Sunteți pe pagina 1din 10

CAP I

1. Care definiţie este corectă:


a) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente interdependente, care se comporta si actionează ca un tot
organizat în scopul atingerii unui anumit obiectiv;
b) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente care au rolul sa rezolve activităţi specifice.

2. Sistemul informaţional cuprinde:


a) Ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în cadrul organizatiei;
b) Procedurile şi tehnicile de obţinere şi de difuzare a informaţiilor;
c) Platforma necesară prelucrării şi disipării informaţiilor;
d) Personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.

3. Un sistem informatic este:


a) un sistem destinat conducerii unei organizaţii;
b) un sistem ce face legatura intre sistemul condus si sistemul de conducere al
unei organizaţii;
c) un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcţional pentru automatizarea procesului de obţinere a
informaţiilor şi pentru fundamentarea deciziilor.

4. Identificaţi afirmaţia falsă:


a) Sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere.
b) Sistemul informaţional face legătura între sistemul condus şi sistemul de conducere.
c) Sistemul informatic este inclus în sistemul informaţional.
d) Sistemul condus este subordonat sistemului informaţional.

5. Identificaţi componentele principale ale unui sistem informatic:


a) Baza informaţională;
b) Manager general;
c) Factorul uman (resursele umane);
d) Sistemul de programe.

6. Identificaţi etapele ce nu se regăsesc printre cele propuse de J.Rosnay în abordarea sistemică:


a) Analiza sistemului;
b) Modelarea sistemului;
c) Testarea sistemului.

7. Sistemele informatice economice pot fi împărţite, după modul de organizare a datelor, în:
a) sisteme informatice distribuite;
b) sisteme bazate pe tehnica bazelor de date (ierarhice, reţea, relaţionale, orientate-obiect);
c) sisteme bazate pe algoritmi fundamentali;
d) sisteme centralizate.

8. Sistemul informaţional reprezintă:


a) Un ansamblu de componente interdependente;
b) Un ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, transmisie, prelucrare de informatii;
c) Un sistem decizional;
d) Un sistem operational.

9. După domeniul de utilizare, sistemele informatice se clasifică în:


a) Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor economico-sociale;
b) Sisteme informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activităţilor la nivelul economiei naţionale;
c) Sisteme informatice şi expert;
d) Sisteme informatice pentru activităţi speciale.
10. Sistemul care se ocupă cu implementarea si ducerea la bun sfârsit a strategiei organizatiei, este:
a) Sistemul decizional;
b) Sistemul operational;
c) Sistemul informational;
d) Niciuna dintre variantele de mai sus.
Răspunsuri:
1) a.
2) a, b, d.
3) b, c
4) d
5) a, c, d
6) c
7) b
8) b
9) a, d

10) b

CAP II

1. Obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie:


e) asigurarea, în timp util, a informaţiilor necesare în procesul conducerii, în scopul fundamentării şi
elaborării deciziilor;
f) creşterea productivităţii muncii;
g) creşterea profitului;
h) îmbunătăţirea imaginii unităţii economice.

2. Etapele ciclului de dezvoltare a sistemelor informatice de gestiune sunt:


a) Conceperea, construirea şi introducerea în exploatare;
b) Colectarea, construirea şi introducerea în exploatare;
c) Colectarea, selectarea și introducerea în exploatare.

3. Identificaţi afirmaţia falsă:


d) Ciclul de dezvoltare a SI este inclus în ciclul de viaţă al SI.
e) Ciclul de viaţă al SI este inclus în ciclul dezvoltare a SI.

4. Testarea unitară presupune:


e) verificarea funcţionării separate a fiecărei unităţi de program;
f) verificarea funcţionării unităţilor de program în interacţiune;
g) verificarea funcţionării ansamblului, în calitate de software aplicativ coerent şi unitar.

5. Testarea de integrare presupune:


a) verificarea funcţionării separate a fiecărei unităţi de program;
b) verificarea funcţionării unităţilor de program în interacţiune;
c) verificarea funcţionării ansamblului, în calitate de software aplicativ coerent şi unitar.

6. Testarea de sistem presupune:


a) verificarea funcţionării separate a fiecărei unităţi de program;
b) verificarea funcţionării unităţilor de program în interacţiune;
c) verificarea funcţionării ansamblului, în calitate de software aplicativ coerent şi unitar.
7. Mentenanţa corectivă constă în:
e) diagnosticarea şi corectarea erorilor;
f) adăugarea de noi capabilităţi, modificarea funcţionalităţii existente şi aducerea de îmbunătăţiri generale;
g) modificarea software-ul pentru a interacţiona corect cu un mediu în schimbare.

8. Procesul de outsourcing implică următorul fapt:


a) dezvoltatorul este o societate comercială specializată;
b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului de informatică al organizaţiei;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului.

9. Procesul de insourcing implică următorul fapt:


a) dezvoltatorul este o societate comercială specializată;
b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului de informatică al
organizaţiei;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului.

10. Procesul de selfsourcing implică următorul fapt:


a) dezvoltatorul este o societate comercială specializată;
b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului de informatică al organizaţiei;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului.

Răspunsuri:
1) a.
2) a.
3) b.
4) a
5) b
6) c

7) a
8) a
9) b
10) c

CAP III

1. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte:


a) Metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării sistemului de sus în jos.
b) Metoda top-down constă în agregarea modulelor de jos în sus.
c) Metoda top-down nu are la bază principiul abordării sistemice.

2. Strategiile de abordare a proiectarii unui sistem informatic sunt:


a) Top-down, bottom-up respectiv mixtă;
b) Top-down, complexă respectiv mixta;
c) Avansată, complexă respectiv mixta;
d) Niciuna dintre variantele anterioare.

3. Identificaţi afirmaţia falsă:


a) O strategie top-down presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai mare comparativ cu
aplicarea unei strategii bottom-up.
b) O strategie bottom-up presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai mare comparativ cu aplicarea unei
strategii top-down.
4. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul metodelor de proiectare ierarhice:
a) datele sunt separate de prelucrari;
b) problema este spartă în subprobleme;
c) au la bază descompunerea functională.

5. Metoda MERISE este o metoda de proiectare:


a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect.

6. Separarea datelor de prelucrari a avut loc odata cu aparitia metodelor de proiectare:


a) ierarhice;
b) sistemice;
c) orientate-obiect.

7. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul prelucrărilor din perspectiva:


a) Externă, internă si mixtă;
b) Conceptuală, logică si fizică;
c)Conceptuală.

8. Metoda UML este o metoda de proiectare:


a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect.

9. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul metodelor de proiectare orientate obiect:
a) mentenanţa unui sistem informatic (proiectat prin metoda OO) ridică numeroase probleme;
b) problema este spartă în subprobleme;
c) au la bază descompunerea functională;
d) datele si prelucrările sunt încapsulate în obiect.

10. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul abordării top-down:


a) Presupune mai întâi definirea de ansamblu a proceselor si detalierea acestora ulterior.
b) Timpul de proiectare în cazul uneia asemenea abordări este mare.
c) Costurile implicate sunt foarte mari.
d) Are ca punct de plecare nivelul operaţional - aflat la baza piramidei ierarhice - şi, prin realizarea
informatizării la fiecare nivel în parte, se ajunge la nivelul superior al piramidei.

Răspunsuri:
10) a.
11) a
12) a
13) a
14) b
15) b
16) b
17) c
18) d
19) d
CAP IV

1. Ciclurile de baza ale proiectarii unui SI utilizând metoda MERISE sunt :


a) De viata, de proiectare, de abstractizare;
b) De viata, de implementare, de abstractizare;
c) De viata, de decizie, de abstractizare;
d) De viata, de realizare, de abstractizare.

2. Identificaţi afirmaţia falsă:


a) Ciclul de viata presupune parcurgerea succesiva a mai multor etape;
b) Exista sisteme informatice fara ciclu de viata;
c) Atunci cand mediul informational evolueaza foarte mult, se recomanda un nou ciclu de viaţă, ce presupune
renuntarea utilizarii sistemului informatic.

3. Implementarea reprezintă:
a) un concept legat de calculatoare;
b) etapa de analiza a unui sistem informatic;
c) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic.

4. Mentenanţa reprezintă:
a) un concept legat de calculatoare;
b) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic;
c) o etapa de evaluare a unui sistem informatic.

5. Metoda MERISE este o metoda de proiectare:


a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect.

6. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul datelor din perspectiva:


a) Conceptuală, operatională si decizională;
b) Conceptuală, logică si fizică;
c) Conceptuală, ierarhică si logică.

7. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului detaliat:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.

8. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului tehnic:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.

9. În cadrul metodei MERISE pentru descrierea datelor se utilizeaza:


a) Modelul Entitate-Asociere;
b) Modelul Entitate-Obiect;
c) Modelul Orientat-Obiect.

10. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul ciclului de abstractizare:


a) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic.
b) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, organizational si fizic.
c) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si organizational.
Răspunsuri:
1) c
2) b
3) c
4) b
5) b
6) b
7) a

8) b
9) a
10) c

CAP V

1. Dupa modul de stocare al valorii, atributele pot fi:


a) elementare şi compuse;
b) simple şi calculate;
c) opţionale şi obligatorii.

2.Din punct de vedere al valorilor pe care le pot lua la un moment dat, atributele pot fi:
a) elementare şi compuse;
b) opţionale şi obligatorii;
c) monovaloare şi multivaloare.

3. Din punct de vedere al rolului pe care îl îndeplineşte atributul respectiv în cadrul modelului, atributele pot fi:
a) cheie primară, cheie candidat, cheie externă;
b) cheie primară, cheie secundară, cheie decizională;
c) cheie primară, cheie internă, cheie externă.

4. Identificatorul entitatii “Factura” este:


a) număr_factura;
b) data_factura;
c) numar_factura şi data_factura.

5. Identificaţi afirmaţia falsă:


a) Cheia primară poate avea valoarea NULL.
b) Valoarea pe care o poate lua o cheie primară nu trebuie să se modifice.
c) Dimensiunea câmpului cheie primară trebuie să fie cât mai redusă.

Răspunsuri:
1) b
2) c
3) a
4) c
5) a
CAP VI
CAP VII

1. Considerăm entităţile si asocierile din figura următoare. Se cunosc identificatorii celor două entităti, și anume:
CodClient pentru entitatea CLIENT și NrComanda pentru entitatea COMANDA precum următoarele două reguli
de gestiune: o comanda vine de la un singur client si un client poate să trimită una sau mai multe comenzi. Ca
urmare a modelării asocierii rezultă decizia:
CLIENT  trimiteCOMANDA
a) CodClient se adaugă entitatii COMANDA;
b) NrComanda se adaugă entitatii CLIENT;
c) Se introduce o entitate suplimentară.

2. Se consideră entităţile din figura următoare. Identificatorii celor două entităti sunt: NrComanda pentru
entitatea COMANDA si CodProdus pentru entitatea PRODUS. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:
COMANDAcuprindePRODUS
a) CodProdus se adaugă entitatii COMANDA;
b) NrComanda se adaugă entitatii PRODUS;
c) Se introduce o entitate suplimentară ce are ca atribute CodProdus si NrComanda.

3. Restricţiile cu privire la rolurile asumate de o entitate în diferitele asocieri în care este implicată, sunt:
a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de roluri;
b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi;
c) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri.

4. Restricţiile asocierilor sunt:


a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri;
b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi;
c) Restricţii la nivelul entităţii.

Răspunsuri:
1. a
2. c
3. a
4. a

CAP VIII

1. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecarei entităti din MCD, îi corespunde, în MLD, următorul
concept:
a) tabelă;
b) coloană;
c) cheie externă.

2. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecărui atribut din MCD, îi corespunde, în MLD, următorul
concept:
a) tabelă;
b) coloană;
c) cheie externă.

3. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecărui identificator din MCD, îi corespunde, în MLD, următorul
concept:
a) tabelă;
b) cheie externă;
c) cheie primară.
4. În MLD, o linie dintr-o tabelă se numește:
a) cheie externă;
b) cheie primară;
c) tuplu.

5. În MLD, o tabelă se mai numește:


a) relaţie;
b) legătură;
c) tuplu.

6. Următoarea afirmaţie este corectă:


a) La trecerea de la MCD la MLD, unei asocieri îi corespunde o relatie.
b) La trecerea de la MCD la MLD, unei asocieri îi corespunde o legătură.
c) La trecerea de la MCD la MLD, unei asocieri îi corespunde o coloană.

Răspunsuri:
1. a
2. b
3. c
4. c
5. a
6. b

CAP IX

1. Ce reprezinta o asociere de tip IS-A ?


2. Cum definim specializarea?
3. Ce reprezinta generalizarea?
4. Care sunt extensiile modelului entitate-asociere?
5. Cum explicati proprietatea de mostenire a atributelor?
6. Care sunt restrictiile ce trebuie impuse în cazul specializarii sau al generalizarii?

Răspunsuri:
1. O asociere IS-A este un concept în care o subclasă este un tip specializat a
unei superclase, iar o superclasă este un tip mai generalizat al unei subclase.

2. Specializarea este un proces de abstractizare a datelor prin care, pornind de la un tip de entitate dat, se definesc
unul sau mai multe subtipuri, diferentiate între ele în functie de rolul specific pe care îl au în modelul de date.

3. Generalizarea reprezintă procesul prin care un proiectant identifică un grup de entităţi care au în structura lor
aceleaşi atribute şi creează pe baza acestora o nouă entitate numită superclasă (supertip) a entităţii de bază.

4. Sunt considerate extensii ale modelului entitate-asociere următoarele concepte: generalizarea, specializarea si
reprezentarea (modelarea) timpului.

5. Prin proprietatea de mostenire a atributelor: atributele tipurilor de entitati de nivel ridicat (supertipuri) sunt
mostenite de tipurile de entitati de nivel scazut (subtipuri).

6. Restrictiile impuse specializarii si generalizarii sunt urmatoarele: regula disjunctiei (specifica daca subclasele
unei clase sunt disjuncte, adica daca un membru al superclasei apartine cel mult uneia dintre subclase) si regula
participarii, care poate fi totala sau partiala. Participarea este totala daca toti membrii superclasei sunt si membri ai
subclaselor.
CAP X

1. Enuntati regula de modelare pentru cardinalitatea de tip unu la multi (one-to-many).


2. Enuntati regula de modelare pentru cardinalitatea de tip multi la multi (many-to-many).

Răspunsuri
2. Modelarea unei asocieri de tip „unu la multi”se realizeaza astfel: identificatorul entitatii cu cardinalitate 1 se
adauga la entitatea cu cardinalitate N.
3. Modelarea unei asocieri de tipul N la M sau mulţi la mulţi se realizează astfel: între cele două entităţi se introduce,
în mod artificial, o noua entitate care are, ca atribute de pornire, identificatorii celor doua entităţi implicate iniţial în
asociere.