Sunteți pe pagina 1din 49

Informatizarea Proceselor

Energetice (IPE)

Curs 1

Prof.dr.ing. Ioana FAGARASAN


Informatizarea Proceselor Energetice

• OBIECTIVUL CURSULUI

Disciplina isi propune sa prezinte strategiile, metodele, tehnicile si


instrumentele de concepere, proiectare si realizare a sistemelor
informatice in conexiune cu toate celelalte discipline tehnologice, de
automatica si de calculatoare .
Sunt prezentate atat aspectele teoretice cat si cele practice ale
implementarii sistemelor informatice industriale.

Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a


informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor.
Informatizarea este utilizarea informaticii în rezolvarea unor probleme,
prin procedee care fac disponibile informațiile. Informatizarea
presupune dotarea cu mijloace de informatică, de obicei
calculatoare.
Curs 1 - IPE 2
Informatizarea Proceselor Energetice
• BIBLIOGRAFIE

 ILIESCU S.St., FĂGĂRĂŞAN Ioana, PUPĂZĂ D., Analiza de sistem în


informatica industrială, Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 973-720-091-8,
2006;

 B. Blanchard, et al., Systems Engineering and Analysis, 5th Edition,


Pearson, ISBN 10:01-292-02597-2, 2014

 WWW.SHIVA.PUB.RO

Curs 1 - IPE 3
Informatizarea Proceselor Energetice

• CONTINUTUL CURSULUI
1. Consideraţii privind aplicaţiile informatice. Terminologie.

2. Principii generale de realizare a sistemelor informatice.


2.1. Etapele de realizare a sistemelor informatice.
2.2. Etapele de realizare a produselor program.
2.3. Aspecte privind evoluţia unui sistem informational.

3. Tehnologia de realizare a unui produs informatic.


3.1. Consideraţii generale.
3.2. Modelarea sistemelor informatice sau produselor program.
3.3. Caracteristici ale produselor informatice
3.4. Strategii de concepere si realizare a unui sistem informatic
3.4.1. Strategii de concepere : Startegia ameliorativa ; Strategia inovatoare ; Strategia
adaptiva.
3.4.2. Strategii de realizare a unui produs informatic : Strategia clasică ; Strategia
prototipizării.

Curs 1 - IPE 4
Informatizarea Proceselor Energetice
• CONTINUTUL CURSULUI
3. Tehnologia de realizare a unui produs informatic.
3.5. Tehnici de realizare a produselor informatice
3.5.1. Studiul documentar.
3.5.2. Interviul
3.5.3. Chestionarul
3.5.4. Analiza diagnostic
3.5.5. Tabelele de decizie
3.5.6. Analiza celulara
3.5.7. HIPO (Hierracy plus Input-Process-Output)
3.6. Metode de realizare a produselor informatice
3.6.1. Metoda TOP-DOWN
3.6.2. Metoda BOTTOM UP
3.6.3. Metoda OUTSIDE IN
3.6.4. Metoda INSIDE OUT
3.6.5. Metoda MOST CRITICAL COMPONENT FIRST
3.6.6. Metoda MIXTA

Curs 1 - IPE 5
Informatizarea Proceselor Energetice
• CONTINUTUL CURSULUI
4. Cadrul tehnologic de realizare si intreţinere a sistemelor informatice.
4.1. Elaborarea temei de realizare.
4.2. Proiectarea de ansamblu.
4.2.1. Analiza procesului tehnologic.
4.2.2. Concepţii de conducere. Structuri de conducere.
4.2.3. Funcţiile sistemului informaţional.
4.2.4. Tipuri de informaţii.
4.2.5. Volumul de informaţii.
4.2.6. Aspecte privind prelucrarea primară a informaţiei.
4.2.7. Transmisia informaţiei.
4.2.8. Stabilirea arhitecturii sistemului informatic.

5. Documente necesare in analiza si proiectarea sistemelor


Caiet de sarcini. Studii de prefezabilitate. Studii de fezabilitate

6. Standarde utilizate in analiza de sistem


Curs 1 - IPE 6
Informatizarea Proceselor Energetice

• EVALUARE

Notarea la aceasta disciplina este alcatuita dupa cum urmeaza :

 Notarea la laborator L1 30%


 Notare Examen L2 50%
 Notare Referat 20%

Curs 1 - IPE 7
Evolutia sistemelor de conducere
edge computing,
digital twin,
Internet of every things,
blockchain și rețele 6G

Industria personalizata
Industry 5.0 valorifica creativitatea cloud computing,
Big data,
Industry 4.0 Productia Internet of things
2011 de masa, interconectivitate
Industry 3.0 Electronica, Automatica
1969 Sisteme IT
Industry 2.0 Automatizare
1870 cu utilizarea electricității
Industry 1.0
1784 Mecanizarea productiei
prin masini propulsate cu apa si abur

Informatizarea este utilizarea informaticii în rezolvarea unor probleme, prin


procedee care fac disponibile informațiile. Informatizarea presupune dotarea cu
mijloace de informatică, de obicei calculatoare.
8
Informatizarea Proceselor Energetice

• isi propune ca plecand de la studierea procesului tehnologic si a


cerintelor acestuia pentru o functionare conform unor indici de calitate
(analiza), sa stabileasca arhitectura sistemului informatic (sinteza/
proiectare) atat din punct de vedere hardware si software, dar inclusiv
sa dea solutii pentru problema transmiterii informatiei intre diferitele
subsisteme.
FILOZOFIA ANALIZEI DE SISTEM
Gandire sistemica Model procedural

Prin prisma teoriei sistemelor,


PROBLEMA PROCESUL DE REZOLVARE REZOLVARE
componentele analizei de sistem
A PROBLEMEI
dupa Daenzer, sunt prezentate in Configurare Managementul
figura urmatoare: (de rezolvat) (probleme)
sistem proiectului

Metode de Metode de
configurare management
sistem al proiectului

Curs 1 - IPE 9
Informatizarea Proceselor Energetice

• isi propune ca plecand de la studierea procesului tehnologic si a


cerintelor acestuia pentru o functionare conform unor indici de calitate
(analiza), sa stabileasca arhitectura sistemului informatic (sinteza/
proiectare) atat din punct de vedere hardware si software, dar inclusiv
sa dea solutii pentru problema transmiterii informatiei intre diferitele
subsisteme.
Gandirea sistemica: FILOZOFIA ANALIZEI DE SISTEM
Gandire sistemica Model procedural
ANALIZA = metoda generala de
cercetare a realitatii bazata pe
PROBLEMA PROCESUL DE REZOLVARE REZOLVARE
descompunerea proceselor, a A PROBLEMEI
obiectelor studiate in parti Configurare Managementul
componente. (de rezolvat) (probleme)
sistem proiectului

SINTEZA = metoda generala de


Metode de Metode de
cunoastere care consta din configurare management
recompunerea unui tot sau a unui sistem al proiectului
intreg din partile sale componente
Curs 1 - IPE 10
Terminologie

• Sistem (tehnic): un ansamblu de elemente componente fizico-tehnice,


care actioneaza unele asupra altora intr-un mod bine determinat.
MEDIU Eij – element constituent al sistemului;
EXTERIOR
Ee1
INTERIORUL
SISTEMULUI
Su Sk - subsistemul k
Ee3
E 11

E 13 E 21

E 23
Clasificarea sistemelor:
E 12 Su S1

E 22 Su S2
•Naturale sau realizate de catre om
•Fizice sau conceptuale
E 31 E 32 •Statice sau dinamice
Su S3 SISTEM
•Inchise sau deschise
E 33 E 34
Limita sistemului
cu exteriorul

Ee2

Curs 1 - IPE 11
Terminologie

MEDIUL EXTERIOR
Un exemplu de sistem (tehnic) este
INTERIOR
sistemul energetic (SE).

Acesta este constituit din elemente


generatoare de energie electrică, retea
de transport, de distribuţie a energiei Su EE1
Su EE2
electrice si consumatori. Aceste
elemente sunt grupate zonal constituind
Su EEi
subsistemele unui SE.

Referitor la un SE dat, acestuia i se


....
poate asocia un interior şi un exterior, Element din mediul
exterior
delimitarea dintre aceste zone, făcându- Limita sistemului fata
se printr-o graniţă de mediul exterior

Curs 1 - IPE 12
Terminologie

Un exemplu de sistem (tehnic) este


sistemul energetic (SE).

Acesta este constituit din elemente


generatoare de energie electrică, retea
de transport, de distribuţie a energiei
electrice si consumatori. Aceste
elemente sunt grupate zonal constituind
subsistemele unui SE.

Referitor la un SE dat, acestuia i se


poate asocia un interior şi un exterior,
delimitarea dintre aceste zone, făcându-
se printr-o graniţă

Curs 1 - IPE 13
Terminologie

• Proces industrial / tehnic: ansamblu de fenomene de natura complexa,


conceput, de regula, de om, cu o destinatie functionala precisa ce
expliciteaza transformarile masice si/sau de energie.
v

Energie Energie Energie


Ei Ee
Energie
chimica termica mecanica electrica
x
gaze de ardere abur u y
combustibil
FOCAR SUPRAINCALZITOR T URBINA
-GENERATOR
SERVICII
INTERNE
CONSUMATOR Procesele tehnice sunt
alcatuite din :
ECONOMIZOR CONDENSATOR • componente structurale
zgura- • componente functionale
cenusa
apa • fluxuri de informatii,
COS
energii, materii si materiale

circuitul aer circuitul circuitul


combustibil apa - abur si energiei electrice
circuitul
- zgura apa de racire
aer - gaze de ardere

Curs 1 - IPE 14
Terminologie

• Proces industrial / tehnic: ansamblu de fenomene de natura complexa,


conceput, de regula, de om, cu o destinatie functionala precisa ce
expliciteaza transformarile masice si/sau de energie.
v
Procesele tehnice sunt alcatuite din : Ei Ee
• componente structurale
• componente functionale x
u y
• fluxuri de informatii, energii, materii si materiale

Model: reprezentare matematica a dependentei dintre mai multe


marimi. Daca dependenta corespunde unui proces fizic realizabil se
spune ca avem un model sistemic.

La un model sistemic exista o relatie de cauzalitate intre marimi.


Aceasta relatie imparte marimile ce caracterizeaza un model in doua
clase: marimi de intrare (cauza) si marimi de iesire (efect).

Curs 1 - IPE 15
Terminologie

Sistemele energetice pot fi privite ca


sisteme mari, distribuite caracterizate
prin:
 structură interconectată
 existenţa mai multor obiective de
atins (stare conflictuală)
 dimensiuni mari
 restricţii în ceea ce priveşte
structura informaţiei
 prezenţa incertitudinilor

Curs 1 - IPE 16
Terminologie

Tot odata, conducerea sistemelor mari presupune existenţa a două mari


subsisteme :
procesul si sistemul de conducere, ca si existenta unor fluxuri de informatii
(IE - relaţia cu mediul exterior, date de proiectare; IP - modul de desfăşurare
al procesului).

PROCESUL SISTEMUL DE CONDUCERE


IE

IP

Din punct de vedere al sistemului de conducere acesta poate fi centralizat sau


descentralizat în functie de caracteristicile procesului si a sistemului de
conducere.

Curs 1 - IPE 17
Terminologie
Conducere centralizată (SCC) Conducere descentralizată (SCD)

localizare centralizată dpdv.


geografic
sistemul are acces la toate presupune descompunerea proceselor în subprocese
informaţiile din proces fiecare subsistem are acces la un anumit câmp informaţional
întregul sistem participă în mod SC nu au legături directe între ele
egal la acţiunile de luare a deciziilor SC elaborează comenzi şi decizii care se aplică procesului la
şi de elaborare a comenzilor nivel local

În cazul SCD datorita existentei mai multor sisteme de conducere in paralel pot aparea
conflicte în acest caz pentru o conducere optima se realizeaza o conducerea ierarhizata
sub indrumarea unui sistem de conducere central (SCC) care are rolul de a rezolva
posibilele conflictele dintre subprobleme astfel încât sã creeze un optim pentru întregul
sistem. Curs 1 - IPE 18
Terminologie
Conducerea ierarhizată presupune :
descompunerea în subsisteme (subprocese, subprobleme) - SC de
dimensiune mai mică
subsistemele nu sunt independente (există interconexiuni)
conducere optimală (pe subprocese)
sisteme de luare a deciziilor, organizate pe mai multe nivele, fiecăruia
atribuindu-se o anumită problemă specifică.
Exista doua tipuri de structuri ierarhizate :
a) multistrat (la nivel local); b) multinivel (la nivel naţional)

Nivel
Strat superior SCC
superior

Strat inferior Nivel


SC1 SC2 SCn
local
SC

PROCES PROCES

Curs 1 - IPE 19
a) b)
Terminologie

Conducerea prin dispecer a SEN

Scopul conducerii SEN este exploatarea coordonata a instalaţiilor si


echipamentelor componente, care necesita o conducere si comanda unitara si
ierarhizata pentru:
 funcţionarea unitara a SEN si alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor in condiţii de siguranţa, calitate si economicitate;
 utilizarea raţionala a resurselor hidroenergetice si a combustibililor
pentru producerea energiei electrice, ţinând seama si de existenta CNE;
 cogenerarea energiei electrice si energiei termice, produsa prin
termoficare, in vederea folosirii raţionale si economice a resurselor
energetice;

Curs 1 - IPE 20
Terminologie

Conducerea prin dispecer a SEN

Scopul conducerii SEN este exploatarea coordonata a instalaţiilor si


echipamentelor componente, care necesita o conducere si comanda unitara si
ierarhizata pentru:
 asigurarea unui echilibru permanent intre producţia si consumul de
energie electrica in scopul menţinerii frecventei de funcţionare in limitele
admisibile in cazul funcţionarii izolate;
 reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale
altor tari, in cazul funcţionarii interconectate;
 coordonarea regimurilor de funcţionare si a manevrelor din instalaţiile
energetice ale SEN in regim normal de funcţionare si in situaţii de
incidente.

Curs 1 - IPE 21
Terminologie

Conducerea prin dispecer a SEN


Conducerea sistemului electroenergetic privita prin prisma teoriei sistemelor
ierarhizate consta practic in organizarea acesteia pe mai multe nivele principale. Fiecare
nivel reprezinta un ansamblu integrat de subsisteme de nivel inferior, conduse de catre un
coordonator (dispecer) subordonat nivelului ierarhic superior.

Aceste nivele, in ordinea cresterii gradului si importantei deciziei sunt :


Nivelul 4 - Dispecerul Energetic Central (DEC)
Nivelul 3 - Dispeceri Energetici Teritoriali (DET)
Nivelul 2 – Dispeceri Energetici Zonali care pot fi :
•de reţele electrice (DRE)
•de hidroamenajare (DHA)
Nivelul 1 – Dispeceri Energetici Locali care pot fi:
•de reţele electrice (DEL)
•de centrale electrice CTE, CET, CHE, CNE, (DLC – DST)
•de termoficare (DT)
•ai consumatorilor (DELC).

Curs 1 - IPE 22
Terminologie
Conducerea prin dispecer a
SEN

Organizarea conducerii fiecarui


nivel prin dispecer se realizează
in funcţie de structura instalaţiilor,
volumul si importanta lor, de
Sistem energetic
posibilităţile de integrare in Dispecer energetic national Nivelul 4
reţeaua de telecomunicaţii,
telemecanica si sistemul Subsisteme electroenergetice
informatic, astfel ca sa se asigure Dispecer energetic teritorial Nivelul 3
in mediul cel mai eficace
activitatea conducerii prin
dispecer a SEN Dispecer energetic zonal Nivelul 2

Retele electrice,
Centrale electrice,
Consumatori Nivelul 1
Dispeceri energetici locali

Curs 1 - IPE 23
Terminologie
Nivelul 4 DEN Conducerea prin dispecer a SEN
Nivelul 3
DET DET DET

Legatura transmisie de date


Nivelul 2
DEN - Dispecer energetic national
DEZ DHE DET - Dispecer energetic teritorial
DEZ - Dispecer energetic zonal
DHE - Dispecer de hidroamenajare
DEL - Dispecer energetic local
Nivelul 1 DLC - Dispecer local de centrala electrica
DELC - Dispecer energetic local ai consumatorilor
DLC DLC DT - Dispecer de termoficare
CNE P>100MW DCRT - Dispecer central retele de termoficare
PSC - Puncte de supraveghere si comanda
DEL CTE
ST - Sef de tura
DELC
DEL ST
statii
DELC ST ST 220, 400
DT statii CHE 750kV
U<110kV mici
PSC
DCRT ST
DLC CHE
ST mari
RETELE CET P>300 MW
CHE
MT si JT DCRT
mici
DLC
P<100MW
RETELE CTE
110kV Curs 1 - IPE 24
si MT
1. Consideratii generale privind produsele informatice.
Terminologie
• Produs informatic: denumire generica prin care se refera sistemul
informatic, o aplicatie informatica sau produsul program.

• Aplicatie informatica: utilizarea calculatorului in rezolvarea unui grup


omogen de probleme ale unui utilizator individual printre care distingem:
- aplicatii de gestiune;
- aplicatii stiintifice;
- aplicatii de birotica etc.

• Produs program: sistem complet si documentat de programe, livrabil unui


grup de utilizatori care reprezinta:
- implementarea uneia sau mai multor aplicatii informatice la utilizatorii
din grup;
- suportul de realizare si exploatare a produselor program aplicative de uz
general sau dedicat.
Curs 1 - IPE 25
1. Consideratii generale privind produsele informatice.
Terminologie
• Produs informatic: denumire generica prin care se refera sistemul
informatic, o aplicatie informatica sau produsul program.
• Sistem informatic: ansamblu constituit din urmatoarele tipuri de
elemente:
- echipamente (hardware), care pot fi: unul sau mai multe calculatoare,
memorii, periferice;
- software compus din: soft de baza, soft de gestionare a bazelor de date,
soft de aplicatie;
- personal de exploatare, utilizatori de specialitate pentru intretinere;
- organizarea activitatilor de pregatire a
mediului de achizitiea datelor,
de supraveghere a exploatarii si
intretinerii sistemului.

Curs 1 - IPE 26
1. Consideratii generale privind produsele informatice.
Terminologie

• Hardware (echipament): echipament fizic folosit pentru prelucrarea


datelor, spre deosebire de programe, proceduri, reguli si documentatia
asociata acestora.

• Software: produs intelectual constand din programe, reguli si


documentatia asociata pentru functionarea unui sistem de prelucrare a
datelor (notiunea de software nu include si suportul fizic utilizat pentru a-l
folosi).

Curs 1 - IPE 27
1. Consideratii generale privind produsele informatice.
Terminologie

• Software critic: componenta software a unui produs informatic a carui


functionare eronata produce efecte negative foarte mari in mediul
utilizator.

• Software de operare (sistem de operare): software care controleaza


executia programelor si poate sa asigure functiuni ca: alocarea resurselor,
planificarea resurselor, controlul intrarilor, al iesirilor si gestiunea datelor.

• Software suport: software care constituie suport pentru realizarea si


exploatarea produsului informatic si care va fi incorporat in componentele
software ale produsului final; cuprinde: software-ul de baza, software-ul
de gestionare a bazelor de date, software-ul de comunicatie.

Curs 1 - IPE 28
1. Consideratii generale privind produsele informatice.
Terminologie

• Calculator de proces: echipament numeric de calcul care poate realiza


conducerea unui proces in timp real si care pe langa interfetele clasice
dispune de o interfata industriala prin care se realizeaza o legatura
bilaterala cu procesul condus, precum si de o consola a operatorului de
proces ce permite dialogul operator-calculator.

• Timp real: mod de organizare a prelucrarilor prin care calculatorul trebuie


sa furnizeze, pe baza datelor primite de la un proces, informatii necesare
de comanda si control intr-un timp compatibil cu regimul tranzitoriu din
proces.

Curs 1 - IPE 29
1. Consideratii generale privind produsele informatice.
Terminologie
• Ciclul de viata al unui produs informatic: perioada de timp intre
momentul aparitiei cererii prin care se solicita realizarea unui produs
informatic si momentul scoaterii lui din exploatare.

• Ciclul de realizare al unui produs informatic: partea din ciclul de viata al


unui produs informatic in cadrul careia se realizeaza respectivul produs.

Ciclul de viata incepe prin identificarea unei nevoi si este extins prin proiectarea
conceptuala si preliminara, proiectarea de detaliu si dezvoltare, productie si/sau
constructie, utilizarea produsului si se termina cu retragerea produsului de pe
Aparitia piata.
Realizare Scoatere
produs din exploatare
cererii

Analiza Proiectarea Elabolare Punerea in


cerintelor si de ansamblu/ Proiectarea programe/ Integrare functiune/experi Exploatare si
definirea temei conceptuala/ de detaliu Impleme si testare mentare si intretinere
de proiectare preliminara ntare acceptare sistem

Curs 1 - IPE 30
1. Consideratii generale privind produsele informatice.
Terminologie

 Sistemele informatice se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:


• nivelul sistemului obiect pe care se grefeaza sistemul informatic:
sisteme destinate proceselor industriale, unitatilor socio-economice,
de productie sau de servicii;
• domeniul de utilizare;
• stadiul atins in evolutia sa de sistemul informatic.

 Ciclul de viata poate diferii in functie de:


• experienta, abilitatile si cunostintele membrilor echipei de dezvoltare
• gradul de cunoastere a sistemului obiect
• domeniul aplicatiei
• schimbarile mediului exterior sistemului
• schimbarile din interiorul sistemului
• dimensiunea proiectului

Curs 1 - IPE 31
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.1 Etapele de realizare a sistemelor (aplicatiilor) informatice
Ciclul de viata al unui sistem informatic este constituit din urmatoarele etape:
ETAPA OBIECTIVE DOCUMENTATIE
Elaborarea - identificarea cerintelor si restrictiilor globale pentru realizarea * tema de realizare
temei de sistemului
realizare - delimitarea ariei de aplicabilitate
- justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii sistemului
Proiectarea - analiza procesului tehnologic * proiectul de ansamblu
de - stabilirea conceptiei si structurii de conducere * specificatie de testare
ansamblu -estimarea necesarului de testare pentru realizarea si punerea (testul de integrare, testul de
in functiune a noului sistem si a eficientei economice; sistem si testul de acceptanta
-planificarea realizarii si punerii in functiune a noului sistem; (receptie/ omologare))
-planificarea testarii
Proiectarea - analiza si specificarea cerintelor de detaliu; * proiectul de detaliu al
de detaliu - elaborarea modelului de detaliu (integral sau pe parti componentei functionale;
componente) * specificatia de testare;
- proiectarea arhitecturii compnentei functionale; * raportul de evaluare a
- stabilirea solutiilor tehnice de realizare; etapei;
- planificarea realizarii si punerii in functiune a componentei * planul de punere in
functionale; functiune.
- planificartea testarii.
Curs 1 - IPE 32
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.1 Etapele de realizare a sistemelor (aplicatiilor) informatice
Ciclul de viata al unui sistem informatic este constituit din urmatoarele etape:
ETAPA OBIECTIVE DOCUMENTATIE
Elaborare - proiectarea, realizarea, testarea * specificatia de realizare a programelor;
programe programelor; * specificatia de testare;
- elaborarea documentatiei de intretinere * raport de testare si listinguri martor;
(programe si date); * documentatia de intretinere;
- pregatirea testarii. * raportul de evaluare a etapei.
Integrare si - a componentei functionale; * documentatia de utilizare-exploatare;
testare - a sistemului; * documentatia de intretinere;
- elaborarea documentatiei; * biblioteci cu componente software;
- planificarea punerii in functiune a * specificatii de testare ;
sistemului sau a componentelor lui * metodica si programa de receptie.
functionale pregatirea receptiei.
Punerea in - actiuni pregatitoare punerii in functiune: * in forma finala, documentatia de
functiune/experi instruire personal, masuri organizatorice si utilizare-exploatare si documentatia de
mentare si tehnice; intretinere;
acceptare - punerea in functiune/experimentare la * biblioteci sau fisiere cu componentele
sistem unitatea beneficiara; software;
- test de acceptanta/ receptie sistem; * procesul verbal de receptie.
- actualizarea documentatiei/
componentelor functionale
Curs 1 - IPE 33
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.1 Etapele de realizare a sistemelor (aplicatiilor) informatice
Ciclul de viata al unui sistem informatic este constituit din urmatoarele etape:
ETAPA OBIECTIVE DOCUMENTATIE
Exploatare si  functionarea sistem la parametri registrele de exploatare
intretinere proiectati;
 intretinerea sistemului;
 actualizare documentatie.

Curs 1 - IPE 34
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.2 Etapele de realizare a produselor program
Ciclul de viata al produselor program este constituit din urmatoarele etape:
ETAPA OBIECTIVE DOCUMENTATIE
Elaborarea temei - analiza si identificarea cerintelor; * tema de realizare
de realizare - justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii produselor
program;
- specificarea cerintelor globale cu privire la produsul
program;
-stabilirea cadrului tehnologic de realizare si de control al
calitatii;
Proiectarea - analiza si specificarea cerintelor software; *specificatia de definire a
preliminara - proiectarea functionala a produsului program; produsului program
- planificarea testarii.

Proiectarea de - proiectare tehnica: structura fizica a produsului program * specificatia de realizare a


detaliu si definirea programelor, proiectare tehnica a interfetelor produsului program
si a bazelor de date, procedurile de executie, fluxul de (proiect tehnic);
control; * specificatia de testare.
- specificare cerinte si restrictii tehnice de realizare;
- testare.

Curs 1 - IPE 35
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.2 Etapele de realizare a produselor program
Ciclul de viata al produselor program este constituit din urmatoarele etape:
ETAPA OBIECTIVE DOCUMENTATIE
Elaborare - proiectare, elaborare si testare * specificatii de realizare programe;
programe programe; * specificatii de testare;
- elaborare documentatia de intretinere * raport de testare si listinguri martor;
(programe, date); * documentatia de intretinere.
- testare.
Integrare si - integrarea si testarea progresiva a * documentatia de utilizare-exploatare
testare componentelor software ale produsului (forma preliminara);
program. * biblioteci cu componentele software (in
format executabil);
* specificatii de testare;
* programa si metodica de omologare.
Experimentare - activitati pregatitoare in vederea * documentatia de intretinere si cea de
experimentarii: instruirea personalului, utilizare-exploatare (in forma definitiva);
masuri organizatorice si tehnice; * biblioteci cu componente software.
- instalarea produsului la utilizator;
- aducerea documentatiei la conditiile
corecte de utilizare.
Omologare - functionarea sistem la parametri
proiectati;
Curs 1 - IPE 36
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
Variatiile ciclului de viata

Modelul in cascada cu
reactie:
• Propus de Royce in 1970
(5-7 etape)

Avantaje:
•Simplu si usor de utilizat
•Fazele si procesele sunt terminate pe rand
•Bun pentru proiectele mici unde cerintele
sunt bine intelese de la inceput

Dezavantaje:
•Modificarea cerintelor este foarte greu de gestionat
•Nu se pot produce prototipuri decat foarte tarziu

Curs 1 - IPE 37
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
Variatiile ciclului de realizare Elaborare tema
de realizare

Control
Modelul in cascada cu
reactie si suprapuneri Proiectare I
(produs informatic)

Avantaje: Control
- posibilitatea unei planificari si urmariri
riguroase a activitatilor;
- integrarea usoara a componentelor PI
Proiectare III Proiectare II Proiectare II
datorita unei proiectari riguroase. (componente) Componente 1 Componente 2
Control Control Control
Dezavantaje:
- utilizatorul nu poate evalua concret ce
Elaborare program Realizare programe Realizare programe
facilitati ofera noul produs informatic decat componente 1 componente 2
dupa ce acesta este realizat si testat; ca Control Control Control
urmare, si performantele si calitatile noului
produs nu pot fi determinate decat in fazele de
Integrare si testare
testare. Integrare si testare
Componente 1+2
Componente 3
- intrucit utilizatorul nu poate formula de la Control Control
inceput toate cerintele, efortul de intretinere a
produsului informatic este foarte mare.
Integrare si testare
- daca costurile de realizare a produselor
Componente 1+2+3
informatice nu sunt mari, cele de intretinere
Control
sunt importante datorita dificultatilor in Curs 1 - IPE 38
depistarea erorilor
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
Elaborare tema
Variatiile ciclului de realizare de realizare

Modelul in cascada cu Proiectare


reactie si prototipuri
Elaborare
Elaborareprograme
programe
(prototip partial)
Avantaje:
• posibilitatea realizarii unui Control
produs performant ce urmareste
fidel cerintele utilizatorului prin Testare
realizarea si testarea de (prototip partial)
prototipuri partiale Control
• exploatarea prototipului parţial "convertire" "abandonare"
de către utilizator permite prototip partial realizarea produselor
precizarea cerinţelor sau informatice prin
strategie clasica
stabilirea soluţiilor reale şi
complete pentru produsul Elaborare programe
informatic final Control

Dezavantaje: Integrare si testare


• cost ridicat si durata lunga a Control
ciclului de realizare

Curs 1 - IPE 39
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
Variatiile ciclului de realizare

Modelul in V

Avantaje:
•Mai bun decat modelul in cascada
din punct de vede al testarii si
asigurarii calitatii deoarece planul de
testare este facut inca de la inceput

Dezavantaje:
•Modificarea cerintelor este foarte
greu de gestionat
•Nu se pot produce prototipuri
timpurii

Curs 1 - IPE 40
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
In realizarea produselor informatice, in conditiile unei eficiente ridicate a
activitatilor legate de acest proces, este necesar sa se respecte urmatoarele
principii:

1. Fundamentarea pe criterii de eficienta economica a proiectarii si realizarii


sistemelor informatice sau a produselor program.

Trebuie, in permanenta, sa se aiba in vedere cat se cheltuieste pentru


proiectarea, construirea si implementarea unui produs informatic si cat se
cheltuieste cu intretinerea acestuia in raport cu beneficiile obtinute pentru ca
investitiile antrenate in procesul de realizare sa se amortizeze intr-un timp cat
mai scurt. In acest fel, exista posibilitatea introducerii la un moment dat, a unui
nou sistem, mai performant decit cel anterior si care sa fie "la moda" (sa nu fie
uzat moral).

Curs 1 - IPE 41
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
In realizarea produselor informatice, in conditiile unei eficiente ridicate a
activitatilor legate de acest proces, este necesar sa se respecte urmatoarele
principii:

2. Participarea beneficiarului la realizarea sistemului informatic sau


produsului program.

Aceasta participare trebuie sa se faca, in special, in faza de analiza a


sistemului obiect şi in faza de punere in functiune.

Nu este recomandat ca beneficiarul sa participe la etapele de proiectare de


detaliu, elaborare, integrare si testare.

Participarea beneficiarului este benefica la momentele mai sus amintite deoarece


acesta se obisnuieste cu noul sistem, se adapteaza cu el si din punct de vedere
psihologic efectul de respingere este mult redus.
Curs 1 - IPE 42
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
In realizarea produselor informatice, in conditiile unei eficiente ridicate a
activitatilor legate de acest proces, este necesar sa se respecte urmatoarele
principii:

3. Adaptarea sistemului si strategia prin care se face acest lucru se face


dupa o estimare cat se poate de riguroasa a resurselor tehnice
(echipamenete si produse-program generalizabile), umane (personalul de
specialitate de la beneficiar) si financiare, in conditiile existentei unor
restrictii impuse.
Aceste restrictii pot fi:
a) de tip informational-legislativ: o serie de acte normative, legi sau
reglementari, care se repercuteaza asupra datelor prelucrate, a algoritmilor
si chiar a bazelor de date aferente sistemului informatic propus;
b) de ordin temporal: durata in care o serie de echipamente pot fi procurate
sau durata de realizare a unor programe.
c) cu caracter evolutiv: situatia sistemului informatic aflat intr-o tranzitie de la
un stadiu informatic la un stadiu superior celui precedent din punct de
Curs 1 - IPE 43
vedere al performantelor si al obiectivelor.
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
In realizarea produselor informatice, in conditiile unei eficiente ridicate a
activitatilor legate de acest proces, este necesar sa se respecte urmatoarele
principii:

4. Adaptarea unor metode, tehnici si instrumente, care sa asigure o inalta


productivitate a etapelor de proiectare si implementare din ciclul de viata al
unui produs informatic.

In conditii in care se doreste realizarea unui sistem informatic care sa asigure


anumite cerinte, este necesar ca atat proiectarea, cat si implementarea lui sa se
faca intr-un timp cat mai scurt, deci un ciclu de realizare mic, cu o economie
insemnata de resurse umane si financiare. Realizarea acestui deziderent
impune, pe linga o serie de masuri organizatorice, folosirea cu precadere a
solutiilor tipizate.

Curs 1 - IPE 44
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
In realizarea produselor informatice, in conditiile unei eficiente ridicate a
activitatilor legate de acest proces, este necesar sa se respecte urmatoarele
principii:

4. Adaptarea unor metode, tehnici si instrumente, care sa asigure o inalta


productivitate a etapelor de proiectare si implementare din ciclul de viata al
unui produs informatic.

Practic, se pot aplica urmatoarele trei solutii de tipizare in realizarea unor


sisteme informatice:
• proiecte de sisteme informatice si de produse program aferente pentru
grupe tipologice de unitati economico-sociale (de exemplu: gestionarea unei
magazii, modul de afisare a unor marimi, etc.);
• produse program generalizabile (proiecte de programe aplicabile unui evantai
larg de aplicatii);
• realizarea de sisteme informatice din elemente tipizate.
Curs 1 - IPE 45
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
Cerintele ce trebuie acoperite de noul sistem informatic pot fi catalogate in:
 cerinte de performanta si calitate: fiabilitate, realizarea unor viteze mari de
prelucrare a informatiilor sau in comunicatia proces - calculator;
 cerinte informationale: rolul sistemelor informatice, (achizitie, prelucrare,
editare date, etc.), facilitati oferite de sistemul nou propus (interpretarea
autorizata si in timp real a rezultatelor, editare on-line sau off-line a unor
protocoale, interfata conventionala cu utilizatorul, protectia la erori, etc.),
cerinte de interfata ale sistemului de calcul in raport cu mediul (procesul) sau
cu utilizatorul;
 cerinte si restrictii cu caracter tehnic si organizatoric in instalare si
exploatare: respectarea unor standarde pentru echipamente, asigurarea
unei continuitati in alimentarea cu energie electrica si a unei frecvente
constante, etc.

Curs 1 - IPE 46
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice

In activitatile legate de realizarea unui sistem informatic se pot adopta diverse


strategii functie de complexitatea proiectului, de resursele antrenate cu acest
prilej si de obiectivele urmarite (de exemplu: scurtarea ciclului de realizare,
optimizarea utilizarii resurselor, grad inalt de integrare, furnizarea rapida a unor
prime rezultate la utilizator), obiective care in majoritatea solutiilor sunt
contradictorii.

Practica realizarii acestor sisteme arata ca dezvoltarea in etape sau stadii


(versiuni) succesive a unui sistem, cu alte cuvinte, o dezvoltare evolutiva a
sistemului informatic, este posibila si chiar de dorit, ea permitind o "maturizare"
gradata pe masura ce sint identificate cerintele si restrictiile reale si se dezvolta si
baza materiala.

Curs 1 - IPE 47
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
In situatia in care se pune problema unei tranzitii de la un stadiu inferior la un
stadiu superior a unui sistem informatic, este necesar sa se adopte o modalitate
aparte de parcurgere a etapelor de realizare.

Se fac, in acest sens, urmatoarele precizari si recomandari:

a) este necesar ca inca din faza de proiect de ansamblu sa se


defineasca stadiile de evolutie a sistemului, delimitindu-se aria de cuprindere,
resursele si duratele necesare realizarii, precum si modalitatea de conversie.
Trecerea de la un stadiu la alt stadiu se face in aceste conditii prin reluarea
ciclului de realizare de la etape de proiectare de detaliu, urmata de elaborare
programe, etc. Reluarea ciclului presupune si o reevaluare a proiectului de
ansamblu, ceea ce implica corective asupra stadiilor urmatoare de evolutie si a
resurselor implicate;

Curs 1 - IPE 48
2. PRINCIPII GENERALE DE REALIZARE A PRODUSELOR
INFORMATICE
2.3 Aspecte practice privind realizarea produselor informatice
In situatia in care se pune problema unei tranzitii de la un stadiu inferior la un
stadiu superior a unui sistem informatic, este necesar sa se adopte o modalitate
aparte de parcurgere a etapelor de realizare.

Se fac, in acest sens, urmatoarele precizari si recomandari:

b) daca tranzitia de la un stadiu la altul superior se face cu modificarea


conceptiei intregului sistem - se modifica legaturile intre componentele
functionale, echipamente, modul de organizare si administrare a datelor - ciclul
trebuie reluat din etapa de tema de realizare, avandu-se in vedere procedurile
de conversie necesare in special in ceea ce priveste colectiile de date;

c) in toate situatiile in care apare problema acestei tranzitii este necesar


ca esalonarea in timp a stadiilor si etapelor sa se faca tinand cont de termenele
finale stabilite initial.

Curs 1 - IPE 49

S-ar putea să vă placă și