Ind Met Lab 24 06 14

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ
MATERIAL DIDACTIC DE SUPORT

pentru orele de laborator şi lucru individual la disciplina
„Proiectarea Sistemelor Informatice”
Chişinău
2015
1
Prescurtări:
SI Sistem Informatic
Sil Sistem Informaţional
DFD Diagrama Fluxurilor de Date
DFDL Diagrama Fluxurilor de Date Logice
DFDF Diagrama Fluxurilor de Date Fizice
DFD de context Diagrama fluxurilor de date de nivel superior, care prezintă sistemul ca
un tot întreg, care interactionează cu entităţile externe. Are topologie
de tip stea.
DFD de nivel 0 Diagrama care detaliază diagrama de context, prezentând principalele
subsisteme (componente) ale sistemului şi legăturile dintre subsisteme
cu entităţile externe, prezentate deja în diagrama de context.
DFD de nivel 1 Diagramele (până la 7) care detaliază fiecare subsistem evidenţiat în
cadrul sistemului. Sunt prezentate procesele de prelucrare ale fiecărui
subsistem. Se recomandă numerotarea corectă a proceselor.
DFD de nivel 2 Aceste diagrame (până la 49 la număr) detaliază funcţionalităţile
fiecărui proces evidenţiat în diagramele de nivel 1.
BD Bază de Date
ATM Automated Teller Machine
POS Point of Sale (punct de plăţi)
2
„Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works.”
Steve Jobs
Aceste indicaţii metodice conţin cerinţele pentru elaborarea lucrărilor de laborator la disciplina
„Proiectarea sistemelor informatice”, utilizând notaţii grafice structurate.
Lucrările de laborator au drept obiective:
 Cunoaşterea şi înţelegerea nivelului de informatizare a organizaţiilor (în baza unui studiu)
care activează în economia naţională, sfera educaţională şi socială etc. Compararea
nivelului de informatizare la nivel de ţară cu cel existent la nivel mondial în diferite domenii
de activitate;
 Aprofundarea cunoştinţelor acumulate la orele de curs;
 Aplicarea cunoştinţelor, obţinute în cadrul orelor de curs, pentru descrierea unui sistem
informaţional din cadrul unei organizaţii şi a sistemelor informatice, deja existente în cadrul
sistemelor informaţionale ale organizaţiilor;
 Formularea clară a cerinţelor necesare dezvoltării unui sistem informatic funcţional, cu
delimitarea cerinţelor funcţionale şi nefuncţionale;
 Aplicarea cunoştinţelor pentru analiza şi proiectarea unui nou SI în cadrul unei
întreprinderi, astfel încât acesta să se integreze eficient cu sistemele informatice deja
existente;
 Evidenţierea clară a intrărilor, prelucrărilor şi ale ieşirilor într-un SI şi părţile lui
componente;
 Utilizarea corectă a notaţiilor grafice recomandate pentru proiectarea logicii sistemului
informatic şi a structurii bazei de date;
 Prezentarea informaţiilor de ieşire dintr-un sistem informatic astfel încât să fie posibilă
analiza, interpretarea şi luarea deciziilor tactice şi strategice în activitatea întreprinderii în
care este exploatat sistemul informatic;
 Planificarea activităţilor şi ale resurselor necesare realizării SI.
3
CUPRINS
Lucrarea Nr.1...................................................................................................................................................5
Tema: Analiza sistemelor informatice existente astăzi în organizaţii, a tipurilor şi a modalităţilor de
utilizare a acestora.........................................................................................................................................5
Lucrarea de laborator Nr.2.........................................................................................................................11
Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu...............................................................11
Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi prezentarea ariei de întindere a acestuia 15
Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/ subdiviziunii.............................20
Tema: Argumentarea necesităţii modernizării sistemului informaţional existent, prin implementarea
sistemului informatic...................................................................................................................................25
Tema: Formularea şi specificarea cerinţelor faţă de SI...........................................................................27
Tema: Proiectarea arhitecturii fizice şi logice a sistemului informatic..................................................30
Tema: Proiectarea sistemului informatic..................................................................................................35
Tema: Proiectarea structurii BD................................................................................................................41
Lucrarea de laborator Nr.10.......................................................................................................................43
Tema: Modelarea logicii/a algoritmilor de prelucrare a datelor............................................................43
Lucrarea de laborator nr. 11......................................................................................................................46
Tema: Produse CASE pentru planificarea şi managementul proiectelor SI.........................................46
Lucrarea de laborator nr. 12......................................................................................................................47
Tema: Planificarea iniţială a proiectului SI..............................................................................................47
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................54
ANEXA 1......................................................................................................................................................55
ANEXA 2......................................................................................................................................................57
ANEXA 3......................................................................................................................................................58
4
Lucrarea Nr.1
Tema: Analiza sistemelor informatice existente astăzi în organizaţii,
a tipurilor şi a modalităţilor de utilizare a acestora
Obiective urmărite:
 Cunoaşterea elementelor de bază privind sistemele informaţionale din cadrul unei organizaţii;
 Definirea sistemelor informaţionale, a sistemelor informatice şi delimitarea noţiunilor;
 Prezentarea evoluţiei sistemelor informatice în timp;
 Colectarea informaţiilor referitoare la informatizarea proceselor de activitate a întreprinderilor
care activează pe teritoriul RM şi în alte ţări;
 Efectuarea unui studiu comparativ;
 Clasificarea sistemelor informatice după mai multe criterii;
 Cunoaşterea standardelor utilizate în domeniu;
 Cunoaşterea tipurilor de arhitecturi specifice SI;
 Cunoaşerea masurătorilor de performaţă (metrice) în dezvoltarea SI.
Cerinţe:
În cadrul acestei lucrări vor fi propuse mai multe teme de referat. Studenţii selectează o temă
de referat (o temă poate fi aleasă de câţiva studenţi), pregătesc referatul şi îl prezintă oral în faţa
colegilor (timp de 10-15 min). În cazul în care expunerea este deficitară pot fi formulate întrebări la
temă, de către profesor şi colegi. Se realizează discuţii la temă. Profesorul apreciază prestaţia
studentului.
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării :

O organizaţie este un sistem, deoarece ea prezintă o structură proprie care constă dintr-o
mulţime de elemente ce interacţionează între ele în baza principiilor funcţionale şi fluxurile existente
între componentele organizatorice implică resursele organizaţiei. Fluxurile specifice unei organizaţii
sunt cele materiale (materii prime, produse finite etc.), financiare şi informaţionale.
Una dintre proprietăţile sistemelor spune că „orice sitem poate fi descompus în subsisteme”,
subsisteme care la rândul lor pot fi tratate tot ca sisteme. Pentru gestionarea fluxurilor informaţionale
în cadrul unei organizaţii este responsabil subsistemul-parte componentă a acesteia numit „sistem
informaţional” [1].
Astfel, în orice organizaţie pot fi evidenţiate trei părţi componente:
5
• subsistemul de conducere sau de decizie;
• subsistemul informaţional;
• subsistemul operaţional.
La nivelul sistemului operaţional (în cadrul căruia se desfăşoară procesele specifice domeniului
de activitate ale organizaţiei) are loc culegerea datelor. Acestea apoi se transmit sistemului
informaţional (care reprezintă un flux ascendent) pentru a fi stocate şi/sau prelucrate, iar apoi datele
participă la obţinerea informaţiilor utile fundamentării deciziilor la nivelul sistemului de conducere
(decizional).
Grafic subsistemele organizaţiei pot fi prezentate astfel (Fig.1):
SISTEMUL DE CONDUCERE
(responsabil de luarea deciziilor în cadrul
unei organizaţii)
M
E
D
Informaţii, documente, Decizii, hotărâri,
I rapoarte ordine
U SISTEMUL
L Date INFORMAŢIONA Informaţii
L
O
R
G
A
Date Decizii
N
I
Z SISTEMUL OPERAŢIONAL
A (responsabil de colectarea datelor în cadrul
Ţ
I
unei organizaţii)
E
I Fluxuri
materiale şi
financiare
Fig. 1. Evidenţierea sistemului informaţional al întreprinderii
Sistemul Informaţional
reprezintă un ansamblu de fluxuri de informaţii în baza cărora se desfaşoara activitatea din
orice domeniu, precum şi resursele organizaţionale asociate: umane, tehnice, financiare - implicate în
procesul de colectare, furnizare, prelucrare, transmitere a informaţiilor, asigurând astfel legătura
dintre sistemul decizional şi cel operaţional.
Sistemul informaţional poate fi manual (când toate activităţile se îndeplinesc de oameni fără
utilizarea TI) sau bazat pe calculator, atunci când se utilizează hardware, software, reţelele de
calculatoare, inteligenţa artificială sau alte forme ale tehnologiei informaţiei (TI), ceea ce conduce la
transformarea datelor în informaţii, utilizate în procesul de luare a deciziilor.
SISTEM INFORMATIC SISTEM

(computer-based INFORMAŢIONAL
information system) (Information system)
6
Fig. 2. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic
Aici, în textul de mai sus, au fost utilizate noţiunile de „dată” şi „informaţie” cu sens diferit.
Literatura de specialitate (în domeniul informaticii), de cele mai multe ori, consideră ca sistemele de
calcul opereaza cu date. Astfel, datele furnizate la iesire pot reprezenta o anumita informatie pentru
un utilizator, respectiv pot avea semnificatii diferite pentru diversi utilizatori.
Datele reprezintă fiecare din numerele, mărimile, relaţiile etc. care servesc pentru rezolvarea
unei probleme sau care sunt obtinute în urma unei cercetări şi urmează să fie supuse unor anumite
prelucrari. Prelucrarea datelor conduce la obţinerea informaţiilor.
Informaţiile sunt observaţii şi relatări referitoare la obiecte, fapte şi evenimente din mediul
înconjurător care într-un context determinat au o anumită semnificaţie. Informatiile reprezintă
cunostinte noi, în raport cu situatia din trecut reprezentand un interes sporit pentru utilizatori. Astfel,
informaţia se caracterizează prin noutate. Această caracteristică nu este specifică datelor, care se pot
pastra ani la rând şi folosite la necesitate în obţinerea de noi informaţii.
În ultimele decenii creşterea gradului de informatizare a organizaţiilor, dar şi cre șterea
gradului de folosire a informațiilor în rezolvarea problemelor umane a făcut ca informa ția să fie
considerată o resursă economică, precum munca, materia primă și capitalul.
Datele şi informaţiile se păstrează pe hârtie în mape, arhive sau se pastrează în format
electronic în fişiere pe discuri.
Teme pentru referat:

1. Sistem informaţional vs Sistem informatic.
2. Studiu privind nivelul informatizării activităţii în cadrul organizaţiilor din RM şi la nivel mondial.
Se va expune care este dinamica implementării de aplicaţii şi sisteme informatice în activitatea
organizaţiilor din diverse ramuri, care activează în RM, comparativ cu alte ţări (sfera bancară,
a asigurărilor de bunuri, a instituţiilor de învăţământ şi de ocrotire a sănătăţii, a societăţilor
comerciale etc.).
3. Clasificarea sistemelor informatice după rolul/funcţia principală a acestora.
Se va expune referitor la sistemele informatice care pot fi implementate în cadrul diferitor
părţi componente ale sistemului informaţional al întreprinderii, precum sistemele informatice
pentru fundamentarea deciziei, sistemele informatice pentru management, sisteme
informatice financiar contabile, SI pentru gestiunea datelor referitoare la resursele umane sau
ale celor tehnico-materiale din întreprindere,SI pentru evidenţa stocurilor de produse, SI de
evidenţă a proceselor de producere şi desfacere a producţiei etc.
4. Sisteme informatice cu prelucrări de date centralizate şi decentralizate.
5. Sisteme informatice cu stocări de date centralizate şi distribuite.
6. Sisteme informatice care cuprind un proces de activitate într-o organizaţie sau câteva.
7. Sisteme informatice care cuprind mai multe procese de activitate din cadrul unei întreprinderi.
8. Sisteme informatice integrate.
7
9. Clasificarea sistemelor informatice după numărul de utilizatori ai acestora.
10. Rolul implementării bazelor de date în sistemele informatice.
11. Rolul etapelor de analiză şi proiectare în procesul dezvoltării SI.
12. Standarde şi reglementări tehnice utilizate în dezvoltarea SI.
13. Arhitectura SI (arhitectura fizică, a soft-ului şi datelor).
14. Obiective SMART în managementul proiectelor IT.
15. Metrici pentru SI. Metrice pentru modelul de analiză şi proiectare.
16. Riscuri şi managementul riscurilor în proiectele de dezvoltare a sistemelor informatice.
17. Analize de fezabilitate specifice front-end-ului proiectului.
18. Organizarea echipei de dezvoltare în proiectele soft/informatice.
19. Rolul sarcinii tehnice în procesul dezvoltării SI.
20. Eficienţa economică a Sistemelor Informatice
8
Toate lucrările individuale, vor fi realizate în baza unei probleme, selectate
preventiv, din lista propusă mai jos.
Lucrarea integră, corespunzătoare problemei selectate şi cerinţelor formulate, se va
considera drept „studiu de caz” şi va fi apreciată cu notă ca „lucru individual”.
Lista problemelor propuse pentru lucrul individual :

1. SI implementat în domeniul asigurării bunurilor/persoanelor fizice – asigurarea, plata poliţelor
de asigurare, plata şi evidenţa despăgubirilor în cazul accidentului.
2. Sistem informatic implementat în cadrul unei companii de închirieri a automobilelor (evidenţa
clienţilor, chiriilor, perioadelor de închiriere, plăţilor etc.).
3. Sistem informatic implementat în cadrul unui salon de mariaj, salon care închiriază rochii de
mireasa (evidenţa clienţilor, a rochiilor închiriate, perioada, plăţile etc.).
4. Sistem informatic implementat în cadrul unui service auto, utilizat pentru evidenţa comenzilor
recepţionate şi îndeplinite.
5. Sistem informatic de evidenţă a serviciilor într-o companie de organizare a petrecerilor.
6. Sistem informatic implementat într-un magazin de vânzare a automobilelor (evidenţa
intrărilor, cu înregistrarea caracteristicilor şi a vânzărilor automobilelor).
7. Sistem informatic pentru evidenţa comenzilor într-un atelier de cusut (comenzi recepţionate,
realizate etc).
8. Sistem informatic implementat într-un centru de reparaţie a telefoanelor mobile (date despre
comenzi, clienţi).
9. Sistem informatic implementat într-un magazin de vânzare a telefoanelor mobile (evidenţa
datelor despre vânzări, granţii etc.).
10. Sistem informatic implementat în secţia „registratură”, a unei policlinici care va fi utilizat
pentru înregistrarea pacienţilor la medic.
11. Sistem informatic implementat într-un magazin care comercializează blănuri (evidenţa
produselor intrate în magazin şi ale celor vândute).
12. Sistem informatic implementat întrun depozit farmaceutic, care va fi utilizat pentru evidenţa
stocurilor.
13. Sistem informatic implementat în cadrul unei companii care prestează servicii de curăţare şi
spălare a hainelor (evidenţa comenzilor).
14. Sistem informatic implementat într-o agenţie ce prestează servicii de acces la internet
populaţiei.
15. Sistem informatic implementat în cadrul unei agenţii de vânzare a imobilelor noi şi second-
hand.
16. Sistem informatic implementat în cadrul unei agenţii ce prestează servicii de televiziune
populaţiei (evidenţa serviciilor, plăţilor pentru serviciile prestate şi a clienţilor).
17. Sistem informatic implementat în cadrul unei unităţi de producere a uleiului (evidenţa materiei
prime recepţionate, a producerii uleiului şi a producţiei vândute).
18. Sistem informatic implementat într-un magazin care comercializează produse cosmetice.
9
19. Sistem informatic de evidenţă a reuşitei elevilor/studenţilor unei instituţii de învăţământ.
20. Sistem informatic de evidenţă a datelor referitoare la intrarea şi ieşirea pacienţilor în cadrul
unui spital privat.
21. Sistem informatic de evidenţă a clienţilor unei săli sportive pentru antrenamente.
22. Sistem informatic implementat în cadrul unui combinat de carne (de producere a mezelurilor)
– evidenţa comenzilor (recepţionarea comenzilor şi eliberare a produselor).
23. Sistem informatic implementat în cadrul unui depozit en-gros – evidenţa intrărilor şi a ieşirilor
de produse.
24. Sistem informatic pentru evidenţa cantităţilor de seminţe de floarea soarelui recepţionate,
stocate şi vândute în cadrul unei întreprinderi de colectare a seminţelor.
25. Sistem informatic de evidenţă a închirierii locurilor de vânzare în cadrul unui centru comercial
(numărul buticului, perioada, plaţile etc.).
26. Sistem informatic de evidenţă a acreditărilor acordate angajaţilor din sistemul sanitar.
27. Sistem informatic de evidenşă a producerii şi vânzărilor de ciuperci.
28. Sistem informatic de evidenţă a comenzilor şi vânzărilor geamurilor termopan.
29. Sistem informatic de evideţă a resurselor umane într-o companie.
30. Sistem informatic de evidenţă a vânzărilor calculatoarelor.
31. Sistem informatic de evidenţă a clienţilor într-un Intrenet-cafe.
32. SI de evidenţă a activităţii unei librarii (comandarea, evidenţa cărţilor disponibile, vânzarea).
33. SI de evidenţă a activităţilor unei brutării (recepţionarea materiei prime şi vânzarea
producţiei).
34. SI de evidenţă a creditelor oferite persoanelor fizice de o companie de creditare.
35. SI de evidenţă a comenzilor unui atelier de producere şi vânzare a mobilei.
36. SI de evidenţă a vânzării şi recepţionării valutei străine.
37. SI implementat la recepţia unui hotel.
38. SI de evidenţă a casatoriilor şi divorţurilor.
39. SI de evidenţă a stocurilor materialelor de construcţie într-o firmă de construcţii.
Observaţie: În cazul în care o careva persoana studiază sau este cointeresată să studieze un careva
domeniu, care nu a fost menţionat în lista de mai sus, va anunţa responsabilul de
disciplină (la ora de laborator) pentru a i se formula problema.
10
Lucrarea de laborator Nr.2
Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu
 Prezentarea organizaţiei şi definirea corectă a obiectului/domeniului supus studiului;
 Analiza şi expunerea corectă a structurii sistemului informaţional în care urmează să fie
implementat sistemul informatic;
 Analiza proceselor de activitate corespunzător fiecărui nivel funcţional al organizaţiei;
 Studiul, analiza şi prezentarea sistemului informaţional actual al întreprinderii;
 Evidenţierea rolului sistemului informaţional în activitatea organizaţiei;
 Construirea organigramei.
Cerinţe:
1. Prezentarea domeniului/firmei/instituţiei/organizaţiei studiate.
a. Descrierea organizaţiei;
b. Prezentarea sistemului informaţional al organizaţiei.
2. Specificarea principalelor (sub)sisteme informaţionale.
a. Evidenţierea corespondenţei: componentă a organizaţiei (birou, departament,
compartiment, oficiu, director) şi subsistem informaţional;
b. Prezentarea nivelului de informaţizare/automatizare a proceselor de prelucare a
datelor;
c. Descrierea aplicaţiilor şi a componentelor hardware utilizate deja în procesele de
activitate ale sistemului informaţional (în cazul în care sunt deja utilizate sisteme
informatice – se vor descrie acestea).
3. Prezentarea structurii organizaţionale.
a. Descrierea componentelor organizatorice (componenta financiar-contabilă, componenta
pentru managementul resurselor umane, componenta pentru managementul resurselor
materiale, componenta de evidenţă a producţiei/serviciilor, componenta de evidenţă a
vânzărilor, componenta de gestiune a comenzilor etc.) şi a responsabilităţilor acestora;
b. Evidenţierea principalelor roluri în activitatea fiecărei componente organizatorice;
c. Construirea organigramei.
11
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
Printre componentele funcţionale de bază ale întreprinderii pot fi menţionate:
 componenta de administrare (responsabilă de luarea deciziilor) a întreprinderii;
 componenta de cercetare şi dezvoltare tehnologică;
 componenta de aprovizionare, responsabilă de achiziţia resurselor materiale consumate în
întreprindere;
 componenta de producere – responsabilă de crearea producţiei/serviciilor întreprinderii;
 componenta de desfacere, responsabilă de vânzarea produselor întreprinderii;
 componenta de depozitare, responsabilă de păstrarea producţiei (uneori poate coincide cu
componenta de desfacere);
 componenta “personal”, responsabilă de selectarea personalului şi managementul resurselor
umane ale întreprinderii;
 componenta finaciar-contabilă, responsabilă de planificarea şi gestiunea resurselor financiare
ale întreprinderii [1].
Aceste, componente funcţionale menţionate, vor sta la baza evidenţierii subsistemelor
informaţionale ale întreprinderii.
Rezultatul organizării structurale (gruparea funcţiilor, activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în
baza anumitor criterii) în cadrul unei organizaţii reprezintă structurarea organizatorică a acesteia.
Structura organizatorică a unei organizaţii reprezintă ansamblul persoanelor şi ale entităţilor
organizatorice constituite astfel încât să asigure realizarea obiectivelor organizaţiei. În cadrul
structurii organizatorice pot fi evidenţiate două substructuri principale: structura managerială
(corespunzătoare sistemului de conducere) şi structura de producţie (corespunzătoare sistemului
operaţional). Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică şi se defineşte ca
ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor, care revin spre exercitare unui
salariat al organizaţiei. Totalitatea posturilor cu aceleaşi caracteristici principale formează o funcţie.
Se deosebesc două tipuri principale de funcţii: manageriale şi de execuţie.
Organigrama este reprezentarea schematica a structurii organizatorice a unei întreprinderi, a
unei institutii, a subordonării compartimentelor acestora, a tipurilor de legături între aceste
compartimente. În mod obişnuit organigrama este alcătuită din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de
conducere sau compartimente şi din linii care reflectă legăturile organizatorice.
Observaţie: Organigramele pot fi construite pentru:
- întreaga organizaţie - organigrame generale sau de ansamblu, în care se reprezinta grafic structura
organizatorica a intregii unitati economice;
- pentru o careva componentă a organizaţiei - organigrame parţiale care reflectă detaliat un
compartiment sau o grupa de compartimente ale structurii organizatorice respective.
Principalele reguli necesare a fi respectate la construirea organigramelor:
a) marimile dreptunghiurilor şi grosimile contururilor acestora se coreleaza cu obiectul, sarcinile,
autoritatea si responsabilitatea implicate, cu alte cuvinte patrulaterele pentru servicii trebuie
sa fie mai mari si cu contururile mai groasee decat cele pentru birouri etc;
12
b) situarea in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte raportul de
subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care alcatuiesc un nivel ierarhic
inscriindu-se pe aceeasi orizontala;
c) organigramele complexe, indeosebi cele care exprima mai multe tipuri de relatii
organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor utilizate.
Observaţie: Pentru a construi organigrama poate fi utilizat orice editor grafic sau unul special care are
deja elementele încorporate, precum MS Visio.
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:

1) Pentru componentele funcţionale enumărate mai sus poate fi construită o astfel de
organigramă (Fig. 3.):
Director general
Seviciul economie,
Director marketing Director comercial Director executiv finante si evidenta
contabila
Sectie planificare si Sectie receptie Sectie evidenta

Contabilitate
marketing produse resurse umane
Sectie logistica si Sectie

Sectia IT
transportari aprovizionare
Sectie evidenta
Sectie vanzari
operativa
Sectie certificare
Depozit
Fig. 3. Exemplu de organigramă
2) Exemplu de organigramă pentru o întreprindere care comercializează produse (Fig. 4 şi Fig.

5):
13
Administrare
(Director)
Marketig, aprovizionare Managementul

Contabilitate si finante
si dezvoltare resurselor umane
(Contabil sef, ajutor
(Manager responsabil de (Manager resurse
contabil )
dezvoltarea activitatii) umane)
Vanzari Depozit
(Vanzator si asistent (Administratorul
al vanzatorului) depozitului)
Fig. 4. Exemplu organigramă
Director
Serviciul juridic si Serviciul financiar-

Serviciul comercial Serviciul promovare
resurse umane contabil
Sectia vanzari Depozit
Fig. 5. Exemplu organigramă
Sarcini propuse pentru rezolvare:

1. Construiţi organigrama pentru următoarele componente funcţionale: „Rector”, care are doi
subordonaţi „Prorector stiinţe” şi „Prorector relaţii externe”. „Prorectorul pe ştiinţe” are în
subordine 3 decani – „Decan Ştiinţe Economice”, „Decan Ştiinţe Juridice” şi „Decan Ştiinţe
Politice”. „Prorector relaţii externe” are ca subordonaţi „Manager relaţii cu studenţii” şi
„Manager relaţii cu publicul”.
2. Construiţi organigrama pentru următoarea descriere: direcţia generală „Resurse umane” are în
subordine patru subdiviziuni – departamentul juridic, departamentul financiar-contabil,
departamentul tehnologiilor informaţionale şi departamentul achiziţii publice.
14
Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi
prezentarea ariei de întindere a acestuia
 Delimitarea subsistemelor informaţionale ale organizaţiei, conform componentelor funcţionale;
 Evidenţierea corectă a surselor de date a sistemului informaţional, a locurilor şi modalităţilor
de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;
 Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia
informaţiilor generate de sistemul informaţional.
Cerinţe:
1. Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.
a) Delimitarea sistemului informaţional (în cazul în care întreprinderea nu este mare). Pentru
întreprinderile mari, cu multiple componente organizatorice se va alege pentru analiză
detaliată un subsistem informaţional, corespunzător unei componente organizatorice;
b) Evidenţierea şi expunerea referitor la subsistemul decizional, de management şi a celui
operaţional;
c) Stabilirea entităţilor externe aflate în legătură cu sistemul (subsistemul) analizat.
2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.
a) Identificarea şi descrierea proceselor de prelucrare (urmărind prelucrările manuale sau cu
ajutorul calculatorului, de unde sunt preluate datele, la ce operaţii de calcul sunt supuse, cum
sunt preluate, ce interogări se realizează etc.);
b) Analiza intrărilor şi analiza ieşirilor (fluxurile informaţionale şi documentele care circulă în
domeniu). Pentru documente se va descrie structura şi componenţa acestora.

În cadrul acestei lucrări vor fi identificate procesele de activitate zilnice ale subsistemului
operaţional şi ale celui de management, din sistemul informaţional. Un proces de activitate
(business proces) este o colecţie de actitivităţi structurate şi relaţionate care produc un produs sau
serviciu specific (raspunzând unei nevoi) pentru un client particular sau pentru clienţi în general.
Acesta poate fi vizualizat adesea cu ajutorul unei “diagrame de flux” ca şi secvenţa activităţilor,
cuprinzând şi noduri decizionale.
15
Competitivitatea unei organizatii depinde mult de gradul de structurare, optimizare şi
relaţionare dintre procesele organizaţiei. Când managementul doreste costuri mai mici de producţie,
perioade mai scurte de livrare, o calitate crescuta a produselor, va fi necesar să modifice procesele.
Astfel, activitatea unei organizaţii poate fi împărtita pe procese. Iar întregul, numit
organizaţie/companie se bazează pe o hartă a proceselor. Procesele descriu ceea ce trebuie făcut,
cum trebuie făcut şi de cine trebuie făcut [12].
Noţiunea de „analiză a proceselor de activitate” presupune:
 Obţinerea unei înţelegeri lucrative privind procesele de business
 Înţelegerea cerinţelor grupurilor interesate
 Determinarea scopului şi obiectivelor fiecarui proces
 Identificarea problemelor asociate proceselor şi determinarea cauzelor acestora
 Dezvoltarea opţiunilor de îmbunătăţire a proceselor
 Iniţierea acţiunilor de îmbunătăţire a proceselor.
Deasemenea „analiza proceselor de business” include şi definirea modului în care organizaţia
adoptă o activitate şi modul în care se îmbunătăţesc procesele.
În continuare se vor descrie fluxurile informaţionale specifice acestor procese de activitate,
sursa şi destinaţia acestora. Se vor specifica informaţiile (rapoartele) şi sursele acestora.
Se vor identifica şi descrie principalele funcţii decizionale specifice organizaţiei analizate. Vor fi
descrise principalele fluxuri informaţionale şi sursele acestora.

1) Exemplu de descriere a unui document specific domeniului analizat (se va descrie ce reprezintă
factura şi bonul fiscal pentru întreprinderea care comercializează produse):
a)Factura se întocmeşte, în cel putin două exemplare, pentru livrarile de bunuri şi/sau prestările
de servicii efectuate. Acest document serveşte ca:
 act pe baza căruia se efectuează procesul de decontare a bunurilor livrate;
 act de însoţire a bunurilor pe timpul transportului;
 act de încărcare în gestiunea cumparatorului;
 act justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpăratorului.
Factura trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele date:
 numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care să identifice factura în mod unic;
 data emiterii facturii;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale persoanei juridice care emite factura;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale cumparatorului de bunuri sau servicii;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau denumirea serviciilor prestate;
 data la care au fost livrate bunurile sau au fost prestate serviciile, cu exceptia cazului în care
factura este emisă înainte de data livrării/ prestării sau încasării avansului;
 baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor, pentru fiecare cota de TVA, scutire sau operaţiune
netaxabila, preţul unitar, exclusiv TVA, precum şi rabaturile, reduceri de preţ etc.
16
La furnizor, factura circulă:
 la compartimentul desfacere, în vederea înregistrarii în evidenţele operative şi pentru
eventualele reclamaţii ale clienţilor;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate.
La cumparator, factura circulă:
 la depozitul, care primeşte produsul şi este responsabil de păstrarea acestuia;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plaţii, precum şi pentru inregistrarea
în contabilitate.
Factura poate fi tiparita pe orice format de foaie.
b) Bonul fiscal este emis de casa de marcat şi trebuie sa aibă înscrise cel puţin următoarele date:
 denumirea, adresa şi codul fiscal ale agentului economic emitent;
 logotipul şi seria aparatului de marcat;
 numărul de ordine al bonului, data şi ora emiterii;
 denumirea bunurilor sau serviciilor livrate, cantităţile, preţurile unitare, valoarea şi cota de
TVA aplicată;
 valoarea totala a bonului, valoarea aferenta TVA şi valoarea altor taxe necuprinse în baza de
impozitare a TVA.
Bonul fiscal trebuie sa fie înmânat în mod obligatoriu clienţilor, odată cu bunurile vândute.
Neemiterea bonurilor fiscale constituie contravenţie.
2) Exemplu pentru stabilirea entităţilor externe ale unui sistem informaţional (se va exemplifica
pentru subsistemul de depozitare a vaccinurilor, dintr-o instituţie medicală). Sunt descrise
entităţile externe şi fluxurile de intrare şi ieşire în/din sistem.
Tabelul 1. Prezentarea surselor, destinaţiei şi fluxurilor de date pentru sistem
Nr. Entitatea externă Intrări de la entitatea Ieşiri din sistem către entitatea
crt. externă în sistem externă
1. Sistemul de evidenţă Foaia de drum şi factura de intrare
contabil înregistrată;
Rapoarte statistice şi informaţii de
-
diferite tipuri (expirări, deteriorări
vaccinuri)
Factura de ieşire înregistrată
2. Secţia achiziţii publice Informaţii referitoare la Informaţii referitoare la iepuizarea
noi intrări de produse de stocuri
3. Donatorul Foaia de drum şi factura Foaia de drum semnată şi cu
înscrierile necesare
4. Instituţia medicală Lista vaccinurilor Factura de ieşire, înregistartă
solicitate preventiv la secţia contabilitate
3) Studierea sistemului informaţional. Identificarea proceselor de prelucrare. Exemplu pentru

identificarea proceselor de prelucrare, specifice activităţilor „sistemului pentru evidenţă a
vaccinurilor”, analiza intrărilor, analiza ieşirilor:
17
Tabelul 2. Prezentarea proceselor, a intrărilor şi a ieşirilor de date pentru fiecare proces de
prelucrare
Descrierea succintă a Intrări în Formulele sau

Proces Ieşiri din proces
operaţiunilor de prelucrare proces relaţiile de calcul
1.Recepţionarea 1. Înregistrarea unei noi intrări Informaţie intrare Informaţia

informaţiei nouă înregistrată şi
2. Păstrarea informaţiei în dosarul de
-
despre noi intrări semnată
evidenţă a depozitului
1. Prezentarea documentului de Factură de intrare Factură de intrare şi

intrare; şi foaia de foaia de drum
drum/parcurs completată cu două
2. Recepţionarea/descărcarea şi
(Documentaţia atribute noi
verificarea integrităţii ambalajului
standard care (data/ora) şi
(cutii, lăzi etc.) vaccinurilor; 1.Valoarea=cantitate
însoţeşte observaţii (în 3
a*pret unitar
3. Semnarea documentului de insoţire vaccinurile) exemplare)
(foaia de drum şi factura),
înregistrarea datei, orei efectuării
2.Înregistrarea 2.Suma=valoarea+T
livrării şi înscrierea observaţiilor
recepţionării VA+ Accize
(dacă sunt);
vaccinurilor
4. Returnarea facturii şi a foii de drum
semnate; 3.Suma total=suma
sumelor
5. Verificarea prezenţei standardelor
corespunzătoare vaccinului;
6. Înregistrarea facturii în baza căreia

s-a făcut recepţionarea şi
transmiterea vaccinurilor pentru
păstrare.
1. Verificarea vaccinurilor: dacă Factură de intrare 1.Lista deteriorărilor

corespund codurile de bare, cantităţile şi foaia de şi neajunsurilor
specificate în factură; drum/parcurs
2.Factura este
3.Asigurarea înregistrată
2. Înregistrarea vaccinurilor în transmisă secţiei de
păstrării (Documentaţia
registrul de evidenţă conform facturii; evidenţă contabilă
vaccinurilor în standard care
pentru înregistrare şi
condiţiile impuse 3. Înregistrarea numărului de însoţeşte
păstrare
deteriorări şi neajunsuri; vaccinurile)
4. Înregistrarea locului/zonei de
păstrare a vaccinurilor cu respectarea
condiţiilor necesare de păstrare.
1. Verificarea periodică a stării Date deteriorări Raport deteriorări

vaccinurilor şi înregistrarea sau expirări sau/şi expirări 1.Valoare
noncalităţilor şi a expirării vaccinurilor; înregistrate de vaccinuri pierderi=cantitate
operatorul rebut*pret unitar

2. Înregistrarea şi raportarea, în cazul
4.Evidenţa depozitului în
în care se înregistrează, a expirărilor
calităţii urma verificării
sau deteriorărilor vaccinurilor (acestea 2.Suma
vaccinurilor stării vaccinurilor
urmează a fi distruse); pierderi=suma
3. Transmiterea spre distrugere a valorilor pierderilor
vaccinurilor ce nu satifac anumite

cerinţe, cu documentarea acestui fapt.
18
1. Recepţionarea solicitărilor; Lista vaccinurilor Factura de ieşire şi 1.Valoarea=cantitate
solicitate foaia de drum sau a*pret unitar
2. Formarea livrării vaccinurilor
5.Recepţionarea foaia de parcurs
solicitanţilor;
listelor de
solicitări şi 3. Generarea documentului de ieşire 2.Suma=valoarea+T
controlul formării corespunzătoare livrării; VA+ Accize
livrărilor pentru
4. Înregistrarea divergenţelor dintre
solicitanţi
solicitare şi livrare (dacaă există).
3.Suma total=suma
sumelor
1. Înregistrarea ieşirii cu anexarea Factura de ieşire Factura de ieşire şi

instructajului de păstrare şi folosire a şi foaia de drum foaia de drum
6.Evidenţa medicamentelor; pachetul de nesemnata (în 3 semnata (în 3
eliberării documente standard; exemplare) exemplare)
partidelor 2. Transmiterea unui exemplar al

facturii de ieşire solicitantului şi unul
secţiei de avidenţă contabilă.
7.Inventarierea 1. Inventarierea stocurilor din depozit; Date referitoare Informaţie iepuizare

stocurilor de la inventariere stocuri
2. Stabilirea necesarului de vaccinuri;
vaccinuri şi
generaea noilor 3. Generarea documentului cu
solicitări solicitări, în cazul iepuizării stocului.
donatorilor

1. Identificaţi şi descrieţi procesele de activitate specifice secţiei de producere a crenvuştelor.
Evidenţiaţi intrările şi ieşirile de date/informaţii corespunzătoare fiecărui proces.
2. Sistemul informaţional de evidenţă a vânzărilor conţine următoarele procese de activitate:

Recepţionarea şi analiza comenzilor, Recepţionarea şi distribuirea producţiei (conform
comenzilor), Facturarea comenzilor, Evidenţa transportării producţiei clienţilor. Datele
referitoare la producţia distribuită clienţilor se înregistrează şi păstrează în sistem, în locul de
stocare „Date comenzi”. Drept entităţi externe vor fi „Secţia de evidenţă a comenzilor”, „Secţia
producere”, „Secţia contabilitate”, „Client”. Descrieţi procesele de prelucrare detaliat.
19
Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/
subdiviziunii
 Evidenţierea grafică corectă a surselor de date pentru sistemul informaţional, a locurilor şi
modalităţilor de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;
 Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia
informaţiilor generate de sistemul informaţional;
 Prezentarea grafică a circulaţiei datelor în sistemul informaţional şi pentru obţinerea
informaţiilor;
 Utilizarea corectă a sistemelor de notaţii recomandate la poiectarea grafică a sistemelor
informaţionale;
 Utilizarea corectă a mediilor soft pentru construirea modelelor sistemelor informaţionale;
 Analiza şi interpretarea modelelor construite. Corectarea şi adaptarea, la necesitate, ale
acestor modele.
Cerinţe:
1. Modelarea grafică a sistemului informaţional supus analizei, folosind diagramele
fluxurilor de date.
a) Construirea diagramei de context pentru sistemul informaţional;
b) Detalierea diagramei de context şi evidenţierea principalelor componente ale sistemului
informaţional;
c) Construirea diagramei fluxurilor de date logice (cu evidenţierea funcţiilor) sau/şi fizice (cu
evidenţierea entităţilor interne) pentru sistemul informaţional analizat.
2. Evidenţierea noţiunilor domeniului analizat. Construirea modelului conceptual al
datelor.

Informaţiile pot fi reprezentate prin fluxuri de date, care sunt necesare pentru funcţionarea
proceselor. Documentele sunt generate în cadrul proceselor şi se mai spune că documentele parcurg
„fluxul de date”. Oamenii sunt direct implicaţi într-un flux de prelucrare a datelor: crează
documentele necesare, le analizează, iau decizii, controlează prelucrarea datelor etc.
20
În baza informaţiilor sistematizate şi descrise anterior (în lucrarea de laborator 3) se va
construi ierarhia de diagrame a fluxurilor de date, respectând principiul „descompunerii problemei în
subprobleme”. Astfel, se va construi o diagramă de context, o diagramă de nivel 0, care prezintă
principalele componente (subsisteme) ale sistemului informaţional analizat şi detalierea fiecărei
componete a sistemului informaţional prin construirea diagramelor fluxurilor de date logice şi/sau
fizice.
Sintaxa diagramelor fluxurilor de date (DFD) [1, 2, 3]:
Tabelul 3. Notaţii grafice specifice DFD
Simbol Semnificaţie
Notaţia Yourdon-DeMarco Notaţia Gane-
Sarson
- se foloseşte pentru a reprezenta grafic un
proces care transformă un flux de intrare într-
un flux de ieşire. Deasemenea, se foloseşte
pentru a prezenta grafic sistemul sau
subsistemul. Etichetele din interiorul simbolului
sunt diferite pentru cazul când este prezentat
sistemul (exemplu: sistem de evidenţă a
comenzilor) sau procesul (exemplu:
recepţionarea şi înregistrarea comenzilor).
- se foloseşte pentru a prezenta grafic un loc
de stocare a datelor (datele se păstrează până
la o utilizare ulterioară). Eticheta din interiorul
simbolului trebuie să reflecte cât mai exact
conţinutul datelor care se pătrează în acest loc
de stocare.
- flux de date – reflectă transferul
datelor/informaţiilor între diverse entităţi.
Eticheta de pe fluxul de date poate să reflecte
o denumire a unui flux logic de date, dar şi un
flux fizic de date.
- simbol utilizat pentru a prezenta entitatea
externă, care reprezintă obiecte amplasate
înafara hotarelor sistemului. Entitatea externă
reprezintă sursa datelor sau destinaţia
informaţiilor sistemului. Drept etichetă se va
folosi un substantiv la singular, chiar dacă
acele obiecte-externe sunt mai multe
(exemplu: casier, chiar dacă 7 casieri
înregistrează vânzările de produse dintrun
magazin).
Astfel, se construieşte modelul funcţional al sistemului informaţional, model specific etapei de
analiză.
21
Tot la această etapă se construieşte modelul conceptual al datelor (care prezintă grafic
noţiunile/entităţile domeniului - o descriere concisă a datelor utilizatorului, incluzând descrierea
detaliată a tipurilor de date, a relaţiilor şi restricţiilor acestora). Modelul conceptual al datelor are la
bază stabilirea corectă a entităţilor de date, a atributelor acestora şi a relaţiilor dintre entităţi.
Acest model este bazat pe sintaxa diagramei entitate-relaţie (DER), studiată detaliat în cadrul
disciplinei „Baze de date”.

1) Exemplu de diagramă de context (se va exemplifica pentru subsistemul de depozitare a
vaccinurilor, dintr-o instituţie medicală, descris în laboratorul nr.3). Diagrama de context are
topoligie de tip stea, în centru fiind prezentat sistemul, iar în jur entităţile externe şi fluxurile
informaţionale care ies şi intră din/în sistem.
Secţia achiziţii
publice
Informaţii referitoare la
Informaţii referitoare
iepuizarea de stocuri si
la noi intrări
necesitatea de noi procurari
Foaia de drum semnată şi

cu înscrierile necesare
Sistem de Factura de iesire
evidenţă SISTEM DE
EVIDENŢĂ A Donator
contabila Factura de intrare inregistrata;
VACCINURILOR Foaia de drum cu factura de
Rapoarte statistice şi informaţii
(expirări, deteriorări vaccinuri) intrare înregistrată
Factura de ieşire, Lista vaccinurilor

înregistartă solicitate
Instituţie
medicală
Fig. 6. Exemplu de diagramă de context
2. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date care detaliază procesul de evidenţă a vânzărilor de

medicamente (Fig. 7).
22
Manager aprovizionare Date medicamente intrate
Date stocuri disponibile Cerere date 4. Predarea

Date necesare medicamentelor din
inregistrarii noilor stocuri depozit
3. Formarea stocurilor de produse Date stocuri
medicamente
Loc de stocare
Cerere situatie stocuri
comun a datelor Detalii aprovizionare cu medicamente
referitoare la Date medicamente
5. Date pentru raport
medicamente
Raportare
situatie Date vanzari
vanzari 1. Inregistrarea
Date vanzare comenzii de
Informatii Cerere medicamente
situatie conturi raport Detalii pentru informare
Cerere date
Date Date pentru

Contabilitate medicamente crearea vanzarii
2. Informarea Date comanda

Farmacist
clientului Informatii
medicament
Fig. 7. Exemplu de DFD detaliată

1. Prezentaţi grafic, folosind DFD, următoarea descriere: sistemul informaţional pentru gestiunea
producţiei întreprinderii primeşte:
a. informaţiile referitoare la materia primă primită, de la secţia „achiziţii”;
b. informaţiile referitoare la comenzile de producţie de la secţia „evidenţa comenzilor”.
Ca rezultat al realizării producţiei, producţia, împreună cu informaţiile referitoare la tipul,
cantităţile de produse etc. se transmit secţiei „vânzare şi expediere”. Ce tip de DFD aţi
realizat?
2. Sistemul informaţional de evidenţă a vânzărilor conţine următoarele procese de activitate:
Recepţionarea şi analiza comenzilor, Recepţionarea şi distribuirea producţiei (conform
comenzilor), Facturarea comenzilor, Evidenţa transportării producţiei clienţilor. Datele
referitoare la producţia distribuită clienţilor se înregistrează şi păstrează în sistem, în locul de
stocare „Date comenzi”. Drept entităţi externe vor fi „Secţia de evidenţă a comenzilor”, „Secţia
producere”, „Secţia contabilitate”, „Client”. Construiţi diagrama fluxurilor de date, adăugând
fluxurile de date corespunzătoare, care se transmit între procese, locul de stocare şi entităţile
externe.
3. Construiţi diagrama fluxurilor de date care va prezenta grafic circuitul următoarelor fluxuri de
date: clientul transmite date referitoare la comenzile solicitate departamentului de evidenţă a
comenzilor ale unui depozit en-gros. Acest departament înregistrează comenzile şi consultă
departamentul aprovizionare cu produse. În cazul în care aceştia dispun de produsele
23
solicitate, departamentul de evidenţă le transmite informaţia despre produsele solicitate de
client şi departamentul de aprovizionare crează comanda şi o pregăteşte pentru livrare
clientului, preventiv înregistrând datele despre livrare, într-un loc de stocare a datelor.
Informaţia, care conţine detaliile referitoare la livrare (factura) se transmite clientului.
Evidenţiaţi:
 entitatea externă sistemului informaţional
 procesele de prelucrare a datelor din sistemul informaţional
 fluxurile informaţionale
 locurile de păstrare a datelor.
4. Construiţi ierarhia de diagrame ale fluxurilor de date pentru examinarea cunoştinţelor
studenţilor la o disciplină. În acest proces sunt implicate trei entităţi: profesor, student şi
decanat. Drept subprocese pot fi evidenţiate: generarea testelor de evaluare, repartizarea
testelor şi rezolvarea acestora, colectarea şi evaluarea răspunsurilor, înregistrarea notelor (în
matricolă şi borderou). Mapa cu teste, iniţial fără raspunsuri, iar apoi cu răspunsuri şi
evaluarea, va servi drept loc de stocare a datelor. Informaţia referitoare la reuşita studenţilor
(borderoul completat) se va transmite decanatului.
5. Aceeaşi problemă abordată la alt nivel: modelaţi activitatea sistemului informaţional
„Evidenţa/evaluarea reuşitei studenţilor”. Pot fi evidenţiate procesele: 1. Evidenţa datelor
personale a studenţilor înmatriculaţi, 2. Colectare şi prelucrare date reuşită, 3. Generare
informaţii reuşită la nivelul facultăţii, 4. Stocarea/păstrarea datelor. Procesul de evidenţă a
datelor personale poate conţine subprocesele de: 1.1. Înregistrare/Modificare date student;
1.2. Generare liste studenţi ce satisfac anumite criterii (careva grupe, careva specialitate, de o
careva vârstă etc.). Procesul de colectare şi prelucrare a datelor se descompune în alte
subprocese: 2.1. Înregistrare/Modificare date reuşită la nivel de facultate; 2.2. Generare liste
studenţi în baza criteriilor (note pozitive, note negative, după grupe etc.); 2.3. Păstrarea şi
transmiterea informaţiilor. Vor fi evidenţiate două entităţi externe „profesor” – va înregistra
datele referitoare la reuşita studenţilor şi „secvretariat decanat” – care va primi raportul final
referitor la reuşita studenţilor pe întreaga facultate, iar în baza raportului va emite ordine,
decizii etc.
24
Tema: Argumentarea necesităţii modernizării sistemului
informaţional existent, prin implementarea sistemului informatic
 Conştientizarea necesităţii modernizării şi îmbunătăţirii aţiunilor proceselor de activitate din
sistemele informaţionale sau sistemele informatice deja exploatate;
 Evidenţierea corectă a viitorilor utilizatori ai sistemului informatic;
 Găsirea şi descrierea corectă a problemelor care vor fi soluţionate odată cu implementarea
sistemului informatic.
Cerinţe:
1. Motivarea necesităţii realizării şi implementării sistemului informatic.
2. Destinaţia sistemului informatic, descrisă conform următorului model (Tabelul 4):
Tabelul 4. Structura recomandată pentru descrierea necesităţii SI

Denumirea sistemului informatic
Destinaţia (pentru ce este necesar)
Utilizatorii SI
Ce probleme vor fi soluţionate la implementarea SI

De cele mai multe ori motivaţia implementării unui sistem informatic nou sau modernizarea
unui sistem informatic existent, reiese din necesitatea transformării sistemului informaţional al
organizaţiei. La un moment dat această necesitate ajunge o prioritate pentru conducerea organizaţiei,
deoarece:
 În interiorul organizaţiei informaţia nu circulă: suficient de repede sau este transmisă neclar
sau nu ajunge în toate punctele necesare (către tot personalul implicat în fluxul informaţional
respectiv).
 Răspunsul organizatiei spre partenerii externi este: lent sau imprecis sau nesatisfăcător (nu
există proceduri implementate pentru toate situaţiile sau procedurile nu sunt aplicabile din
lipsa informatiilor in timp real).
 Urmărirea activităţii se realizează anevoios; rapoartele de activitate ale angajatilor către
superiori ajung cu întârziere şi nu se pot lua decizii în timp real pe baza lor.
25
 În lipsa informaţiilor complete şi corelate, în timp real, conducerea obţine cu greu rapoarte de
sinteză şi de evoluţie ale activităţii organizaţiei.
Pentru a crea premisele unai implementări reusite, în procesul de analiza trebuie nu numai să
fie indentificată starea actuala a organizatiei beneficiare, dar şi să se dea raspunsuri şi soluţii fezabile
la probleme asemănătoare celor enunţate mai sus.
În funcţie de modul în care se exploatează sistemul informatic, utilizatorii pot fi împărţiţi în
următoarele clase:
• Utilizatorii obişnuiţi, care pot să obţină informaţiile dorite fără să aibă cunoştinţe de programare,
prin comenzi cunoscute şi eventual răspunzând la diferitele opţiuni pe care le indică sistemul la un
moment dat (Ex.: secretară, manager, casier, director, contabil etc.).
• Administratorul de sistem, care acordă utilizatorilor drepturi de acces la baza de date sau la
părţi ale ei, stabileşte condiţiile pentru asigurarea securităţii şi integrităţii datelor, modifică structura
bazei de date, atunci când este nevoie, asigură întreţinerea sistemului informatic, făcând periodic
copii şi reconstruind baza de date în cazul în care au apărut erori datorate componentelor soft, hard
sau utilizării şi răspunde, în general, de modul de utilizare al sistemului informatic.
26
Tema: Formularea şi specificarea cerinţelor faţă de SI
 Cunoaşterea conţinutului şi structurii „Sarcinii tehnice” („Caietului de sarcini”) pentru un
sistem informatic;
 Delimitarea cerinţelor după tipul lor;
 Evidenţierea şi formularea clară a cerinţelor faţă de un sistem informatic;
 Ierarhizarea cerinţelor conform priorităţilor.
Cerinţe:
1. Specificarea cerinţelor funcţionale şi nonfuncţionale faţă de sistemul informatic care
urmează să fie implementat în sistemul informaţional.
a) Specificarea cerinţelor conform următoarei structuri (Tabelul 5):
Tabelul 5. Structura recomandată pentru descrierea cerinţelor faţă de SI

Nr. cerinţei Definirea cerinţei Descriere succintă Prioritatea
(numărul ce (Cerinţa se formulează cât (Cerinţa se descrie în formă liberă, (înaltă/medie/joasă
identifică în mod mai scurt posibil) sub formă de text) Reflectă importanţa cerinţei. Se
unic cerinţa) foloseşte pentru definirea ordinii
de realizare a acesteia)
b) Separarea cerinţelor după tip:

- Lista cerinţelor funcţionale vor fi formulate ţinând cont de prioritate (în ordine
descrescătoare) şi se va specifica utilizatorul (actorul) SI (cine şi în ce cazuri va folosi SI);
- Lista cerinţelor nefuncţionale: se va ţine cont de cerinţele faţă de flexibilitate, calitate,
securitate, usurinta în utilizare şi accesibilitate, standarde, și constrângerile tehnologice
etc.

Analizând descrierea sistemului informaţional expus se poate recurge la formularea cerinţelor
faţă de sistemul informatic, care urmează să fie dezvoltat şi implementat în sistemul informaţional
cercetat. Cerinţele sunt servicii pe care le doreşte clientul de la SI, constrângerile de operare şi
dezvoltare a acestuia. O cerinţă poate fi formulată foarte abstract sau poate reprezenta o specificaţie
matematică detaliată.
Cerinţele înaintate unui SI, pot fi clasificate în cerinţe funcţionale şi nefuncţionale [6]:
27
 Cerinţele funcţionale reprezintă enumărarea serviciilor pe care ar trebui să le ofere SI diferitor
tipuri de utilizatori. Altfel spus, aceste cerinţe descriu comportamentul SI şi operaţiile/funcţiile
îndeplinite de acesta. Deasemenea ar trebui să se specifice cum sistemul va reacţiona la
introducerea anumitor tipuri de date sau cum se va comporta (va răspunde) în diferite situaţii,
extreme de exploatare. În unele cazuri se poate specifica ce nu ar trebui să facă sistemul.
 Cerinţele nefuncţionale descriu caracteristicile SI şi ale mediului acestuia, dar nici întrun caz
comportamentul acestuia. Pot fi menţionate restricţii referitoare la activitatea SI şi la funcţiile
îndeplinite de acesta. Acest tip de cerinţe cuprind restricţii asupra duratelor, restricţii
referitoare la procesul dezvoltării SI, standarde etc. Deasemenea aici mai pot fi adăugate
cerinţe referitoare la domeniul studiat şi unde va fi implementat SI. În lista cerinţelor
nefuncţionale pot fi incluse cerinţe faţă de securitate, componentele hard, etapa de
implementare, păstrarea datelor, viteza de acces la date, fiabilitatea SI, documentaţia SI etc.
(vezi: Structura sarcinii tehnice, http://lex.justice.md/viewdoc.php?
action=view&view=doc&id=316454&lang=1).
OBS: Conform „The guide to the Business Analysis Body of Knowledge” elaborat de International
Institute of Business Analysis cerinţele pot fi divizate în: cerinţe funcţionale, cerinţe nefuncţionale şi
cerinţe faţă de implementare.
În unele cazuri este dificilă delimitarea celor două tipuri de cerinţe (de exemplu clientul cere ca
sistemul să fie sigur şi atunci aceste cerinţe pot fi incluse în lista cerinţelor de siguranţă – cerinţe
nefuncţionale – sau dacă acestea se specifică mai detaliat – la cerinţe funcţionale – deoarece ele vor
conduce la implementarea în SI a funcţiilor responsabile de autentificare şi autorizare a acţiunilor
utilizatorului). În aceste cazuri se recomandă utilizarea standardelor şi reglementărilor tehnice
specifice domeniului.
Cerinţele se formulează cât mai clar posibil, deoarece de cele mai multe ori stau la baza
organizării unei licitaţii sau a unui tender (adică trebuie să fie uşor de înţeles şi interpretat) sau pot
sta la baza încheierii unui contract de dezvoltare a unui SI (în acest caz ele trebuie definite cât mai
detaliat). Deasemenea cerinţele sunt necesare pentru a verifica după etapa de elaborare (testare)
dacă sunt sau nu îndeplinite.

1) Exemplu de cerinţe funcţionale:
a. Casierul trebuie să poată căuta în BD a SI detalii referitoare la un careva produs;
b. SI trebuie să ofere posibilitatea casierului de a vizualiza comod detaliile produselor;
c. SI trebuie să-i permită operatorului de la depozit înregistrarea intrărilor tuturor
vaccinurilor;
d. SI trebuie să-i permită operatorului depozitului înregistarea vaccinurilor deteriorate
(sau înregistrarea vaccinurilor care vor fi transmise pentru distrugere).
2) Exemplu de cerinţe nefuncţionale:
a. Cerinţe faţă de confidenţialitate (securitate): Sistemul nu trebuie să ofere/afişeze alte
date, referitoare la client, decât numele şi prenumele acestuia;
28
b. Cerinţă faţă de documentaţia utilizată: Procesul de dezvoltare şi setul de documente
vor fi realizate în baza RT 38370656-002:2006;
c. Cerinţe faţă de interfaţa-utilizator:
i. Etichetele prezente în formularele aplicaţieie, trebuie să fie aliniate pe stânga,
pentru o uşoară citire a datelor prezentate.
ii. Sistemul trebuie să ofere consistenţă pentru toate ecranele şi caracteristici
comune specifice tuturor componentelor SI.
iii. Design-ul aplicaţiei trebuie să includă link-uri „înainte” şi „înapoi” între
pagini/formulare. Trebuie să existe o pagina/un formular iniţial, care ar realiza
legătura dintre toate celelalte pagini/formulare.
d. Cerinţă faţă de comoditatea folosirii:
iv. Textul din formularul utilizat pentru înregistrarea vânzărilor trebuie să se
citească de la distanţa de 1m.
v. În meniul principal al aplicaţiei destinate „managerului de depozit”, trebuie să fie
opţiunea „Raport”, în care să fie accesibile opţiunile „Vizualizare” şi „Tipar”;
e. Cerinţă faţă de operabilitate: Introducerile de date, în câmpuri, vor fi verificate (dacă
aceasta este posibil: vârsta cuprinsă între 0-120 ani etc.) la ieşirea din elementul de
control. Dacă introducerea de date este necesară să fie verificată în totalitate (există
câmpuri dependente) această se va face la părăsirea ecranului sau formularului.

1. Formulaţi cerinţe funcţionale şi nefuncţionale faţă de o aplicaţie web necesară pentru
preluarea comenzilor on-line de la potenţialii clienţi ai unui magazin de calculatoare.
2. Evidenţiaţi cerinţele funcţionale şi nefuncţionale care ar putea fi formulate faţă de de sistemul
informatic „Bancomat”.
3. Formulaţi cerinţe funcţionale şi nefuncţionale faţă de un sistem informatic care trebuie
dezvoltat în cadul unui magazin alimentar, pentru evidenţa vânzărilor acestui magazin.
Evidenţiaţi funcţiile pentru componenta de la nivel operaţional (de înregistrare a vânzărilor),
pentru componenta de management (analiza vânzărilor) şi componenta de administrare a
sistemului informatic.
29
Tema: Proiectarea arhitecturii fizice şi logice a sistemului
informatic
 Să interpreteze corect cerinţele formulate în lucrarea de laborator anterioară;
 Să analizeze tehnologiile disponibile pentru dezvoltarea aplicaţiilor sistemului informatic;
 Să propună soluţii corecte pentru arhitectura SI: arhitectura componentei hardware şi a celei
software – care este structura, organizarea şi interacţiunea componentelor (entităţilor mari)
SI.
Cerinţe:
1. Soluţia pentru SI.
a) Nivelul implementării SI (la nivel de loc de lucru, funcţie, birou, departament etc.), numărul
şi tipul utilizatorilor;
b) Tipul SI: sistemul va fi implementat la un PC sau într-o reţea de calculatoare (topologia,
tipul, numărul PC-urilor şi serverelor), va cuprinde unul/mai multe procese ale unei
întreprinderi sau unul/mai multe procese din câteva întreprinderi etc., nivelele, conform
organigramei la care va fi implementată SI;
c) Descrierea componentelor tehnice necesare elaborării SI;
d) Descrierea produselor soft necesare dezvoltării componentei soft a SI (SO, SGBD, limbaje
de programare, tehnologii etc.).
Soluţia poate fi descrisă utilizînd următoarea matrice (numită matrice-candidat. Candidatul se
referă la o careva componentă funcţională, care are rol de informare, din cadrul organizaţiei
analizate) (Tabelul 6):
Tabelul 6. Structură recomandată pentru descrierea soluţiei SI
Caracteristici Componentă- Componentă- Componentă-

candidat 1 candidat 2 candidat 3
Componentă a sistemului informatic
O scurtă descriere a acelei părți a sistemului
informaţional care urmează a fi informatizată în
„Candidatul menţionat”
Beneficii
O scurtă descriere a beneficiilor pe care le-ar avea
organizaţia, prin automatizarea proceselor de activitate
din „candidatul menţionat”
Servere și stații de lucru

O descriere a componentelor de reţea necesare:
30
servere și stații lucru - pentru a fi posibilă
informatizarea componetei propuse
Instrumente software necesare

Instrumente software necesare pentru a proiecta și
construi componenta-candidat (de exemplu: sistemul
de gestiune al bazelor de date, sisteme de operare,
limbaje de modelare şi de programare etc). Această
caracteristică, în general, nu se aplică în cazul în care pachete
de aplicații software trebuie să fie achiziționate (şi nu
dezvoltate de echipa de dezvoltare)
Aplicaţii software
O descriere a software-ului care urmează să fie
achiziționat, construit, accesat sau o combinație a
acestor tehnici (achiziţionat şi adaptat, accesat şi
reconstruit etc.)
Metode de prelucrare a datelor

Metodele implementate în procesele de prelucrare a
datelor vor fi automate, parţial automate sau mixte
Dispozitive de ieșire și ce ieşiri implică

aceste dispozitive
O descriere a dispozitivelor de ieșire, care ar putea fi
utilizate, cerințe speciale pentru ieșiri (de exemplu:
rețea, formulare pretipărite etc) și cerinţe care ar putea
fi impuse la generarea ieșirilor (de exemplu,
constrângeri de timp)
Dispozitive de intrare și tipurile de intrări pe

care le implică aceste dispozitive
O descriere a metodelor care ar putea fi utilizate la
intrare, a dispozitivelor de intrare (de exemplu:
tastatura, mouse-ul, scaner-ul etc), cerințe speciale
care ar trebui respectate la intrarea datelor (de
exemplu: formulare noi sau revizuite din care ar putea
fi preluate datele de intrare, frecvenţa de intrare a
datelor etc.)
Dispozitive de stocare și ce implică acestea

O scurtă descriere a faptului cum datele vor fi stocate,
cum datele vor fi accesate din locurile de stocare, ce
suporturi de stocare ar putea fi folosite, care ar putea fi
capacitatea de stocare necesară și modul în care vor fi
organizate datele
2. Proiectarea arhitecturii SI.

a) Evidenţierea principalelor componente ale SI;
b) Prezentarea grafică a arhitecturii hardware-lui (topologia fizică) şi software-lui SI.

Arhitectura unui sistem informatic se referă la hardware-ul și software-ul folosit pentru a
furniza produsul la consumatorul final de servicii. Arhitectura este o descriere a modelului și a
conținutului unui sistem informatic.
31
Dacă cerinţele exprimă ceea ce va trebui să facă SI, atunci proiectarea trebuie să descrie cum
va face SI lucrurile specificate în cerinţe.
Sistemele informatice sunt structurate pe subsisteme (vizează o careva funcţie a
organizaţiei), aplicaţii (vizează activităţi), unităţi funcţionale (au la bază proceduri de prelucrare
logice, pentru care se pot scrie coduri de program).
Unităţile funcţionale pot fi:
– Automate
– Semiautomate (se pregătesc, apoi se finalizează prin prelucrări automate)
– Manuale (pregătesc prelucrările automate)
Orice componentă a SI presupune intrări, prelucrări şi ieşiri, iar relaţiile dintre componente se
realizează prin intermediul unei baze informaţionale, care există şi în sistemul informaţional, dar în
condiţiile informatizării, va fi reflectată în colecţii omogene de date ce pot fi organizate în baze de
date sau fişiere.
Exemplu: Sistem/subsistem informatic pentru „Sistemul contabil al întreprinderii”: aplicatie –
calcularea salariului, o alta aplicaţie în acest subsistem – evidenţa mijloacelor fixe şi ale resurelor
materiale, evidenţa contractelor încheiate...; unitate funcţională – calcularea salariului brut sau net
pentru angajaţi (salariul net=salariul brut – impozite – fondul social – asigurarea medicală – alte
reţineri). Aceste calcule pot fi algoritmizate.
Modelele elaborate la etapa de analiză sunt studiate pentru a fi posibilă prezentarea
arhitecturii SI (hard şi soft), a funcţiilor, a structurii datelor, a interfeţelor de dialog. Grafic arhitectura
se prezintă astfel:
Sistemul
informatic
(produsul
final)
Hardware Software
Functii Date Comportament
Fig. 8. Componentele sistemului informatic, grafic

Modelele care se construiesc în cadrul etapei de proiectare sunt dependente de platforma
tehnică pe care va fi implement sistemul soft. Arhitectura hardware (diagrama) se va construi în baza
cunoştinţelor obţinute la disciplina „Reţele de calculatoare”. De asemenea se va realiza şi prezenta
repartizarea componentelor sistemului soft la componentele fizice ale SI, adică care element de calcul
- ce subsistem va gâzdui.
32
1. Exemplu de diagramă pentru arhitectura SI într-o întreprindere care comercializează încălţăminte:
componentele principale.
Manager dezvoltare vanzari
Contabil
Asistent App pentru gestiunea clientilor si comenzilor
vanzator
App pentru evidenta
App pentru evidenta fluxurilor
vanzarilor
financiare
Serverul central
cu date
App pentru gestiunea datelor

App pentru evidenta angajati
stocurilor
de marfuri
Administrator App pentru vizualizarea informatiilor

depozit Manager
resurse umane
Director
Fig. 9. Exemplu de diagramă de arhitectură

1. Construiţi diagrama care reflectă arhitectura componentelor hard şi soft pentru următoarea
descriere: Sistemul informatic va fi implementat pe o reţea de 3 calculatoare. Topologia reţelei va fi
de tip „stea”, în centru fiind amplasat serverul pe care este amplasată baza de date a SI. Pe un
calculator va fi instalată aplicaţia care va fi utilizată de casier pentru înregistrarea vânzărilor, pe cel
de-al doilea calculator va fi instalată aplicaţia care va fi utilizată de administrator pentru înregistrarea
datelor referitoare la produsele magazinului, propuse spre vânzare, iar pe cel de-al treilea calculator
va fi instalată aplicaţia care va fi utilizată de managerul responsabil de vânzări pentru generarea
rapoartelor, în scopul luării deciziilor.
2. Construiţi diagrama care reflectă arhitectura componentelor hard şi soft al unui SI care va fi
implementat în cadrul contabilităţii. Modulul „Evidenţa salarizării personalului” va fi instalat pe
calculatorul contabilului responsabil de salariu, modulul „Evidenţa resurselor întreprinderii” va sta pe
calculatorul contabilului responsabil de resursele întreprinderii (materiale, tehnice etc.), modulul
„Evidenţa tranzacţiilor” va fi instalat pe calculatorul contabilului responsabil de evidenţa tuturor
tranzacţiilor încheiate de întreprindere, iar modulul „Monitorizare şi raportare” va fi instalat pe
33
calculatorul contabilului-şef. BD a SI va fi implementată pe server, care va avea conexiune cu toate
cele 4 calculatoare.
34
Tema: Proiectarea sistemului informatic
 Să efectueze specificarea corectă a cerinţelor funcţionale faţă de SI, ţinând cont de
componentele SI;
 Să cunoască notaţiile grafice care pot fi utilizate pentru specificarea cerinţelor în cadrul etapei
de proiectare a SI;
 Să identifice corect entităţile externe pentru SI, procesele de prelucrare ale datelor din SI,
locurile de stocare a datelor, fluxurile de date – analizând sistemul informaţional descris în
lucrările de laborator anterioare;
 Să proiecteze interfeţe (ecrane, meniuri, formulare) care vor realiza dialogul corect dintre
utilizator şi SI;
 Să proiecteze interefţe care realizează legătura cu alte sisteme informatice şi aplicaţii.
Cerinţe:
Proiectarea grafică a SI:
a) Evidenţierea principalelor entităţi externe (utilizatori) a SI şi a schimbului de date dintre
entităţile externe şi SI. Construirea diagramei de context a SI.
b) Construirea ierarhiei de diagrame care realizează descompunerea sistemului soft în
subcomponente, unităţi funcţionale pentru care uşor pot fi descrise datele de intrare, algoritmul
de prelucrare a acestor date, fluxurile de ieşire;
c) Modelarea comportamentului SI. Descrierea accesărilor SI (denumire tranzacţie, nume tabel(e),
tipul accesului la date (citire, înscriere, reînnoire), tipul utilizatorului). Descrierea scenariilor de
acces la datele SI (corespunzătoare principalilor utilizatori ai SI);
d) Proiectarea formularelor pentru culegerea datelor, a interfeţelor de dialog sistem-utilizator:
meniuri, submeniuri, formulare de selecţie.
e) Proiectarea rapoartelor/informaţiilor de ieşire specifice SI, care conţin atât date dintr-un tabel,
cât şi date grupate din mai multe tabele (se admit exemplificări cu inserarea cererilor de tip
„select”).
35
Pentru specificarea cerinţelor şi evidenţierea grafică a funcţionalităţilor SI deasemenea pot fi
utilizate DFD (semantica a fost descrisă în laboratorul 2). Şi în acest caz poate fi construită o ierarhie
de diagrame: prima prezintă contextul, iar diagramele următoare detaliază diagrama construită la
anterior. La rafinarea unui careva nivel proiectantul realizează descompunerea funcţională explicită şi
rafinarea datelor. Modelele grafice (de obicei cele de nivel inferior) se recomandă să fie completate cu
descriere textuală. În acest scop:
 Vor fi rafinate funcţiile pentru a fi posibilă elaborarea codurilor de program;
 Se va descrie modul de transformare al datelor de intrare în flux de ieşire - algoritmul
de prelucrare al datelor. Se va descrie fiecare funcţie şi subfuncţie, în mod narativ
(metodă recomandată) sau folosind schemele logice.
Modelarea comportamentului soft-ului (din SI) reprezintă o consecinţă a evenimentelor
parvenite din mediul SI, din exteriorul acestuia. Un careva utilizator (care are un rol în utilizarea SI)
accesează sistemul (de exemplu pentru introducerea datelor), sau altfel spus interacţionează cu SI.
Pentru a modela comportamentul SI se vor identifica evenimentele externe care pot declanşa
modificarea comportamentului SI şi se va descrie reacţia (comportamentul) sistemului la aceste
evenimente.
Interfaţa reprezintă conexiunea care realizează legătura între două sisteme sau componente.
Orice sistem necesită una sau mai multe interfeţe. Interfeţe pot fi de mai multe tipuri:
 interfaţa-utilizator - care include cel puţin un utilizator uman, responsabil de accesarea
sistemului şi răspunsurile sistemului la solicitările utilizatorului;
 interfaţa pentru sau cu alte sisteme externe;
 interfaţa pentru sau cu dispozitive hardware externe ale sistemului.
Utilizatorul, alte sisteme sau periferice aflate în legătură cu sistemul cercetat sunt numite părţi
cointeresate [10]. Identificarea interfeţelor este necesară pentru a determina corect hotarele
sistemului informatic, serviciile care sunt oferite altor sisteme, care sunt datele de intrare şi cele de
ieşire.
Proiectarea interfeţelor care realizează dialogul sistem-utilizator se reduce la crearea
prototipurilor imaginilor care vor apărea pe ecranul calculatorului, la diferite momente de exploatare a
SI. Se va urmări crearea unui mediu de comunicare eficient între utilizatorul uman şi sistemul
informatic. Interfaţa cu utilizatorul reprezintă componenta esenţială a percepţiei valorii produsului
software de către utilizator. Pentru crearea prototipului interfeţei-utilizator:
 se va alege un set specific de principii de proiectare,
 se vor identifica componentele (obiectele) de interfaţă şi se va defini aşezarea acestora pe
ecran,
 se vor identifica acţiunile posibile de a fi iniţiate de pe interfaţă.
Interfaţa destinată utilizatorului, de obicei se realizează iterativ creând preventiv o primă
versiune a prototipului, apoi va fi evaluată de către utilizatorul SI. In cazul în care aceasta necesită
36
îmbunătăţiri şi modificari, se va realiza următoarea versiune, procesul repetându-se până când se va
obţine o versiune acceptată de utilizatorii SI.

1. Exemplu de diagramă de context: bancomat (Fig. 10).
Date card, PIN, Date, informatii

detalii tranzactie deservire
Sistem de
Clent SI “Bancomat”
Protocol deservire, evidenta bancar
Informatii tranzactie date validitare
tranzactie
Fig. 10. Exemplu de diagramă de context

2. Exemplu de diagrama a fluxurilor de date care detaliază diagrama de context:
- sunt evidenţiate principalele procese ce activitate;
- se respectă etichetarea;
- procesele 1, 2 face legătura cu tabelul carduri_clenti al BD;
- procesele 3, 4 face legătura cu tabelul conturi_clienţi (Fig. 11).
Detalii card Nr.card

1. Situatie card
Sistem de
Clent Verificare
evidenta bancar
card
PIN
Confirmare
Date validitate Protocol
reinnoire
card Corectitudine PIN deservire
protocol
PIN
2.
PIN incorect 5.
Verificare PIN
Reinnoire
Card valabil
protocol
deservire
Suma tranzactie
3. client
Validare suma Situatie cont
Date suma ceruta
Detalii validare tranzactie

Informatie
eliberare numerar 4.
Eliberare Detalii tranzactie
numerar
Fig. 11. Exemplu de diagramă a dluxurilor de date care prezintă principale procese ale sistemului
3. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date care detaliază activitatea unui proces (în baza procesului
„Validare sumă”) (Fig. 12):
37
2.
Verificare PIN
Card valabil
3.1.
Acceptare
Suma tranzactie Sistem de
suma
Clent evidenta bancar
(conturi)
Detalii tranzactie
3.2. Situatie suma zilnica

Suma Verificare
Informatie
zilnica limita zilnica Date suma zilnica
depasita
Suma zilnica nedepasita
3.4. 3.3. Situatie suma cont

Suma
Generare insuficienta Verificare Date suma disponibila
notificare situatie cont
Fig. 12. Exemplu de DFD de nivel 1, care detaliază o componentă a unui sistem
4. Exemplu de formular de selecţie (propus utilizatorului „Operator depozit” la lansarea aplicaţiei)

(Fig. 13):
Fig. 13. Exemplu de formular
5. Exemplu de formular folosit pentru introducerea datelor de utilizatatorul „Operator depozit”:

Acest formular este format dintr-un formular de bază şi un subformular, prin intermediul
căruia vor fi introduse detalii referitoare la livrările de produse farmaceutice de la furnizor
către depozit. Deasemenea din acest formular este posibilă vizualizarea, sub formă de raport,
a tutoror datelor referitoare la intrarea curentă.
Fig. 14. Exemplu de formular

38
Scenariul de lucru pentru formularul „Înregistrare „Intrări”:
a. La deschiderea formularului principal (care se deschide la lansarea aplicaţiei, ex.5), se
va alege din meniu opţiunea „Procesare date”.
b. Din lista de opţiuni prezente (butoane) se va selecta butonul „Intrări”.
c. La apariţia formularului, acesta se completează cu date, conform structurii descrise
(nume furnizor, data intrare, numărul documentului de intarare, nume producător,
produs, unitate de măsură, cantitate, preţ per unitate. Câmpul corespunzător codului
furnizorului şi codului producătorului se vor autoincrementa (identifică în mod unic
înregistrarea), în scopul înlăturării dublării valorii câmpului. Câmpurile corespunzătoare
nomenclatoarelor se vor completa prin alegerea opţiunii necesare, care vor apărea sub
formă de listă. Câmpul „cantitate” se va completa manual de către operatorul
depozitului.
d. Se navighează în formular în baza butoanelor speciale de navigare.
e. Atunci când nu se mai doreşte introducerea datelor se apasă butonul „Închide”.
6. Exemplu de descriere raport „Vizualizarea stocurilor depozitului la un moment dat de timp”.

Acest raport a fost creat pentru:
 verificarea disponibilităţii produselor;
 verificarea cantităţilor produselor farmaceutice în depozit la o careva dată.
Utilizator: Operatorul depozitului.
Continut:
 Se vor grupa produsele farmaceutice şi vizualizate restul detaliilor referitoare la
produsele din depozit;
 Se va calcula valoarea produselor disponibile în cadrul depozitului;
 Vizualizarea stocurilor se face cu scopul reînnoirii acestuia în caz de necesitate.
Raportul se va genera pentru ziua curentă şi produsele disponibile la moment. Raportul va
putea fi vizualizat prin afişarea la ecran sau prin tipărirea la imprimantă (la alegere). Raportul
va fi generat ori de câte ori va fi necesar (la cerere).
Sursa datelor: se vor accesa tabelele produsFarmaceutic, Intrare, Ieşire, pentru extragerea
datelor.
Prototipul raportului:
Produs Furnizor Producator Data de Cantitate UM Preţ Valoare
intrare unitar
Total:
În forma principală, va fi posibilă crearea acestui raport prin intermediul butonului:
39
1. Construiţi diagrama fluxurilor de date care modelează următoarele procese ale unui SI:
agentul bancar „deschide contul unui client”, preventiv dispunând de datele personale ale clientului şi
are acces la „gestiunea depozitelor clientului”. Cu acest proces mai este legată o entitate externă –
altă bancă. Clientul poate accesa „verificare situaţie cont (on-line)”, „transferuri fonduri (tot prin
intermediul interfeţei web)” altor bănci sau persoane juridice şi funcţia „retragere numerar”, prin
intermediul ATM/POS. În BD a SI vor fi minim 3 tabele: cont, client şi tranzacţie. Suplimentar,
construiţi diagrama de context corespunzătoare acestei descrieri şi diagrama ER ce defineşte
structura tabelelor BD a SI.
2. Modelaţi subsistemul „Eliberare asigurare” folosind notaţiile descrise anterior. Entităţi
externe: client asigurat, specialist evaluator, BD conturi. Procese: „înregistrarea reclamaţiei” (clientul
completează ancheta), „revizuirea reclamaţiei clientului”, „determinarea (calculul) rambursării”,
„înregistrarea soluţiei reclamaţiei” şi „generarea raportului” (s-a achitat pentru reclamaţie, ce sumă,
când, cine a fost responsabil de gestiunea procesului etc.), „analiza reclamaţiei” (de către client) şi
„păstrarea reclamaţiei” (în BD conturi). În subsistem se vor păstra date referitoare la evaluări.
Încercaţi, în mod similar să găsiţi procesele, entităţile externe, fluxurile de date, locurile de stocare
pentru subsistemul „Asigurarea clienţilor” şi „Evidenţa plăţilor poliţei” şi să prezentaţi grafic modelul.
3. Schiţaţi formularul care ar putea fi utilizat de operatorul care înregistrează în „SI de
evidenţă a colectărilor de lapte” date referitoare la cantităţile de lapte colectate de la locuitorii unei
careva localităţi. Valorile câmpurilor referitoare la Localitatea, Numele, Prenumele vor fi selectate din
listele propuse (se vor introduce preventiv în BD). Formularul de bază trebuie să conţină „data
colectării”, „localitatea”, iar subformularul „nume”, „prenume”, „cantitate”. Trebuie să fie inclus un
câmp care să calculeze „cantitate totală colectată per localitate”. Pe formular trebuie să fie accesibile
butoanele „Salvare”, „Generare chitanţă”, „Ieşire”.
4. Schiţaţi conţinutul informaţiei (în baza problemei 5 – conţinutul chitanţei), care ar putea fi
generată şi tipărită pentru gospodarul care a adus laptele şi care primeşte plata pentru laptele adus
(cu presupunerea că nu se face estimarea procentului de grasime din lapte - aceasta se face în
laboratorul fabricii de lactate, iar preţul per litru este stabilit de fabrică).
5. Descrieţi scenariul (paşii) de accesare a aplicaţiei în cazul cumpărării produselor prin
intermediul resurselor Internet. Să se prevadă cazul când cumpărarea şi achitarea ajunge cu bine la
sfârşit şi, deasemenea, să se descrie soluţia pentru cazul (cazurile) când apar careva situaţii
neprevăzute pe parcusul efectuării cumpărăturii.
6. Modelaţi, folosind DFD, următoarea descriere: administratorul unui depozit cu produse
alimentare, după ce a creat comanda clientului, generează factura pentru înregistrarea ieşirii de
produse din depozit. Şeful de depozit lunar (şi la necesitate) vizualizează (şi tipăreşte) raportul
referitor la stocul de produse disponibil în depozit. Descrieţi pe paşi acţiunile celor doi utilizatori,
menţionând reacţiile şi acţiunile SI.
40
Tema: Proiectarea structurii BD
 Să construiască corect diagrama entitate-relaţie (ER);
 Să se descrie structura tabelelor BD corespunzătoare datelor SI.
Cerinţe:
1. Construirea modelului logic al datelor (dacă va fi necesar se va normaliza BD). Diagrama entitate-
relaţie care defineşte structura BD specifice SI ce se proiectează;
2. Descrierea structurii fiecărui tabel din baza de date;
3. Validarea modelului datelor obţinut.

Construirea diagramei entitate-relaţie este importantă pentru o vizualizare cât mai clară a
ansamblului de entităţi din baza de date. Pentru definirea structurii BD se va utiliza diagrama
entitate-relaţie, iar paşii realizaţi vor fi cei descrişi în cadrul disciplinei „Baze de date”.

1. Exemplu de diagramă Entitate-Relaţie, care poate fi utilizată pentru implementarea bazei de date
„Clientul comandă produse” – BD care poate fi implementată într-un sistem informatic de evidenţă
a comenzilor de produse a clienţilor:
Client Comanda ElementComanda Produs
PK nrClient PK nrComanda PK nrElemComanda PK nrProdus

PK,FK1 nrComanda
numeClient dataComanda descriereProdus
prenumeClient FK1 nrClient cantitateProdus pretUnProdus
adresa FK2 nrProdus
Fig. 15. Diagrama entitate-relaţie pentru BD “Comenzi produse de la clienţi”
(unde: PK – cheie primară, FK – câmp de legătură, multiplicitatea: unu mulţi).

2. Exemplu de desriere a structurii tabelului „Producător”:
41
TABELUL “producător” (de tip NOMENCLATOR)
 codProducător nu trebuie să depăşească 5 cifre;
 numeProducător nu trebuie sa depaseasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa
fie scrisa cu majuscula, iar în continuare poate să urmeze litere mari sau mici;
 adresa nu trebuie să depăşeasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa fie scrisă cu
majuscula, iar apoi pot urma diferite simboluri;
 numarTelefon nu trebuie sa depaseasca 12 cifre.
42
Tema: Modelarea logicii/a algoritmilor de prelucrare a datelor
 Cunoaşterea metodelor de descriere a algoritmilor;
 Elaborarea şi descrierea logic corectă a algoritmilor funcţiilor fiecărei aplicaţii din sistemul
informatic;
 Validarea corectitudinii algoritmilor elaboraţi.
Cerinţe:
1. Descrierea structurilor de date de intrare pentru fiecare funcţionalitate menţionată;
2. Descrierea algoritmilor de transformare a datelor de intrare în fluxuri de ieşire: sortări, filtrări,
sumări, agregări, aplicarea diverselor formule de calcul. Pentru descrierea algoritmilor se vor
folosi schemele logice sau limbajul pseudocod;
3. Enumărarea tabelor BD care vor fi accesate şi a operaţiilor realizate (adaugare date, înscriere
date, ştergere date, modificare date, extragere date etc.).

Algoritmii, după cum a fost menţionat, se recomandă să fie descrişi textual, în limbaj
pseudocod, nerespectând sintaxa unui careva limbaj de programare. Algoritmul se descrie secvenţial.
Orice programator trebuie să înţeleagă această descriere pentru a codifica corect.
Prin algoritm se înţelege o succesiune finită de operaţii. Acesta presupune executarea unor
calcule într-o anumită ordine. Se mai poate considera că un algoritm este o secvenţă finită de
propoziţii ale unui limbaj de descriere a algoritmilor.
În descrierea algoritmilor se folosesc mai multe limbaje de descriere, dintre care cele mai des
folosite sunt:
- limbajul schemelor logice;
- limbajul Pseudocod.
Schema logică este un mijloc de descriere a algoritmilor prin reprezentare grafică. Regulile
de calcul ale algoritmului sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) reprezentând operaţiile (paşii)
algoritmului, iar ordinea lor de aplicare (succesiunea operaţiilor) este indicată prin săgeţi. Fiecărui tip
de operaţie îi este consacrată o figură geometrică (un bloc tip) în interiorul căreia se va înscrie
operaţia din pasul respectiv.
43
Prin execuţia unui algoritm descris printr-o schemă logică se înţelege efectuarea tuturor
operaţiilor precizate prin blocurile schemei logice, în ordinea indicată de săgeţi.
Limbajul Pseudocod este un limbaj inventat în scopul proiectării algoritmilor şi este format
din propoziţii asemănătoare propoziţiilor limbii române, care corespund structurilor de calcul folosite
în construirea algoritmilor. Atunci când algoritmii sunt descrişi în limbaj pseudocod se vor folosi
propoziţii curente din limba română. Fiecare propoziţie a limbajului precizează o anumită regulă de
calcul. Algoritmii care se vor descrie ar trebui să fie cât mai generali (să rezolve o clasă de probleme
de acelaşi tip), să dea rezultate într-un anumit timp (finit, adică să se termine oricare ar fi datele de
intrare) şi, de asemenea, să asigure unicitatea rezultatelor ori de câte ori se dau aceleaşi date de
intrare. Aceste trei caracteristici generalitate, finitudine şi unicitate trebuie respectate ori de câte ori
este scris un algoritm, indiferent de forma (scheme logice sau limbaj Pseudocod) în care este
prezentat acesta.
Scanlan [11] a arătat că studenţii înţeleg mai bine algoritmii prezentaţi în flowcharturi (sau
scheme logice) decât pe cei prezentaţi în pseudocod-uri.
Algoritmii, se recomandă să fie descrişi grafic sau textual, în limbaj pseudocod, nerespectând
sintaxa unui careva limbaj de programare. Algoritmul se descrie secvenţial. Orice programator trebuie
să înţeleagă această descriere pentru a codifica corect.

1. Exemplu de descriere a accesărilor tabelelor BD, pentru funcţionalitatea “Onorarea comenzii către
client” (Vezi tabelul 7):
Tabelul 7. Descrierea accesărilor tabelelor BD
Tipul accesului
Denumire operaţiune Denumire tabel Explicaţii
la date
1. Creare document Ieşire Se crează o Atributul dataIeşire ia valoarea
însoţitor al comenzii noua care coincide cu data înregistrată
înregistrare de sistem, iar celelalte atribute
(CREATE) vor fi completate cu date ale
comenzii curente
2. Verificare produsFarmaceu Citire date Se citeşte denumirea şi cantitatea
disponibilitate produs tic (READ) produsului specificat, se verifică
farmaceutic şi cantitate disponibilitatea acestuia şi
produs cantitatea existentă în stoc
3. Adăugare detalii la detaliiIeşire Adăugare date Se completează factura cu linii de
comandă/ieşire (INSERT) factura (o linie corespunde unei
înregistrări detaliiIeşire)
4. Actualizare stocuri produsFarmaceu Reînnoire date Se scade din valoarea curentă a
produse farmaceutice tic (UPDATE) atributului “cantitate produs/Stoc”
cantitatea eliberată clientului
5. Se salvează factura Ieşire Salvare sau Se tipăreşte documentul sau în
sau se şterge factura ştergere cazul refuzului (când nu există un
careva produs în cantitatea
solicitată) şe şterge acesta
44
2. Schema logică pentru funcţionalitatea “Onorarea comenzii către client” (se va precăuta cazul când
comanda a fost preluată de la client şi salvată în BD):
Start
Selecteaza
comanda
Creaza factura
pentru comanda
Valideaza
produsul si BD
cantitatea
Consulta clientul
Accepta
referitor la Produsul
comanda fara Nu
inexistenta exista?
produs?
produsului
Da Da
Nu Consulta clientul
Cantitate
referitor la
Nu comandata <=
cantitate
Stoc
disponibila
Accepta Da
Anuleaza/amana Da
comanda cu
comanda si sterge Nu
cantitatea
factura
existenta?
Tipareste/ Factura
Salveaza factura
Reinnoieste date
Stop Stoc=Stoc-cantitateComandata
stoc
Fig. 15. Descrierea fluxului logic, utilizând schema logică, pentru funcţionalitatea “Onorare comandă client”

1. Descrieţi accesările tabelelor BD şi logica/algoritmul pentru funcţionalitatea „Preluarea comenzilor
de la client” şi funcţionalitatea „Evidenţa stocurilor de mărfuri”
45
Lucrarea de laborator nr. 11
Tema: Produse CASE pentru planificarea şi managementul

proiectelor SI
 Să cunoască produse soft care pot fi utilizate pentru planificarea proiectelor SI;
 Să cunoască utilitatea produselor CASE la planificarea proiectelor SI;
 Să posede abilităţi de folosire a produsului Microsoft Project la planificarea proiectelor pentru
sisteme soft şi sisteme informatice.
Cerinţe:
1. Cunoaşterea produselor MS Visio (non-CASE) şi MS Project, folosite pentru planificarea grafică
a proiectelor pentru sistemele soft şi informatice.
2. Avantajele folosirii mediului MS Project la crearea planului proiectului.
46
Lucrarea de laborator nr. 12
Tema: Planificarea iniţială a proiectului SI
 Să formuleze clar obiectivele proiectului (cu respectarea caracteristicilor SMART);
 Să determine corect activităţile necesare a fi întreprinse pentru dezvoltarea SI;
 Să evalueze corect necesarul de resurse pentru realizarea proiectului descris în lucrările de
laborator 2 şi 3;
 Să estimeze (maxim posibil) corect duratele de realizare a diferitor activităţi şi a întregului
proiect;
 Să poată construi şi interpreta corect diagrama Gantt şi modelul-reţea corespunzătoare
proiectului de dezvoltare a SI.
Cerinţe:
1. Formularea obiectivelor principale ale proiectului.
2. Fixarea datelor generale ale proiectului (denumirea, autorul etc.).
3. Definirea graficului de activitate a echipei proiectului. Abateri de la calendarul standard (dacă
este necesar).
4. Specificarea listei de activităţi necesare a fi realizate pentru dezvoltarea SI (pot fi grupate în
procese, etape).
5. Fixarea datelor de început şi sfârşit ale activităţilor, determinarea duratelor activităţilor.
6. Specificarea necesarului de resurse pentru realizarea proiectului (umane, materiale, tehnice,
de tip cost).
7. Alocarea/repartizarea de resurse fiecărei activităţi.
8. Calcularea cheltuielilor proiectului (a bugetului).
9. Stabilirea relaţiilor dintre activităţi. Construirea diagamei de tip reţea (PERT).
10. Construirea diagramei Gantt.
11. Gestiunea resurselor (monitorizarea repartizării corecte a resurselor corespunzător
activităţilor).
Observaţie: Planul calendaristic de realizare a proiectului poate fi realizat manual, folosind editoare
grafice şi cele ale textului, dar poate fi realizat în MS Project, mediu CASE folosit în planificarea
calendaristică a activităţilor proiectelor.
47
Pentru a îndeplini acţiunile/transformările necesare asupra sistemului informatic în decursul
ciclului său de viaţă, organizaţia creează şi controlează proiecte [6]. Proiectele au anumite limite,
termene şi scop.
Scopul proiectului este legat cu scopul sistemului informatic în întregime, sau cu părţile sale
componente.
Orice sistem se poate diviza în sisteme mai mici şi în acelaşi timp poate fi parte a altui sistem
informatic de proporţii mai mari.
Constă din
Sistem
informatic Sistem
informatic
Responsabil Отвечает за
Proiectul
deProiect Proiectul
Proiect
SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esenţiale pentru corecta formulare a

unui obiectiv. Obiectivele formulate pot fi generale sau specifice.
Aceste caracteristici sunt următoarele:
S – specific;
M – măsurabil;
A – (de) atins/abordabil;
R – relevant;
T – încadrat în timp.
Comisia Europeană, în Manualul privind Managementul Ciclului Proiectului, utilizează criteriile
SMART doar în ceea ce priveşte formularea indicatorilor de măsurare a atingerii obiectivelor propuse.
Cum indicatorii sunt legaţi de obiective, însă trebuie să reflecte o imagine reală a gradului de atingere
a acestora, este normal deci să apară diferenţe de concept.
Specific – înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce se doreşte a se obţine. Un obiectiv
specific este foarte clar exprimat, nu lasă loc de îndoieli. Un obiectiv specific diferă în primul rând de
unul general. El vizează rezultate concrete, iar nu rezultate în general.
Măsurabil – înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ. Un
obiectiv măsurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului că a fost atins ori nu sau în
ce măsură a fost atins. De asemenea, un obiectiv măsurabil permite monitorizarea progresului
atingerii lui.
Exemplu de obiectiv general: "organizarea unui training pentru participanţii la proiectul X".
Exemplu de obiectiv specific: "organizarea unui training pe tema scrierii documentaţiei tehnice pentru
48
cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea documentaţiei tehnice) implicate în
proiectul X".
Se poate vedea, în exemplul de mai sus, că, prin compararea situaţiei de la un moment dat cu
obiectivul, se poate măsura dacă a fost atins ori nu sau în ce măsură a fost atins (Ex: 50%, daca la
training a participat doar o persoană).
Abordabil/de Atins/reAlizabil – înseamnă că un obiectiv poate fi într-adevăr atins. În acest
sens, trebuie luate în considerare mai multe aspecte:
- prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiţiile
date. De exemplu: trainingul va fi ineficient dacă va dura doar 45 minute;
- obiectivul în cauză, poate fi atins în condiţiile proiectului, de către organizaţia sau persoana
care este responsabilă de realizarea lui. În acest sens, trebuie ţinut cont de resursele existente,
capacitatea organizaţiei, timpul disponibil necesar.
Relevant – înseamnă că realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de proiect.
Realizarea unui obiectiv trebuie să contribuie în mod nemijlocit la atingerea unui obiectiv mai mare,
mai general. În acest sens, el trebuie să vizeze un anumit impact. De exemplu instruirea celor 2
persoane responsabile de documentarea proiectelor soft va avea impact asupra numărului mai mare
de documentare a proiectelor realizate de organizaţie. Dacă impactul obiectivului ar fi ca organizaţia
să crească numărul de proiecte care ar fi documentate de alte persoane, care activează în alte
organizaţii, atunci obiectivul "organizarea unui training pe tema scrierii documentaţiei tehnice pentru
cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea documentaţiei tehnice) implicate în
proiectul X" nu ar fi relevant, deoarece cei doi angajaţi nu ar trebui să mai scrie documentaţie
tehnică.
Încadrat în Timp – înseamnă că obiectivul conţine şi data până la care este prevăzut a se
realiza. Exemplu: "organizarea în perioada 7-10 octombrie 2013 a unui training pe tema scrierii
documentaţiei tehnice pentru cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea
documentaţiei tehnice) implicate în proiectul X" – reprezintă un obiectiv încadrat în timp.
Ciclul de viaţă al unui sistem informatic constă dintr-un şir de etape la care sistemul software
este planificat, proiectat, creat, implementat, exploatat, menţinut şi anulat. Ciclul de viaţă este strâns
legat de cerinţele formulate faţă de SI.
Activităţi Procese
P2 P3 P5 P1 P6 P8
P1 P1 P4 P9 P9
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 … Etapa N
Sistemul informatic
Ciclul de viaţă
La îndeplinirea proceselor ciclului de viaţă al SI pot fi evidenţiate următoarele roluri de bază:

- managerul proiectului;
49
- reprezentantul beneficiarului;
- consultantul juridic;
- analistul proceselor de activitate (business proces);
- managerul elaborării SI;
- proiectantul proceselor de activitate;
- analistul de sistem;
- arhitectul sistemului;
- proiectantul sistemului;
- proiectantul interfeţei pentru utilizator;
- programatorul;
- integratorul;
- persoana responsabilă de testare (inginer al calităţii);
- elaboratorul testelor;
- scriitorul documentaţiei tehnice;
- managerul implementării produsului software;
- administratorul de sistem;
- administratorul bazelor de date;
- managerul exploatării;
- utilizatorul produsului software;
- managerul mentenanţei produsului software;
- specialistul dirijării configuraţiei;
- analistul serviciului de mentenanţă;
- persoana de testare a serviciului de mentenanţă.
Observaţie: La realizarea proiectelor concrete, se admite completarea componenţei rolurilor,
predeterminate de prezenta reglementare tehnică, precum şi îndeplinirea a cîtorva roluri de către un
singur executant.

1. Exemplu pentru conţinutul activităţilor unui proiect de dezvoltare a SI (având la bază modelul
„cascadă” de dezvoltare):
Obiective generale: __________________________
Obiective specifice: __________________________
Rezultate care se doresc a fi obtinute: ___________________________
Pentru un proiect „mediu“ sau „complex” evaluarea duratei activitatilor ar fi:
START
1. Formularea cerintelor iniţiale şi elaborarea strategiilor: aproximativ 1-2 saptamani.
2. Analiza: aproximativ 3 luni.
50
 Intervievarea expertilor din cadrul intreprinderii – 1-2 saptamani (aprox. 2 zile pentru
fiecare expert din cadrul organizaţiei; dar cel puţin 2 experti);
 Cercetarea domeniului pentru care se alcatuieste SI – 2 saptamani;
 Analiza Sistemelor Informationale şi construirea structurii organizationale a
intreprinderii – 2 saptamani;
 Cercetarea sistemelor informatice care deja se exploateaza – 1 saptamana;
 Alcatuirea dictionarului de termini – 1 saptamână;
 Alcatuirea definitiva a documentatiei necesare tuturor etapelor urmatoare – 1-2
saptamani;
 Alcatuirea sarcinii tehnice – de la 2-3 zile;
 Alcatuirea planului calendaristic ale activitatilor din cadrul proiectului – de la 1-
2 zile;
 Stabilirea necesarului de resurse – 2-5 zile;
 Alcatuirea si incheierea contractelor în care se prevede proiectarea, realizarea şi
implementarea sistemului – 2-5 zile.
3. Proiectarea – de la 4 luni.
 Elaborarea modelelor datelor (arhitectura BD, ERD) de la 3 saptamani;
 Elaborarea arhitecturii programelor (descrierea componentelor si a legaturilor dintre
ele) de la 2 saptamani;
 Elaborarea modelului interfetelor (structura si forma ecranelor si ale rapoartelor) de la
3 saptamani;
 Elaborarea modelului proceselor sistemului (DFD si descrierea sarcinilor sistemului din
cadrul etapei de implementare si exploatare) de la 2 saptamani;
 Elaborarea cerintelor tehnice fata de partea soft si hard ale serverelor si ale locurilor de
activitate (pentru cei ce testeaza si pentru clienti) – 1 saptamana.
4. Realizarea – de la 7 luni (una dintre cele mai complicate etape).
 Codificarea componentelor – de la 3 luni (depinde de numarul componentelor ce
automatizeaza anumite procese);
 Testarea – de la 1 luna (se recomandă aprox. 30% din timpul rezervat etapei
realizarii);
 Generarea BD, tabelelor, cererilor – 1-3 luni;
 Completarea preventiva cu date a sistemului pentru cercetari si testari – 1 saptamana;
 Asamblatea si testarea de ansamblu a sistemului – de la 1 luna;
 Pregatirea documentatiei de sistem (descrierea sistemului, ghidul utilizatorului si ghidul
administratorului cu toate anexele) – de la 1 luna;
 Procurarea şi instalarea componentelor hardware (în cazul în care clientul nu dispune
de ele sau în rezultatul analizei s-a estimat înlocuirea componentelor vechi cu altele
noi) – de la 1 lună.
5. Implementarea (unei componente de sistem) – de la 1 luna.
 Instalarea sistemului la locul de munca a utilizatorului si administratorului – 1
saptamana;
 Insotirea clientului in timpul culegerii datelor – 1-2 saptamani;
51
 Inlaturarea riscurilor care apar la exploatare – pana la 1 saptamana;
 Instruirea clientilor si a administratorilor – pana la o saptamana;
 Pregatirea si intarirea documentatiei de predare-primire a sistemului – 1-3 zile.
6. Exploatarea şi întreţinerea SI (se încheie contracte separate).
STOP.
Observaţie: Mai pot fi incluse activităţi ce ţin de planificarea şi managementul riscurilor, analize de
fezabilitate a proiectului etc. Deasemenea planul poate fi construit având la bază modelul spirală sau
incremental de dezvoltare a SI.
2. Exemplu al listei activităţilor propus de Microsoft [8]:

1. Construiţi diagrama Gantt şi PERT pentru următoarele activităţi. Alocaţi resursele necesare
îndeplinirii activităţilor:
Denumirea activităţii Data de început Data de sfârşit
1. Elaborarea planului proiectului 17.02.2014 20.02.2014
2. Prezentarea planului - 21.02.2014
3. Definirea cerinţelor
3.1. Formularea iniţială a cerinţelor 24.02.2014 28.02.2014
3.2. Specificarea (inclusiv grafic) a cerinţelor 03.03.2014 04.03.2014
3.3. Adaptarea planului dezvoltării 03.03.2014 04.03.2014
3.3. Elaborarea sarcinii tehnice 05.03.2014 07.03.2014
52
3.4. Prezentarea sarcinii tehnice - 10.03.2014
4. Proiectarea SI
4.1. Planificarea instruirii utilizatorilor 11.03.2014 12.03.2014
4.2. Proiectarea logicii 13.03.2014 18.03.2014
4.3. Proiectarea BD 13.03.2014 17.03.2014
4.4. Proiectarea arhitecturii fizice a SI 18.03.2014 19.03.2014
4.4. Proiectarea interfeţelor de dialog 19.03.2014 21.03.2014
4.5. Prezentarea proiectului tehnic - 24.03.2014
5. Realizarea SI
5.1. Programarea front-end-ului 25.03.2014 11.04.2014
5.2. Programarea back-end-ului 25.04.2014 15.04.2014
5.3. Elaborarea planului de testare a soft-ului 16.04.2014 17.04.2014
5.4. Procurarea şi instalarea componentelor 16.04.2014 18.04.2014
hardware a SI
5.5. Elaborarea ghidului utilizatorului 21.04.2014 23.04.2014
5.6. Elaborarea documentaţiei de instalare şi operare 21.04.2014 23.04.2014
6. Integrarea şi testarea
6.1. Testarea şi rapoarte ale testării 24.04.2014 25.04.2014
6.2. Planificarea finală a instruirii utilizatorilor 29.04.2014 30.04.2014
6.3. Elaborarea listei de acceptări ale verificărilor 29.04.2014 30.04.2014
6.4. Elaborarea versiunii finale a ghidului 01.05.2014 02.05.2014
utilizatorului
6.5. Instalarea softului şi instruirea administratorilor 05.05.2014 06.05.2014
6.6. Predarea produsilui - 07.05.2014
7. Elaborarea planului de întreţinere. Întreţinerea şi 08.05.2014 09.05.2014
exploatarea SI.
53
BIBLIOGRAFIE
1. Oprea Dumitru “Analiza si proiectarea Sistemelor Informationale economice”, ed. POLIROM ,

IASI, 1999
2. A. M. Vendrov “CASE –tehnologhii. Sovremennie metodi i sredstva proectirovania IS”, http: //
www.citforum.ru/database/case
3. N.Morariu “Proiectarea Sistemelor Informatice”
http://www.scribd.com/doc/27955265/Proiectarea-Sistemelor-Informatice
4. Dorin Bocu „Iniţiere în Ingineria Sistemelor Soft”, ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2001
5. Ilie Vaduva, V. Baltac, V. Florescu etc. “Ingineria programarii”, vol.1, vol.2, Ed. Academiei
Romane, Bucuresti 1995, 1996
6. "Procesele ciclului de viaţă al software-ului", RT 38370656 - 002:2006, 23.06.2006, Monitorul
Oficial Nr. 95-97, art Nr: 335
7. Вендров А.М. Один из подходов к выбору средств проектирования баз данных и
приложений. "СУБД", 1995, №3
8. http://office.microsoft.com/en-us/templates/software-development-project-plan-
TC001018453.aspx
9. www.docme.ru/doc/733/konspekt-ais-2009
10. „The guide to the Business Analysis Body of Knowledge”, elaborat de International Institute of
Business Analysis, 2008
11. Scanlan, D. A., Structured Flowcharts Outperform Pseudocode: An Experimental Comparison,
IEEE Software, 6, 5, p.28-36, 1989.
12. Stoica M., Sisteme informaţionale economice, ed. ASE, Bucureşti, 2005
54
ANEXA 1
Базовые международные стандарты
в области информационных технологий
1. ISO/IEC 12207:1995. Информационная технология. Процессы жизненного цикла

программного обеспечения
2. ISO/IEC 9126-1:2000. Информационная технология. Качество программного обеспечения.
Часть 1: Модель качества
3. ISO/IEC 9126-1-3: 1998. Информационная технология - Характеристики и метрики
качества программного обеспечения: Часть 1. Характеристики и подхарактеристики
качества; Часть 2. Внешние метрики Часть 3. Внутренние метрики (Первое издание)
4. ISO/IEC 9126:1991. Информационная технология. Оценка программного продукта.
Характеристики качества и руководство по их применению
5. ISO/IEC 12119:1994. Информационная технология. Пакеты программ. Требования к
качеству и оценка качества
6. ISO/IEC 14598-1:1997. Информационная технология. Оценивание программного продукта.
Часть 1: Общее руководство
7. ISO/IEC 14598-4:1999. Информационная технология. Разработка программных средств.
Процессы для заказчика
8. ISO/IEC 15288: 2000. Управление жизненным циклом. Процессы жизненного цикла
системы
9. ISO 687:1983. ИТ. Управление конфигурацией программного обеспечения.
10. ISO 6592:1985. Информационная технология. Руководство по документации для
вычислительных систем
11. ISO 6592:1986. ОИ. Руководство по документации для вычислительных систем
12. ISO 9127:1987. ИТ. Пользовательская и рекламная документация на пакеты программ
13. ISO 9294:1990. TO. ИТ. Руководство по управлению документированием программного
обеспечения
14. ISO 15846:1998. ТО. Процессы жизненного цикла программных средств. Конфигурационное
управление программными средствами
15. MIL-STD-498:1994. Разработка и документирование программного обеспечения
16. ISO TR 9127:1988. Системы обработки информации - Документация пользователя и
сопроводительная информация для пакетов программ потребителя
17. ISO 14102:1995. Информационная технология - Оценивание и выбор инструментальных
средств CASE
18. IEEE 1063-1993. Пользовательская документация на программное обеспечение
19. IEEE 1074-1995. Процессы жизненного цикла для развития программного обеспечения
20. ANSI/IEEE 828 - 1990. Планирование управления конфигурацией программного
обеспечения
21. ANSI/IEEE 829 - 1983. Документация при тестировании программ
55
22. ANSI/IEEE 983 - 1986. Руководство по планированию обеспечения качества программных
средств
23. ANSI/IEEE 1008 - 1986. Тестирование программных модулей и компонентов ПС
24. ANSI/IEEE 1012 - 1986. Планирование проверки (оценки) (verification) и подтверждения
достоверности (validation) программных средств
25. ANSI/IEEE 1042 - 1993. Руководство по планированию управления конфигурацией
программного обеспечения
26. ANSI/IEEE 1063:1993. Пользовательская документация на программные средства
27. ANSI/IEEE 1219 - 1992. Сопровождение программного обеспечения.
28. ISO 8402:1994. Управление качеством и обеспечение качества – Словарь. Второе издание
29. ISO 9000-3:1997. Стандарты в области административного управления качеством и
обеспечения качества. Часть 3. Руководящие указания по применению ISO 9001 при
разработке, поставке, монтаже и обслуживании программного обеспечения. Второе издание
56
ANEXA 2
Documente care reglementează dezvoltarea sistemelor soft şi informatice

valabile în RM
1. RT 38370656 - 002:2006
2. STAS 34.602.89, STAS 19.201.78
3. STAS 19.202.78
4. STAS 19.402.78
5. STAS 19.502.78
6. ÎM 50-34. 698-90
7. STAS 19.301.79
8. STAS 34.xxx
9. STAS 24.xxx
10. STAS 19.xxx
11. STAS 34.602-89 STI
12. STAS 34.603-92 STI
13. STAS 24.204-80 SDSA
14. STAS 24.211-80 SDSA
15. STAS 24.209-80 SDSA
16. STAS 24.210-80 SDSA
17. STAS 24.205-80 SDSA
18. STAS 24.206-80 SDSA
19. STAS 24.207-80 SDSA
20. STAS 24.208-80 SDSA
57
ANEXA 3
Exemplu în slide-uri
Sursa: http://www.slideshare.net/MsLemard/data-flow-diagrams-8280780
58

Ind Met Lab 24 06 14

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ind Met Lab 24 06 14

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

MATERIAL DIDACTIC DE SUPORT

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării :

SISTEM INFORMATIC SISTEM

Teme pentru referat:

Lista problemelor propuse pentru lucrul individual :

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:

Sectie planificare si Sectie receptie Sectie evidenta

Sectie logistica si Sectie

Fig. 3. Exemplu de organigramă

2) Exemplu de organigramă pentru o întreprindere care comercializează produse (Fig. 4 şi Fig.

Marketig, aprovizionare Managementul

Fig. 4. Exemplu organigramă

Serviciul juridic si Serviciul financiar-

Sectia vanzari Depozit

Fig. 5. Exemplu organigramă

Sarcini propuse pentru rezolvare:

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3:

3) Studierea sistemului informaţional. Identificarea proceselor de prelucrare. Exemplu pentru

Descrierea succintă a Intrări în Formulele sau

1.Recepţionarea 1. Înregistrarea unei noi intrări Informaţie intrare Informaţia

1. Prezentarea documentului de Factură de intrare Factură de intrare şi

6. Înregistrarea facturii în baza căreia

1. Verificarea vaccinurilor: dacă Factură de intrare 1.Lista deteriorărilor

1. Verificarea periodică a stării Date deteriorări Raport deteriorări

noncalităţilor şi a expirării vaccinurilor; înregistrate de vaccinuri pierderi=cantitate

operatorul rebut*pret unitar

3. Transmiterea spre distrugere a valorilor pierderilor

vaccinurilor ce nu satifac anumite

1. Înregistrarea ieşirii cu anexarea Factura de ieşire Factura de ieşire şi

6.Evidenţa medicamentelor; pachetul de nesemnata (în 3 semnata (în 3

eliberării documente standard; exemplare) exemplare)

partidelor 2. Transmiterea unui exemplar al

7.Inventarierea 1. Inventarierea stocurilor din depozit; Date referitoare Informaţie iepuizare

solicitări solicitări, în cazul iepuizării stocului.

Sarcini propuse pentru rezolvare:

2. Sistemul informaţional de evidenţă a vânzărilor conţine următoarele procese de activitate:

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4:

Foaia de drum semnată şi

Factura de ieşire, Lista vaccinurilor

Fig. 6. Exemplu de diagramă de context

2. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date care detaliază procesul de evidenţă a vânzărilor de

Date stocuri disponibile Cerere date 4. Predarea

Date Date pentru

2. Informarea Date comanda

Fig. 7. Exemplu de DFD detaliată

Sarcini propuse pentru rezolvare:

Tabelul 4. Structura recomandată pentru descrierea necesităţii SI

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

Tabelul 5. Structura recomandată pentru descrierea cerinţelor faţă de SI

b) Separarea cerinţelor după tip:

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.6:

Sarcini propuse pentru rezolvare:

Caracteristici Componentă- Componentă- Componentă-

Servere și stații de lucru

Instrumente software necesare

Metode de prelucrare a datelor

Dispozitive de ieșire și ce ieşiri implică

Dispozitive de intrare și tipurile de intrări pe

Dispozitive de stocare și ce implică acestea