-6.
Daca semifabricatul este executat nu la treapta de precizie 16 a semifabricatului se creaza posibilitatea
eliminarii fazei de degrosare.
Daca nu se cere precizia maxima se creeaza posibilitatatea de a elimina fazele finale,fina,finisare,semi-
finisare.Pentru a aprecia capacitatile de avansare la prelucrari se foloseste asa numitul coeficient de
precizare.Luat ca raportul dintre toleranta initiala a dimensiunii la toleranta urmatoare:
1 2 3
= 1 12 23 34 = =
1 2 3 4 4
In acelas fel se definesc coeficientii de precizare pentru precizia formei.Metodele de prelucrare sunt si
ele definite prin coeficienti de precizare.
Daca pe desenul de executie nu sunt date cerinte tehnice referitor la precizia formei,precizia pozitiei
reciproce atunci succesiunea de faze tehnologice este determinata de precizia deimensionala ,celelalte
doua precizii fiind considerate subordonate,dependente.Conform normelor in acest caz abaterile de
forma si de precizie reciproca se inscriu in limite 04,07 din cimpul de toleranta.Fiecare metoda de
prelucrare mecanica in parametrii uzuali,care se aplica asigura asa numita rugozitate economica. Daca
rugozitatea executata pe desenul de executie corespunde celei economice atunci succesiunea de faze
tehnologice este cea determinata pornind de la precizia dimensionala,daca insa rugozitatea este mai
mica decit cea economica sau se impune faza tehnologica suplimentara pentru aceasta sau se impune o
restrictie fata de avans oricum este pierdere.
Dar daca rugozitatea este mai mae decit cea economica blamam constructoru care a scris asa ceva.

Legea copierii erorilor

Odata ce metodele de prelucrare sunt caracterizate de coeficienti de precizare si aceasta precizare are
anumite limite se poate de afirmat ca in procesul oricarei prelucrari erorile nu dispar ci sunt copiate in
marime cu mult mai mica
ex.strungirea de degrosare este capabila sa micsoreze cimpul de toleranta de 20 de ori cu un coeficient
de precizare 005. Semifinisarea,finisarea aduce o micsorare inca de 10 ori.
Legea copierii erorilor

Adaosuri de prelucrare

Adaosul de prelucrare este un strat de material prevazut in mod special pe suprafata semifabricatului
pentru a fi inlaturat in scopul sporirii preciziei,fara prelucrare precizia nu creste.Din aceasta definitie
reiese ca adaosul de prelucrare trebuie sa fie suficient si necesar,adica daca este insuficient mai mic
decit trebuie nu se va asigura precizia.Exista si o valoare maxima a adaosului de la care nu se mai
respecta conditiile de aplicabilitate a metodei de prelucrare.Odata ce exista mai multe metode,faze
tehnologice de prelucrare pentru fiecare din ele exista adaos partial de aici vom avea si adaos
total.Adosul total nominal fiind suma adaosurilor partiale.Adaosurile de prelucrare sunt pentru
degrosari,semifinisari,finisari si prelucrari fine tot mai mici,dar exista metode de prelucrare pentru care
este prevazut adaosul necesar.

Metodele de determinare a adaosurilor

Din tabele-metoda statistico-experimentala,din calcule metoda-analitica
Metoda statistico-experimentala tine cont de experienta acumulata la stabilirea marimilor adaosurilor
de prelucrare tinindu-se cont de :
-tinem cont de gabaritele piesei
-metoda de obtinere a semifabricatelor
submetode
turnare,matritare,materialu.
Variante de precizie de la-pina la sunt extrem de multe de aceea adaosul de prelucrare se va stabili
reiesind din precizia initiala de pe semifabricat caracteristica metodei-precizia maxima IT6 la prelucrarea
mecanica,astfel in toate cazurile adosul de prelucrare luat din tabel va fi mai mare.