FB_Anul_II_sem_2_Analiza_economico_financiara Enachescu Olivia FB an 2 sem 2

TRUE/FALSE

1. Profitul este o sursa de autofinantare a cresterii firmei.

ANS: T
  q vc 
2. Relatia: q v p1 
 q p 
 semnifica rata rentabilitatii comerciale.
 v 
ANS: F

3. Modelul care sta la baza analizei profitului pe produs poate fi redat sub forma: π = qv(p–c).

ANS: T

4. Ordinea de influenta a factorilor asupra modificarii profitului pe produs este urmatoarea:

volumul fizic al productiei obtinute, costurile unitare si pretul mediu de vanzare unitar.

ANS: T

5. Relatia:
q v p   q vc
 100 semnifica rata rentabilitatii economice.
q v c

ANS: F


6. Relatia: 1 
 q c  100
v
semnifica rata rentabilitatii comerciale.

  q p 
v

ANS: T

7. Ordinea de influenta a factorilor asupra rentabilitatii resurselor consumate este urmatoarea:

structura productiei vandute, preturile medii de vanzare pe unitatea de produs, costurile
unitare.

ANS: F

8. Rata rentabilitatii financiare reflecta corelatia dintre profitul net, ca venit al actionarilor si
activul total.

ANS: F

9. Rata stocurilor arata ponderea pe care o detin stocurile in cadrul patrimoniului firmei.

ANS: T

10. Rata stabilitatii financiare arata ponderea pe care o detine capitalul permanent in cadrul
patrimoniului firmei.
ANS: T
 Cp
11. Relatia:  100 , in care: Cp reprezinta capitalul permanent, p – pasivul bilantului,
p
semnifica rata autonomiei financiare globale.

ANS: F

12. Rata autonomiei financiare la termen reflecta proportia in care capitalurile proprii participa la
formarea capitalurilor permanente.

ANS: T

13. Patrimoniul net se calculeaza ca suma a surselor de finantare a acestuia: capital social,
rezerve, rezultatul reportat, fonduri proprii, alte surse.

ANS: T

14. Daca necesarul de fond de rulment este negativ poate reprezenta pentru firma o situatie
pozitiva in urmatoarele conditii: accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor;
angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plata mai relaxante.

ANS: T
CA1
15. Relatia de calcul: EI   V1  V0  reflecta modul de analiza al eliberarii (imobilizarii)
T
de capital, ca urmare a modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante.

ANS: T

16. Pentru dimensionarea activitatii de productie a intreprinderii se utilizeaza indicatorii: profitul,

rentabilitatea economica, rentabilitatea resurselor consumate, rentabilitatea comerciala si rentabilitatea
financiara.

ANS: F

17. Valoarea adaugata exprima masura bogatiei realizate de activitatea intreprinderii.

ANS: T

18. Productia exercitiului este formata din valoarea produselor destinate livrarii.

ANS: F

19. Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea produselor si marfurilor intr-o
perioada determinata

ANS: T

20. Productia marfa fabricata reprezinta valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate livrarii,
valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate.

ANS: T
MULTIPLE CHOICE

1. Indicele fondului de rulment = 106%

Indicele activelor imobilizate = 104%
Indicele capitalului propriu = 108%
Aceasta inseamna ca:
a. a crescut capitalul permanent si s-a redus d. a crescut fondul de rulment si nevoia de
ponderea imprumuturilor pe termen mediu fond de rulment;
si lung;
b. s-au redus capitalul permanent si ponderea e. a crescut capitalul permanent si s-a
imprumuturilor pe termen mediu si lung; mentinut ponderea datoriilor pe termen
mediu si lung.
c. s-au redus capitalul permanent si ponderea
capitalului propriu;
ANS: A

2. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie are
urmatoarea semnificatie:
a. un dezechilibru financiar; d. o capacitate de autofinantare sporita;
b. o incapacitate de plata; e. un fond de rulment pozitiv.
c. un risc de insolvabilitate scazut;
ANS: E

AC
3. Pe baza relatiei: V   T, se determina:
CA
a. viteza de rotatie a capitalului propriu; d. viteza de rotatie a activelor circulante;
b. viteza de rotatie a stocurilor; e. rata stabilitatii financiare.
c. viteza de rotatie a creantelor;
ANS: D

4. Rata stocurilor se calculeaza astfel:

a. ca raport intre stoc si pasivul total; d. ca raport intre stoc si activul total;
b. ca raport intre stocul productiei e. ca raport intre stocul de produse finite si
neterminate si activul total; activul total.
c. ca raport intre stocul de materii prime si
activul total;
ANS: D

5. Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand:

a. trezoreria este negativa; d. fondul de rulment este negativ;
b. trezoreria este zero; e. fondul de rulment este zero.
c. trezoreria este pozitiva;
ANS: C

6. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor
imobilizate = 115%.
Aceasta semnifica:
a. cresterea ratei rentabilitatii financiare si d. cresterea ponderii resurselor proprii in
 scaderea fondului de rulment; capitalul permanent;
b. cresterea fondului de rulment si scaderea e. scaderea fondului de rulment si cresterea
ratei rentabilitatii financiare; ponderii surselor proprii in capitalul
permanent.
c. reducerea ponderii resurselor proprii in
capitalul permanent;
ANS: E

7. Nevoia de fond de rulment poate fi definita ca fiind:

a. partea din activele circulante care trebuie d. acea parte a capitalului permanent ce
finantata din fondul de rulment; depaseste valoarea activelor imobilizate si
este destinata finantarii activelor
circulante;
b. acea parte a capitalului propriu care e. excedentul activelor circulante peste
finanteaza activitatea curenta; valoarea datoriilor pe termen lung.
c. acea parte a capitalului propriu care
finanteaza activele imobilizate;
ANS: A

8. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este subunitar. Aceasta situatie are
urmatoarea semnificatie:
a. o incapacitate de plata; d. un fond de rulment negativ;
b. o capacitate de autofinantare sporita; e. un dezechilibru financiar.
c. un risc de insolvabilitate scazut;
ANS: D

Capital permanent
9. Pe baza relatiei: , se determina:
Pasiv total
a. viteza de rotatie a capitalului permanent; d. rata stabilitatii financiare;
b. rata lichiditatii curente; e. rata autonomiei financiare.
c. rata solvabilitatii generale;
ANS: D

Capital pe rmanent
10. Rata finantarii imobilizarilor > 1 semnifica:
Active imo bilizate
a. un dezechilibru financiar; d. degajarea unui fond de rulment pozitiv;
b. un risc de insolvabilitate ridicat; e. o incapacitate de autofinantare sporita.
c. o incapacitate de plata;
ANS: D

11. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia:

a. (Stocuri + creante) – datorii financiare; d. Capital permanent – datorii financiare;
b. Capital permanent – active circulante; e. Active circulante – datorii de exploatare
pe termen scurt.
c. (Stocuri + creante) – datorii de exploatare
pe termen scurt;
ANS: C
12. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa fie:
a. mai mare de 50%; d. peste 33%;
b. intre 20% – 50%; e. intre 33% si 100%.
c. peste 20%;
ANS: A

13. Fondul de rulment se calculeaza cu relatia:

a. capital propriu – active circulante; d. (stocuri + creante) – datorii financiare;
b. capital permanent – active circulante; e. active circulante – datorii curente
c. capital permanent – active imobilizate;
ANS: C

14. Echilibrul financiar se analizeaza cu ajutorul indicatorilor;

a. fondul de rulment; d. fondul de rulment, necesarul de fond de
rulment si trezoreria neta;
b. necesarul de fond de rulment; e. disponibilul de fond de rulment.
c. trezoreria neta;
ANS: D

15. O intreprindere prezinta urmatoarea situatie:

Fond de rulment
 0,5 in perioada de baza (P0);
Stocuri
Fond de rulment
 0,9 in perioada curenta (P1).
Stocuri
Aceasta situatie semnifica:
a. scaderea stocurilor fara miscare; d. diminuarea ratei de finantare a stocurilor;
b. diminuarea creantelor; e. cresterea ratei de finantare a stocurilor.
c. cresterea obligatiilor fata de furnizori;
ANS: E

16. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele stocurilor de produse finite 110%. Aceasta
reprezinta:
a. cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de d. cresterea stocurilor ca urmare a
rotatie a stocurilor; supraaprovizionarii;
b. reducerea volumului de activitate, fapt e. cresterea stocurilor si accelerarea vitezei
care genereaza sporirea stocurilor; de rotatie a acestora.
c. cresterea volumului vanzarilor prin
reducerea stocurilor;
ANS: E

17. Solvabilitatea unei firme presupune:

a. capacitatea firmei de a-si achita datoriile d. capacitatea firmei de a plati furnizorii de
la scadenta; materiale;
b. capacitatea firmei de a-si transforma e. capacitatea firmei de a-si onora obligatiile
activele in disponibilitati; bancare.
c. capacitatea firmei de a-si onora obligatiile
fata de stat;
 ANS: A

18. Pe baza relatiei:

Capital propriu se determina:
,
Capital propriu  Credite bancare
a. rata datoriilor; d. solvabilitatea imediata;
b. gradul de indatorare; e. solvabilitatea patrimoniala.
c. lichiditatea patrimoniala;
ANS: E

19. Fondul de rulment poate fi definit astfel:

a. acea parte a surselor permanente ce
finanteaza necesitatile permanente;
b. acea parte a capitalului propriu care
finanteaza activitatea curenta;
c. excedentul activelor circulante peste
valoarea datoriilor pe termen lung;
ANS: D
d. acea parte a capitalului permanent ce
depaseste valoarea activelor imobilizate si
este destinata finantarii activelor
circulante;
e. acea parte a capitalului propriu care
finanteaza activele imobilizate.

20. Pe baza relatiei: , se determina:

a. raportul de imobilizare a creantelor; d. raportul creante-obligatii;

b. rata datoriilor; e. ponderea obligatiilor in totalul datoriilor.
c. durata de folosire a surselor atrase;
ANS: A

21. Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligatiilor (sold mediu) = 112%.
Înseamna:
a. accelerarea vitezei de rotatie a obligatiilor d. cresterea obligatiilor si marirea duratei
si sporirea valorii acestora; mediei de folosire a surselor atrase;
b. accelerarea vitezei de rotatie a obligatiilor e. cresterea obligatiilor ca urmare a inflatiei.
si scaderea acestora;
c. cresterea surselor de finantare a
investitiilor;
ANS: D

22. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la:
a. cresterea fondului de rulment; d. cresterea patrimoniului net;
b. cresterea nevoii de fond de rulment; e. diminuarea profitului brut.
c. cresterea profitului brut;
ANS: D

23.
Creante (sold mediu) , se determina:
Pe baza relatiei:
Rulajul debitor al conturilor de creante (CA)

a. raportul de imobilizare a creantelor; d. raportul creante-obligatii;

 b. rata datoriilor; e. ponderea obligatiilor in totalul datoriilor.
c. durata de folosire a surselor atrase;
ANS: A

Vt1 A t1  Pn1 Pn 0 
24. Ce exprima relatia:     100
A t1 K p1  Vt Vt 
 1 0 

a. influenta preturilor de vanzare asupra d. influenta vitezei de rotatie a activului total

ratei rentabilitatii financiare; asupra ratei rentabilitatii financiare;

b. influenta costurilor unitare asupra ratei e. influenta profitului net la 1 leu venituri
rentabilitatii financiare; totale asupra ratei rentabilitatii financiare.

c. influenta structurii cifrei de afaceri

asupra ratei rentabilitatii financiare;

RASP:E

25. Influenta structurii vanzarilor asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de „+4%”. Rezulta:

a. cresterea ponderii produselor la care rata d. reducerea costurilor pe produse si

rentabilitatii este mai mare decat media pe cresterea rentabilitatii;
intreprindere la nivelul bazei de
comparatie;

b. scaderea ponderii produselor la care rata e. marirea preturilor de vanzare la produsele

rentabilitatii este mai mare decat media pe cu rentabilitate scazuta.
intreprindere;

c. cresterea ponderii produselor la care s-a

marit rata rentabilitatii;

RASP:A

26. Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta:

a. veniturile, cheltuielile si rezultatele d. veniturile, cheltuielile si rezultatele dau

aferente activitatii de exploatare; activitati de finantare;

b. provenienta lichiditatilor si modul lor de e. veniturile, cheltuielile si rezultatele din

folosire; activitatile totale ale intreprinderii.

c. rolul lichiditatilor si echivalentelor de

lichiditate la sfarsitul anului;
 RASP:B

27. Activele circulante au crescut cu 9%, cele imobilizate cu 7% iar indicele cifrei de afaceri este de
105%.

Aceasta inseamna:

a. scaderea ponderii activelor circulante si d. acelasi ritm de crestere si incetinirea

incetinirea rotatiei activelor imobilizate; rotatiei activelor circulante;

b. cresterea ponderii activelor imobilizate si e. reflecta scaderea ponderii activelor

accelerarea rotatiei activelor circulante; circulante in total activ.

c. ritmuri de modificare diferite si

incetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante;

RASP:C

28. Ce exprima relatia:  q p   q c    q p   q c 

1 1 1 1 1 1 1 0

a. influenta volumului vanzarilor asupra profitului;

b. influenta pretului de vanzare asupra profitului;

c. influenta structurii cifrei de afaceri asupra profitului;

d. influenta costului unitar asupra profitului;

e. influenta pretului si costului unitar asupra profitului.

RASP:D

Obligatii (sold mediu)  360

29. Pe baza relatiei: se determina:
Rulajul creditor al conturilor de obligatii

a. durata de folosire a surselor atrase;

b. durata de imobilizare a creantelor;

c. raportul creante-obligatii;

d. gradul de solvabilitate;
 e. ponderea obligatiilor in totalul datoriilor.

RASP:A

30. Indicele activelor totale = 102%

Indicele capitalului permanent = 109%

Indicele cifrei de afaceri = 112%

Aceasta situatie semnifica:

a. se reduce rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale;

b. creste rata stabilitatii financiare si se reduce eficienta activelor totale;

c. se reduce rata stabilitatii financiare si creste eficienta activelor totale;

d. creste rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale;

e. se reduce rata stabilitatii financiare si se accelereaza viteza de rotatie a activelor

circulante.

RASP:D

31. Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand:

a. trezoreria este pozitiva; d. trezoreria este negativa sau zero;

b. fondul de rulment este negativ sau zero; e. datoriile pe termen mediu si lung sunt mai
mici decat activele circulante.
c. datoriile pe termen scurt sunt mai mari
decat activele circulante;

ANS: A

32. Cifra de afaceri reprezinta:

a. veniturile din exploatare;

b. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada determinata;

c. incasari din vanzari de marfuri si produse;

d. productia marfa vanduta si incasata din activitatea de baza si alte activitati;

 e. productia livrata din activitatea de baza.

ANS: B

33. Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

a. diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare;

b. volumul total de activitate al firmei;

c. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;

d. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale;

e. plusul de incasari din vanzarile firmei.

ANS: C

34. Indicele productiei exercitiului = 104%;

Indicele valorii adaugate = 102%;

Indicele cifrei de afaceri = 106%.

Înseamna ca:

a. s-au redus consumurile intermediare si stocul de produse finite;

b. s-a redus stocul de productie in curs de executie si a crescut stocul de produse finite;

c. a crescut ponderea consumurilor intermediare si s-a redus stocul de produse finite de la

sfarsitul perioadei;

d. a crescut ponderea consumurilor intermediare si s-a redus stocul de produse finite de la

sfarsitul perioadei;

e. a crescut cifra de afaceri si s-a redus stocul de produse finite.

ANS: D

35. Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de
„+ 10.000 lei”. Aceasta situatie semnifica:

a. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat media
 valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindere;

b. scaderea valorii adaugate pe produs;

c. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica fata de
media valorii adaugate pe intreprindere;

d. scaderea ponderii produsului cu valoare adaugata la 1 leu productie sub media efectiva pe
intreprindere;

e. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mare decat media valorii
adaugate pe intreprindere.

ANS: A

36. Pe baza relatiei: valoare adaugata/cifra de afaceri se determina:

a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri;

b. contributia factorului uman la formarea valorii adaugate;

c. gradul de folosire a capacitatii de productie;

d. gradul de integrare pe verticala;

e. gradul de valorificare a productiei fabricate.

ANS: D

37. Indicele productiei exercitiului (Qe) = 102%;

Indicele valorii adaugate (Qa) = 105%;

Indicele numarului de personal (Ns) = 98%.

Rezulta:

a. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare

(cumpararilor);

b. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare;

c. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;

d. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;

 e. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii.

ANS: A

38. Factorii directi de influenta a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri in ordinea de analiza
sunt:

a. cifra de afaceri, structura si pretul materialelor;

b. structura, pretul de vanzare, cheltuielile materiale pe unitate de produs;

c. structura, pretul de vanzare, cheltuielile materiale la 1 leu cifra de afaceri;

d. structura, cheltuielile materiale pe produs, pretul materialelor;

e. volumul productiei, costul materialelor, pretul de vanzare.

ANS: B

39. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri fata de nivelul
prevazut este „– 18 lei”. Aceasta reprezinta:

a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut;

b. situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe piata a

materiilor prime;

c. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;

d. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata de

nivelul prevazut;

e. situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut.

ANS: C

40. Modelul utilizat in analiza factoriala a cheltuielilor fixe este

Cf Cf
Cf   1000   1000 ,
CA åqv  p
 reprezentand cheltuielile fixe la 1000 lei cifra de afaceri (unde: qv - cantitatea vanduta; Cf - cheltuieli
fixe; p - pretul unitar al produsului). Ordinea de influenta a factorilor este urmatoarea:

a. qv; p; Cf;

b. qv; Cf; p;

c. p; Cf; qv;

d. Cf; p; qv.

ANS: A

Qf1 åCA1 CA0 

41. Pe baza relatiei: Ns1    , in care: N S reprezinta numarul mediu de salariati;
Ns1 åQf1 Qf0 å
Qf - productia marfa fabricata; CA - cifra de afaceri, semnifica:

a. influenta variatiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;

b. influenta variatiei gradului de inzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceri;

c. influenta variatiei numarului de salariati asupra cifrei de afaceri;

d. influenta variatiei gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri;

e. influenta variatiei productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri.

ANS: D

42. Relatia:
åqv  c
1 0
1000 
åqv 0  c0
1000
åqv  p
1 0 åqv 0  p0

in care: qv reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse; p – preturile medii de vanzare
unitare; c – costurile complete unitare, are urmatoarea semnificatie:

a. influenta variatiei preturilor medii de vanzare unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra
de afaceri;

b. influenta variatiei costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

c. influenta variatiei factorilor globali asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
 d. influenta variatiei structurii productiei vandute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de
afaceri;

e. influenta structurii veniturilor din exploatare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de
afaceri;

ANS: D

43. Relatia:
åq1  cv1  1000  åq1  cv 0  1000
åq1  p1 åq1  p1
in care: q reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse; cv – costurile variabile unitare; p
– preturile medii de vanzare unitare, are urmatoarea semnificatie:

a. influenta variatiei structurii productiei vandute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei
cifra de afaceri;

b. influenta variatiei preturilor medii de vanzare unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000
lei cifra de afaceri;

c. influenta variatiei costurilor variabile unitare asupra asupra cheltuielilor variabile la 1000
lei cifra de afaceri;

d. influenta variatiei factorilor globali asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de
afaceri;

e. influenta variatiei factorilor strategici asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de
afaceri.

ANS: C

44. Analiza factoriala a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare se poate realiza cu ajutorul
urmatoarelor modele:

(unde: Cfe reprezinta suma cheltuielilor fixe din exploatare; Ve – suma veniturilor din exploatare; Cf –
cheltuieli fixe; CA – cifra de afaceri; ICA – indicele cifrei de afaceri).

a. Cf e
Cf e1000  1000
Ve
 b. Cf
Cf e1000  1000
CA

c. Cf
Cfe1000  1000
å qv  p

d. 1
Cf e1000  Cf 01000 
ICA

e. Cf01000
Cfe1000  Cf11000 
ICA

ANS: A

45. Cifra de afaceri critica se determina cu ajutorul relatiei:

(unde: CV reprezinta cheltuielile variabile; Cf – cheltuielile fixe; R V - rata medie a cheltuielilor

variabile).

a. CAcr = CV + Cf

b. CAcr  CA  R V

c. CAcr = CA – (CV + Cf)

d. Cf
CA cr 
1 RV

e. CV
CA cr 
CA

ANS: D

n n

å qv i1  Cmi1 åqv i1  Cmi 0

46. Relatia: i 1
n
1000  i 1
n
1000
åqv
i 1
i1  p i1 åqv
i 1
i1  p i1

in care: qvi reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse; Cmi – cheltuielile materiale pe
produse; pi – preturile de vanzare pe produse, semnifica:
 a. influenta variatiei structurii productiei vandute asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei
cifra de afaceri;

b. influenta variatiei cheltuielilor materiale pe produse asupra cheltuielilor materiale la 1000

lei cifra de afaceri;

c. influenta variatiei preturilor medii de vanzare asupra asupra cheltuielilor materiale la 1000
lei cifra de afaceri;

d. influenta variatiei coeficientului de structura a veniturilor asupra cheltuielilor materiale la

1000 lei cifra de afaceri;

e. influenta variatiei factorilor globali asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de
afaceri.

ANS: B

47. Cifra de afaceri critica semnifica:

a. cifra de afaceri aferenta ultimei unitati d. cifra de afaceri aferenta pragului

fizice de produs vandute; rentabilitatii;

b. pretul mediu pe unitatea de produs e. cifra de afaceri pentru un nivel dat al

dividendelor si impozitului pe profit.

c. variatia vanzarilor generata de variatia

volumului fizic al productiei obtinute;

ANS: D

48. Cifra de afaceri marginala reprezinta:

a. venitul mediu pe unitatea de produs; d. plusul de vanzari fata de consumurile de la

terti;

b. vanzarile firmei care permit atingerea e. variatia veniturilor generata de

pragului rentabilitatii; modificarea cu o unitate a volumului fizic
al vanzarilor.

c. vanzarile intreprinderii la nivelul

capacitatii maxime de productie;

ANS: E
 49. Influenta modificarii valorii medii adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate este:

a. d.

b. e.

c.

ANS: D

50. Influenta modificarii timpului mediu pe un angajat asupra valorii adaugate este:

a. d.

b. e.

c.

ANS: D

51. Influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este:

a.  
N0 Wh1  Wh 0  va1 d.  
Qe1 W h1  W h 0  va 0

b.  
N1t1 W h1  Wh 0  va1 e. 
N1t1 va1  va 0 
c.  
T1 Wh1  Wh 0  va 0

ANS: C

  = 106%; indicele fondului total de timp de

52. Interpretati cazul: indicele productiei exercitiului I Qe
munca exprimat in ore (IT) = 104%; indicele consumurilor intermediare de la terti (IM) = 109%.
 a. cresterea productivitatii medii orare si d. scaderea productivitatii medii orare si a
scaderea ponderii valorii adaugate in ponderii valorii adaugate in productia
productia exercitiului; exercitiului;

b. cresteri ale productivitatii medii orare si e. scaderea productivitatii medii orare si

ponderii valorii adaugate in productia cresterea ponderii consumurilor in
exercitiului; productia exercitiului.

c. scaderi ale productivitatii medii orare si

ponderii valorii adaugate in productia
exercitiului;

ANS: A

53. Ce exprima relatia:

 qv c1 1
 1000  
qv1c0
 1000
 qv p1 1  qv1p1

a. influenta structurii vanzarilor asupra d. influenta volumului productiei vandute

cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de
afaceri;

b. influenta costului unitar asupra e. influenta profitului la 1 leu vanzari asupra

cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

c. influenta pretului de vanzare asupra

cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

ANS: B

Cf 0 Cf 0
54. Ce exprima relatia:  1000   1000
 qv1p0  qv 0p0
a. influenta sumei cheltuielilor fixe la 1000 d. influenta structurii cifrei de afaceri asupra
lei cifra de afaceri; cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de
afaceri;

b. influenta pretului de vanzare asupra e. influenta volumului fizic al productiei

cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de vandute asupra cheltuielilor fixe la 1000
afaceri; lei cifra de afaceri.

c. influenta costului unitar asupra

cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de
afaceri;
 ANS: E

55. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de nivelul
prevazut este –18 lei. Aceasta reprezinta:

a. situatie pozitiva, datorita cresterii d. situatie negativa, datorita scaderii

preturilor produselor fata de nivelul costurilor unitare la majoritatea produselor
prevazut; fata de nivelul prevazut;

b. situatie negativa, datorita modificarii e. situatie pozitiva datorita cresterii

costurilor unitare in functie de oferta de pe costurilor unitare fata de nivelul prevazut.
piata a materiilor prime;

c. situatie pozitiva, datorita scaderii

costurilor unitare fata de nivelul prevazut
la majorarea produselor;

ANS: C

Ct1  Ct 0
56. Ce exprima relatia:
q1  q 0

a. costul mediu; d. influenta cheltuielilor totale asupra

costului mediu;

b. influenta volumului productiei asupra e. influenta volumului productiei asupra

costului mediu; costului marginal

c. costul marginal;

ANS: C

57. Factorii directi de influenta ai cheltuielilor materiale la 1000 lei CA in ordinea de analiza sunt:

a. cifra de afaceri structura si pretul d. structura, cheltuielile materiale pe produs,

materialelor pretul materialelor

b. structura, pretul de vanzare, cheltuielile e. volumul productiei, costul materialelor

 materiale pe unitate de produs pretul de vanzare

c. structura, pretul de vanzare, cheltuielile

materiale la 1 leu CA

ANS: B

58. Interpretati cazul:

IQl = 106%; IQf = 109%; IQv = 105%; IVA = 104%

a. cresc stocurile de productie neterminata si d. cresc stocurile de productie neterminata si

se reduc stocurile de produse finite si produse finite si se reduce ponderea
ponderea consumurilor de la terti; consumurilor de la terti;

b. se reduc stocurile de produse finite, e. cresc stocurile de productia neterminata,

productia neterminata si ponderea de produse finite si ponderea consumurilor
consumurilor de la terti; de la terti.

c. se reduc stocurile de productie

neterminata si cresc stocurile de produse
finite si ponderea consumurilor de la terti;

ANS: C

CA i
59. Pe baza relatiei:  100
CA t

unde CAi = cifra de afaceri a firmei analizate

CAt = vanzarile totale la nivelul pietei intreprinderii

se determina:

a. cota de piata relativa; d. cota de piata a principalului concurent;

b. cota de piata absoluta (globala); e. dinamica cotei de piata absolute.

c. cota de piata servita;

ANS: B
 60. Influenta modificarii timpului mediu pe un angajat asupra valorii adaugate este:

a. d.

b. e.

c.

ANS: D

61. Influenta structurii asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei CA este de „+10 lei”. Aceasta situatie
semnifica:

a. cresterea cheltuielilor materiale pe produs; d. cresterea ponderii produselor cu valoarea

adaugata unitara mai mica fata de media
valorii adaugate pe intreprindere;

b. scaderea ponderii produselor cu valoarea e. cresterea ponderii produselor cu valoarea

adaugata la 1 leu productie sub media adaugata unitara mai mare decat media
efectiva pe intreprindere; valorii adaugate pe intreprindere.

c. cresterea ponderii produselor cu

cheltuielile materiale la 1 leu productie
vanduta mai mari decat media cheltuielilor
materiale la 1 leu CA la nivelul bazei de
comparatie;

ANS: C

NUMERIC RESPONSE

1. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei
-
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri neta 91.107 108.236
 2 Cheltuieli aferente cifrei de 79.649 86.224
afaceri
3 Indicele preturilor de vanzare – 121%
4 Indicele costurilor – 118%

Influenta modificarii volumului productiei vandute asupra profitului aferent cifrei de afaceri este de:
a) -209 lei
b) +209 lei
c) +105 lei
d) -105 lei
e) -309 lei

ANS:
-209

2. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei
-
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri neta 91.107 108.236
2 Cheltuieli aferente cifrei de 79.649 86.224
afaceri
3 Indicele preturilor de vanzare – 121%
4 Indicele costurilor – 118%

Influenta modificarii costurilor complete pe produse asupra profitului aferent cifrei de afaceri
este de:
a) -13153 lei
b) +13153 lei
c) -12108 lei
d) +12108 lei
e) -11005 lei

ANS:
-13153

3. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei
-
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri neta 91.107 108.236
 2 Cheltuieli aferente cifrei de 79.649 86.224
afaceri
3 Indicele preturilor de vanzare – 121%
4 Indicele costurilor – 118%

Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri asupra profitului aferent cifrei de
afaceri este de:
a) 5100 lei
b) -5100 lei
c) 8399 lei
d) 8399 lei
e) -6399 lei

ANS:
+8399

4. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri neta 5.500 5.800
2 Cheltuieli aferente cifrei de 4.000 4.164
afaceri
3 Indicele preturilor de vanzare – 108%
4 Indicele costurilor – 104%

Influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de:
a) +10,31%
b) -10,31%
c) -5,17%
d) +6,18%
e) -9,31%

ANS:
+10,31

5. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri neta 1.200 1.240
2 Cheltuieli aferente cifrei de 1.020 1.040
afaceri
 3 Indicele preturilor de vanzare – 105%
4 Indicele costurilor – 102%

Influenta structurii productiei vandute asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de:
a) +1,82%
b) -1,82%
c) +2,82%
d) -2,82%
e) -3,82%

ANS:
-1,82

6. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei -
Nr. Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri neta 1.600 1.750
2 Cheltuieli aferente cifrei de 1.405 1.552
afaceri
3 Indicele preturilor de vanzare – 102%
4 Indicele costurilor – 98%

Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de:

a) -2,21%
b) +2,21%
c) +3,21%
d) -3,21%
e) -1,21%

ANS:
+2,21

7. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei -
Nr. Indicatori P0 P1
crt.
1 Capital propriu 10.000 12.000
2 Datorii pe termen mediu 1.600 3.600
3 Profit net 1.350 1.944

Modificarea procentuala a ratei rentabilitatii financiare este de:

a) +1,7%
b) +2,7%
 c) -2,7%
d) -3,7%
e) +5,7%

ANS:
+2,7

8. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Capital propriu 4.500 5.000
2 Datorii pe termen mediu si 600 400
lung
3 Profit net 1.620 2.430
4 Cifra de afaceri 10.800 13.500

Influenta profitului la 1 leu cifra de afaceri asupra ratei rentabilitatii financiare este de:
a) +8,1%
b) -8,1%
c) +6,1%
d) -6,1%
e) -7,1%

ANS:
+8,1

9. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).

Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc;
CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei.
Volumul fizic critic al productiei este:
a) 8000 bc
b) 5000 bc
c) 3000 bc
d) 1000 bc
e) 9000 bc

ANS:
8000

10. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -
(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).
 Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:
Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc;
CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei.
Volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala este:
a) 10500 bc
b) 20500 bc
c) 10800bc
d) 10000 bc
e) 16500 bc

ANS:
20500

11. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde este
cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze unitatea de
masura (lei, %, zile)

Pe baza indicatorilor:

- lei -

Nr. crt. Indicatori P0 P1

1. Cheltuieli variabile 80.000 82.000

2. Cifra de afaceri 130.000 142.000

3. Indicele preturilor de vanzare - 105%

4. Indicele costurilor variabile - 104%

Influenta cheltuielilor variabile pe unitatea de produs asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei
cifra de afaceri este de:

a) +22,21 lei;

b) +25,45 lei;

c) +32,40 lei;

d) –24,30 lei;

e) –18,75 lei.

ANS:
 +22,21

12. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde este
cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze unitatea de
masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:

- lei -

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1. Numar mediu de salariati 460 400

2. Numar mediu de ore lucrate 2.200 2.180

3. Cifra de afaceri medie orara 40 42

Influenta fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de:

a) +6000 lei;

b) +5500 lei;

c) –5600 lei;

d) –6090 lei;

e) +6200 lei.

ANS:

–5600

13. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde este
cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze unitatea de
masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:
 - lei -

Nr. crt. Indicatori P0 P1

1. Numarul mediu de salariati 200 170

2. Productia exercitiului 25.190 24.640

3. Cifra de afaceri 24.480 23.276

Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului asupra cifrei de afaceri este de:

a) +520 lei;

b) +600 lei;

c) –670 lei;

d) +720 lei;

e) –820 lei.

ANS:

–670

14. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde
este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze
unitatea de masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:

- lei -

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1. Productia exercitiului 83.200 88.000

2. Fondul total de timp de munca (ore) 2.080.000 2.000.000

 3. Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a 0,45 0,50
exerctiului (lei)

Influenta fondului de timp asupra valorii adaugate este de:

a) –1440 lei;

b) +1200 leii;

c) –1635 lei;

d) +850 lei.

ANS:

–1440

15. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde
este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze
unitatea de masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:

- lei-

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1. Cifra de afaceri 70.000 72.500

2. Cheltuieli cu amortizarea 16.250 19.250

Influenta sumei amortizarii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifra de afaceri este
de:

a) –25,15 lei;

b) +41,38 lei;

c) +50,25 lei;
 d) –35,12 lei;

e) +55,18 lei

ANS:

+41,38

16 Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde
este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze
unitatea de masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:

lei

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1 Productia vanduta 3.600 3.500

2 Variatia productiei stocate -100 +150

3 Productia de imobilizari 200 250

4 Ponderea consumurilor de la terti aferente 38 40

productiei exercitiului (%)

Influenta modificarii valorii medii adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate a firmei este de:

a) -74 lei

b) -72 lei

c) -70 lei

d) -75 lei

e) -78 lei

ANS:
 -78

17. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde
este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze
unitatea de masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:

lei

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1 Cifra de afaceri 2.040 2.587,2

2 Productia marfa fabricata 2.000 2.640

3 Numarul mediu de personal 50 60

Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei obtinute asupra variatiei cifrei de afaceri este
de:

a) -80 lei

b) -96 lei

c) -88 lei

d) -105,6 lei

e) -100 lei

ANS:

-105,6

18. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde este
cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze unitatea de
masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:
 lei

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1 Productia vanduta 8.500 8.250

2 Variatia productiei stocate -200 +150

3 Productia de imobilizari 100 100

4 Consumurile exercitiului provenind de la terti 5.040 4.930

Influenta modificarii productiei exercitiului asupra variatiei valorii adaugate este de:

a) -60 lei

b) +40 lei

c) +42 lei

d) -63 lei

e) +50 lei

ANS:

+40

19. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde
este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze
unitatea de masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:

lei

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1 Cifra de afaceri 7.350 8.550

 2 Productia marfa fabricata 7.000 9.000

3 Numarul mediu de personal 140 150

Influenta modificarii productivitatii medii anuale, calculate pe baza productiei marfa fabricate, asupra
variatiei cifrei de afaceri este de:

a) +1470 lei

b) +1425 lei

c) +1330 lei

d) +1500 lei

e) +1575 lei

ANS:

+1575

20. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau - (unde este
cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se mentioneze unitatea de
masura (lei, %, zile).

Pe baza indicatorilor:

lei

Nr. Indicatori P0 P1
crt.

1 Productia exercitiului 9.200 9.196

2 Consumurile de la terti 4.140 4.230,16

3 Timpul total de munca – ore 460.000 418.000

Influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de:
a) +506 lei

b) +451,44 lei

c) +496,8 lei

d) +459,8 lei

e) +484 lei

ANS:

+459,8