10

TENDINTE
PROCESELOR INDUSTRIALE

Sistemele de conducere a proceselor industriale au o structur ierarhizat , sistemele

numerice de prelucrare a informa iei (unit i de prelucrare distribuite (DPU), automate
programabile (PLC), sisteme SCADA, regulatoare numerice, calculatoare de proces, etc.)
preiau majoritatea func iilor de conducere.
Evolutiile in domeniul microelectronicii, aparitia microprocesoarelor, perfectionarea si
producerea pe scara larga a acestora concomitent cu scaderea preturilor a condus la crearea
unor noi generatii de echipamente de automatizare caracterizate de:

utilizarea tehnicii de transmisie seriala a informatiilor in detrimentul

celei clasice prin legaturi paralele;

flexibilitate mare

facilitati deosebite privind dimensionarea, proiectarea, prelucrarea si

stocarea datelor, permitand activitati paralele proiectare-executie si
reducerea considerabila a timpului de punere in functiune;

tehnologii avansate de realizare a camerelor de comanda;

facilitati de diagnoza si mentenanta;

utilizarea de componente hardware si software standard.

DCS Distributed Control Systems

Sistemele distribuite de conducere permit actiuni de reabilitare a instalatiilor de
automatizare cu inlocuire partiala sau totala a instalatiei de automatizare existente. DCS
reprezinta un ansamblu de subsisteme integrate intr-o conceptie unitara si capabila sa
furnizeze toate functiile cerute de automatizarea proceselor, respectiv achizitie si procesare
date, supraveghere, comanda, reglare, protectie.
Principalele componente ale sistemului sunt:
1 FE (Field Equipment)– Echipamente si aparate locale (traductoare, elemente de
executie, etc.) care asigura transformarea parametrilor tehnologici in informatii preluate
de sistemul de conducere, sau intervin in proces executand comenzi primite de la
sistemul de conducere.

1
 OS ES DS

CS

AS

FE PROCES

Structura generala a unui sistem distribuit de conducere

2 AS (Automation System) –Sistemul de automatizare asigura interfata cu procesul si

procesarea informatiilor in vederea realizarii functiilor operative cum ar fi reglare,
comanda, protectie si supraveghere. Se pot organiza sisteme de automatizare separat
pentru fiecare functie in parte sau pentru parti de instalatii tehnologice in functie de
dimensiunea obiectivului. In structura sistemului de automatizare se pot intalni de
asemenea automate programabile (PLC) si sisteme de automatizare conventionale,
ambele putand furniza sau utiliza date din sistem. Conexiunea dintre echipamentele
sistemului de automatizare se realizeaza prin magistralele de date locale.
3 ES (Engineering Station)– Prin statia de proiectare/configurare se realizeaza
proiectarea si configurarea modulelor sistemului de automatizare, configurarea
functiilor la nivelul statiei de operare precum si configurarea si testarea sistemului la
punerea in functiune.
4 OS (Operator Staion)– Statia de operare – furnizeaza operatorului toate informatiile
necesare din proces cum ar fi: scheme sinoptice, curbe de variatie a marimilor din
proces, monitorizarea alarmelor si evenimentelor, etc, acestea permitand operatorului sa
aiba o imagine cat mai completa asupra procesului. Fiecare statie se poate configura
astfel incat sa permita acces limitat sau integral la orice regiune din proces.
5 DS (Diagnose System)- Sistem de diagnoza. Asigura partea de diagnoza si mentenanta
pentru sistemul de automatizare, calcule de eficienta a instalatiei tehnologice.
6 CS (Communication System)– Sistem de comunicatie care asigura transmiterea
informatiilor intre sistemele de automatizare, proiectare, diagnoza si operare. Sistemul
utilizeaza protocoale de comunicatie standard cum ar fi TCP/IP, care realizeaza
transferul de date in conditii de mare securitate, cu algoritmi sofisticati de diagnoza si
controlul erorilor.

2
SCADA Supervisory Control and Data Acquisition
Componen a i emelo SCADA
Sistemele SCADA sunt alc tuite din diferite componente conectate între ele:
Componente de măsurare, ac ionare şi automatizare

măsurare
componentele de măsurare pot fi instrumente de m sur cu ieşire
digital sau analogic (conectate la o unitate de conversie analog-
digital ). Valoarea digital a m sur torii se preia de catre unit ile
terminale de prelucrare (RTU = remote terminal unit), care
evalueaz rezultatul m sur torii, ini iaz efectuarea unor comenzi
şi comunic rezultatele m sur torii c tre sistemul central de
prelucrare.

ac ionare şi automatizare
componentele de ac ionare şi automatizare sunt conectate la RTU
sau la PLC care pe baza comenzilor sosite de la sistemul central de
prelucrare comand efectuarea unor opera ii.
Componente hardware

calculatoare, imprimante, monitoare, module inteligente de

conducere a proceselor, module de comand cu logic programat ,
unit i de stocare, etc.

ofer suportul de prelucrare, stocare, introducere, afişare sau

imprimare a datelor;

Din considerente de siguran se obişnuieşte folosirea unor elemente

redundante pentru a preveni pierderea datelor sau întreruperea
func ion rii.

Componente software

sisteme de operare, sisteme de achizi ie a datelor, sisteme de

gestionare a bazelor de date, programe de simulare, programe de
comunica ii, programe de arhivare/restaurare a datelor. Aceste
sisteme ofer suport pentru prelucrare (sisteme de operare, medii de
rulare a programelor şi de dezvoltare), asigur mijloace de urm rire,
vizualizare şi prelucrare a datelor. Pe baza unor prelucr ri anumite

3
 componente/module pot ini ia diferite opera ii (comanda unor
elemente de ac ionare şi automatizare).

programele de comunica ii asigur leg turile între diferite elemente

ale sistemului SCADA.

sistemele de gestiune a bazelor de date (trebuie s existe o baz de

date de timp real care înregistreaza valorile momentane şi care
asigur suportul unor prelucr ri de timp real; iar pe de alt parte
aceste date se vor înregistra pentru analize ulterioare în baze de date
conven ionale). Metodele de înregistrare a datelor sunt:
în func ie de caracteristicile temporale ale înregistrărilor:
continue – monitorizare permanent a parametrilor procesului;
selective – monitorizarea valorilor într-o anumit perioad ;
aciclice – determinate de evenimente, de exemplu înregistrarea valorilor
curente în cazul condi iilor critice în care se pot dep şi valorile maxime;
în func ie de caracteristicile structurale ale înregistrărilor:
de proces – monitorizarea întregului proces;
orientat pe subprocese – cu selec ia subproceselor care se
monitorizeaz .

Componente de comunica ie

re ele LAN, cablurile re elelor (cabluri coaxiale, UTP, optice), pl ci

de re ea

linii telefonice, modemuri

mijloace de comunica ii radio, sta ii de emisie-recep ie, relee de

transmisie

mijloace de comunica ii prin sateli i, sta ii de emisie-recep ie

Componentele de comunicatie asigur fluxul de date în interiorul
sistemului. Pentru a preîntâmpina c derea par ial sau total a
sistemului se vor folosi mijloace redundante de comunica ii.

A hi ec a f nc ional
Pentru a oferi suport decizional, sistemele SCADA trebuie s ofere o mare varietate
de servicii.

4
Serviciul de achizi ie de date, serviciului de comunicare, serviciul de
comand la distan .
Datele culese de modulele de m surare sunt transmise elementelor
locale şi centrale de prelucrare, iar comenzile date de operatori sau
procedurile ini iate de sistemul central de prelucrare sau de
modulele locale de decizie sunt transmise elementelor de execu ie.
Un serviciu legat de achizi ia de date este verificarea consisten ei
datelor, depistarea unor erori de transmisie, determinarea unor
eventuale erori de calcul, etc. Dac a ap rut una din condi iile
excep ionale, se declanşeaz serviciul de alarmare. Mesajele de
alarm se pot afişa pe ecran, pot fi sortate şi filtrate cronologic,
dup priorit i, dupa starea curent a alarmei (activ /inactiv ),
sursa care a produs mesajul, sau alte op iuni.

Interfa a de operare
Pentru supravegherea şi conducerea procesului, este necesar
urm rirea pe un panou sinoptic a procesului, afişarea informa iilor
de stare, posibilitatea de ini iere a unor comenzi, afişarea detaliat
a anumitor zone, etc.

Urm rirea şi analiza tendin elor de varia ie a variabilelor

Urm rirea tendin elor de varia ie a variabilelor de stare este
important , aceasta putând fi folosit în diagnoz şi în scop
predictiv. În acest scop se înregistreaz într-o baz de date o istorie
a evenimentelor, care pe lâng valorile de stare, con ine şi
eventualele alarme şi comenzi date de operatori. De exemplu, in
cazul sistemului energetic, analizele de consum sunt utile pentru
depistarea vârfurilor de consum zilnice, s pt mânale, lunare şi
anuale; pe baza acestor date se pot seta parametrii pentru analizele
predictive.

Serviciul de securitate
Verificarea accesului în sistem este efectuat de serviciul de
securitate, care permite accesul pe baz de parole şi nivele de
acces, se pot defini moduri de conectare a utilizatorilor.

Serviciul de diagnoz
Sistemul de diagnoza trebuie s ofere posibilitatea depist rii rapide
a defec iunilor, precum şi a localiz rii cât mai exacte ale acestora.
De asemenea, trebuie s poat oferi toate datele referitoare la
posibilele elemente implicate în remedierea defec iunii.

Serviciul de arhivare a datelor

5
 Elaborarea unui sistem de arhivare a datelor este necesar în
vederea unor analize / prelucr ri ulterioare, precum şi in elaborarea
unor rapoarte de produc ie. În acelaşi timp, datele trebuie s
reflecte cât mai exact starea re elei, iar sistemul s poat oferi o
imagine cât mai complet asupra st rilor, evenimentelor din re ea.

Serviciul de simulare
Sistemul de simulare permite analiza unor scenarii de tip "ce se
întâmpl , dac ". Acestea se pot referi la impactul unor dezvolt ri,
extinderi de re ele, situa ii de avarie, etc. Prin simularea re elei se
permite interpolarea valorilor şi în unele puncte în care nu sunt
montate instrumente de m sur .
Caracteristicile sistemului

Deschiderea: capacitatea sistemului de a fi supus unei extinderi

ulterioare. Aceasta caracteristic se realizeaz prin utilizarea
conceptului de sistem deschis (Open System).
Deschiderea trebuie s fie prezent atât din punct de vedere
hardware, software (sisteme de operare diferite şi cod portabil),
comunica ii (standarde interna ionale: PROFIBUS şi OPC (OLE
for Process Control), MPI, Industrial Ethernet, TCP/IP, etc), cât şi
din punct de vedere al administr rii datelor (de exp. SQL).

Integrabilitatea: asigur posibilitatea conlucr rii cu alte sisteme,

cum ar fi de exemplu sistemul informatic al întreprinderii, sistemul
de proiectare, sistemul de facturare a consumurilor, sta ii de lucru
LAN/WAN, sisteme de conducere distribuite, sisteme de conducere
a fabrica iei, sisteme de modelare a proceselor, sisteme de
optimizare, etc.

Adaptabilitatea: posibilitatea de a configura componentele conform

cerin elor concrete, chiar în cazul în care aceste cerin e se modific
pe parcursul duratei de via a sistemului; posibilitatea de a conecta
noi echipamente sau programe la sistemul existent.

Toleran ă la defect - se asigur prin redundan în module de

achizi ie, comunica ie, unit ile de prelucrare, etc.

Disponibilitate ridicată: se poate realiza prin componen a modular

şi elemente redundante, precum şi includerea de posibilit i de
autotest, izolare şi ocolire a modulelor defecte.

6
Automate Programabile (PLC)
Automatele programabile sunt structuri destinate conducerii proceselor industriale
la realizarea c rora s-a urm rit eliminarea în cât mai mare m sur a structurilor logice
cablate şi înlocuirea acestora cu structuri logice programabile.
Automatele programabile implementeaz structuri complete de automate finite
permi ând o serie de extensii func ionale de tipul: calcul aritmetic, temporiz ri, contoriz ri,
etc.
Structura unui sistem de conducere a proceselor cu automate programabile este
format din:

Unitatea central de prelucrare.

Modulele de intrare-ieşire (I/O).

Procesor de comunicatie
Modulele de intrare/ieşire achizitioneaz , respectiv genereaz ,
semnale în curent continuu sau curent alternativ standardizate în
func ie de nivelul de tensiune (5, 24, 48, 110V în curent continuu
sau 110 şi 220V în curent alternativ), de nivelul de curent asociat
fiec rui canal (treptele fiind de: 6mA, 0,15A, 0,5A, 1A, 2,5A) şi de
num rul de canale de intrare sau ieşire (8, 16, 24, 32).
Pentru aplica ii de nivel redus criteriul cel mai important în configurarea aplica iei
este reprezentat de num rul de intr ri şi ieşiri precum şi de dimensiunea programului
utilizator. În cazul proceselor mai complexe trebuie avute în vedere urmatoarele criterii:
dac r spunsul în timp este suficient de rapid, dac memoria este suficient pentru volumul
de date care urmeaz s fie înmagazinat.
În cazul proceselor r spândite în mai multe loca ii este mai util folosirea unor
module de I/O distribuite decât a unor module de I/O dispuse pe PLC.
Alegerea limbajului de programare depinde de utilizator precum şi de
complexitatea programului care trebuie realizat. În cazul prelucr rii semnalelor binare sunt
mai uşor de folosit LAD şi FBD, în timp ce în cazul procedurilor complexe care necesit
prelucrarea de variabile complexe şi adresarea indirect poate fi utilizat STL.

7
Ierarhizarea sistemelor de conducere a proceselor
Sistemele de conducere a proceselor au o structur ierarhizat , unde majoritatea func iilor
de conducere sunt realizate cu ajutorul sistemelor numerice de prelucrare a informa iei
(unit i de prelucrare distribuite - DPU, automate programabile - PLC, regulatoare
numerice, calculatoare de proces, etc.).
Se ridic problema transferului de date sub form numeric între aceste echipamente.
Diferen ele de ordine de m rime între debitul de date, respectiv timpul de r spuns în cadrul
diferitelor nivele de conducere, precum şi necesitatea accesului la o baz de date care s
caracterizeze comportarea dinamic a procesului, impun o ierarhizare a re elelor de
comunica ie de date în cadrul sistemului distribuit de conducere, care se supune structurii
ierarhizate de conducere a procesului.
Sistemul de transmisie de date poate fi conceput ca o re ea complex , având sub-re ele la
fiecare nivel de conducere:

Nivelul de câmp: schimbul de informa ii se face direct cu procesul,

implicând achizi ia de date de la senzori şi traductoare şi respectiv
distribu ia de comenzi spre elementele de execu ie. Echipamentele
de câmp sunt conectate între ele pe o magistral serial numit
magistrală de câmp. Pentru integrarea la nivelul câmp este necesar
utilizarea unor standarde privind comunica ia la nivelul de câmp şi
cu nivelele superioare. Condi iile impuse comunica iei la nivelul de
camp, în special condi iile referitoare la timpul de r spuns de ordinul
milisecundelor şi cost redus, conduc la o structur pe niveluri
simplificat , în acord cu modelul de referin ISO/OSI, structur în
care sunt prezente doar nivelul fizic, nivelul legăturii de date şi
nivelul aplica ie, nivelurile re ea, transport, sesiune şi prezentare
lipsind. Arhitectura simplificat a magistralei de câmp concretizat
printr-un num r redus de nivele determin reducerea informa iei
adi ionale necesar procesului de comunica ie, precum şi reducerea
timpului şi complexit ii prelucr rilor impuse de protocolul de
comunica ie. Solutiile existente la nivel de câmp sunt magistrale de
câmp de tipul: BITBUS, PROFIBUS, INTERBUS, etc, având
urm toarele caracteristici: viteza de transmisie [60 - 250 KB/s], nr.
sta ii [100-10000], timp de stocare [ s – ms], timp de actualizare [ s
– ms].

Nivelul de automatizare: elementele implicate în comunica ie sunt

echipamente de conducere a proceselor de tip automat programabil
(PLC), unit i distribuite (DPU) sau calculator de proces. Acestea se
interconecteaz în re ele locale (Local Area Network - LAN).
Deoarece mai multe sta ii din LAN pot fi simultan surse de
informa ie, se pune problema accesului la mediu, principalele solu ii
fiind accesul aleator propus de specifica ia ETHERNET, respectiv

8
accesul determinist propus de specifica ia MAP (Manufacturing
Automation Protocol). Comunica ia la acest nivel se realizeaz
utilizând: magistrale de proces (de exp. MB 300 - ABB),
ETHERNET, MAP, având urm toarele caracteristici: viteza de
transmisie [2 MB/s], nr. sta ii [10-500], timp de stocare [ms – ore],
timp de actualizare [ms].

Nivelul de conducere: comunica ia la acest nivel se realizeaz

utilizând: LAN, ETHERNET, MAP (band larg ) având urm toarele
caracteristici: viteza de transmisie [5 - 10 MB/s], nr. sta ii [5 – 50],
timp de stocare [s – zile], timp de actualizare [ms – s].

Nivelul supervizare: solu iile de comunica ie la nivel de supervizare

sunt: LAN, ETHERNET, MAP (band larg ) având urm toarele
caracteristici: viteza de transmisie > 100 MB, nr. sta ii [1 – 5], timp
de stocare [minute – zile], timp de actualizare [s – min].