Sunteți pe pagina 1din 5

1

Teste cu variante de raspuns unic



Abordarea euristica este conditionata de anumite caract ale pb decizionale sub urm aspect:
eforturile si timpul de calcul;
Aplicarea modelului lanturilor Markov pt modelarea ofertei intreprinderilor pe piata necesita resp
urm premise: in fiecare faza a analizei se pot adauga noi prodmodif- afirmatie incorecta;
Asocierea utlitatilor estimate dupa rel U(x)=a+b*x pt consec dec se face desemnand: valori obt [0.1];
Atunci cand au loc succesiuni de procese decizionale ec in conditii de incertitudine: reluarea unei pb
abordate initial in cond de inc *pate consuce la det pe baze statistice a probab de rezliare;
Atunci cand gradul ridicat de precizie a datelor fol se asoc unui gr med de com se rec: mult vagi;
Calculul utilitatilor asociate val a ij in cazul criteriilor de maxim se cal cu formula: u ij = (aij -aj min)/
(aj max aj min);
Criteriile de decizie aplicate pt conditii de incertitudine, in ipoteza de rationalitate a decidentilor,
presunpun ca: alegerea decidentului se face in scopul maximizarii castigului sau min pierderii;
Criteriul Hurwicz de deczie apl unui model pt cond de inc: indica var dec coresp celei mai conv comb;
Criteriul lui Hurwicz de decizie in cond de inc pres: aprecierea op decidentului prntr-un nr 0<a<1;
Decizii in conditii de incert se iau atunci cand: nu exista info privind prob de realizare ale starilor nat;
Deciziile in conditii de risc se deo de cele in c de inc: la primele se cum prob asoc starilor ob ale nat;
Diferenta dintre modul cum actioneaza natura si m de act al unui adv rat: natura inteligent;
Diferenta dintre val obt prin dec optimasi val rezultata din oricarea alta alegere :regret;
Din grupa mod info dec nu fac parte: mod de tip ADC;
Din punct de vedere al preciziei, marimile ce caract procesele econmice se clasifica in: marimi vagi,
deterministe si stochastice;
Din urma clase de modele, combinatia corecta pt clasif modelelor in functie de structura proceselor
reflectate: modele info-dec, informatice, cu profit teh, ale relatiilor umane;
Disciplina definita pe scurt ca pregatirea stiintifica a deciziilor este: cercetarea operationala;
Evidentiati afirmatia falsa referitoare la cirt de optimizare intre un model de aprov-stocare: criteriul
optim este dat de minimul duratei de ajungere a meterialelor in stoc;
Evidentiati in urmatoarea enumerare elementul care nu constituie parametru temporal dintr-un
model ec-mat de aprovizionare-stocare: costul de lansare a unei comenzi de aprovizionare;
Evolutia fenomenului studiat cu aj extrapolarii fenomenologice se poate exp analitic: f de extrap;
Expresia matematica care limiteaza domeniul pos care o sol ar putea fi calc este ech: unei restrictii;
Expresia previziunilor vanz facuta la sf per t, pt per t+1: formula Ri= R t-1+ a( S t- R t-1);
Extrapolarea fenomenelogica rep: o tehnica de prognoza;
Functiile utlizate in cadul ex fenomenologice au urm propretati: permit aprecierea
nivelurilor,descriu ev in timp a unei marimi ec, sunt funct de ex liniara cu mai multe var dep;
Identificati afirmatia falsa referitoare la multimile vagi: stab gr de apart nu af caract ob al ;
Identificati in urm enumerare modelele care nu sunt fol in teoria clasica a ordonarii: arborescente;
In abordarea euristica a pb si in construirea unor modele procedural se face apel la: aplicarea
regulilor castigului maxim xu eforturi minime (greedy);
In aplicarea metodei ajustarii exp simple, alegerea unei val apr de p, pt a:ajustarea puternica a o;
In aplicarea teh de optimizare, alegrea celei mai bune var pres: det celui mai bun nivel al fc de perf;
In categoria mod descriptive, se reg: Gantt, ordonare si lotizare, controlul st al calit pord, flux in ret
de transport, stocare;
In categoria modelelor ce surprind aspecte teh si de productie nu se include: m ale relatiilor umane;
2

In categoria modelelor fol in rez pb de afectare se include: m de tip branch and bound;
In cazul algoritmului general al rezolvatorului de pb cand se testeaza cond de admisibilitate a sol
initiale se poate constatapasul urm: se calc abaterile si se cauta o str de reducere a ab;
In cazul ajustarii exponentiale primare: ponderea datelor reale scade pe masura ce acestea vechi;
In cazul in care evolutia unui fen ec se caract prin sezonalitate si trend: 3 factori de niv (a,b,y);
In cazul in care evolutia unui fen ec se caract prin trend: 2 fac de niv a,b (din care unul coresp);
In cazul in care exista date suf istorice, val fact de nivelare a, poate fi det prin: tehnica simularii;
In cazul jocurilor contra naturii, deciziile se impart: certitudine, inc si risc;
In cazul optimizarii multiatribut, multimea solutiilor pos (v de dec): finite, fiecare var caract de m a;
In cazul pb de dim mari, de natura stochastica sau vaga, se rec: algoritmi euristici;
In cazul problemei de prog liniara multidim: se inlocuiesc f de optim prin f de utliz care vor af falsa;
In cazul rezolvarii prog liniare multicrit cu met prog scop: functilor obiectiv ale pr initiale li se
acroda intotdeauna prioritati egale- afrimatie falsa;
In cazul sist de conducere a activ ec: calculatorul serveste la pregatirea mai buna a deciziei umane;
In construirea unui model ec-mat, se are in vedere cap acestuia de a: explica fidel toate
interconditionarile sir el cauza-efect ale pro cobs afirmatia falsa;
In desfasurarea simularii apare o variabila distincta numita ceasul simularii. Afirmati falsa:
masoara scurgerea timpului real in care se simuleaza sist cu scopul de a mentine ord corecta;
In incercarea de a elimina nedeterminarea cauzata de info incomplete disp pt studierea
comportamentului unui sistem se apleleaza la dif metode. Eliminati:intoroducerea unor var duale;
In jocurile concurentiale: fiecare partener adopta astfel de decizii incat sa-si dep adversarul;
In man stiintific, modelarea ec-mat nu poate fi fol: pt inlocuirea decidentului uman;
In metoda arborilor de decizie, nodul de tip eveniment este asoc:dif posib de ev a med ec, situatii;
In modelul ajustarii exponenetiale primare, coef de nivelare confera datelor reale o imp care: scade
exponential odata cu vechimea;
In modelul ajustarii exponentiale, aleg unei val apropiate de 0 pt alfa: la ajust puternica a oscilatiilor;
In modelul de nivelare exponentiala primara, dc fact de nivelare tinde spre 1: intr-o anumita per,
previziunea tinde sa fie = val ind considerat pt mom anterior;
In multimea avantajelor simularii, nu se poate evidentia urm aspect: simularea este sigura, pt ca se
poate interveni in model ori de cate ori este necesar fara a se prod perturbari;
In teoria deciziei, forma concava a funct de utlitate corsp: unei atitudini prudente fara de risc;
In teoria stiintifica a deciziilor, utlit rep: o val subiectiva asociata unui anumit rez ec si asig;
Incercarea de a lua in considerare factorii()se actioneaza asupra unei org conduce la utu nor
metode dif de previziune. Se ut: in cazul in care ev curenta a unui ind depinde de niv ant+formula;
Intre categoriile de met de previziune pe care le au la disp decidentii nu se reg: m de optimizare;
Intre criteriile de decizie in conditii de incertitudine nu se numara: crit maximizarii sperantei mat;
Intre elemente ale unui proces de stocare nu se numara: numarul de statii de servire;
Intr-o problema de prog liniara aplicata pt det str otpime de prod, val variabilelor duale: sunt egale
cu pretul umbra, rep evaluari marginale ale consumului de res, multiplicatori Lagrange;
Intr-un joc cu 2 jucatori A si B, prudenti si rat:val castigate de un juc este mai mica sau=cu val pier;
Intr-un joc cu 2 jucatori prudenti si rationali, solutia optima se poate obt prin: eliminarea strategiilor
dominante, principiul maximin si mimimax, programarea liniara;
Intr-un joc fara punct de echilibru: val castigata de un juc este diferita de val pierduta de adversar;
Izomorfismul intre diferite fen ec: permite ca,, analiza unui proc supus studiului sa se ef prin int;
Marimile stochastice/aleatoare se caract prin faptul ca: au o multime de val carora li se asoc o prob;
Metoda arborilor de decizie nu presupune respectarea cerintei: desf proceselor de dec in trepte ;
3

Metoda arborilor de decizie presupune: evaluarea nodurilor finale inaintea celor initiale;
Metodele de rezolvare a problemelor ADC/RESURSE sunt in principal: metode euristice;
Modelarea procedural este caract prin faptul ca acorda un rol imp: algoritmului;
Modelarea si simularea proceselor ec nu ofera managerului : modele matematicepure pt rez pb;
Modelele care au ca obiectiv reproducerea unor proprietati ale sist modelat: descriptive;
Modelele de simulare au un caracter: procedural;
Modelele info fac parte din categoria: mod descriptive;
Nivelul maxim al vanzarilor pt un produs este dat de: derivate de ordin I a functiei Gamma;
O multime fuzzy poate fi def asociind fiecarui elem xgradul de apartenenta poate fi definit: cu aju
formulelor matematice, printr-un tabel de valori, printr-un algoritm recursiv ;
Obiectivele manageriale ale analizei cu ajutorul lanturilor Markov nu se ref la: determinarea
comportamentului unui sistem la momentul initial al analizei;
Obtinerea unor info despre sistem, inainte de realizarea sa in mod concret, este pos cu: teh sim;
Obtinerea unor rez satisfacatoare cu aj ex fenomenologice se realiz atunci cand: intre marimea ec
extr si m ec interdep reala, se ut acele functii mat; se ut functii de corelatie cu mai m var ind;
Pentru a aprecia acuratetea metodei de ajustare exponentiala se poate fol: suma erorilor abs;
Pentru alocarea resurselor cu ajutorul unui model ADC de tipul euristic, prog activ la mom t se face:
studiind multimea activ amanate si m activ programate sa inceapa la mom t, programand activ
candidate la mom t, programand activ din multimea candidatilor la mom t (Ct);
Pentru previzonarea vanzarilor dintr-o anumita peri cu aj metajustarii exp primare sunt nec urm
date: v real sub forma unei s de timp, val coef de nivelare, previz care s-a facut pt v din prima per;
Pentru un joc fara punct-sa, determinarea strategiei optime mixte: algebrice, geometrice, iterative;
Precizati care din urm modele nu corespund clasificarii modelelelor in funtie de dom de provenienta
si conceptie: modele de stocare, modele privind evolutia ponderii , modele privin livrarea de mf;
Principiul de baza al algoritmului euristic se bazeaza pe idea ca: este avantajos ca, respectand
anumite restirctii, sa se obt cat mai mult pe linia functiei scop;
Printre caract ce confera utilitate modelelor nu se numara: universalitatea;
Printre dezavantajele utilizarii extrapolarii fenomenelogice se numara faptul ca: nu poate sa tina
seama de aparitia in viitor a unor noi factori de infl;
Printre modelele teoriei deciziei se include: mod general al proc dec, m deciziilor de grup, t utlitat;
Procedeele de previziune bazate pe modelul Brown(cu un sg fact de nivelare) pot fi aplicate in
practica daca: exista info din per trecute asupra evolutiei indicatorului considerat;
Pt a fi utile practicianului , modelele treb sa se caract prin: toate afirmatiile(simp, sup,acces,adapt);
Pt a pune in evidenta zona de interferenta intre mod teh, info-dec, rel um si info: modul de legatura;
Pt a rezolva problemele decizionale in activitatea manageriala a unei firme in conditiile unei
economii concurentiale managerul recurge in principal la : modelele ec- matematice si tehnica
simularii;
Pt modelarea procesului de satisfacere a cererii beneficiarilor si de incadrare in cant disp aflate la
prod se poate fol un mode de prog liniara cu f ob rep: cant transportate de la fiecare furn la ben;
Pt testarea acuratetei modelului se poate recurge la: verificarea consistentei si coerentei in sens
logic a modelului construit;
Referitor la o problema de prog liniara, introducerea imprecizieimultimi vagi: prog fuzzy;
Rezultatele furnizate de metoda lanturlor Markov apl la det ev ponderii pe piata a unor prod
concurentiale nu pot fi fol pt: a stabili mom intrarii pe piata a unui nou prod concurential;
Rezultatele obtinute prin simulare sunt: aproximari ale unor valori reale;
Sel afirmatia adevarata de maxima gen ref la av fol unor metode ec-mat in practica man:toate af;
4

Sel afirmatia adevarata de maxima generalitate Reoptimizarea in pb de prog lin: toate af sunt adev;
Sel afirmatia adevarata de maxima generalitate despre cazul general al proceselor de prod-stocare:
toate afirmatiile sunt adevarate;
Sel afirmatia adevarata despre metodele aproximative: sunt metodele care permit obt unei solutii
Sformula cu |<|;
Sel afirmatia adevarata ref la aplicarea metodei branch and bound pt rez unei pb de prog liniara in
nr intregi: nodul initial al alborelui binar coresp sol optime a pb pt care s-au ignorant restrictiile;
Sel afirmatia adevarata ref la C lui Wald de luare a dec in c de inc: aplicarea principiului maximin;
Sel afirmatia falsa : recunoasterea faptului ca in studiul fen eocio-ec, crestrea preciziei datelor
afecteaza in sens invers prop completitudinea acestora conduce la: fol teh de optimizare;
Sel afirmatia falsa despre componentele unui lant Markov: distributia initiala este scrisa sub f;
Sel afirmatia falsa despre grafurile folosite in analiza drumului critic: acestea permit evidentierea
grupelor de materiale formate in functie de ponderea cantitativa si val in tot mat aflate la disp;
Sel afirmatia falsa despre un lant Markov: suma elem dp coloane din mat prob de trecere este 1;
Sel afirmatia falsa in leg cu reoptimizarea vect b(ru) in pb de prog liniara: se test semnul v delta j=;
Sel afirmatia falsa in legatura cu modelelarea relatiilor umane: cu aj unor metode coresp de
investigare, dificultatile legate de cond observarii si modalitatile de masurare a rez pot fi depasite;
Sel afirmatia falsa ref la det strii stationare in modelarea ofertei intre pe piata cu aj lanturilor
Markov: starea de echilibru det in mod identic pt procesele cu si fara stari absorbante;
Sel afirmatia falsa ref la elem unui lant Markov: trecerile unui sistem de la o stare i la alta jprob;
Sel afirmatia falsa ref la experimentarea unui model ec-mat: aceasta se poate real in vivocos rez;
Sel afirmatia falsa ref la extr fenomonologica: permite o prima apreciere a ev viitoare a unui proc ec;
Sel afirmatia falsa ref la fluctuatiile sezoniere ca elem comp identificate in analiza seriilor
dinamice/t: fluctuatiile sezoniere sunt oscilatiile trendului cu o periodicitate relative mare;
Sel afirmatia falsa ref la maticea de tranzitie (P) ca element component al unui lant Markov:
matricea de tranzitie contine evolutia cotelor de piata ale produselor aflate in concurenta;
Sel afirmatia falsa ref la mod de prog liniara in numere intregi ut pt det str optime:proc itcrativ;
Sel afirmatia falsa ref la modelele de prog liniara: modelele de prog lin sunt dinamice si surprind ev..;
Sel afirmatia falsa ref la modelele ec-mat: mod ce pot fi concepute intr-o intr au trasaturi fie des/n;
Sel afirmatia falsa ref la modelul matematic al progr liniare ut in rep unui proces ec dintr-o
intreprindere: modelul este dinamic , tratand variatia in timp a res si a cons teh;
Sel afirmatia falsa ref la regulile de construire a matricii expolziilor sumarizate: matricea M are n linii
si k coloane si prin ridicari succesive la putere devine din ce in ce mai rara;
Sel afirmatia falsa ref la reoptimizarea unei pb de prog liniara: permite surp aspectelor din ale f;
Sel afirmatia falsa referiotare la necesitatea fuzzyficarii modelelor deterministe: pe masura cresterii
complexitatii fen ec, in modelul vag scara de rep a procesului creste acordandu-se;
Sel afirmatia falsa referitoare la fluctuatiile sezoniere ca elemente comp identificare in analiza ser
d/t: fluctuatiile sezoniere sunt oscilatiile trendului cu o periodicitate relative mare(peste 1an);
Sel afirmatia falsa referitoare la met programarii scop(GP): se cauta sol care atinge toate niv de asp;
Sel afirmatia falsa referitoare la metoda momentelor: dp calc mom-linie, acestea se ord in ord cresc;
Sel afirmatia falsa referitoare la modelul de analiza a drumului critic /COST: modelul presupune
aplicarea masurilor de urgentare numai asupra duratelor activ critice;
Sel afirmatia falsa referitoare la pos construirii unor algoritmi euristici: nu se poate vb, in mod
stiintific, despre algoritmi euristici pt aplicatii ec;
5

Sel afirmatia falsa referitoare la procesul de trecere de la sistemul real la modelul de simulare:
simularea este o tehnica de cercetare eficienta pt pb economice complexe la nivel de firma si
conducere, prin studiul modelelor ec-mat analitice, la solutii exacte;
Sel afirmatia falsa referitoare la simularea proceselor economice: etapele simularii urmeaza in
general ciclul modelarii, dar un model de simulare este mult mai simplu deoarece se rezli cu calc.
Sel afirmatia falsa: In problemele dec multicrit: in cadrul optmizarii multiatribut nr de var este inf;
Sel afirmatia falsa: modelele de tip grafic Gantt, de tip ADC si cele de ord-lot sunt mod pt det str;
Sel afirmatia falsa: precizia si competitudinea ridicate ale datelor fol incercare si eroare;
Sel afirmatia falsa: in incercarea de a reduce nedet in sutdiul comportamentelor unui siste socio-ec
si de a compensa scaderea gr de compse recurge la: fol met deterministe (a de optimizare);
Sel afirmatia falsa:in cazul optimizarii multiobiectiv: multimea solutiilor posibile este finita;
Sel afirmatia falsa:in cazul programarii dinamice, politica optimala: depinde de inclinatia catre risc a
decidentului;
Sel afirmatia incorecta: metodele de extrapolare: recomanda operarea pe orizonturi lungi;
Sel din urmatoarea enumerare, componenta care nu este specifica analizei seriei temporale a unui
ind: viteza de crestere/descrestere a marimii indicatorului;
Sel propozitia falsa ref la axiomatica von N-Morg: relatia de indiferenta este tranzitiva, iar rel;
Selectati afirmatia falsa din urma enumerare ref la un model de determinare a structurii optimede
prod pt o per data: in cazul fol unui model de prog lin cu mai multe functii ob, restrictiile;
Selectati afirmatia falsa referitoare la analiza curbelor de viata a unui produs: curba vanz dintr-un
prod in functie de timp, arata caract progresiv al penetratiei prod in consum, stabilitatea;
Simularea permite obtinerea: mai multor variante de decizie, din care managerul o va alege pe cea
mai buna;
Spre deosebire de programarea matematica, simularea nu se bazeaza pe un model analitic, ci rez
obt prin aceasta tehnica sunt: aproximari ale unor valori reale;
Structura de multimi a unui sistem, pt un mom t, poate fi def de urm set de marimi: intrari, stari, ies;
Succesiunea logica de procedure prin care de adapteaza la clac diferitele metode sit eh cant de
modelare se num: algoritm;
Un set specific de valori ale variabilelor de decizie care det realizarea unui nivel dorit pt variabilele
de iesire/f obiectiv/ de performanta a modelului se numeste: solutie;
Una din premisele utlizarii lanturilor Markov pt modelarea evolutiei ponderii pe piata a unor prod
concurentiale: nr finit si constant de marci;
Unul din dezavantajele metodei arborilor de dec este: met nu poate fi aplicata cand est prob abs;
Unul din dezavantajele utilizarii extrapolarii fen este :ca nu poate sa tina seama de sch din viitor;
Unul dintre dezavantajele gasirii solutiei optimecu aj met arb dec: dim cresc exploziv odata cu nr..;
Urmatoarea evoluti a functiei de utilitate U=f(c) corespunde: unei atitudini prietenoase fata de risc;
Valoarea medie asteptata a unui indicatori de tip maxim ia in cons pt calc:toate cons alt dec pt ind..;