Sunteți pe pagina 1din 9

CURS 4.

METODE SISTEMICE DE PROIECTARE

4.1. Prezentarea metodei MERISE

Metoda MERISE (Méthode d'Étude et de Réalisation Informatique pour les Systèmes


d'Entreprises) a fost dezvoltată de Centrul Tehnic de Informatică din cadrul Ministerului de
Industrie Francez şi reprezintă un instrument tehnico-economic de proiectare a unui sistem
informatic.

Pe parcursul timpului au fost dezvoltate două variante ale metodei. Prima variantă, elaborată
la sfârşitul anilor ’70 se baza pe următoarele coordonate:
a) abordarea sistemică ce scoate în evidenţă relaţia existentă între sistemul
informaţional şi sistemul de conducere (decizional), pe de o parte, precum şi relaţia dintre
sistemul informaţional şi sistemul condus (operaţional), pe de altă parte. Astfel, sistemul
informaţional pune la dispoziţia sistemelor condus şi decizional toate informaţiile
necesare pentru a acţiona şi a decide;
b) acoperirea întregului ciclu de viaţă a sistemului informatic (SI) – cuprinde
schema directoare, studiul prealabil, studiul de detaliu, studiul tehnic, realizarea,
implementarea și mentenanţa sistemelor informatice;
c) un ciclu de abstractizare corespunzător celor trei niveluri: conceptual, logic sau
organizaţional şi fizic;
d) separarea între modelul datelor şi modelul prelucrărilor.

Metoda MERISE vizează două obiective principale:


§ reprezintă o metodă de concepţie a sistemelor informatice;
§ propune o metodologie de dezvoltare a sistemelor informatice.

Fiind o metodă sistemică, aceasta separă studiul datelor de cel al prelucrărilor, conform
tabelului urmator:

1
Niveluri Date Prelucrări
Model conceptual
Conceptual Model conceptual MCP
MCD
Logic Model logic (organizaţional) MLP
Model logic MLD
(Organizaţional) (MOP)
Fizic Model fizic MFD Model fizic MFP
Tabel 4.1 Nivelurile de abstractizare a datelor si prelucrarilor

Avantajele metodei MERISE ca metodă de concepţie a sistemelor informatice sunt:


§ apropierea de sistemul informatic şi de structura ideală a bazei de date;
§ descrierea sistemului pe trei niveluri;
§ utilizarea unui formalism1 de reprezentare precis, simplu şi riguros pentru descrierea
datelor. Acest formalism este reglementat pe plan internaţional de standardul ISO sub
numele de modelul ENTITATE-ASOCIERE;
§ descrierea amănunţită la nivel conceptual, permiţând realizarea unui SI independent de
organizarea firmei şi alegerea tehnicii de automatizare;
§ reprezentarea vizuală folosită în modelul conceptual facilitează stabilirea unui dialog între
toţi partenerii implicaţi în realizarea SI.

Varianta a doua a metodei MERISE surprinde evoluţiile tehnice şi organizaţionale ale anilor
’90 şi înlătură câteva carenţe ale modelului entitate-asociere utilizat în prima versiune. Astfel, se
introduc noţiunile de generalizare şi specializare pentru a explica conceptele de moştenire, regulile
de integritate şi noţiunea de identificator relativ (ce permite identificarea unei entităţi în raport cu
altă entitate).

În versiunea a doua a metodei MERISE modelul conceptual al prelucrărilor (MCP) conţine,


în plus :
§ diagramă a fluxului de date (DFD);
§ un model analitic conceptual al prelucrărilor care acţionează încă din faza de
concepţie;
§ noţiunea de ciclu de viaţă al unui obiect – surprinde toate etapele parcurse de un
obiect în cursul existenţei sale, în funcţie de evenimentele produse şi de evenimentele
care urmează a se produce.

La nivel organizaţional, sunt surprinse în structură toate resursele materiale şi umane


implicate în realizarea sistemelor informatice. La nivel logic, sunt definite interfeţele cu utilizatorii,

1
Formalism, în sensul de mai sus, înseamnă un set de definiţii şi reguli, combinat cu un set de tipuri de
diagrame şi/sau de tabele.

2
resursele logice ale prelucrărilor, precum şi depozitarea şi repartiţia datelor, nivelul fizic rămânând
neschimbat.
Pentru proiectarea unui sistem informatic utilizând metoda MERISE, trebuiesc parcurse
urmatoarele etape:
§ Analiza prealabilă si realizarea schemei directoare.
§ Analiza de detaliu.
§ Analiza tehnică.
§ Realizarea programelor.
§ Punerea în functiune si exploatarea.
§ Mentenanta.
Analiza prealabilă, schema directoare, analiza de detaliu si analiza tehnică acoperă partea
corespunzatoare conceperii sistemului din ciclul de viată. Producerea programelor si punerea în
functiune acopera partea corespunzatoare între realizarea sistemului si lansare. Analiza tehnică
poate face parte din etapa de concepere sau din etapa de realizare, acest lucru fiind lăsat la
latitudinea dezvoltatorului.

4.2. Ciclurile de bază ale proiectării unui sistem informatic

Ciclurile de bază ale proiectării unui sistem informatic utilizând metoda MERISE sunt:
§ ciclul de viaţă;
§ ciclul de decizie;
§ ciclul de abstractizare.
Acestea se reprezintă într-un grafic tridimensional corespunzator Modelului tridimensional
al proiectării unui SI (vezi Fig.4.1).

3
Fig.4.1 – Modelul tridimensional (Sursa:[Luca, 2006 ])

Ciclul de viaţă

Ciclul de viaţă presupune parcurgerea succesivă a următoarelor etape:


§ realizarea schemei directoare şi studiul preliminar;
§ realizarea unui studiu detaliat;
§ realizarea sistemului informatic (studiu tehnic, codificare);
§ implementarea si exploatarea;
§ mentenanţa sistemului.
a) Realizarea schemei directoare şi studiul preliminar – presupune analiza sistemului
informatic existent, stabilirea cerintelor, a obiectivelor şi a planului strategic, definirea priorităţilor,
realizarea de scenarii globale alternative pentru fiecare domeniu investigat şi alegerea scenariului
optim. Deasemenea, organizaţia este împartită pe domenii sau pe departamente, iar pentru fiecare
departament este gândită o schemă a aplicaţiilor, care include şi politica de resurse umane,
produsele hardware şi software, precum şi o metodologie pentru implementarea unei îmbunătăţiri
viitoare a sistemului.
Studiul preliminar este realizat pentru fiecare domeniu şi descrie SI propus, impactul
acestuia asupra organizaţiei, costurile şi beneficiile. Studiul trebuie să fie în concordanţă cu planul
strategic stabilit anterior. Activităţile acestei etape sunt:
§ culegerea de informaţii despre activitatea organizaţiei;

4
§ realizarea diagramelor de flux care evidenţiază actorii participanţi şi schimburile de
informaţii dintre ei;
§ elaborarea primelor variante de MCD şi MOP şi analizarea punctelor lor slabe;
§ propuneri de îmbunătăţire a MCD şi MOP şi prezentarea unei soluţii;
§ evaluarea soluţiei propuse.

b) Studiul detaliat pleaca de la soluţia cadru definita pentru scenariul ales pe care o
dezvolta. Aceasta presupune specificarea detaliată a cerinţelor şi a arhitecturii noului sistem. În
acest sens, se vor avea în vedere toate aspectele ce vor fi automatizate, incluzând specificaţiile de
detaliu pentru modelul tehnic şi funcţional. Aceasta etapă asigura modelarea conceptuală si
organizatională a SI.
Activităţile acestei etape sunt:
§ la nivel general:
Ø realizarea MCD, MCP, MLD, MOP pentru soluţia aleasă;
Ø definirea mediului de dezvoltare;
Ø punerea în practică a studiului prealabil prin elaborarea planurilor de lucru;
Ø realizarea documentaţiei şi a planului de recepţie
§ la nivel detaliat:
Ø stabilirea fazelor de realizare;
Ø validarea datelor şi prelucrărilor (optimizarea MLD şi realizarea unei prime variante a
MFD);
Ø evaluarea timpului de realizare a bazei de date;
Ø un plan cu necesarul de echipamente şi materiale.

c) Realizarea sistemului informatic se execută în două subetape:


i) studiul tehnic;
ii) realizarea programelor.
Studiul tehnic presupune descrierea logică a arhitecturii SI şi descrierea MFD (deci aceasta
etapă asigura modelarea logică si fizică a SI);
Realizarea programelor (codificarea) presupune scrierea efectivă a liniilor de cod şi
testarea acestora.

d) Exploatarea cuprinde urmatoarele aspecte [Amza, 2008]:


Pregatirea lansarii
Proiectul de lansare este elaborat si efectueaza o suita de studii privitoare la:
§ Etapele tranzitorii – exploatarea sistemului trebuie facuta esalonat deoarece noul sistem

trebuie testat;
§ Procedurile preliminare de realizare a bazei de date;

5
§ Informarea si instruirea utilizatorilor;
§ Planul lansarii – presupune realizarea unei planificari exacte a succesiunii de punere în
functiune a diferitelor module ale sistemului.
Implementarea
Procesul de implementare presupune:
§ Stabilirea micro-structurilor de implementare;
§ Conexiunile între departamente;
§ Locurile de munca;
§ Desemnarea utilizatorilor care vor opera date.
Lansarea propriu-zisa
Dupa o perioada de exploatare de câteva luni, interval în care au aparut aproape toate
situatiile posibile carora sistemul trebuie sa le faca fata putem afirma ca acesta a fost lansat si
implementat.

e) Mentenanţa sistemului informatic constă în a asigura evolutia aplicatiilor operative în functie


de cerintele utilizatorilor, de cerintele mediului si de progresul tehnologic. Mentenanţa are ca
obiectiv adaptarea la evolutiile mediului informational. Atunci cand acesta evolueaza foarte mult,
se recomanda un nou ciclu de viaţă, ce presupune renuntarea utilizarii sistemului informatic. Nu
exista sisteme informatice fara ciclu de viata.
Mentenanţa implica patru etape esentiale [Amza 2008]:
§ Studiul de impact – presupune evaluarea amplorii adaptărilor si realizarea unei
actualizari a modelului de date si prelucrari;
§ Analiza adaptărilor si specificatiile acestora;
§ Realizarea adaptărilor;
§ Lansarea versiunii modificate în urma revizuirii.

Ciclul de decizie
Ciclul de decizie reprezinta totalitatea deciziilor luate în timpul ciclului de viata al unui
sistem informatic, decizii referitoare la proiectarea, realizarea şi exploatarea sistemului informatic.
Actorii care apar în procesul decizional sunt: managerii, utilizatorii şi dezvoltatorii
sistemului informatic. Deoarece luarea deciziilor presupune cooperarea dintre diferite
compartimente, este important să se creeze mai multe grupuri de lucru.
Deciziile care se iau în ciclul de decizie sunt legate de aspecte multiple, ca de exemplu:
§ Decizii manageriale legate de funcţionalitatea SI;
§ Decizii financiare referitoare la costuri şi beneficii;
§ Decizii referitoare la identificarea principalilor actori ai sistemului informaţional şi
organizatoric;

6
§ Decizii ale utilizatorilor finali legate de interfaţa SI;
§ Decizii legate de modul de procesare a datelor;
§ Decizii de ordin tehnic legate de echipamentele hardware şi software.

Ciclul de abstractizare
Este constituit dintr-o înşiruire de raţionamente făcute în scopul realizării sistemului,
constituind faza esenţială a metodei MERISE.
Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic. Nivelurile de
abstractizare sunt împărţite în două mari categorii: niveluri de abstractizare care fac referire la date
şi niveluri de abstractizare care fac referire la prelucrări.

4.3. Rezumat

• Etapele proiectării unui sistem informatic, caracteristice metodei MERISE, sunt: studiul
prealabil si schema directoare, studiul de detaliu, studiul tehnic, realizarea,
implementarea și mentenanţa sistemului informatic;
• Ciclurile de baza ale proiectarii unui sistem informatic, prin metoda MERISE, sunt:
ciclul de viată, ciclul de decizie si ciclul de abstractizare.

7
4.4. Test de autoevaluare a cunoștințelor
(timp necesar : 20 minute)

1. Ciclurile de baza ale proiectarii unui SI utilizând metoda MERISE sunt :


a) De viata, de proiectare, de abstractizare;
b) De viata, de implementare, de abstractizare;
c) De viata, de decizie, de abstractizare;
d) De viata, de realizare, de abstractizare.

2. Identificaţi afirmaţia falsă:


a) Ciclul de viata presupune parcurgerea succesiva a mai multor etape;
b) Exista sisteme informatice fara ciclu de viata;
c) Atunci cand mediul informational evolueaza foarte mult, se recomanda un nou ciclu
de viaţă, ce presupune renuntarea utilizarii sistemului informatic.

3. Implementarea reprezintă:
a) un concept legat de calculatoare;
b) etapa de analiza a unui sistem informatic;
c) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic.

4. Mentenanţa reprezintă:
a) un concept legat de calculatoare;
b) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic;
c) o etapa de evaluare a unui sistem informatic.

5. Metoda MERISE este o metoda de proiectare:


a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect.

6. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul datelor din perspectiva:


a) Conceptuală, operatională si decizională;
b) Conceptuală, logică si fizică;
c) Conceptuală, ierarhică si logică.

7. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului detaliat:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.

8. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului tehnic:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.

8
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.

9. În cadrul metodei MERISE pentru descrierea datelor se utilizeaza:


a) Modelul Entitate-Asociere;
b) Modelul Entitate-Obiect;
c) Modelul Orientat-Obiect.

10. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul ciclului de abstractizare:


a) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic.
b) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, organizational si fizic.
c) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si organizational.

Răspunsuri:
1) c
2) b
3) c
4) b
5) b
6) b
7) a
8) b
9) a
10) c

S-ar putea să vă placă și