Cu mențiunea:

 Nu vor fi la examen, nici la licență, grile cu mai multe varIante de răspuns.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

REZUMAT

• Un sistem reprezinta un ansamblu de elemente interdependente care se comporta si actioneaza ca un

tot organizat în vederea realizarii unui anumit scop; • In orice organizatie, care îsi desfasoara
activitatea în domeniul economic, se disting trei componente: sistemul decizional, sistemul
informational, sistemul operational;
• Sistemul informaţional cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în cadrul
organizaţiei, procedurile de obţinere şi de difuzare a informaţiilor precum şi personalul implicat în
culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor;
• Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational şi are ca obiect de activitate, in
general, procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare şi prelucrare automată a datelor.
Sistemul informatic reprezinta partea automatizata a sistemului informaţional.

1.8. Test de autoevaluare a cunoştinţelor

1. Care definiţie este corectă:

a) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente interdependente, care se comporta si actionează ca
un tot organizat în scopul atingerii unui anumit obiectiv;
b) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente care au rolul sa rezolve activităţi specifice.

2. Sistemul informaţional cuprinde:

a) Ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în cadrul organizatiei;
b) Procedurile şi tehnicile de obţinere şi de difuzare a informaţiilor;
c) Platforma necesară prelucrării şi disipării informaţiilor;
d) Personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.

3. Un sistem informatic este:

a) un sistem destinat conducerii unei organizaţii;
b) un sistem ce face legatura intre sistemul condus si sistemul de conducere al unei organizaţii;
c) un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcţional pentru automatizarea procesului de
obţinere a informaţiilor şi pentru fundamentarea deciziilor.

4. Identificaţi afirmaţia falsă:

a) Sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere.
b) Sistemul informaţional face legătura între sistemul condus şi sistemul de conducere.
c) Sistemul informatic este inclus în sistemul informaţional.
d) Sistemul de conducere este subordonat sistemului informaţional.

5. Identificaţi componentele principale ale unui sistem informatic:

a) Baza informaţională;
b) Manager general;
c) Factorul uman (resursele umane);
d) Sistemul de programe.

1
6. Identificaţi etapele ce nu se regăsesc printre cele propuse de J.Rosnay în abordarea sistemică:
(posibil de primit la examen)
a) Analiza sistemului;
b) Modelarea sistemului;
c) Testarea sistemului.

7. Sistemele informatice economice pot fi împărţite, după modul de organizare a datelor, în:
(posibil de primit la examen)
a) sisteme informatice distribuite;
b) sisteme bazate pe tehnica bazelor de date (ierarhice, reţea, relaţionale, orientate-obiect);
c) sisteme bazate pe algoritmi fundamentali;
d) sisteme centralizate.

8. Sistemul informaţional reprezintă:

a) Un ansamblu de componente interdependente;

b) Un ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, transmisie, prelucrare de informatii;
c) Un sistem decizional;
d) Un sistem operational.

9. După domeniul de utilizare, sistemele informatice se clasifică în:

a) Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor economico-sociale;

b) Sisteme informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activităţilor la nivelul economiei
naţionale;
c) Sisteme informatice şi expert;
d) Sisteme informatice pentru activităţi speciale.

10. Sistemul care se ocupă cu implementarea si ducerea la bun sfârsit a strategiei organizatiei,
este:

a) Sistemul decizional;
b) Sistemul operational;
c) Sistemul informational;
d) Niciuna dintre variantele de mai sus.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

REZUMAT

• Obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie asigurarea în timp
util a tuturor informaţiilor necesare în procesul conducerii, în scopul fundamentării şi elaborării
operative a deciziilor cu privire la desfăşurarea cât mai eficientă a întregii activităţi din unitatea
economică;
• Etapele ciclului de dezvoltare a sistemelor informatice de gestiune sunt: conceperea, construirea şi
introducerea în exploatare;
• În dezvoltarea sistemelor informatice, au fost identificaţi trei tipuri de participanţi: utilizatorul,
dezvoltatorul sau furnizorul software-ului aplicativ si administratorul sistemului;
• În funcţie de poziţia faţă de organizaţie, dezvoltatorul software-ului aplicativ poate fi: de tip
outsourcing, de tip insourcing, de tip selfsourcing.

2
2.7. Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie:

(posibil de primit la examen)
a) asigurarea, în timp util, a informaţiilor necesare în procesul conducerii, în scopul fundamentării şi elaborării
deciziilor;
b) creşterea productivităţii muncii;
c) creşterea profitului;
d) îmbunătăţirea imaginii unităţii economice.

2. Etapele ciclului de dezvoltare a sistemelor informatice de gestiune sunt:

(posibil de primit la examen + încă o variantă)
a) Conceperea, construirea şi introducerea în exploatare;
b) Colectarea, construirea şi introducerea în exploatare;
c) Colectarea, selectarea și introducerea în exploatare.

3. Identificaţi afirmaţia falsă:

a) Ciclul de dezvoltare a SI este inclus în ciclul de viaţă al SI.

b) Ciclul de viaţă al SI este inclus în ciclul dezvoltare a SI.

4. Testarea unitară presupune:

a) verificarea funcţionării separate a fiecărei unităţi de program;

b) verificarea funcţionării unităţilor de program în interacţiune;
c) verificarea funcţionării ansamblului, în calitate de software aplicativ coerent şi unitar.

5. Testarea de integrare presupune:

a) verificarea funcţionării separate a fiecărei unităţi de program;

b) verificarea funcţionării unităţilor de program în interacţiune;
c) verificarea funcţionării ansamblului, în calitate de software aplicativ coerent şi unitar.

6. Testarea de sistem presupune:

a) verificarea funcţionării separate a fiecărei unităţi de program;

b) verificarea funcţionării unităţilor de program în interacţiune;
c) verificarea funcţionării ansamblului, în calitate de software aplicativ coerent şi unitar.

7. Mentenanţa corectivă constă în:

a) diagnosticarea şi corectarea erorilor;

b) adăugarea de noi capabilităţi, modificarea funcţionalităţii existente şi aducerea de îmbunătăţiri generale;
c) modificarea software-ul pentru a interacţiona corect cu un mediu în schimbare.

8. Procesul de outsourcing implică următorul fapt:

a) dezvoltatorul este o societate comercială specializată;

b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului de informatică al
organizaţiei;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului.

3
9. Procesul de insourcing implică următorul fapt:

a) dezvoltatorul este o societate comercială specializată;

b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului de informatică al
organizaţiei;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului.

10. Procesul de selfsourcing implică următorul fapt:

a) dezvoltatorul este o societate comercială specializată;

b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului de informatică al
organizaţiei;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

REZUMAT

• Modelul informaţional este o abstracţie a unei entităţi şi această abstracţie poate fi făcută fie pentru a
crea un model general (de referinţă) care să fie apoi folosit pentru a crea exemple concrete de sisteme
informatice, fie pentru a crea modelul informatic al unei entităţi anume, deci un model de
transpunere;
• Metodele de proiectare au evoluat de-a lungul timpului astfel: metode de proiectare ierarhice,
metode de proiectare sistemice respectiv, metode de proiectare orientate-obiect;
• Proiectarea unui sistem informatic se poate face folosind una din abordarile: top-down, bottom-up
sau mixtă.

3.7. Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte:

(posibil de primit la examen)
a) Metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării sistemului de sus în jos.
b) Metoda top-down constă în agregarea modulelor de jos în sus.
c) Metoda top-down nu are la bază principiul abordării sistemice.

2. Strategiile de abordare a proiectarii unui sistem informatic sunt:

a) Top-down, bottom-up respectiv mixtă;

b) Top-down, complexă respectiv mixta;
c) Avansată, complexă respectiv mixta;
d) Niciuna dintre variantele anterioare.

3. Identificaţi afirmaţia falsă:

a) O strategie top-down presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai mare comparativ cu
aplicarea unei strategii bottom-up.
b) O strategie bottom-up presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai mare comparativ cu
aplicarea unei strategii top-down.

4. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul metodelor de proiectare ierarhice:

a) datele sunt separate de prelucrari;

b) problema este spartă în subprobleme;
c) au la bază descompunerea functională.

4
5. Metoda MERISE este o metoda de proiectare:
(foarte important – pt examen și licență)
a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect.

6. Separarea datelor de prelucrari a avut loc odata cu aparitia metodelor de proiectare:

(foarte important – pt examen și licență)
a) ierarhice;
b) sistemice;
c) orientate-obiect.

7. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul prelucrărilor din perspectiva:

a) Externă, internă si mixtă;

b) Conceptuală, logică si fizică;
c) Conceptuală.

8. Metoda UML este o metoda de proiectare:

a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect.

9. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul metodelor de proiectare orientate obiect:

a) mentenanţa unui sistem informatic (proiectat prin metoda OO) ridică numeroase probleme;
b) problema este spartă în subprobleme;
c) au la bază descompunerea functională;
d) datele si prelucrările sunt încapsulate în obiect.

10. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul abordării top-down:

a) Presupune mai întâi definirea de ansamblu a proceselor si detalierea acestora ulterior.

b) Timpul de proiectare în cazul uneia asemenea abordări este mare.
c) Costurile implicate sunt foarte mari.
d) Are ca punct de plecare nivelul operaţional - aflat la baza piramidei ierarhice - şi, prin realizarea
informatizării la fiecare nivel în parte, se ajunge la nivelul superior al piramidei.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

REZUMAT

• Etapele proiectării unui sistem informatic, caracteristice metodei

MERISE, sunt: studiul prealabil si schema directoare, studiul de
detaliu, studiul tehnic, realizarea, implementarea și mentenanţa
sistemului informatic;
• Ciclurile de baza ale proiectarii unui sistem informatic, prin metoda
MERISE, sunt: ciclul de viată, ciclul de decizie si ciclul de abstractizare.

5
4.6. Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Ciclurile de baza ale proiectarii unui SI utilizând metoda MERISE sunt :

a) De viata, de proiectare, de abstractizare;

b) De viata, de implementare, de abstractizare;
c) De viata, de decizie, de abstractizare;
d) De viata, de realizare, de abstractizare.

2. Identificaţi afirmaţia falsă:

a) Ciclul de viata presupune parcurgerea succesiva a mai multor etape;

b) Exista sisteme informatice fara ciclu de viata;
c) Atunci cand mediul informational evolueaza foarte mult, se recomanda un nou ciclu de viaţă, ce presupune
renuntarea utilizarii sistemului informatic.

3. Implementarea reprezintă:

a) un concept legat de calculatoare;

b) etapa de analiza a unui sistem informatic;
c) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic.

4. Mentenanţa reprezintă:
a) un concept legat de calculatoare;
b) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic;
c) o etapa de evaluare a unui sistem informatic.

5. Metoda MERISE este o metoda de proiectare:

a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect.

6. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul datelor din perspectiva:

a) Conceptuală, operatională si decizională;

b) Conceptuală, logică si fizică;
c) Conceptuală, ierarhică si logică.

7. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului detaliat:
(nu va fi la examen)
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.

8. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului tehnic:
(nu va fi la examen)
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.

9. În cadrul metodei MERISE pentru descrierea datelor se utilizeaza:

(pt examen și licență)
a) Modelul Entitate-Asociere;
b) Modelul Entitate-Obiect;
c) Modelul Orientat-Obiect.

6
10. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul ciclului de abstractizare:
(pt examen și licență)
a) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic.
b) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, organizational si fizic.
c) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si organizational.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

REZUMAT

• Prin entitate întelegem o abstractizare a proprietatilor si caracteristicilor unui obiect din cadrul domeniului
modelat. Entitatile sunt reprezentari ale obiectelor si conceptelor din lumea reala.
• Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca o entitate sunt: ⮚ sa aiba existenta de sine statatoare;
⮚ sa fie identificabila în raport cu alte entitati;
⮚ sa poata fi descrisa prin atribute;
⮚ sa apartina domeniului modelat.
• Atributul reprezintă o caracteristică unei entităţi.
• Un identificator reprezintă un atribut, sau un grup de atribute, pe baza caruia poate fi identificată, în mod
unic, orice realizare a entitatii respective.
• Identificatorul (cheia primară) trebuie să îndeplinească concomitent mai multe cerinţe:
a) nu trebuie să existe două valori identice în mulţimea valorilor pe care le poate lua acel atribut;
b) cheia primară nu poate avea valoarea NULL. Valoarea NULL nu este valoarea zero, ci arată că pentru
atributul respectiv nu s-a introdus nicio valoare;
c) valoarea pe care o poate lua o cheie primară nu trebuie să se modifice.
d) dimensiunea câmpului cheie primară trebuie să fie cât mai redusă (identificatorul sa fie cat mai scurt).

5.6. Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Dupa modul de stocare al valorii, atributele pot fi:

a) elementare şi compuse;
b) simple şi calculate;
c) opţionale şi obligatorii.

2.Din punct de vedere al valorilor pe care le pot lua la un moment dat, atributele pot fi:

a) elementare şi compuse;
b) opţionale şi obligatorii;
c) monovaloare şi multivaloare.

3. Din punct de vedere al rolului pe care îl îndeplineşte atributul respectiv în cadrul modelului, atributele pot
fi:
a) cheie primară, cheie candidat, cheie externă;
b) cheie primară, cheie secundară, cheie decizională;
c) cheie primară, cheie internă, cheie externă.

4. Identificatorul entitatii “Factura” este:

a) număr_factura;
b) data_factura;
c) numar_factura şi data_factura.

7
5. Identificaţi afirmaţia falsă:

a) Cheia primară poate avea valoarea NULL.

b) Valoarea pe care o poate lua o cheie primară nu trebuie să se modifice.
c) Dimensiunea câmpului cheie primară trebuie să fie cât mai redusă.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6

REZUMAT

O asociere reprezintă o expresie a modului în care una sau mai multe entitati interactionează între ele, sau cu
ele însele.
• Cardinalitatea reprezintă numarul minim, respectiv maxim, de realizari al
entitatilor implicate într-o asociere.
• Modelarea unei asocieri de tipul one-to-many se realizeaza astfel: identificatorul entitatii cu cardinalitate 1
se adaugă entităţii cu cardinalitate N, devenind atribut de legatura (cheie externa).
• Modelarea unei asocieri de tipul many-to-many se realizează astfel: între cele două entităţi se introduce, în
mod artificial, o noua entitate care are, ca atribute de pornire, identificatorii celor doua entităţi implicate
iniţial în asociere.

6.7 Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Considerând entităţile si asocierile din figura următoare, cardinalitatea asocierii este:

CLIENT → trimite → COMANDA

a) 1:1;
b) 1:N;
c) M:N.

2. Considerând entităţile si asocierile din figura următoare, cardinalitatea asocierii este:

COMANDA → cuprinde → PRODUS

a) 1:1;
b) 1:N;
c) M:N.
3. Considerând entităţile si asocierile din figura următoare, cardinalitatea asocierii este:

CLIENT → deschide →CONT

a) 1:1;
b) 1:N;
c) M:N.

4. Se consideră entităţile din figura de mai jos. Entitatea CLIENT are ca identificator CodClient, iar entitatea
AGENŢIE are ca identificator CodAgenţie. În urma modelării asocierii se obţine:

CLIENT →se înregistrează →AGENŢIE

a) CodClient se adaugă entităţii AGENŢIE;

b) CodAgenţie se adaugă entităţii CLIENT;
c) Rezultă o nouă entitate care are ca identificator atributele CodClient şi CodAgenţie.

8
5. Următoarea afirmaţie este corectă:
a) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o entitate oarecare.
b) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o realizare a entităţii FACTURA.
c) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă un atribut complex.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 7

REZUMAT

• La realizarea modelului conceptual al datelor (MCD) trebuie să se ţină seama de regulile pe care datele
trebuie să le respecte permanent. Aceste reguli se numesc restricţii de integritate (RI) şi se clasifică în:
⮚ restricţii la nivelul entităţii;
⮚ restricţii la nivelul identificatorului unei entitati;
⮚ restricţii cu privire la rolurile pe care o entitate le joaca în diferitele asocieri în care se implica;
⮚ restricţii ale asocierilor.
• Restricţiile la nivelul entităţii se referă la regulile ce privesc coerenţa şi semantica datelor stocate în cadrul
respectivei entităţi.
• Restricţiile la nivelul identificatorului unei entitati se referă la faptul că valorile pe care le poate lua un
identificator, trebuie să fie unice şi nenule.
• Restricţiile cu privire la rolurile asumate de o entitate în diferitele asocieri în care este implicată, sunt de 3
tipuri:
⮚ Incluziunea de roluri
⮚ Excluziunea de roluri
⮚ Egalitatea de roluri
• Restricţiile asocierilor vizează atât asocierea cât si toate entitatile participante la asociere. Acţionează
asupra tuturor rolurilor dintr-o asociere.
• Aceleaşi restricţii care se aplică rolurilor, le găsim şi în cazul asocierilor: restricţii de incluziune, excluziune şi
egalitate de asocieri.

7.5. Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Considerăm entităţile si asocierile din figura următoare. Se cunosc identificatorii celor două entităti, și
anume: CodClient pentru entitatea CLIENT și NrComanda pentru entitatea COMANDA precum următoarele
două reguli de gestiune: o comanda vine de la un singur client si un client poate să trimită una sau mai multe
comenzi. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:

CLIENT →trimite → COMANDA

a) CodClient se adaugă entitatii COMANDA;

b) NrComanda se adaugă entitatii CLIENT;
c) Se introduce o entitate suplimentară.

2. Se consideră entităţile din figura următoare. Identificatorii celor două entităti sunt: NrComanda pentru
entitatea COMANDA si CodProdus pentru entitatea PRODUS. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:

COMANDA →cuprinde →PRODUS

a) CodProdus se adaugă entitatii COMANDA;

b) NrComanda se adaugă entitatii PRODUS;
c) Se introduce o entitate suplimentară ce are ca atribute CodProdus si NrComanda.

9
3. Restricţiile cu privire la rolurile asumate de o entitate în diferitele asocieri în care este implicată, sunt:

a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de roluri;

b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi;
c) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri.

4. Restricţiile asocierilor sunt:

a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri;

b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi;
c) Restricţii la nivelul entităţii.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 8

REZUMAT

• Pentru o relaţie pot exista 3 tipuri de chei:

⮚ cheie primară: cel mai mic ansamblu de atribute (eventual unul singur) care permite identificarea fără
univoc al fiecărui tuplu al unei relaţii; atributele care compun cheia primară nu pot să ia valoarea NULL.
⮚ cheie candidat: o altă posibilă cheie primară, care nu a fost însă reţinută ca atare.
⮚ cheie externă: un ansamblu de atribute (eventual unul singur) care este cheie primară într-o altă relaţie.
• Restricţie de integritate referenţială (RIR): dacă între un atribut A şi o cheie primară B există o RIR atunci A
nu poate lua decât valori care există şi în B. Prin definiţie, cheile externe sunt supuse RIR în raport cu cheile
primare corespunzătoare.
• Proiectarea unei baze de date presupune realizarea modelelor conceptual, logic și fizic, prin trecerea de la
MCD la MLD, apoi, de la MLD la MFD;
• Regulile de conversie MCD-MLD se aplica doar dupa ce a fost obtinut
MCD-ul în scopul obtinerii MLD.
• Regulile de conversie de la MCD la MLD se referă la distribuţia datelor pe
tipuri de entităţi, precum şi de cardinalităţile prezentate de asocierile tipului
de entitate.

8.7. Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecarei entităti din MCD, îi corespunde, în MLD, următorul
concept:
a) tabelă;
b) coloană;
c) cheie externă.

2. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecărui atribut din MCD, îi corespunde, în MLD, următorul
concept:

a) tabelă;
b) coloană;
c) cheie externă.

3. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecărui identificator din MCD, îi corespunde, în MLD, următorul
concept:

a) tabelă;
b) cheie externă;
c) cheie primară.

10
4. În MLD, o linie dintr-o tabelă se numește:

a) cheie externă;
b) cheie primară;
c) tuplu.

5. În MLD, o tabelă se mai numește:

a) relaţie;
b) legătură;
c) tuplu.

6. Următoarea afirmaţie este corectă:

a) La trecerea de la MCD la MLD, unei asocieri îi corespunde o relatie.

b) La trecerea de la MCD la MLD, unei asocieri îi corespunde o legătură.
c) La trecerea de la MCD la MLD, unei asocieri îi corespunde o coloană.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 9

REZUMAT

• În modelul EAE (modelul entitate asociere extins), tipurile de entitate (sau mulţimile entitate) poartă numele
de clase, ele putând forma superclase (supertipuri) şi subclase (subtipuri), legate printr-o asociere IS-A.
• O asociere IS-A este un concept în care o subclasă (subtip) este un tip specializat a unei superclase (supertip),
iar o superclasă este un tip mai generalizat al unei subclase.
• Sunt considerate extensii ale modelului entitate-asociere (EA) următoarele concepte: generalizarea,
specializarea si reprezentarea (modelarea) timpului.
• Specializarea este un proces de abstractizare a datelor prin care, pornind de la un tip de entitate dat, se
definesc unul sau mai multe subtipuri, diferentiate între ele în functie de rolul specific pe care îl au în modelul
de date.
• Generalizarea reprezintă procesul prin care un proiectant identifică un grup de entităţi care au în structura
lor aceleaşi atribute şi creează pe baza acestora o nouă entitate numită superclasă (supertip) a entităţii de
bază.
• Proprietatea principala a ierarhiilor de tipuri de entitati create prin specializare sau generalizare reprezinta
mostenirea atributelor: atributele tipurilor de entitati de nivel ridicat (supertipuri) sunt mostenite de tipurile
de entitati de nivel scazut (subtipuri).
• Constrângerile impuse specializarii si generalizarii sunt urmatoarele: regula disjunctiei (specifica daca
subclasele unei clase sunt disjuncte, adica daca un membru al superclasei apartine cel mult uneia dintre
subclase) si regula participarii, care poate fi totala sau partiala. Participarea este totala daca toti membrii
superclasei sunt si membri ai subclaselor.

9.6. Test de autoevaluare a cunoștințelor

1. Ce reprezinta o asociere de tip IS-A ?

O asociere IS-A este un concept în care o subclasă este un tip specializat al unei superclase, iar o superclasă
este un tip mai generalizat al unei subclase.

2. Cum definim specializarea?

Specializarea este un proces de abstractizare a datelor prin care, pornind de la un tip de entitate dat, se
definesc unul sau mai multe subtipuri, diferentiate între ele în functie de rolul specific pe care îl au în modelul
de date.

11
3. Ce reprezinta generalizarea?

Generalizarea reprezintă procesul prin care un proiectant identifică un grup de entităţi care au în structura lor
aceleaşi atribute şi creează pe baza acestora o nouă entitate numită superclasă (supertip) a entităţii de bază.

4. Care sunt extensiile modelului entitate-asociere?

Sunt considerate extensii ale modelului entitate-asociere următoarele concepte: generalizarea, specializarea
si reprezentarea (modelarea) timpului.

5. Cum explicati proprietatea de mostenire a atributelor?

Prin proprietatea de mostenire a atributelor: atributele tipurilor de entitati de nivel ridicat (supertipuri) sunt
mostenite de tipurile de entitati de nivel scazut (subtipuri).

6. Care sunt restrictiile ce trebuie impuse în cazul specializarii sau al generalizarii?

Restrictiile impuse specializarii si generalizarii sunt urmatoarele: regula disjunctiei (specifica daca subclasele
unei clase sunt disjuncte, adica daca un membru al superclasei apartine cel mult uneia dintre subclase) si
regula participarii, care poate fi totala sau partiala. Participarea este totala daca toti membrii superclasei sunt
si membri ai subclaselor.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 10

REZUMAT

Etapele proiectarii unui sistem informatic sunt urmatoarele:

⮚ Identificarea entitatilor din textul problemei de modelat;
⮚ Identificarea atributelor entitatilor ; pentru fiecare atribut identificat trebuie stabilit: tipul atributului,
lungimea, domeniul de valori, daca este un atribut simplu sau compus, daca este un atribut monovaloare sau
multivaloare;
⮚ Stabilirea identificatorilor entitatilor ;
⮚ Identificarea asocierilor dintre entitati ;
⮚ Stabilirea cardinalitatii asocierilor si modelarea asocierilor identificate ;
⮚ Realizarea modelului conceptual al datelor (MCD) ;
⮚ Realizarea conversiei MCD in MRD (modelul relational al datelor);
⮚ Realizarea modelului fizic al datelor (implementare in Microsoft Access).

10.9. Test de autoevaluare a cunoştinţelor

1. Enuntati regula de modelare pentru cardinalitatea de tip unu la multi (one-to-many).

Modelarea unei asocieri de tip „unu la multi”se realizeaza astfel: identificatorul entitatii cu cardinalitate 1 se
adauga la entitatea cu cardinalitate N.

2. Enuntati regula de modelare pentru cardinalitatea de tip multi la multi (many-to-many).

Modelarea unei asocieri de tipul N la M sau mulţi la mulţi se realizează astfel: între cele două entităţi se
introduce, în mod artificial, o noua entitate care are, ca atribute de pornire, identificatorii celor doua entităţi
implicate iniţial în asociere.

12