Cursuri Msi

MANAGEMENTUL SISTEMELOR
INFORMATICE (MSI)
CURS INTRODUCTIV – PREZENTAREA DISCIPLINEI
Facultatea: Management
Domeniul: Management
Anul II
Semestrul 2
CUPRINS
- Modalitatea de desfășurare a activităților didactice

- Evaluarea activității la seminar
- Modalitatea de desfășurare a examenului
- Alte aspecte organizatorice - Întrebări din partea studenților
ASPECTE ORGANIZATORICE PREZENTAREA DISCIPLINEI ÎNTREBĂRI
- Motivația și scopul disciplinei

- Obiective și competențe dobândite
- Structura disciplinei pe module
- Prezentare generală a modulelor
ASPECTE ORGANIZATORICE
MODALITATEA DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE
 Durata activităților didactice: 50 min. + 10 min. pauză + 50 min.
 Derularea cursurilor: platforma Zoom
 Prezența la curs: autentificarea pe platforma online.ase.ro
 Suport de curs: integral pe platforma online.ase.ro
 Alte activități legate de curs: forumuri de discuții pe platforma online.ase.ro

EVALUAREA ACTIVITĂȚII LA SEMINAR
 Ponderea evaluării de la seminar în evaluarea finală: 30%
Pondere în evaluarea
Criteriu de evaluare Metode de evaluare
finală (%)
Teme de lucru, studii de caz
Frecvenţa la seminarii, temele încărcate pe
Realizarea temelor de lucru și implicarea în platformă şi calitatea intervenţiilor
cadrul dezbaterilor pe baza studiilor de caz
30%
Proiect Se va stabili un sistem de criterii de evaluare,
Realizarea și susținerii temei de proiect prezentat studenților de cadrul didactic
repartizată de cadrul didactic titular al activității de seminar
MODALITATEA DE DESFĂȘURARE A EXAMENULUI
 Modalitatea de examinare: examen scris
 Forma de examinare: test grilă, în campus sau online (platforma online.ase.ro, format Quiz)
 Ponderea probei de verificare în nota finală: 70%

 Obiectiv general:
Dezvoltarea expertizei și a componenetelor necesare pentru
gestionarea sistemelor informatice dintr-o perspectivă managerială,
corelată cu celeleate schimbări organizaționale și reconfigurări de
procese și activități
PREZENTAREA
DISCIPLINEI
 Obiective specifice:
OBIECTIVE ȘI COMPETENȚE  Utilizarea TIC și a sistemelor informatice pentru rezolvarea
SPECIFICE problemelor din sfera managementului organizației
 Analiza și interpretarea corelațiilor dintre strategia TIC și strategia
(cf. Fisa disciplina) generală, prin prisma realizării unei bune guvernanțe IT
 Analiza diverselor opțiuni legate de managementul organizației,
generate de implementarea TIC
 Interpretarea și relaționarea efectelor produse de TIC și gestiunea
informației în plan organizațional
 Competențe specifice:
 Elaborarea și implementarea sistemului managerial și a
subsistemelor sale (alocare și realocare de resurse și activități)
 Utilizarea bazelor de date, informații și cunoștințe în aplicarea
metodelor, tehnicilor și procedurilor manageriale
PREZENTAREA DISCIPLINEI Modul 1
Modul 2
Sisteme
STRUCTURA DISCIPLINEI PE MODULE Sisteme informatice și
informatice în tehnologii în
mediul de afaceri organizație
global
Modul 3 Modul 4
Instrumente de
Sisteme
Business
informatice
Intelligence și
pentru avantaj
Business
competitiv
Analytics
Modul 5 Modul 6
Organizarea Managementul
activităților securității
specifice MSI informațiilor
STRUCTURA DISCIPLINEI PE MODULE
1 SISTEME INFORMATICE ÎN MEDIUL DE AFACERI GLOBAL
1.1 ECONOMIA DE REȚEA ȘI ORGANIZAȚIA DIGITALĂ 1.2 CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN MSI
 Globalizarea și economia de rețea  Analiza sistemică a organizației
 Provocări ale mediului de business  Sistemul organizațional
 Mutații generate de sectorul IT&C  Sistemul informațional
 Organizația digitală  Date – Informații – Cunoștințe

 Sistemul informatic
2 SISTEME INFORMATICE ȘI TEHNOLOGII ÎN ORGANIZAȚIE
ERP – Enterprise Resource Planning

CRM – Customer Relationship Management
- Nivele de decizie și cerințe decizionale SCM – Supply Chain Management
- Tipuri de decizie și informații asociate RPA – Robotic Process Automation
- Categorii de sisteme informatice etc.
2.1 CERINȚE DECIZIONALE 2.2 SISTEME INFORMATICE 2.3.TEHNOLOGII INFORMATICE
TPS – Transaction Processing Systems

MIS – Management Information Systems
DSS – Decision Support Systems
ESS – Executive Support Systems
3 INSTRUMENTE DE BUSINESS INTELLIGENCE ȘI BUSINESS ANALYTICS
 Modelarea proceselor de business (BPM)
 Managementul performanței – Modelul BSC (Balanced Scorecard)
 KPI (Indicatori cheie de performanță)
 Analiza multidimensională a datelor (OLAP, Data mining)
 Business Intelligence (BI) și Business Analytics (BA)
4 SISTEME INFORMATICE PENTRU AVANTAJ COMPETITIV
 Alinierea IT cu obiectivele de business ale organizației
 Strategia organizației și strategia IT
 Utilizarea sistemelor informatice pentru atingerea avantajului competitiv
 Strategii generice activate prin soluții IT. Modelul lui Porter

5 ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE MSI
Organizarea structurală:
5.1 - Roluri și responsabilități în domeniul MSI

- Modele de organizare
- Departamentul IT
Organizarea procesuală:
- Abordararea proceselor specifice MSI (ex: bugetare, achiziții
5.2
hardware/software/servicii IT, audit IT, evaluare furnizori,
mentenanță echipamente, etc.)
Managementul proiectelor IT:

- Nivel organizație (organizare clasică, pe proiecte sau
5.3 matriceală)
- Nivel de proiect (analiză, proiectare, implementare, testare
sisteme informatice)
 ISM – Information Security Management
STRUCTURA (concepte generale)
DISCIPLINEI PE
 Standarde și reglementări: ISO 27001,
MODULE Legea NIS, GDPR
MANAGEMENTUL  Politica de securitate a organizației
6
SECURITĂȚII
INFORMAȚIILOR  Evaluarea riscurilor
 Planul de continuitate al afacerii (Business

Continuity Plan)
 Conștientizarea utilizatorilor
 Etc.
Modul 1
Sisteme informatice in mediul de
afaceri global
1.1. ECONOMIA DE RETE A SI ORGANIZATIA DIGITAL A
Managementul Sistemelor Informatice

Facultatea de Management, Anul II, Semestrul 2, An universitar 2020-2021
❑ Globalizarea si economia de retea
❑ Factori de influență asupra sectorului IT&C
Repere de ❑ Transformarea mediului de afaceri
continut ❑ Organizatia digitala
❑ Obiective strategice de business ale
sistemelor informatice

Globalizarea si economia de retea
Globalizare – termen folosit pentru a

desemna integrarea la scara mondiala a
bunurilor, serviciilor si a culturilor nationale. USA (1970)
Thomas Friedman (2005) – The World is Flat

- Convergenta PC-urilor, conexiunile Internet World Wide Web –
si evolutia software-ului au generat o “flat-

(1990)
word platform” care permite indivizilor,

grupurilor si natiunilor sa actioneze global. Economie de retea
E-commerce
Tendințe în mediul de afaceri: integrare (2000 →)
fluxuri operaționale, lanțuri de aprovizionare

informatizate, standardizare procese, transfer Internet – fenomen global
electronic de date etc.

Globalizarea si economia de retea
Manuel Castells (1996) – The Rise of a Network Society - identifica
noi modele de organizare a activitatilor economice, bazate pe
retele, furnizate de tehnologiile de comunicatie.
Network Economy:
❑ Dimensiune tehnologică
IT&C acoperă activități la nivel global
❑ Dimensiune imaterială
Rolul capitalului imaterial (uman, organizational, relational)
Managementul cunoștințelor

Factori de influență asupra dinamicii sectorului IT&C
▪ Indicatori macro-economici
▪ Fluctuațiile pieței
Factori
economici
▪ Politici sociale
▪ Accesul la tehnologie
▪ Politici economice Factori Factori ▪ Cercetare-dezvoltare
▪ Politici politici tehnologici
▪ Infrastructura tehnologică
administrative
Factori de
influenta
asupra
dinamicii
▪ Structura populației sectorului Factori ▪ Dimensiuni culturale
▪ Demografie Factori IT&C
socio-
demografici ▪ Sistemul de invățământ
▪ Forța de munca culturali
Factori Factori
▪ Cerințe privind ecologici legislativi ▪ Legi
5
protecția mediului ▪ Decizii
▪ Factori naturali ▪ Reglementări

Exemplu 1:
Structura forței
de muncă din Dinamica forței de muncă din sectorul IT&C (2015-2018)
sectorul IT&C
Total
Ocupație (Cod COR) salariați Total salariați 2016 Total salariați 2017 Total salariați 2018
2015
Programator (251202) 24.725 28495 (+15,25%) 31475 (+10,46%) 34508 (+9,64%)
Analist (251201) 9.366 12782 (+36,47%) 14934 (+16,84%) 16877 (+13,01%)

Inginer de sistem în informatică (251203) 8.864 10109 (+14,05%) 11438 (+13,15%) 12276 (+7,33%)
Manager proiect informatic (251206) 5.806 8003 (+37,84%) 9411 (+17,59%) 10723 (+13,94%)
Inginer de sistem software (251205) 6.140 7730 (+25,9%) 9084 (+17,52%) 10034 (+10,46%)
Dinamica principalelor categorii de specialiști IT&C (2015-2018)
Sursa: Patronatul Investitorilor Autohtoni – Studiu privind dinamica pieței muncii în perioada 2015-2018 la
nivelul sectoarelor economice reprezentând direcțiile de politică industrială a României, 2019
Exemplu 2:
Impactul mediului Evoluția sectorului retail
global asupra
comerțului online
(perioada martie-
aprilie 2020)
Evoluția comerțului online
Managementul Sistemelor Informatice Sursa: Date Eurostat (iunie 2020)

Mutații structurale globale generate de sectorul IT&C
Factori economici Factori tehnologici Factori socio-culturali ...
SECTORUL IT&C
A. Dezvoltarea B. Dezvoltarea
Internet-ului și economiei bazate C. Mutații asupra
convergența pe informații și mediului de afaceri
tehnologică cunoștințe

Exemplu 3:
Valoarea adăugată Dinamica valorii adăugate generată de sectorul IT&C la nivelul Uniunii Europene
generată de
sectorul IT&C
Ponderea
investițiilor în IT&C
Ponderea sectorului IT&C în bugetul alocat de companii pentru cercetare-

dezvoltare și inovare
Managementul Sistemelor Informatice Sursa: Date Eurostat (februarie 2020)
A. Dezvoltarea Internet-ului și convergența tehnologică
❑ Dezvoltarea afacerilor electronice (e-Business),

comert electronic (e-Commerce), guvernare
electronica (e-Government), învățământ online
(e-learning) etc.
❑ Dezvoltarea platformelor digitale mobile – device-

uri mobile pentru coordonare proceselor,
comunicare, informatii decizionale
❑ Extinderea platformelor Cloud Computing –

aplicatii de business, sisteme de gestiune

Exemplu 4
Telemunca
Ponderea angajaților aflați în telemuncă în anul 2019 Ponderea angajaților aflați în telemuncă în anul 2020
Sursa: Eurofund – Living, working and COVID-19 dataset (2020)

B. Dezvoltarea economiei bazată pe informații și cunoștințe
❑ Creste rolul capitalului imaterial: dezvoltarea inovarii,

extinderea sectorului tertiar, noi produse/servicii,
reducerea duratei de viata a produselor
❑ Optimizarea proceselor (de afaceri, manageriale,

comunicatie): automatizare (RPA & BPM), potential
superior de prelucrare/stocare/difuzare informatii
❑ Cresterea capacitatilor cognitive: utilizarea solutiilor ITC

centrate pe activitati care au un nivel ridicat de valoare
adaugata (Business Intelligence, Analytic Platforms, Data
Warehouse)

C. Impactul asupra mediului de afaceri
C.1. Impact tehnologic
Platforme Cloud Big data Platforme digitale

computing mobile
Aplicatii de Instrumente de Apple iPhone,
business furnizate prelucrare volume Android, Google
si operationalizate enorme de date Nexus, Kindle Fire
online ca Internet furnizate prin – mii de aplicatii
Service (Software trafic Web, e-mail, pentru prelucrare,
as a Service – continut social colaborare,
SaaS). media. comunicatii,
inlocuind laptop-
ul conventional.

C.2. Impact managerial
Colaborare online si retele sociale pentru Aplicatii de Business

perfectionarea colaborarii, comunicarii si Intelligence
transmiterii de cunostinte
Managementul proiectelor, decizii de Tablouri de bord interactive, Analytics

grup, tehnici online de management, Platform, Data Web, Data Mining –
strategii de marketing digital, campanii de furnizeaza informatii complexe in timp
promovare online, analiza mediului real pentru fundamentarea deciziei.
concurential (tehnici de supraveghere a
mediului).

C.3. Impact organizațional
Social Business Telework
Afaceri care folosesc Internet, laptop,

retele sociale (ex: Smartphone, tablete
Facebook, Twitter) – fac posibila
pentru interactiuni realizarea sarcinilor
angajati – clienti – in afara biroului
furnizori. Schimb si traditional
partajare facila de
informatii

Exemplu 5:
Social media
% companii care folosesc social media: evoluție 2013-2019
Managementul Sistemelor Informatice Sursa: Date Eurostat (ianuarie 2020)

Organizația digitală
Globalizarea Organizatia digitala este un model

particular de reprezentare si
functionare a unui agent economic, in
care:
Economia de rețea
❑ Majoritatea relatiilor semnificative
ORGANIZAȚIA cu clientii, furnizorii, angajatii,
DIGITALĂ institutii financiare, guvernamentale
Evoluția sectorului sunt activate si mediate digital
IT&C
❑ Procese de afaceri bazate pe retele
digitale care acopera intreaga
Evoluția mediului de organizatie, precum si conexiunile
business acesteia cu mediul

Organizația digitală - caracteristici
❑ Activele organizatioanle (competente, proprietate intelectuala,

resurse umane si financiare) sunt gestionate prin mijloace digitale
❑ Continuitate in operarea afacerilor – 24/7 (Time shifting)
❑ Operarea afacerilor pe o piata globala (Space shifting)
❑ Generare de plusvaloare prin investitia in TIC
❑ Integrarea instrumentelor de Business Intelligence, Business
Analytics
❑ Modele de afaceri bazate pe TIC (e-Commerce, e-Business etc.)

Modul 1
Sisteme informatice in mediul de
afaceri global
1 . 2 . C O N C E P T E F U N D A M E N TA L E I N M A N A G E M E N T U L S I S T E M E LO R I N F O R M AT I C E

❑ Sistemul organizational și procesele organizaționale
Repere de ❑ Sistemul informațional
continut ❑ Date – Informații – Cunoștințe
❑ Sistemul informatic

Sistemul organizational
A B O R D A R E A S I S T E M I C A A O R G A N I Z AT I E I ,
S I S T E M U L O R G A N I Z AT I O N A L , P R O C E S E L E O R G A N I Z AT I O N A L E

Analiza sistemica a organizatiei
Organizatia abordată ca sistem reprezintă un ansamblu de elemente (umane,
financiare, tehnice, materiale), aflate in interactiune dinamica, care preia resurse din
mediu (input-uri), in scopul producerii output-urilor (produse / servicii).
Interactioneaza cu mediul
Are finalitate (scop)
Input-uri – materiale,
imateriale umane, financiare, Evolutie. Autoreglare
Organizatie
tehnice, tehnologice. Excelenta operationala –
cresterea profitabilitatii
=
Output-uri - materiale,
imateriale, umane, financiare, Noi modele de afaceri – noi
Dinamica continua – Sistem
generata de factori de mediu
tehnice, tehnologice. produse/servicii
(endogeni/exogeni)
Procese – manageriale, Avantaj competitiv –
Autoreglare (feedback) –
operaționale de suport consolidarea pozitiei pe piata
analiza output-uri →
Supravietuire – adaptare la adaptare input-uri →
schimbari asigurarea atingerii scopului

Sistemul organizațional - componente
❑ Reunește procesele manageriale
Sistemul de pilotaj ❑ Decide actiunile care se aplica sistemului operant
(de decizie) ❑ Actioneaza in functie de obiective si de politicile organizatiei
❑ Exploateaza informatiile in baza carora aplica functiile managementului

(prevedere, organizare, coordonare, control-reglare, antrenare)
❑ Reuneste procesele operationale si de suport care includ activitatile

necesare producerii de bunuri/servicii.
Sistemul operant ❑ Procese organizationale pot fi:
- delimitate in cadrul ariilor (domeniilor) functionale
- transversale, respectiv intersecteaza diferite arii functionale si
necesita coordonare interdepartamentala

Proces delimitat vs Proces transversal
START
Culegere
producție
Centralizare
date
Analiza vs
Core
ctii?
Fabricatie
STOP
Proces delimitat – Raportarea producției Proces transversal – Evaluarea angajaților

Sistemul organizațional - procese
Procese organizationale
Procese manageriale (de Procese operationale Procese suport

pilotaj) Furnizeaza un rezultat/ bun/ Asigura functionarea
Permit elaborarea strategiei si serviciu/ informatii proceselor operationale
realizarea obiectivelor Corespund activitatii de baza a Alimenteaza proceselor
organizatiei operationale cu resurse

Harta generală a proceselor organizaționale
Procese suport
Procese Prevedere
manageriale Organizare
(de pilotaj) Antrenare
Coordonare
Control
Procese operaționale

Exemple de procese organizaționale
❑ Recrutare
❑ Selecție ❑ Planificarea producției
❑ Angajare ❑ Lansarea în fabricație
❑ Evaluare salariați ❑ Urmărirea producției
❑ Formare profesională ❑ Raportarea producției
❑ Backup personal ❑ Mentenanța utilajelor
❑ Outplacement ❑ Etc.
❑ Etc.
❑ Stabilire necesar
aprovizionat ❑ Recepție
❑ Lansare comenzi ❑ Depozitare marfă
❑ Urmărire comenzi ❑ Culegere marfă
❑ Evaluare furnizori ❑ Expediție
❑ Selecție furnizori ❑ Carantinare
❑ Cerere de oferte ❑ Inventar
❑ Control stoc ❑ Inspecție site
❑ Etc. ❑ Etc.

Sistemul informational
CONCEPT, FUNCTII, ROL

Sistemul organizațional și sistemul informațional
Sistemul organizațional Mediul (stakeholderii)
❑ Clienti
❑ Furnizori
Sistemul de pilotaj (decizie) ❑ Competitori
❑ Autoritati
❑ Alti parteneri de
Transmitere Generare afaceri
Prelucrare Stocare
Sistemul informațional
Transmitere Generare
Sistemul operant

Sistemul informațional - Concept
Intermediar intre sistemul de pilotaj si sistemul operant
(conditionare reciproca)
Ansamblu de resurse (materiale, umane, logice, proceduri),

structurate pentru culegerea, prelucrarea, stocarea si
transmiterea informatiei, in si intre organizatie(i)
❑ Rol operațional - Asigură informații necesare operaționalizării proceselor de afaceri
❑ Rol decizional - Asigură informații necesare adoptării deciziei

Deficiențe generale ale sistemelor informaționale
❑ Distorsiunea - Modificarea în mod neintenţionat a conţinutului informaţiei, de-a

lungul circuitului informaţional pe care îl parcurge
❑ Filtrajul - Reprezintă din punct de vedere al semnificaţiei, antonimul distorsiunii, în

sensul că informaţia este modificată în mod intenţionat, fie direct de la sursă, fie în
alte puncte aflate pe circuitul informaţional
❑ Redundanța - Înregistrarea în mod repetat a aceloraşi informaţii, sau a unora

asemănătoare, pe acelaşi suport de memorare, sau pe suporturi diferite
❑ Supraîncarcarea canalelor informaționale - Vehicularea unui volum de informaţii

mai mare decât este necesar de-a lungul circuitelor, precum şi în transmiterea către
destinatari a unor informaţii care nu intră în sfera lor de competenţă

Deficiențe specifice ale sistemelor informaționale
❑ Nivelul de complexitate a soluției informatice nu este corelat cu nivelul de

pregătire al personalului utilizator
❑ Anumite zone de prelucrare a informației se caracterizează cu un volum prea mare

de muncă manuală
❑ Productivitatea scăzută a sistemului informațional
❑ Neadaptarea structurii sistemului informațional la cerințele managementului

organizației
❑ Utilizarea insuficientă sau incorectă a codificării sau existența unui sistem

incoerent de codificare

Date – Informatii - Cunostinte
CONCEPTE, INTERDEPENDENTE

Date
Sunt simboluri in format text, voce, imagine care reprezinta cantitati, actiuni sau obiecte.
Simboluri obiective (independente de observator) care reprezinta valori ale

unor atribute sau evenimente, stocate sub forma unei codificari specifice.
Rezultate prin:
- masurare/calcul – date cantitative;
- observare, descriere – date calitative.
Materia prima care urmeaza a fi structurata, organizata, interpretata in

scopul obtinerii informatiei.
Ex.: tranzacții vânzări, înregistrări contabile, nomenclatoare etc.

Informații
❑ Seturi de date obtinute printr-un proces de interpretare, intr-un context

particular
❑ Date transformate intr-o maniera care confera sens si semnificatie

destinatarului
❑ Dependente de observator (caracter subiectiv)
❑ Reduc incertitudinea si genereaza efecte non-entropice
❑ Modifica perceptia asupra realitatii si induc un anumit comportament

decizional

Cunoștințe
❑ Elemente imateriale atasate unui individ
❑ O convingere personala, o credinta justificata, o opinie rezultata in urma unui proces cognitiv
PROCESUL DE GENERARE A CUNOȘTINȚELOR
1.DATE, INFORMAȚII 2.EXPERIENȚĂ, INTERPRETARE 3.REFLEXIE, CONTEXT
Informații dobândite +
Seturi de simboluri obiective Cunoștințe anterioare Generare cunoștințe noi
Interpretare prin cunoștințe Interpretare (schemă proprie de

anterioare raționament bazată pe un model Internalizare (memoria umană)
de interpretare)
Sens, semnificație, context Analiză / Sinteză / Generalizare / Externalizare (memorie externă)

Inducție / Deducție

Cunoștințe – exemplu (activitatea de transport)
DATE INFORMAȚII CUNOȘTINȚE REGULI DE BUSINESS OPTIMIZARE

PROCESE
Toate comenzile
onorate de o Agregări ale
firmă de datelor analizate Ex: profitabilitate Ex: toate
transport la (ex: profitul per scăzută a curselor comenzile pe Ex: planficare
nivelul unui an km obtinut de mai mici de X km; distanțe mai mici curse,
calendaristic (ex: fiecare masina, profitabilitate de X km sau cu management
masina, sofer, medie km. per redusă a curselor mai mult de Y flotă, urmărire
client, valoare, comanda, medie cu mai mult de Y descărcări sunt livrări etc.
km, taxe, consum km per sofer, descărcări repartizate la terți
mediu, nr. consum mediu
descarcari, per tip de cursă
durata, flotă etc.)
proprie/terți etc.)

Parametru de calitate Descriere
Informatia trebuie sa fie valida si sa reduca incertitudina

Relevanta
asupra realitatii pe care o descrie
Acuratetea Informatia trebuie sa fie lipsita de erori, greseli, omisiuni
Se refera la caracterul complet al informatiei –situatie

Completitudinea imposibila in practica. Informatia complete trebuie sa satisfaca
toate cerintele intr-o situatie data
Caitatea Oportunitatea Informatie disponibila la momentul si locul potrivit
informației Fiabilitatea
Informatia trebuie sa fie verificabila, sa descrie corect
realitatea
Accesibilitatea Disponibila sub aspectul accesului fizic, al drepturilor de acces

si al timpului de acces
Comprehensivitatea Exprimarea informatiei in termeni clari, fara ambigitate, usor

de inteles ca forma si mod de prezentare
Experienta / increderea dovedita a sursei de informare.

Increderea sursei
Posibilitatea de a putea urmari informatia pe circuitul
(traiectoria) sa
Continutul informational nu trebuie sa fie afectat de

Integritatea
distorsiune sau filtraj
A. Dupa caracteristici
Informatie Informatia genereaza actiune (raportul stocurilor de produse →decizia

actiune de aprovizionare)
Informatie non-
Informatia prezinta o stare / situatie / stadiu (situatia contului curent).
actiune
B. Dupa aplicabilitate
Informatie de Standarde, norme, specificatii folosite pentru planificarea unei activitati

planificare (timp standard, parametrii standard)
Clasificarea Informatie de
Raporteza statusul unei activitati, prin mecanism de feedback. Reflecta
informațiilor
abaterea de la standard, generand o decizie de control (vanzari mai mici
control
decat targetul stabilit).
Knowledge Informatii colectate prin experienta si invatare (know how, studii), folosite
information pentru construirea bazei de cunostinte (noi tehnologii, bune practici etc).
C. Dupa ierarhia manageriala
Informatii Top management - fundamentare decizii pe termen lung (diversificare,

strategice focalizare, lansare nou produs / serviciu).
Informatii
Middle management – pilotajul organizatiei (adoptare decizii de afaceri)
tactice
Informatii Management operational – asigurarea proceselor functionale (vanzari,

operationale marketing, productie, finante, contabilitate, resurse umane).
Sistemul informatic
CONCEPT, PERSPECTIVE DE ABORDARE

Dimensiuni/perspective ale sistemului informatic
Sistemul informatic este componenta informatizata a sistemului informational
Sistemul informatic ≠ Hardware / Software
SISTEMUL INFORMATIC
A. Perspectiva B. Perspectiva C. Perspectiva

organizațională managerială tehnologică

A. Perspectiva Conditionare reciproca intre organizatie si sistemele sale informatice

organizațională
Aplatizarea structurii
organizatorice
B. Perspectiva Strategie - Politici
managerială Sistem Leadership

Organizatie
informatic
Reproiectare procese afaceri
C. Perspectiva Gestiunea resurselor
tehnologică
Model de business
Procese de baza
Procese suport Sistem
Organizatie
Procese de pilotaj informatic
Mediu – clienti, furnizori,

actionari

❑ Reprezinta solutii de management care raspund problemelor ridicate de mediul

A. Perspectiva
de afaceri globalizat (economia de retea, mentinerea avantajului competitiv,
organizațională
comertul online)
B. Perspectiva ❑ Asigura suport decizional (operational, tactic, strategic)

managerială
❑ Constituie suport pentru avantajul strategic
C. Perspectiva
tehnologică ❑ Instrumente pentru crearea de valoare – faciliteaza cresterea veniturilor si
reducerea costurilor, prin furnizarea de informatii care permit managerilor sa adopte
decizii eficiente si sa imbunatateasca performanta proceselor de business
Eficacitatea unui sistem informatic pentru orice afacere, este determinata de masura in care acesta reuseste sa:
- conduca spre cele mai bune decizii manageriale;
- asigure eficienta proceselor de afaceri;
- genereze performanta si profitabilitate

A. Perspectiva Face referire la infrastructura IT pe care organizatia o proiecteza si

organizațională gestioneaza pentru a dezvolta / implementa/ sisteme informatice
B. Perspectiva
managerială ❑ Componenta hardware – componente fizice utilizate
pentru culegerea, prelucrarea si stocarea datelor
C. Perspectiva
tehnologică ❑ Componenta software – componenta logica constand in
elemente intangibile (sisteme de operare, software de
aplicatii)
❑ Componenta de comunicatii – asigura transferul de date

si distribuirea resurselor

MODUL II
SISTEME ȘITEHNOLOGII
INFORMATICE ÎN
ORGANIZAȚIE
2.1 CATEGORII
DE SISTEME ▪
▪
Tipuri de decizii și nevoi
informaționale
Categorii de sisteme informatice în
INFORMATICE cadrul organizației

REPERE DE CONȚINUT
▪ Nevoi informaționale ale organizației

▪ Grupuri decizionale cheie în organizație
▪ Tipuri de decizii și informații asociate
▪ Categorii de sisteme informatice
▪ Sisteme informatice de prelucrare

a tranzacțiilor (TPS)
▪ Sisteme informatice pentru
management (MSS)
▪ Sisteme informatice pentru
suportul deciziilor (DSS)
▪ Sisteme informatice pentru suport
executiv (ESS)
CATEGORII DE 2
SISTEME IT
CATEGORII DE
SISTEME IT
TIPURI DE DECIZII
ȘI NEVOI
INFORMAȚIONALE
NEVOILE INFORMAȚIONALE ALE ORGANIZAȚIEI
CRITERII DE ANALIZĂ
▪ Nivelul de management (strategic, tactic, operațional)
▪ Organizarea structurală (grupe de utilizatori ai informațiilor; obiective,

sarcini și responsabilități aferente – fișa postului)
▪ Organizarea procesuală (harta proceselor, proceduri operaționale)
▪ Gradul de detaliere a informației (informații analitice/sintetice)
▪ Nivelul de agregare al informațiilor (scăzut, mediu, ridicat)
▪ Orizontul de timp (scurt, mediu, lung)
▪ Tipologia deciziilor (structurate, semi-structurate, non-structurate)
CATEGORII DE 4
SISTEME IT
NEVOILE INFORMAȚIONALE ÎN ORGANIZAȚIE
Grupuri decizie Orizont de timp
NIVEL Management
Termen lung
STRATEGIC superior
NIVEL TACTIC Management Termen

mediu mediu
Management Termen scurt

NIVEL OPERAȚIONAL
inferior inferior
Nivel de management
CATEGORII DE 5
SISTEME IT
NEVOILE INFORMAȚIONALE ÎN ORGANIZAȚIE
Nivel detaliere informații Grad agregare informații
NIVEL Sintetic Ridicat

STRATEGIC
NIVEL TACTIC Mediu Mediu
NIVEL OPERAȚIONAL Detaliat Redus
Nivel de management
CATEGORII DE 6
SISTEME IT
TIPURI DE DECIZII
DECIZII STRUCTURATE
▪ Caracter repetitiv si de rutina
▪ Insotesc o procedura bine definita prin reguli de aplicare
▪ Se adopta pe baza unor informatii care pot fi algoritmizate –

prelucrate pe baza unui algoritm, prin aplicatii informatice
▪ Marja de incertitudine a problemei de decizie este redusa
Exemple:
- decizia de stabilire a salariului lunar
- decizia de realizare a plății către un furnizor
- decizia de acceptare a comenzii unui client
- decizia de expediție a mărfurilor către clienți
CATEGORII DE
- decizia de lansare a comenzii de aprovizionare
7
SISTEME IT
TIPURI DE DECIZII
DECIZII NON-STRUCTURATE
▪ Nu au caracter de rutina – sunt inedite, unice, de exceptie
▪ Nu pot fi adoptate pe baza unor proceduri predefinite, a unor

reguli cunoscute, prestabilite
▪ Marja de incertitudine/risc a problemei de decizie este

semnificativa
Exemple:
- decizia de intrare/ieșire pe o piață
- decizia de stabilire a prețului unui produs nou
- decizia de implementare a unui sistem informatic
- decizia de reorganizare a unui departament
CATEGORII DE
- decizia de retehnologizare a unei linii de producție
8
SISTEME IT
TIPURI DE DECIZII
DECIZII SEMISTRUCTURATE
▪ Contin elemente structurate si nestructurate
▪ O parte a problemei de decizie poate fi exprimata prin proceduri

predefinite
Exemple:
- decizia de alocarea a bugetului trimestrial de publicitate
- decizia de ajustare periodică a volumului de producție
- decizia de realizare a target-ului periodic de achiziții
- decizia de ajustare a comenzilor în funcție de sezon
CATEGORII DE
- decizia de relocare temporară a personalului
9
SISTEME IT
TIPURI DE DECIZII SI INFORMAȚII ASOCIATE
Tipuri decizii Tipuri informații
Preponderent Generale, interactive, vaste, externe,

Manageri interne, in timp real, ad-hoc
non-structurate
de nivel
superior
Manageri de nivel Preponderent

Exclusive, interactive, planificate, interne, in
mediu structurate și semi-
timp real
structurate
Preponderent Precise, certe, interne, predefinite, detaliate,

Manageri de nivel inferior
structurate istorice
Grupuri de decizie
CATEGORII DE 10
SISTEME IT
CATEGORII DE SISTEME INFORMATICE
Categorii de sisteme informatice
DSS – Decision Support Systems

Manageri
de nivel ESS – Executive Support Systems
superior
Manageri de nivel
MIS – Management Information Systems
mediu
Manageri de nivel inferior TPS – Transaction Processing Systems
Grupuri de decizie
CATEGORII DE 11
SISTEME IT
CATEGORII DE
SISTEME IT
CATEGORII DE
SISTEME
INFORMATICE
1.SISTEME INFORMATICE DE
PRELUCRARE A TRANZACȚIILOR
Transaction Processing
Systems (TPS)
• Concept: Sisteme informatice care
inregistreaza si prelucreaza activitatile si
tranzactiile elementare ale organizatiei
(facturare, vanzari, plati, comenzi etc.)
necesare managementului operational
• Scop: Automatizarea tranzactiilor
cotidiene si de rutina necesare proceselor
de afaceri ale organizatiei.
CATEGORII DE 13
SISTEME IT
1.SISTEME INFORMATICE DE PRELUCRARE A
TRANZACȚIILOR (TPS)
CARACTERISTICI
▪ Functioneaza de regula, la nivelul proceselor (operationale sau de suport)
desfasurate in cadrul domeniilor functionale ale organizatiei (productie, vanzari,
marketing, etc.).
▪ Asigura automatizarea tranzactiilor cotidiene si de rutina asociate
evenimentelor de baza (facturare, plati, comenzi, evidenta stocuri, etc)
▪ Descriu procese formalizate, in care obiectivele, sarcinile, resursele sunt
predefinite (ex: acordarea unui bonus in functie de criterii predefinite)
▪ Manipuleaza volume mari de date si informatii structurate (exacte, certe,
prognozabile, algoritmizabile, curente)
▪ Sunt sisteme care furnizeaza majoritar informatii catre alte sisteme si niveluri
de management
▪ Asigura suport informatic managerilor operationali, cu scopul de a
monitoriza statusul operatiilor interne si relatiile firmei cu mediul extern
CATEGORII DE 14
SISTEME IT
INFORMATII SPECIFICE TPS
▪ Informatii elementare (brute) care descriu:

▪ tranzactii de baza (comenzi, vanzari, plati)
▪ diverse activitati specifice functiunilor organizatiei (prelucrare
comenzi, urmarirea fluxurilor materiale, evidenta furnizorilor,
evidenta personalului etc)
▪ Destinate a fi reutilizate de catre sistemele informatice de la niveluri
decizionale superioare
▪ Destinate adoptarii deciziilor curente (pe termen scurt)
▪ Prelucrate prin reguli precise si repetitive (calcul salarii, necesar de
aprovizionat etc.)
CATEGORII DE 15
SISTEME IT
SCHEMA UNUI SISTEM TPS (EX: CALCUL SALARII)
Sistem de
Date calcul al Date
SALARIAȚI salariului PONTAJ
Pontaj
Date Marca, Nume, angajat Marca, Zile
angajat Post, lucrate, Zile
Departament, Document de plată Contabilitate CO, Zile CM
Salariu bază .....
Marcă 36
.....
Nume Popescu Financiar
Salariu bază 7.000
Bonusuri 3.000
Date Rapoarte Date
Salariu brut 10.000
PERFORMANȚE interne CONTABILITATE
CAS 2.500
Online/
Bonusuri Bonusuri CASS 1.000 Rețineri Impozit, CAS,
Offline
angajat prezență, Autorități /
Impozit venit 650 CASS, CAM
calitate, Instituții
performanță CAM 225 publice
..... (ex: REVISAL)
Salariu net 5.850
CATEGORII DE 16
SISTEME IT
SITUATII DE UTILIZARE A UNUI TPS
▪ Cate produse de tipul X raman in stoc la finalul zilei ?

▪ Ce cantitate de produse se afla pe inventar la data de ….?
▪ In ce stadiu se afla plata efectuata de clientul Y ?
▪ Cat sunt cheltuielile firmei cu salariile in luna Z….?
▪ Care este necesarul de aprovizionare pentru materia prima Q, in luna curenta?
▪ Care este numarul de comenzi primite la sfarsitul zilei?
CATEGORII DE 17
SISTEME IT
2.SISTEME INFORMATICE PENTRU
MANAGEMENT
Management
Information Systems
(MIS)
• Concept: Sisteme informatice destinate
managementului mediu (middle
management) care furnizeaza informatii
necesare adoptarii deciziilor la acest nivel
• Scop: Planificarea si controlul integrat al
proceselor de afaceri, in scopul generarii
rapoartelor privind performanta curenta
CATEGORII DE 18
SISTEME IT
MANAGEMENT (MIS)
CARACTERISTICI (1)
▪ Centralizeaza si raporteaza informatii despre procesele de afaceri ale
organizatiei, folosind datele furnizate de sistemele informatice de
prelucrare a tranzactiilor (TPS)
▪ Principalale arii de aplicare a MIS: productie, marketing-vanzari, resurse

umane, financiar-contabilitate => abordare integrata in
automatizarea proceselor de gestiune interfunctionale
▪ Asigura agregarea datelor din tranzactiile de baza prelucrate de TPS, in

indicatori de sinteza si rapoarte periodice
▪ Furnizeaza indicatori (ex: KPI – Key Performance Indicators) si

rapoarte de eficienta pe termen scurt - mediu pentru suportul
adoptarii deciziilor de rutina la nivelul managementului mediu
CATEGORII DE 19
SISTEME IT
MANAGEMENT (MIS)
CARACTERISTICI (2)
▪ Iau in considerare situatii decizionale certe, bine definite, pentru care
se cunosc anterior factorii care le determina
▪ Dispun de proceduri predefinite pentru realizarea de rapoarte

prezentate in formate predefinite (ex: tablou de bord de vanzari;
evolutia incasarilor anuale pe grupe de produse etc).
▪ Realizeaza analize de baza, dupa modele de calcul simple (insumari,

comparatii)
▪ Sunt sisteme integrate care dispun de o baza de date unica, partajata

prin protocoale de acces (pe principiul “need to know”)
CATEGORII DE 20
SISTEME IT
2.SISTEME INFORMATICE PENTRU MANAGEMENT (MIS)
SCHEMA UNUI SISTEM MIS
SISTEM DE PRELUCRARE A TRANZACTIILOR (TPS) SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENT (MIS)
Sistem
Date
COMENZI
procesare
comenzi
Date
AGREGATE
MIS
▪ Stadiu livrare
Date comenzi clienti
PRODUCTIE ▪ Facturi neîncasate
▪ Executia productiei Rapoarte
Sistem ▪ Stoc depozit interne
Date planificare ▪ Grad încărcare
DEPOZIT depozit
resurse ▪ Situația expedițiilor
de marfă
▪ Situația comenzilor
Date de aprovizionare
ACHIZITII ▪ Execuția plăților
către furnizori
▪ Cash-flow
Online/
Sistem ▪ .....
Offline
Date înregistrări
CONTABILITATE contabile
CATEGORII DE 21
SISTEME IT
MANAGEMENT (MIS)
SITUATII DE UTILIZARE A UNUI MIS
▪ Care este volumul total al vânzărilor lunare către segmentul de clienți business?
▪ Care este nivelul încasărilor în luna X comparativ cu targetul propus?
▪ Raportul vânzărilor pe produse în ordine descrescătoare, în luna X.
▪ Care este situația facturilor restante, în funcție de termenul de scadență?
▪ Încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli alocat departamentului coordonat.
▪ Care este statusul realizării targetului pentru fiecare manager zonal?
CATEGORII DE 22
SISTEME IT
SUPORTUL DECIZIILOR
Decision Support
Sy(DSS)
• Concept: Asigura suport in adoptarea
deciziei, prin facilitarea analizei
alternativelor decizionale
• Arie de aplicare limitata, fiind elaborate
pentru probleme manageriale specifice sau
sarcini manageriale bine definite
• Sunt proiectate pentru nivelul de control al
managementului si planificare strategica
CATEGORII DE 23
SISTEME IT
SUPORTUL DECIZIILOR (DSS)
SCOP
▪ Rezolva probleme care nu pot fi definite prin proceduri clare,

predefinite (probleme de decizie cu caracter semistructurat si
non-structurat)
▪ Asigura suport in adoptarea deciziilor atunci cand este

necesara corelarea capacitatii de prelucrare a unor volume
mari de date, cu criteriile si rationamentul decidentului.
▪ Focusate pe probleme unice si in rapida schimbare, care apar

sporadic, exceptional
CATEGORII DE 24
SISTEME IT
CARACTERISTICI (1)
▪ Sisteme interactive, bazate pe dialog de tipul “What would happen
if” – ce se intampla daca? ….” -> decidentul defineste un numar de
posibile scenarii (alternative decizionale)
▪ Sistemul utilizeaza baze de date, baze de modele si algoritmi de calcul

pentru prelucrarea intrebarilor formulate de decident si afiseaza
diferite variante de rezolvare a problemei
▪ Asista adoptarea deciziei pentru probleme care nu pot fi descrise prin

proceduri clare, prelucrate integral automat (decizii non-structurate
si semistructurate).
▪ Prin intermediul modelelor de care dispune, sistemul furnizeaza

relatiile de dependenta dintre factori si consecintele acestora, indicand
un anumit scenariu de rezolvare problemei de decizie
CATEGORII DE 25
SISTEME IT
CARACTERISTICI (2)
▪ Foloseste date din sistemele de gestiune interne (TPS, MSI), dar si din
surse externe (via Internet) pe care le poate arhiva si procesa ulterior.
▪ Conducerea procesului decizional ramane la initiativa decidentului ->

sarcina sistemului este de a furniza decidentului acces la date pentru a
testa diverse scenarii, dar nu se substituie criteriilor rationale definite
de factorul uman
▪ Functionarea sistemului:
▪ se pleaca de la o stare initiala parametrizata de decident – pasul n

▪ decidentul formuleza cereri catre sistem
▪ sistemul evalueaza consecintele scenariului ales si genereaza un
raspuns
▪ decidentul analizeaza rezultatele furnizate la pasul n si decide trecerea
la pasul n+1 sau revenirea la formularea altui scenariu
CATEGORII DE 26
SISTEME IT
COMPONENTE ALE DSS
Bază de Baze de date interne (TPS, MIS)
Baze de date externe
date
▪ Modele statistice – permit relationarea datelor,

calcule de optimizare, calcul probabilitati etc.
▪ Modele de previziune – extrapolarea evolutiei
Componente Bază de indicatorilor in functie de anumiti factori
▪ Modele de analiza a senzitivitatii – in ce
DSS modele masura dinamica unor input-uri afecteaza
rezultatul final -> arata modul in care variatia
rezultatelor (output-urilor) unui proces pot fi
atribuite unor variatii ale input-urilor
▪ Asigura comunicarea, prin prelucrarea

Funcție de intrebarilor formulate de decident si afisarea
raspunsurilor propuse de sistem
dialog ▪ Asigura conservarea unui traseu al dialogului -
posibilitatea navigarii in sistem, prelucrari parale
CATEGORII DE 27
SISTEME IT
ARHITECTURA STANDARD A UNUI DSS
Baza de date Baza de modele

Gestiune datelor Gestiune modelelor
Gestiunea dialogului
Răspunsuri Intrebari
Utilizator
CATEGORII DE 28
SISTEME IT
EX: FIRMA DE CURIERAT
Baza de date Baza de modele

Gestiune datelor Gestiune modelelor
▪ Caracteristici vehicul: ▪ Optimizare
(capacitate, viteza, ▪ Simulare
consum carburant) ▪ Euristice
▪ Situatia parcului auto – ▪ Predictive
(vehicule diponibile) Gestiunea dialogului ▪ Deterministe
▪ Gestiunea comenzilor:
▪ Care este numarul optim de masini care pot fi trimise
(clienti, data livrarii,
astfel incat sa satisfaca comenzile si sa genereza
program livrari)
profit firmei?
▪ Continutul incarcaturii
▪ Care este traseul optim al fiecarui vehicul in functie
(tip articole, greutate,
de distanta de livrare, amplasarea locatiilor,
valoare)
restrictiile de trafic ?
▪ Elemente spatiale
▪ Care este incarcatura optima a unui vehicul ?
(harta rutiera, trasee,
locatii de livrare, restrictii
de trafic)
CATEGORII DE 29
SISTEME IT
Ex: Clinical Decision Support Systems (CDSS)
Sursa: Clinical Decision Support System (CDSS) Market By Component, By Product, By Type, By Mode of Delivery, By Level of
Interactivity, By Setting Outlook, By Usage, By Application, By End-Use, Segment Forecasts To 2027 (August, 2020) CATEGORII DE 30
SISTEME IT
ALTE SITUATII DE UTILIZARE A UNUI DSS
▪ Care ar fi impactul asupra programului de fabricatie, daca se vor dubla
vanzarile in luna decembrie?
▪ Ce se intampla daca se va schimba pretul de vanzare al produsului Y?
▪ Care este volumul vanzarilor pentru care firma obtine profit?
▪ Care este cresterea estimata a vanzarilor generata de majorarea bugetului

de publicitate?
▪ Care este varianta optima de prioritizare a comenzilor la un moment dat?
▪ Care este oferta cea mai avantajoasă în cadrul unei proceduri de achiziție
bazată pe cerere de oferte?
▪ Care este varianta optimă de organizare a mărfurilor într-un depozit?
CATEGORII DE 31
SISTEME IT
MANAGEMENT EXECUTIV
(PENTRU SUPORT STRATEGIC)
Executive Support
Systems (ESS)
• Concept: Extensie a sistemelor
DSS, proiectate intr-o maniera
specifica, adresate top-managerilor
(Chief Executive)
• Focusate pe rezolvarea problemelor

strategice si evolutii pe termen
lung, bazate preponderent pe
decizii non-structurate
CATEGORII DE 32
SISTEME IT
SUPORT EXECUTIV (ESS)
Suport decizional in exercitarea atributelor manageriale (in
SCOP
▪
principal a celor de planificare si control).
▪ Furnizeaza informatii relevante referitoare la indicatori de

performanta, cu impact asupra rentabilitatii de ansamblu a
organizatiei
CARACTERISTICI (1)
DECIZII NON- ▪ Abordeaza probleme de decizie pentru care nu exista
STRUCTURATE proceduri predefinite de rezolvare (decizii non-structurate
LA NIVEL care necesita rationament, evaluare, analiza, interpretare).
STRATEGIC
▪ Asigura corelarea schimbarilor din mediul extern care pot fi
anticipate (reglementari, concurenta, tehnologii etc), cu
capacitatea actuala si viitoare a organizatiei
CATEGORII DE 33
SISTEME IT
CARACTERISTICI (2)
GESTIUNEA ▪ Includ informatii din surse externe (piete financiare, burse de
INFORMATIEI / marfuri, informatii economice sau financiare despre
PRELUCRARE concurenti), dar si din surse interne (date agregate provenite
ANALITICA din MIS sau DSS).
▪ Includ instrumente de modelare economica si analiza

pentru identificarea unor tendinte de evolutie pe piata si
adoptarea scenariilor adecvate.
▪ Permit prelucrari analitice de date si informatii (agregare,

filtrare, comprimare, urmarire date critice etc), prin accesarea
informatiei pe niveluri tot mai fine de analiza (procedeul drill-
down)
CATEGORII DE 34
SISTEME IT
CARACTERISTICI (3)
ANALIZE ▪ Genereaza informatii despre variabile cheie ale proceselor de afaceri,
PERSONALIZATE / permitand analize personalizate la nivel de decident (identificare,
particularizare, generalizare, extrapolare, customizare, conform
UTILIZARE FACILA
specificatiilor individuale)
▪ Prezentarea informatiei sub forma grafica, tabelara (de regula,
tablouri de bord digitale), care prezinta intr-un singur ecran grafice si
diagrame referitori la indicatori cheie de performanta (Key
Performance Indicators) pentru conducerea organizatiei
▪ Asigura suport de comunicatie (email) si de management al
timpului (instrumente de planificare/organizare a activitatii), care fac
parte integranta din sistem)
▪ Sistemul este proiectat pentru accesul de tip Read-Only la informatie
(date recente, variabile cheie, etc) si nu pentru prelucrare date.
Utilitatea ESS -> in sectoare unde conditiile de piata se schimb rapid,
monitorizarea la nivel de ora/zi este cruciala, feedback-ul si actiunea
decidentului trebuie sa fie aproape instantanee.
CATEGORII DE 35
SISTEME IT
Ex: Tablou de bord ESS – Management executiv
https://www.klipfolio.com/resources/dashboard-examples/executive/reporting-dashboard
CATEGORII DE 36
SISTEME IT
Ex: Tablou de bord ESS – Management financiar
https://www.klipfolio.com/resources/dashboard-examples/executive/financial-performance
CATEGORII DE 37
SISTEME IT
Ex: Tablou de bord ESS – Buget
https://www.klipfolio.com/resources/dashboard-examples/executive/accounting-dashboard
CATEGORII DE 38
SISTEME IT
Ex: Tablou de bord ESS – KPI
https://www.klipfolio.com/resources/dashboard-examples/executive/kpi-dashboard
CATEGORII DE 39
SISTEME IT
Ex: Tablou de bord ESS – Vanzari
https://www.klipfolio.com/resources/dashboard-examples/executive/sales-performance
CATEGORII DE 40
SISTEME IT
SITUATII DE UTILIZARE A UNUI ESS
▪ Care este situația în timp real a execuției bugetului companiei, la nivel
global și la nivel de arie funcțională?
▪ Care este perioada rămasă din ciclul de viață al produselor comercializate

de organizație?
▪ Cât se estimează că vor fi vânzările companiei la nivelul perioadei

următoare (lună, trimestru, an, etc.)?
▪ Care este estimatul de necesar de capacități de producție în vederea

satisfacerii cererii?
▪ Care sunt tendințele principale care descriu evoluția comportamentului

consumatorului?
CATEGORII DE 41
SISTEME IT
TEHNOLOGII
informatice pentru
management
organizational
Modul 2 – Sisteme si tehnologii

Informatice în organizatie
CUPRINS
1. ERP – Enterprise 3. SCM – Supply

Resource Planning Chain Management
Tehnologii informatice pentru gestiunea și Tehnologii informatice pentru
planificiarea integrată a resurselor organizației managementul lanțului logistic
2. CRM – Customer 4. Alte tehnologii

Relationship Management infomatice
Tehnologii informatice pentru Alte tehnologii
managementul relațiilor cu informatice pentru
clienții gestiunea proceselor
1.ERP
Enterprise
Resource
Planning
Enterprise Resource Planning
Concept Scop
▪ Un software de gestiune care acopera cvasi- ▪ Integrarea proceselor de afaceri din cadrul
totalitatea functiunilor organizatiei si domeniilor functionale ale organizatiei (fabricatie-
gestioneaza integrat procesele si resursele productie, finante-contabilitate, vanzari-
acesteia marketing, resurse umane), intr-un sistem
informatic unic si coerent, bazat pe o conceptie
▪ Gestiune financiara si contabila, gestiune umana,
unitara
vanzari, distributie, aprovizionare, gestiunea
productiei, gestiunea stocurilor, e-commerce
ERP – Caracteristici
▪ Arhitectura modulara – aplicatii informatice (module)

dezvoltate pe domenii functionale, compatibile intre ele.
▪ Aplicatii informatice integrate, care asigura schimb interactiv
de informatii, in maniera transversala (genereaza informatii
pentru procesele de afaceri interne)
▪ Baza de date unica partajata intre module, reguli unice de
descriere si definire a datelor
▪ Motor integrat pentru fluxuri de lucru (sistem automat
predefinit), asigurand propagarea informatiilor catre modulele
informatice care le asigura prelucrarea
▪ Sistem informatic parametrizabil: confera flexibilitate in
procesul de implementare, in functie de specificul organizatiei
ERP –
Piata
globala
Sursa: Which ERP
Systems Are The
Most Popular With
Their Users In 2020?
(forbes.com)
ERP – Arhitectura generala
▪ Personal ▪ Incasari
Salarii Financiar -
▪ Resurse umane ▪ Plati
▪ Bonusuri Contabilitate ▪ Cash-flow
▪ Evaluari etc. ▪ Budget etc.
Vanzari
Alte module
Marketing
▪ Produse BD unica ▪ CRM
▪ Clienti ▪ Contracte
▪ Comenzi ▪ Administrativ
▪ Preturi etc. ▪ Documente etc.
Aprovizionare Productie Logistica

▪ Materii prime ▪ Utilaje ▪ Planificare
▪ Furnizori ▪ Linii productie ▪ Transport
▪ Comenzi ▪ Plan productie ▪ Receptie
▪ Etc. ▪ Fabricatie etc. ▪ Depozitare etc.
ERP - Avantaje
Plan informational Plan operational-tehnologic Plan managerial
▪ Asigura calitatea informatiei ▪ Schimb facil de informatii intre ▪ Reducerea timpului de raspuns –
(acuratete, fiabilitate, accesibilitate, module – optimizarea proceselor de optimizarea adoptarii deciziei
integritate) gestiune ▪ Control riguros al costurilor
▪ Eliminare operatii repetitive in ▪ Avantajul lucrului intr-un mediu ▪ Gestiunea in timp real a stocurilor
manipularea informatiei (introducere, informatizat identic – sincronizarea (materii prime, produse, vanzari)
stergere) prelucrarilor
▪ Eficacitatea operatiilor si a
▪ Evitare redundante informatii, ▪ Adaptabilitate / scalabilitate sistem – proceselor de afaceri prin
integritatea si omogenitatea datelor reconfigurarea facila a fluxurilor de orientarea catre client/piata
lucru, adugare de noi componente
▪ Actualizare baza de date in timp real
ERP - Limite
Limite de implementare Limite organizationale
▪ Necesitatea formarii utilizatorilor ▪ Modificarea proceselor de business in functie de

functionalitatile solutiei ERP
▪ Diferente intre functiile oferite de sistem si functiile
asteptate de utilizatori ▪ Costuri mari de achizitionare a licentei ERP / costuri de
mentenanta si asistenta tehnica pentru ERP – Open
▪ Necesitatea coabitarii sistemului ERP cu alte sisteme source
informatice aflate in exploatare curenta
▪ Necesitatea adaptarii proceselor organizationale la
▪ Aparitia de conflicte asupra drepturilor de acces, modul de operare al sistemului ERP
competentelor angajatilor, ierarhiei de putere
▪ Necesitatea reproiectarii circuitelor informationale vechi,
▪ Dependenta ridicata fata fata de furnizorul de solutii ERP o data cu implementarea sistemului
▪ Necesitatea standardizarii proceselor, respectiv
elaborarea de proceduri pentru fiecare process
▪ Riscuri privind securitatea informatiilor
2.CRM
Customer
Relationship
Management
Customer Relationship Management
Concept Scop
▪ Sistem informatic care furnizeaza informatii pentru ▪ Instrument pentru managementul relatiei
coordonarea tuturor proceselor de afaceri legate organizatiei cu clientii, cu scopul optimizarii
de client, desfasurate in vanzari, marketing, veniturilor, fidelizarii clientilor si cresterii
servicii client gradului de retentie al acestora
▪ Asigura suport in optimizarea relatiei cu clientii de
la momentul receptiei comenzii, pana la livrarea
produsului/serviciului
CRM – Piata si
situatii de aplicare
• Cunoasterea valorii unui anumit
client, de-a lungul istoricului sau
in companie
• Identificarea clientilor fideli (in
functie de vechime, frecventa de
cumparare, numar de accesari
online etc.)
• Cunoasterea celor mai profitabili
https://getoncrm.com/top-crm-tools-for-your-business-in-2019/ client
• Comportamentul de cumparare
al clientilor
• Customizarea ofertei mult mai
aproape de preferintele reale ale
clientilor.
Tipuri de sisteme CRM
CRM OPERATIONAL CRM ANALITIC CRM COLABORATIV
Automatizarea fortei de Solutii de colaborare:

Date warehouse
vanzari ▪ Social media
▪ Call-center
▪ Email
Instrumente de analiză ▪ Chat
Servicii client
a datelor ▪ Forum etc.
Automatizare procese
marketing
CRM operational
Servicii client Automatizare forta de vanzari Automatizare procese marketing
▪ Informatii si intrumente pentru ▪ Furnizeaza informatii despre ▪ Gestiunea campaniilor de

cresterea eficientei centrelor de supor prospecte, produse, functii de marketing (vanzari incrucisate,
de tip call-center, help desks (in configurare a produsului, cotatii de gruparea ofertelor, email
corelare cu CRM colaborativ) vanzare etc. marketing, marketing prin afiliere
etc.)
▪ Managementul solicitarilor clientilor ▪ Integreaza informatii despre
(timpul de tranzactie, schimb/retur achizitiile anterioare ale clientului, ▪ Optimizarea relevantei continutului
produse, rezvolvare reclamarii etc.) obiceiuri de consum, preferinte, pe motoarele de cautare (Search
comportamente, facilitand generarea Engine Optimization – SEO)
de recomandari de achizitie
personalizate ▪ Instrumente pentru analiza de
marketing: identificare clienti
▪ Schimb automatizat de informatii (ne)profitabili/nevoi si interese
intre client si organizatie specifice ale clientilor, utilizarea
(vanzari/logistica/marketing), cu instrumentelor Google Analytics
actualizarea bazei de date in timp etc.
real
▪ Previzune vanzari
CRM analitic
▪ Gestioneaza bazele de date care centralizeza
datele provenite din CRM Operational si din CRM
Colaborativ
▪ Gestioneaza depozite de date (Data warehouse)
prin instrumente de procesare analitica (OLAP)
▪ Datele despre clienti pot fi combinate cu date
obtinute din alte surse: lista clientilor pentru
campanii de marketing direct, desfasurate prin
diverse canale de comunicare (email, SMS, door-
to-door, call-center, Mass-media etc); date
demografice etc.
https://crm.org/crmland/analytical-crm
▪ CRM Analitic urmareste: identificarea anumitor
tipare (patterns) de cumparare; identificarea
segmentelor de piata si a grupurilor tinta pentru
realizarea marketingulu targetat
Analiza comparata functionalitati
CRM operational vs CRM analitic
CRM operational CRM analitic

Marketing online Elaborarea strategiei de segmentare clienti
Gestiunea campaniilor de marketing Analiza rentabilitatii clientilor
Gestiunea conturilor de client si a contactelor Analiza rentabilitatii produselor /serviciilor
Determinarea tendintei de vanzari si a ratei de
Gestiunea canalelor de promovare
conversie client-vizitator
Analiza timpilor aferenti serviciilor client si ai
Planificarea vanzarilor
nivelului serviciilor
Determinarea ratei de abandon (churn rate) – nr.
Managementul feedback-ului clientilor clienti care renunta la achizitia
produsului/serviciulu
Analiza productivitatii reprezentantilor de vanzari
Call-Center & Help Desk
si ai serviciilor client
CRM si politica GDPR
Cadru general Drepturi ale clientilor
Regulament aplicat începând cu data de 25 ▪ Dreptul la informare

mai 2018, urmare a prevederilor ▪ Dreptul de acces la datele prelucrate
Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului ▪ Dreptul la rectificare
European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 ▪ Dreptul la ștergerea datelor (dreptul de a fi uitat)
privind protecția persoanelor fizice în ceea ce
▪ Dreptul la restricționarea prelucrării
privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulația a acestor ▪ Dreptul la portabilitatea datelor
date și de abrogare a Directivei 95/46/CE ▪ Dreptul la opoziție
▪ Dreptul de a nu face obiectul unei decizii bazată exclusiv
pe prelucrare automată
▪ Dreptul de a retrage consimțământul
▪ Dreptul de a depune plângere la Autoritatea competentă
3.SCM
Supply
Chain
Management
Supply Chain Management
Lant logistic SCM la nivel de organizatie
▪ O retea de organizatii si procese de afaceri ▪ Coordonarea activitatilor de aprovizionare,

care participa la: fabricatie, stocare, livrare a produsului.
• Achizitia de materii prime ▪ Integreaza fluxuri materiale, informationale si
• Transformarea materiei prime in produse financiare care permit implementarea strategiei
intermediare sau finite Just-In-Time, respectiv furnizarea materiei prime
• Distributia produselor finite catre client la momentul cand este necesara si livrarea
▪ Reuneste furnizori, fabrici de productie, centre produselor direct de pe linia de asamblare
de distributie, centre de retail si consumatori
Schema SCM – Lant logistic
Flux de informatii: capacitate, nivel stoc, calendar livrare, modalitati plata
Furnizor Fabricant Distribuitor Retailer Client
Flux de informatii: comenzi, cerere retur, solicitare service/reparatii, plata
Nivel 3 Nivel 2 Nivel 1

furnizori furnizori furnizori
Schema SCM - Organizatie
Supply Chain Management

SCM – Deficiente de natura informationala
Efecte ale deficientelor de Efectul Bullwhip (efectul de Cauze
natura informationala domino)
▪ Stocuri excesive de produse finite ▪ Lipsa comunicarii/coordonarii
▪ Costuri mari de transport, ▪ Variații de preț: reducerile/modificări

depozitare ale costurilor pot influenta tiparele
▪ Un eveniment detectat in lantul obișnuite de cumpărare; cumpărătorii
▪ Ineficienta utilizarii capacitatilor de logistic atunci cand comenzile doresc să profite de reducerile oferite
productie trimise producatorului si într-o perioadă scurtă de timp, ceea ce
▪ Rupturi de stoc furnizorului creeaza o diferenta poate provoca producții inegale și
mai mare decat vanzarile catre informații distorsionate asupra cererii
▪ Fluctuatii majore de activitate clientul final.
▪ Erori de prognoză: deciziile din fiecare
▪ Această variatie poate întrerupe verigă a lanțului de aprovizionare se
uniformitatea procesului lanțului iau pe baza previziunilor cererii pentru
logistic, deoarece fiecare verigă va întreprinderi. Erorile în prognoză duc la
supraestima sau subestima cererea calcule greșite care se măresc pe
de produs, rezultând fluctuații măsură ce urcă în lanțul de
exagerate aprovizionare (efect de domino)
SCM –
Piata
globala
software
Sursa:
https://www.appsrun
theworld.com/top-
10-scm-software-
vendors-and-
market-forecast/
Software SCM
Functionalitati generale
SISTEME DE PLANIFICARE SISTEME DE EXECUTIE A

A LANTULUI LOGISTIC LANTULUI LOGISTIC
▪ Prognoza cererii ▪ Gestiunea fluxurilor de produse din cadrul

depozitelor si centrelor de distributie cu
▪ Elaborarea planului de aprovizionare scopul de a asigura livrarea in conditii
▪ Elaborarea planului de fabricatie eficiente
▪ Cantitatea de produs fabricata intr-o ▪ Gestiunea materialelor
▪ Optimizarea nivelului stocurilor de materii ▪ Urmarirea fluxurilor fizice de produse

prime, semifabricate sau produse finite ▪ Gestiunea operatiilor de depozitare (WMS)
▪ Stabilirea politicii de depozitare ▪ Gestiunea operatiilor de transport-logistica
▪ Optimizarea fluxurilor de transport- ▪ Urmarirea informatiilor financiare
logistica
Ex: WMS
(Warehouse Management System)
Sistem informatic integrat
in lantul de aprovizionare al
organizatiei (SCM), cu
scopul de a coordona
miscarea marfurilor in
cadrul unui depozit.
Principale activitati
informatizate:
▪ Receptie
▪ Depozitare
▪ Colectare
▪ Expediere
▪ Gestiune stoc
https://www.oracle.com/webfolder/s/quicktours/scm/gqt-scm-log-wms/index.html
▪ Optimizare spatiu stocare
4.Alte
tehnologii
informatice
BPMN
RPA
BPMN – Business Process
Mopel and Notation
▪ Standard pentru modelarea
proceselor de business in vederea
informatizării / automatizării acestora
▪ Folosirea unei notații intuitive, care

face ca diagramele BMPN să fie ușor
de înțeles de toate părțile interesate
▪ Simplifică înțelelegerea fluxului

RPA – Robotic Process
Automation
▪ Tehnologie de automatizare a
proceselor de afaceri bazata pe
roboti software
▪ Contribuie la transformarea digitala a

organizatiei
▪ Utilizata in general pentru

automatizarea proceselor simple,
repetitive
▪ Ex: procesare comenzi/facturi,

completare automata formulare,
generare rapoarte, analiza sau
actualizare date etc.
Sursa: https://www.horsesforsources.com/RPA_Top10_2020_012920
BUSINESS INTELLIGENCE
BUSINESS ANALYTICS
Instrumente specific de BI&BA: Data Warehouse, Data Mart, OnLine
Analytical Processing (OLAP), Data Mining
MODUL III
Repere de continut
Business Intelligence (BI)

❑ Data Warehouse
❑ Procesele ETL (Extract-Transform-Load)
❑ Data Mart
Business Analytics (BA)

❑ OLAP (OnLine Analytical Processing)
❑ Data Mining
Modele de management al performantei

❑ KPI (Key Performance Indicators)
❑ BSC (Balanced Scorecard)
BUSINESS INTELLIGENCE (BI) BUSINESS ANALYTICS (BA)
BI - termen folosit pentru a descrie procesul de

colectare, integrare si raportare a datelor de
diferite tipuri, structurate sau non-structurate,
prezente in cantitati extrem de mari si care provin
din surse variate
Depozitare Mediul extern
BA - termen utilizat pentru a desemna BI
Instrumente (mediul de
instrumente si tehnici de analiza a datelor stocate business)
si tehnici de
in depozite de date (Data Warehouse), in scopul analiza a
optimizarii proceselor si practicilor de business datelor BI
(Big Data)
BIG DATA
Seturi de date cu diferite niveluri de Integrare Raportare
structurare, de volume enorme,
provenite din trafic Web, continut
Social Media, e-mail, sisteme de
eCommerce, care nu pot fi procesate si
analizate cu baze de date
conventionale pentru management
(DBMS)
MODUL III
BUSINESS INTELLIGENCE (BI)

Data Warehouse (DW)
❑ Datele sunt originare preponderent din

sistemele deprelucrare a tranzactiilor
(TPS – vanzari, facturare, fabricatie, etc.),
dar si din celelalte tipuri de sisteme
DW informatice (MIS, DSS)
Baza de date care arhiveaza date curente si ❑ Concept de functionare al DW este bazat
istorice din companie, care prezinta un interes pe procese de tip ETL: Extract –
Transform – Load, care au drept scop
potential in in procesul de fundamentare a extragerea datelor din diferite sisteme
deciziilor eterogene, transformarea datelor
(conversie, concatenari, calcule, filtrari,
etc), precum si incarcarea datelor in
sistemul DW pentru a fi utilizate in
elaborarea rapoartelor de management si
analiza de business
BUSINESS INTELLIGENCE (BI) - ETL
Extract Transform Load
Datele extrase din serverele Incarcarea datelor in DW –

Extragerea datelor din:
sursa sunt date brute, volume enorme de date sunt
o diferite sisteme (baze de date inadecvate analizei, fiind incarcate in intervale scurte de
relationale, baze de date non- necesara transformarea si timp. Incarcarea necesita
relationale, alte tipuri de validarea acestora inainte de mecanisme de backup in caz de
structuri de date) pasul urmator (filtrari, conversii, esuare a procesului.
o diferite surse (aplicatii vechi, eliminare redundante etc) Tipuri de incarcare :
aplicatii customizate, puncte de
o Initial Load (popularea cu
contact clienti, ERP, CRM)
date a DW);
o datele sunt stocate intr-o zona
o Incremental Load (incarcare
temporara (Staging Area), cu
periodica cand este necesar);
scopul de a fi validate inainte de
a fi incarcate in DW o Full Refresh (stergerea
continutului unor tabele si
incarcarea unor date
actualizate)
Data Mart (DM)
Grupe de
Un subset al Data Warehouse care utilizatori
sumarizeaza date dintr-o zona
specifica a organizatiei, plasandu-le Date operationale
intr-o baza de date separata (Data Data
Mart 1
Mart) pentru o anumita categorie de
utilizatori Date istorice
Data
Exemplu: O companie dezvolta Data Date Web Mart 2
Mart pentru marketing si vanzari care ETL
include: Data
Date istorice Warehouse
o Serie de date pentru punctele de
Data
vanzare cu amanuntul in
Mart 3
magazinele fizice
Date externe
o Serie de date pentru depozitul
central de produse
Alte tipuri de date Data
o Serie de date pentru vanzarile prin Mart ...
magazinul virtual
MODUL III
BUSINESS ANALYTICS (BA)

OnLine Analytical Processing - Concept
OLAP - tehnologie de procesare a bazelor de date
multidimensionale, construite de regulă din date CARACTERISTICI ALE OLAP
istorice sau date care provin din diverse surse,
integrand informaţii din surse eterogene, de tipuri
şi naturi diferite ▪ Vizualizarea datelor prin mai multe
dimensiuni - date din sisteme multiple
(vanzari, productie, stocuri), vizualizate
Baza de date multimensionala contine: dupa criterii multiple (pret, regiune,
o Date - simboluri care descriu o entitate (ex: date discount, timp, client, canal de distributie)
privind vanzarile) si
▪ Analiza trendului unor indicatori/procese
o Metadate (“date despre date”) – date care pe intervale de timp
definesc provenienta datelor, algoritmii de
agregare, termeni economici, formule de calcul ▪ Analiza in profunzime a unor indicatori
indicatori, status date (sterse, arhivate), etc. (drill-down)
▪ Extragerea unor subseturi de date pentru

OLAP faciliteaza:
vizualizare
o vizualizarea informatiei din perspective
(dimensiuni) multiple ▪ Suport pentru calcule analitice complexe,
o access instantaneu la diferite niveluri de agregare a datelor
o manipulare facila a datelor

OnLine Analytical Processing – Arhitectura generala
Organizarea datelor in structura
multidimensionala (hipercub) folosind:
o Masuri numerice sau fapte (celule
ale cubului) – reprezentari
cantitative ale unui proces, fenomen, Ex.:
activitate, indicator (volum vanzari,
cost total de productie, buget Masuri (fapte):
publicitate, campanie de promovare). o Volum vanzari produs P1, P2, P3
Masurile se clasifica dupa
dimensiunui.
Dimensiuni:
o Dimensiuni (fatete ale cubului) – o Spatiu (zona de est)
caracteristici (atribute) ale masurilor
o Timp (iunie 2021)
numerice; reflecta parametrii in care
o Canal de vanzare (fizic)
se defasoara procesul (timp, spatiu,
produse, furnizori, client, resurse o Clienti (ce grup tinta)
financiare, resurse umane, resurse o Piata (segmente de piata)
materiale etc). o Forta de vanzare (agenti de
vanzari)
OnLine Analytical Processing - Exemplu
Exemplu: Raport continand numarul de

tranzactii de vanzari mai mari de X unitati,
cu pretul unitar mai mare Y, la nivel de
zona de vanzari si grupa de produse.
OLAP
OnLine Analytical Processing – Functionalitati
❑ Rapoarte multidimensionale, cu informatii obtinute din surse

diferite (BD relationale, non-relationale etc) – vanzari totale produs
X, prin canalul de vanzare Y, in perioada Z…).
❑ Comparatii – abaterea medie a vanzarilor din iunie 2021,

comparativ cu iunie 2020, pentru produsul x, y si z.
❑ Agregari date – rezumate ale datelor calculate anterior (venituri

realizate in magazinele din nordul regiunii, pe fiecdare judet in
parte).
❑ Clasificari, profiluri statistice - volumul vanzarilor pentru clientii

din categoria 20-30 ani si procentul acestora in totalul vanzarilor.
❑ Analize What-If – care este impactul asupra vanzarilor online, daca

se aloca cu 15% in plus pentru bugetul Social Media ?
BUSINESS ANALYTICS (BA) Data Mining (1)
O colectie de metode, tehnici si algoritmi de explorare si analiza a unor volume imense de date cu
Ce este Data Mining scopul de a descoperi cunostinte (Knowledge Discovery – KD), utile in optimizarea proceselor de
business si adoptarea deciziilor
Tehnologiile Data Mining descopera informatii semnificative si predictive din toate datele pe care le
detecteaza (structurate, non-structurate, Web data, etc.)
Tehnicile Data Mining pot fi aplicate in contexte multiple, pentru a detecta si prezice probabilitatea
manifestarii unor fenomene si a unor comportamente, in functie de care se adopta decizii care vor
genera noi oportunitati de piata.
Cautarea la nivelul bazelor de date masive (Data Warehouse), a unor tipare (patterns), a unor corelatii
Scop intre informatii si tendinte ale acestora, cu scopul de a face predictii asupra comportamentelor viitoare
Tehnologia Data Mining extrage cunostinte din datele colectate, pentru:
o generarea de recomandari - sugerarea de produse, orientarea actiunilor de marketing
o anticiparea comportamentelor – pentru clienti, organizatii, investigare fraude etc.
o formularea de predictii – in meteorologie, evolutia pietei
o identificarea de tipare – in genetica, medicina etc.
o metode statistice (analize predictive, descriptive, exploratorii)

Tehnici si instrumente
o inteligenta artificiala (AI) – sisteme care gandesc (retele neuronale); sisteme care actioneaza (roboti);
sisteme care imita rationamentul uman (sisteme expert
o invatare automata (Machine Learning) – algoritmi care utilizează probabilități statistice pentru a
genera computerelor capacitatea de a „învăța”, fără a fi programate în mod explicit
BUSINESS ANALYTICS (BA) DATA MINING (2)
SITUATII DE APLICARE
MARKETING COMPANII AERIENE
Explorarea unor cantitati masive de date (de ordinul Utilizeaza tehnici de explorare a datelor pentru a
terabyte), in timp real pentru a îmbunătăți genera o vizualizare completa a clientilor, prin
segmentarea pieței. Pot fi analizate relațiile dintre integrarea datelor acestora provenite din cautarile
criteriile de segmentare a pietei (vârsta clienților, de calatorii, rezervari bilete, rezervari Rent a Car,
sexul, preferintele, venituri, etc), rezultand prezicerea interactiuni Web, Social Media, Call-Center.
comportamentului de consum, in functie de care Companiile folosesc solutii Data Mining pentru a
sunt direcționate campanii de fidelizare face previziuni referitoare la preferintele clientilor,
personalizate. detectarea unor anomalii de comportament (cazuri
neobisnuite sau specifice), trenduri referitoare la
Ex: pentru un lant de restaurante, pot fi explorate clase de modele de organizare a calatoriei.
informatii despre: produse din meniu (preferinte, interval orar,
periodicitate, grupuri tinta de client); activitatea de delivery; Ex: clientii din zona orientala, peste 55 ani, cu venituri peste
organizarea de evenimente etc; pot fi determinate modele de medie opteaza pentru serviciul Rent a Car, preferand marcile
comportament ale clientilor, corelatii intre informatii, Mercedes, BMW si Audi)
identificarea unor trenduri, in functie de care poate fi elaborata
strategia de marketing
SECTORUL MEDICAL
RETAIL
Explorarea datelor despre infrastructura medicala
(spitale, echipamente, dispersia teritoriala a
Explorarea unor modele de achizitie ale clientilor,
unitatilor spitalicesti, etc), resursa umana din
pentru a identifica asocierile anumitor produse si
sistemul public de sanatate, identificarea incidentei
modalitatea de a fi oferite la locul de achizitie.
anumitor boli pe categorii de varsta, prognozarea
Detectarea ofertelor cele mai apreciate de client sau
evolutiei bolilor contagioase, permitand adaptarea
a produselor greu vandabile, pentru a optimiza
politicilor publice de sanatate, cunoasterea unor
strategia de pret si campaniile de promovare.
modele de comportament, personalizarea unor
Ex: bilete la film + popcorns
masuri sanitare pentru anumite categorii de
persoane, etc.
Data Mining (3) - Functionalitati
Secventiere – evenimente legate in timp (ex: daca se
cumpara o casa, atunci probabilitatea de achizitie in 2
▪ Culegerea datelor structurate (din baze saptamani a unui frigider este de 65%, iar de achizitie in
de date relationale, foi de calcul) si 5 zile a unui televizor este de 89%
nestructurate (texte in format liber, audio-
video, imagini din surse Web: e- Clasificare – identificarea unui grup cu anumite reguli
commerce, retele sociale, documente (tipare) de comportament (ex: descoperirea
electronice (arhive digitale) etc. caracteristicilor clientilor care sunt susceptibili sa se
porteze la alte retele de telefonie)
▪ Preprocesare date – curatare (inlocuire
valori lipsa, definirea valorilor extreme), Crearea de clustere (clusterizare) – formarea de sub-
integrare (preluare din surse multiple, clase (clustere) intr-un set de date, dupa un anumit tipar,
eliminare redundante), transformare pentru a intelege cum functioneaza grupul din care fac
(sumarizari, concatenari) parte (ex: identificarea profilului utilizatorilor de carduri
▪ Asociere – cautarea de relații între
REVOLUT, identificarea de grupuri de documente cu
continut similar)
variabilele dintr-un set de date, cum ar fi
determinarea produselor care sunt
cumpărate de obicei împreună Previziuni – predictia unei serii de valori numerice, pe
baza unui anumit set de date (vânzări, temperatura,
prețurile acțiunilor, valorile incarcarii retelei de
distributie a energiei electrice)
OLAP si Data Mining
Tehnologiile Data Mining sunt in esenta,
procese predictive, care utilizeaza depozite
de date pentru a extrage cunostinte utile
identificarii de modele, trenduri si corelatii
Tehnologiile OLAP sunt in esenta procese

Inteligenta deductive, care se adreseaza unui depozit
Metode artificiala de date (data warehouse), generand
statistice (AI) ipoteze si relatii
Invatare automata
Machine Learning
Data Mining
OLAP
INTEGRAREA BI&BA CU
MODELUL DE MANAGEMENT AL PERFORMANTEI
Interfata cu utilizatorii
Date gestionate de
sistemele
Tablou de bord
informatice:
Rapoarte
TPS
Portaluri Web
MIS
Social Media
ESS
Desktop
DSS
Aplicatii mobile
Proces ETL
Date din mediul de

afaceri: Infrastructura Instrumente Modele de
Date Web Business Business management al
Social Media Intellgence Analytics performantei
Call Centers
E-Commerce Data OLAP Strategie de business
Cloud Warehouse Data Mining Indicatori cheie (KPI)
Date guvernamentale Data Mart Modele Balanced Scorecard
Date legislative
MODELE DE
MANAGEMENT AL
PERFORMANTEI
KPI (Key Performance Indicators); BSC (Balanced Scorecard)
MODUL III
MODUL III
KPI
Key Performance Indicators
DEFINITIE KPI
KPI (Key Performance Indicator) - 8
mărime calitativă sau cantitativă care

7
cuantifică nivelul de performanţă, la
nivel de organizație, proiect sau post, 6
permiţând compararea acestuia cu
valorile referenţialului 5
Referențial - măsură cantitativă sau 3

calitativă reprezentând nivelul minim de
performanţă pe care trebuie să îl atingă 2
un indicator, pentru ca acesta să poată
fi considerat conform 1
0
KPI 1 KPI 2 KPI 3 KPI 4
Ex:
Dashboard
KPI
Sursa:
https://www.kyubit.com/
KPI-Dashboard
MODUL III
Metoda
BALANCED SCORECARD (BSC)
BALANCED SCORECARD
Model de management al performanței utilizat în vederea integrării obiectivelor organizaționale cu indicatorii cheie
de performanță (KPI) aferenți și cu măsurile necesare în vederea atingerii nivelurilor țintă ale acestora.
PERSPECTIVA FINANCIARĂ PERSPECTIVA CLIENȚILOR

Definirea obiectivelor la nivel de Definirea obiectivelor din punct de
organizație, departament, proiect sau vedere al serviciilor ofertate și
individual din punct de vedere financiar managementului relației cu clienții (ex:
(ex: profit, rata rentabilității, ROI, etc.) nr. clienți, retenția clienților, etc.)
Definirea obiectivelor din perspectiva Definirea obiectivelor privind

proceselor necesar a fi îmbunătățite în dezvoltarea angajaților, promovarea
vederea realizării obiectivelor inovării sau dezvoltarea logisticii /
financiare și a celor legate de clienți infrastructurii organizației
PERSPECTIVA PROCESELOR INTERNE PERSPECTIVA INOVĂRII ȘI DEZVOLTĂRII
BALANCED SCORECARD - Exemplu
Excelență în
practicile
financiare
Financiar Reducere
costuri
Optimizarea
profitabilității
Mai mulţi
clienti
Clienți
Fidelizarea
clientilor
Gestiune
eficientă a
stocurilor
Procese interne Întărirea capacității de
Execuția execuție a deciziilor
strategiei de managementului
marketing
Inovare si invatare Personal mai bine

pregatit
MANAGEMENTUL SECURITATII
SISTEMELOR INFORMATICE
Managementul Sistemelor Informatice – Modul IV
An universitar 2020/2021
REPERE DE CONTINUT
▪ Managementul securitatii informatiei
• Scop principal
• Concepte fundamentale
▪ Principii privind securitatea informatiilor
• Clasificarea informatiilor prin prisma cerintelor de
securitate IT
• Principii generale
▪ Standarde privind securitatea IT
• ISO 27001
o Politica de securitate informatica
o Gestiunea riscurilor de securitate IT
o Securitatea personalului
o Controlul accesului
• GDPR
o Generalitati
o Procese specifice
o Drepturi ale persoanelor vizate de politica GDPR
• DIRECTIVA NIS
o Norme tehnice privind aplicarea directivei NIS
MANAGEMENTUL
SECURITATII
INFORMATIEI
MANAGEMENTUL Scop fundamental:
SECURITATII Crearea unui anumit nivel de non-vulnerabilitate a organizatiei,
INFORMATICE in fata atacurilor voluntare/involuntare care au loc asupra:

▪ informatiilor
▪ sistemelor si retelelor informatice
▪ sistemelor si instrumentelor de comunicatie electronica
Mize ale securitatii informatiei:
▪ protejarea patrimoniului informational al organizatiei

▪ lupta impotriva actelor de rea-vointa de natura informatica
(fenomenul de criminalitate informatica_
▪ identificarea si gestionarea riscurilor in domeniul informatic
▪ asigurarea conformitatii cu standardele de Securitate IT
CONCEPTE FUNDAMENTALE
Securitate (in sensul Protecţia activelor informaţionale – stocate, tratate, partajate, transmise sau
extrase de pe un suport electronic - în faţa ameninţărilor care conduc la
aplicat informatiei) distrugere, divulgare, sau inaccesibilitate
Securitate Diferite mecanisme, instrumente, proceduri sau tehnici care asigură protecţia
informatica sistemelor, a reţelelor informatice si de comunicatie
Proces prin care se asigura pilotajul activitatilor referitoare la gestionarea

Managementul informatiei si a sistemelor informatice, într-o manieră care să garanteze un nivel
securitatii informatice adecvat de protecţie a acestora, în timp şi spaţiu
Scop principal al managementul securitatii informatice:
Prevenirea producerii riscurilor in domeniul IC&T care pot compromite

e
patrimoniul organizaţiei, precum şi recuperarea rapidă a pierderilor

survenite în urma manifestării acestora
Elemente vizate
de securitatea IT Active informationale Programe informatice
baze şi bănci de date, Software de bază, aplicaţii,
documentaţii de sisteme, programe utilitare, instrumente
proceduri de fabricaţie, planuri, de dezvoltare software, etc.
programe, arhive, brevete de
invenţii, drepturi de autor, marcă,
imagine etc.
Materiale informatice Servicii electronice

Calculatoare, echipamente de Telecomunicaţii, servicii de interes
comunicaţie, suporturi de public, servicii bancare, etc.
memorare, etc.
92%
100%
90%
Securitatea informatica in
80% 61%
70%
organizatii
60%
50% 33%
40% 24% 21%
30% 13%
20% Date Eurostat (martie 2020)
10%
0%
Folosesc cel Detin politici si Politicile si
putin o masura proceduri scrise procedurile
Constientizeaza Au fost afectate Detin asigurari
utilizatorii de incidente de impotriva
Sursa:
de securitate
informatica
privind
securitatea
scrise au fost
revizuite in
privind securitate
obligatiile ce le informatica in
incidentelor de
securitate
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
informatica ultimele 12 luni revin in
domeniul
anul anterior informatica explained/index.php?title=ICT_security_in
securitatii
informatice
_enterprises
PRINCIPII
PRIVIND
SECURITATEA
INFORMATIILOR
CLASIFICAREA INFORMATIILOR
prin prisma cerintelor de securitate informatica
Publice Interne Confidentiale Restrictionate
Informatii publicate folosind canale Informatii folosite exclusive in cadrul Informatii accesibile strict anumitor Informatii accesibile in general doar
de comunicare externa. organizatiei. categorii de utilizatori. managementului.
Exemple: Exemple: Exemple: Exemple:

- Date de contact - Proceduri de lucru - Facturi - Strategii
- Site-ul companiei - Regulament intern - Contracte - Planuri de afaceri
- Brosuri - Programul de lucru - Date marketing - Salarii
- Comunicate de presa - Machete documente - Date personale - Pachet de beneficii
- Date bilant contabil - Materiale training - Date vanzari - Rapoarte de audit
- Oferte - Instructaje SSM - Comenzi - Tablouri de bord
- Anunturi angajare etc. - Adrese email firma etc. - Rapoarte etc. - Rapoarte management etc.
Principii privind securitatii informatiilor
Garantarea accesului la informaţie a utilizatorilor abilitaţi, în condiţii bine

Disponibilitatea determinate de timp şi performanţă
Garantarea exactitudinii şi a exhaustivităţii informaţiei, sub aspectul nealterării ei

Integritatea voluntare sau involuntare, de către persoane neautorizate
Garantarea faptului că informaţia este redată doar utilizatorilor autorizaţi,

Confidentialitatea accesarea acesteia fiind efectuată în baza unor reguli predefinite
▪ Asigurarea atributului de non-repudiere al informaţiei (imposibilitatea

Controlul (trasabilitatea) utilizatorului de a nega recepţionarea/transmiterea informaţiei)
▪ Garantarea trasabilităţii - posibilitatea de a controla traseul informaţiei, prin
amprentele lăsate de aceasta in sistem
STANDARDE
PRIVIND
SECURITATEA IT
STANDARDE SI REGLEMENTARI PRIVIND SECURITATEA IT
▪ ISO 27001 – Standard international de ▪ GDPR – Regulament al Uniunii ▪ Directiva NIS (Network and Information
certificare a sistemelor de securitate a Europene privind protecția datelor cu Systems) privind asigurarea unui nivel
informatiilor caracter personal, aplicabil incepand comun ridicat de securitate a rețelelor și
▪ Parte a familiei de standard ISO27000: cu 25.05.2018 sistemelor informatice
o ISO27002 – Ghid de bune ▪ Regulament pus in aplicare in Romania ▪ Reglementata in Romania prin Legea
practice, Masuri de Securitate prin Legea 190/2018 362/2018, intrata in vigoare la 12.01.2019.
o ISO27003 – Standard privind ▪ Nerespectarea reglementarilor GDPR ▪ Este aplicabila:
proiectarea si implementarea atrage amenzi foarte ridicate (până la o Operatorilor de Servicii Esentiale
unui SMSI 20 milioane de euro sau 4% din cifra (OSE) din 7 sectoare economice
o ISO27005 – Ghid pentru de afaceri, oricare dintre acestea este (energie, transport, banci, piata
managementul riscului securitatii mai mare) financiara, sanatate, alimentare cu
informatiei apa, infrastructura digitala)
o ISO27006 – Cerinte de audit si o Furnizorilor de Servicii Digitale (FSD):
certificare a SMSI piete online, motoare de cautare
online, servicii de cloud computing
ISO 27001 – Politici principale
POLITICA DE SECURITATE SECURITATEA

INFORMATICA PERSONALULUI
Elementul central al Instruirea si constientizarea
sistemului de management utilizatorilor privind
al securitatii informatiei procedurile de securitate
informatica
GESTIUNEA RISCURILOR CONTROLUL ACCESULUII

DE SECURITATE IT
Politicile privind controlul de
Identificarea, evaluarea si utilizare si autorizare la
gestionarea riscurilor de nivelul sistemului informatic
securitate a informatiei
Politica de securitate informatica
Componente principale:
Componentă cu rol complementar
şi de suport în cadrul celorlalte ▪ Obiectivele de securitate informatica ale organizatiei
politici existente în organizaţie, ▪ Guvernanta securitatii informatiei in organizatie
concepută pentru a asigura cadrul ▪ Principii privind securitatea si protectia informatiilor
formal de aplicare a măsurilor de ▪ Reguli generale privind gestiunea riscurilor de securitate IT
securitate, destinate reducerii ▪ Rolurile si responsabilitatile actorilor implicati
riscurilor IC&T şi a pierderilor ▪ Descrierea generala a sub-politicilor de securitate informatica
generate de acestea
Oportunitate:
Perceptie ▪ Politica de securitate informatica asigura integrarea obiectivelor
manageriala de securitate a informatiilor cu obiectivele strategice ale
organizatiei
Perceptie ▪ Politica de securitate informatica limiteaza pierderile potentiale
economica generate de aparitia unor incidente de securitate IT
Gestiunea riscurilor de securitate informatica
Tipuri de riscuri: Evaluarea riscurilor

de securitate IT:
Riscul informaţional reprezintă un pericol dovedit
sau potenţial, mai mult sau mai puţin previzibil,
care se manifestă asupra caracteristicilor, a
Probabilitate
conţinutului, a operaţiilor la care este supusa
informaţia, precum şi asupra circuitului sau fluxului
informaţional
Riscul informatic reprezintă un pericol dovedit sau

potenţial, mai mult sau mai puţin previzibil, care
se manifestă asupra sistemelor software de
exploatare şi al programelor informatice
Riscul asociat tehnologiilor numerice reprezintă un Impact

pericol dovedit sau potenţial, mai mult sau mai
puţin previzibil, care se manifestă asupra Nivel risc = Probabilitate x Impact
tehnologiilor de prelucrare automata, al
instrumentelor şi sistemelor de comunicaţie
electronică
Exemple de riscuri de securitate informatica
Securitate fizică Dificultăți în utilizarea aplicațiilor IT

(lipsa politicii de control al accesului; control inadecvat al (vulnerabilități cauzate de dificultatea în exploatare a aplicațiilor
accesului fizic în perimetrul de desfășurare a activității) informatice: interfețe neprietenoase, neintuitive sau greu de utilizat)
Autentificarea pe platformele terților Extinderea excesivă a perimetrului de încredere

(utilizarea acelorași parole pentru autentificarea pe (număr nejustificat de mare de persoane implicate în flux; numărul
platformele informatice ale furnizorilor, clientilor, etc.; nivelul nejustificat de mare de angajați care au acces la informații esențiale)
insuficient de securitate al platformelor gestionate de terți)
Nivelul redus de conștientizare Redundanță

(stocarea nejustificată a datelor pe mai mulți suporți de stocare
(lipsa sau nivelul redus de conștientizare al angajaților
– deficiență generală a sistemului informațional)
implicați în proces cu privire la aplicarea procedurilor de
securitate IT)
Standardizarea insuficientă a procesului Gestiunea inadecvată a parolelor

(lipsa sau nivelul redus de standardizare al procesului, (vulnerabilități privind accesul utilizatorilor în sistem: parole
generând vulnerabilități privind trasabilitatea și modul de simple, neschimbate de perioade mari de timp, etc.)
gestionare a informațiilor)
Dependența excesivă de operarea manuală Locație vulnerabilă la calamități

(dependența excesivă de factorul uman în procesul de (perimetrul de desfășurare a activității se află într-o zonă
colectare, prelucrare, stocare și arhivare a datelor) vulnerabilă din punct de vedere al riscurilor de calamitate)
Securitatea personalului
Exemple de bune practici:

Vizează respectarea normelor de
securitate IT la nivelul tuturor ▪ Verificarea cunostintelor in domeniul securitatii informatice cu
proceselor de management al prilejul activitatilor de recrutare si selectie
resurselor umane, incepand cu ▪ Instruirea/constientizarea periodica a angajatilor
activitatea de recrutare si ▪ Testarea periodica a cunostintelor privind securitatea IT
continuand cu intreaga perioada ▪ Includerea unor criterii privind respectarea normelor de
de angajare securitate IT in procesul de evaluare profesionala a angajatilor
▪ Monitorizarea respectarii normelor generale de securitate IT pe
perioada angajarii, cum ar fi:
• setarea unor parole puternice si nedivulgarea acestora
• blocarea laptopului/calculatorului in cazul nefolosirii
• blocarea automata a ecranului
• actualizarea periodica a software-ului
• instalarea exclusiva a unor aplicatii autorizate
• efectuarea unui backup periodic, etc.
▪ Blocarea accesului in sistemul informatic la finalizarea perioadei
de angajare
Controlul accesului
Tipuri de control
Control de utilizare Control de autorizare
▪ defineste care sunt modurile de utilizare ▪ stabileste nivelurile de acces la informatie

permise pentru materialele si resursele pentru fiecare utilizator ( “Unde” si “Cand” un
informatice ale organizatiei (desktop, laptop, utilizator poate accesa sistemele).
copiatoare, imprimante, suporturi externe de ▪ stabileste drepturile de acces (“Cum”):
memorie, Internet etc) consultare, actualizare etc.
▪ stabileste politica organizatiei in materie de
confidentialitate, responsabilitate utilizator,
limite de utilizare a resurselor informatice.
▪ defineste actiunile permise/nepermise si
consecintele nerespectarii acestora
Generalitati privind GDPR
Date cu caracter Informatii referitoare la o persoană fizica identificata sau identificabila.

Exemple: CNP, nume, adresă, telefon, e-mail, cont bancar, stare de sanitate,
personal opinii politice, convingeri religioase, parole, etc.
Prelucrarea datelor Orice operațiune de prelucrare care implică date cu caracter personal.
Exemple: colectare, stocare, vizualizare, modificare, extragere, procesare,
cu caracter personal distribuire, stergere, distrugere, etc.
DPO (Data Responsabil la nivel de organizatie privind protectia datelor cu caracter

personal. Raspunde de implementarea politicii GDPR in conformitate cu
Protection Officer) reglementarile in vigoare
Bresa de securitate Incident de securitate a informatiilor care genereaza afectarea securitatii datelor
cu caracter personal (pierdere, alterare sau acces neautorizat). Rezolvarea
privind GDPR bresele de securitate privind GDPR se afla in competenta DPO
Procese aflate sub incidenta protectiei
datelor cu caracter personal
Achizitii/aprovizionare Gestiune personal Salarizare Vanzari

Ex: incheiere contracte achizitii, Ex: gestiune contracte de munca, Ex: calculul si plata salariilor, Ex: incheiere contracte de
prelucrare oferte furnizori, comunicare decizii interne, stabilirea primelor si bonurilor de vanzare, comunicare in scop
comunicare in scop comercial, operare concedii medicale, performanta, setarea pachetelor comercial, procesare comenzi,
etc. instructaje SSM, etc. de beneficii, etc. generare rapoarte vanzari, etc.
Relatii cu clientii Marketing Financiar-contabilitate Alte procese

Ex: gestiunea nomenclatorului de Ex: prezentarea ofertelor Ex: operarea plăților și încasărilor, Ex: gestiune utilizatori si parole,
clienti, alocarea conturilor de comerciale si promotionale, semnarea contractelor, întocmirea raportari catre autoritati,
fidelitate, procesare solicitari gestiunea campaniilor de documentelor contabile conform mandate, imputerniciri sau
clienti, etc. marketing, etc, legislatiei, etc. procuri notariale, etc.
Drepturi ale persoanelor vizate de politica GDPR
❑ Dreptul la informare – dreptul la informare al persoanelor vizate cu privire la faptul ca datele acestora sunt colectate,
utilizate, consultate, sau prelucrate, precum si in ce scopuri se realizează aceste proceduri
❑ Dreptul de acces la datele prelucrate – dreptul persoanelor vizate de a solicita si de a avea acces la datele personale
prelucrate la nivelul organizatiei
❑ Dreptul la rectificare – dreptul persoanelor vizate de a solicita rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal
colectate, detinute sau stocate de organizatie
❑ Dreptul la stergerea datelor (dreptul de a fi uitat) – dreptul de a solicita stergerea informatiilor cu caracter personal in
situatii precum: persoana vizata isi retrage consimtamantul, persoana vizata se opune prelucrarii, exista neclaritati
priind legalitatea prelucrarii, datele nu mai sunt necesare pentru scopurile pentru care au fost colectate. etc.
❑ Dreptul la portabilitatea datelor - dreptul de a solicita portarea datelor cu caracter personal catre o alta organizatie
(alt operator de date)
❑ Dreptul la opozitie – dreptul garantat al persoanelor vizate de a se opune prelucrarii datelor sale cu caracter personal
(de ex., in scopuri de marketing difrect, crearea de profile automate, etc.)
❑ Dreptul de a retrage consimtamantul – dreptul de a revoca consimtamantul exprimat in prealabil (cu exceptia cazului
in care prelucrarea datelor nu poate inceta din motive legitime, cum ar fi efectul legii)
❑ Dreptul de a depune plangere la ANSPDCP (Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter
Personal)
Directiva NIS – Norme tehnice (1)
Norme Tehnice din 9 noiembrie 2020 privind cerințele minime de

asigurare a securității rețelelor și sistemelor informatice
aplicabile operatorilor de servicii esențiale


Sisteme informatice pentru
avantaj competitiv
Managementul Sistemelor Informatice, Modul V
Repere de continut
MODELUL DE ALINIAMENT STRATEGIC

AL SISTEMELOR INFORMATICE
Sisteme
informatice
TEORII DE POZITIONARE STRATEGICA:
pentru
avantaj STRATEGII GENERICE DE POZITIONARE PE PIATA
competitiv
TEORII DE POZITIONARE STRATEGICA:

MODELUL CELOR 5 FORTE CONCURENTIALE
Modelul de aliniament strategic al
sistemelor informatice
Modelul de aliniament strategic
Concept si principii
Ipoteza
Concept Principii
fundamentala
› Instrument folosit in managementul › Asigurarea coerentei strategice (strategic Performanta generala a organizatiei este
strategic pentru corelarea sistemelor si fit) intre strategia de business si strategia influentata direct de capacitatea organizatiei
tehnologiilor informatice cu obiectivele IT&C (nivel extern) de a realiza un acord strategic (strategic fit)
de business ale organizatiei intre:
› Asigurarea integrarii functionale intre
› Modelul de aliniament strategic infrastructura organizationala si › Pozitia concurentiala a organizatiei
reflecta corelarea in dinamica a infrastructura IT&C (nivel intern) (produse, piata, promovare, competente
contextului strategic de business cu distinctive, retele de afaceri - aliante,
contextul strategic in domeniul IT si parteneriate strategice).
vizeaza capacitatea competitiva a
organizatiei › Configurarea unei structuri adecvate
pentru sustinerea/consolidarea pozitiei
concurentiale (procese interne, organizare
structurala, gestiunea sistemelor si
tehnologiilor informatice etc.)
Scop si argumente
SCOP
Integrarea strategiei de business a organizatiei cu strategia in domeniul

IT, in scopul obtinerii si consolidarii avantajului competitiv
ARGUMENTE
▪ Crearea de valoare la nivel organizational – IT&C si SI sunt active

valorificabile ale organizatiei
▪ Eficacitatea organizationala – IT&C si SI nu pot participa izolat la
atingerea performantei, ci printr-o actiune convergenta cu strategia,
procesele, structura organizatiei
▪ Argumentul concurential – IT&C si SI constituie sursa de obtinere a
avantajului concurential
Componente (a)
STRATEGIA DE BUSINESS INFRASTRUCTURA ORGANIZATIONALA
OBIECTIVE ORGANIZAREA STRUCTURALA

› referitoare la: piata, produse, servicii, segmente de › tip structura, niveluri ierarhice, diagrama de relatii
clienti, aria pietei, concurenți potențiali care afectează
mediul de afaceri
COMPETENTE DISTINCTIVE ORGANIZAREA PROCESUALA

› competențele de bază care ofera firmei un avantaj › arii functionale, tipuri de procese, activitati, diagrame
competitiv (marca, activitati de cercetare–inovare, de proces
tehnologii de fabricatie, structura costurilor, canalele
de vanzare și distribuție)
GUVERNANTA MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

› modul de stabilire a relatiilor de management dintre › modalitati de angajare, promovare, concediere,
acționari, consiliul de administrație; tipuri de aliante motivare, instruire, cultura organizationala
cu partenerii strategici
Componente (b)
STRATEGIA IT INFRASTRUCTURA IT
DOMENIUL TEHNOLOGIC ARHITECTURA IT

› sisteme, aplicatii, tehnologii informatice › prioritatile tehnologice, sistemele si tehnologiile
informatice utilizate, baze de date / data warehouse,
protocoluri de comunicatie
COMPETENTE SISTEMICE PROCESE IT

› cunostinte, aptitudini, abilitati legate de domeniul › practici si activitati derulate pentru dezvoltarea si
IT&C, proceduri de securitate, gestiunea riscurilor IT intretinerea sistemelor / aplicatiior
GUVERNARE IT COMPETENTE IT
› modul în care resursele IT, rolurile si responsabilitatile › cunostinte si abilitati de dezvoltare software, analiza
din domeniu sunt partajate intre partenerii de afaceri, de sistem, proiectare, mentenanta aplicatii,
Directia IT, furnizori hardware si software comunicatii date, retele
Structura modelului
Extern STRATEGIA DE BUSINESS STRATEGIA IT Relatii intre componente:

› Coerenta strategica (Strategic Fit) –
relatia intre componentele externe si
OBIECTIVE OBIECTIVE interne. Identifica optiunile prin care
este gestionata pozitia firmei pe piata
externa, in functie de care se va decide
cea mai buna structura interna capabila
COMPETENTE COMPETENTE
GUVERNANTA GUVERNARE IT sa asigure executia strategiei de
DISTINCTIVE SISTEMICE
business
› Integrarea functionala – integrarea

Coerenta strategica dintre organizarea structurala, procesele
de business si infrastructura IT. Identifica
INFRASTRUCTURA ORGANIZATIONALA INFRASTRUCTURA IT capacitatea firmei de a-si adapta
structura si procesele la utilizarea
tehnologiilor IT, generand oportunitatea
ORGANIZAREA ARHITECTURA
dezvoltarii avantajului competitiv
STRUCTURALA IT
› Aliniamente:
ORGANIZAREA RESURSE COMPETENTE aliniere verticala

PROCESE IT
PROCESUALA UMANE IT aliniere orizontala
Intern
aliniere transversala
Business Integrare functionala IT&C

Perspective
2 categorii de perspective: Elemente de definire a unei perspective:
ANCORA
▪ Reprezintă cea mai puternică zona a afacerii (sursa
de avantaj competitiv
▪ Conduce schimbarea afacerii prin intermediul
perspectivei luate in considerare
STRATEGIA DE STRATEGIA IT
BUSINESS
PIVOTUL
Directioneaza Faciliteaza perspectiva ▪ Constituie obiectul schimbarii prin intermediul
perspectiva de executie dezvoltarii avantajului realiniamentelor
a strategiei si competitiv si
perspectiva dezvoltarii perspectiva ARIA DE IMPACT
potentialului tehnologic perfectionarii calitatii
serviciilor ▪ Reprezintă zona care va fi afectata in mod direct prin
modificările făcute în zona pivotului, in urma
realinierii
Strategia de business: ancora
A
STRATEGIA DE Din perspectiva executiei strategiei – se genereaza un aliniament in cadrul modelului intre:
STRATEGIA IT
BUSINESS
▪ Strategia de business (domeniu ancora) – obiective strategice in termeni de produs -
piata, competente distinctive, stabilirea de optiuni strategice, resurse, termene
▪ Infrastructura organizationala (domeniu pivot) – necesitatea reorganizarii proceselor,
reproiectarii structurale a firmei, alocarii si redimensionarii resurselor umane
P I
INFRASTRUCTURA INFRASTRUCTURA ▪ Infrastructura IT (domeniu de impact) – dezvoltare sisteme si tehnologii informatice,
ORGANIZATIONLA IT resurse hardware/software/comunicatii adecvate obiectivelor de business
A P
Din perspectiva dezvoltarii potentialului tehnologic – se genereaza un aliniament in cadrul
STRATEGIA DE modelului intre:
STRATEGIA IT
BUSINESS
▪ Strategia de business (domeniu ancora) - obiective strategice in termeni de produs,
piata, competente distinctive, stabilirea de optiuni strategice, resurse, termene
▪ Strategia IT (domeniu pivot) – evaluarea optiunilor strategice prin intermediul celor
I
mai adecvate strategii IT
INFRASTRUCTURA INFRASTRUCTURA ▪ Infrastructura IT (domeniu de impact) – corelarea infrastructurii IT cu obiective de
ORGANIZATIONLA IT dezvoltare software/hardware/telecomunicatii, dezvoltare competente IT, identificare
arhitecturi IT conforme cu strategia de business
Strategia IT: ancora
A
Din perspectiva perfectionarii calitatii serviciilor – se genereaza un aliniament in cadrul
STRATEGIA DE modelului intre:
STRATEGIA IT
BUSINESS
▪ Strategia IT (domeniu ancora) – obiective de dezvoltare IT in concordanta cu arhitectura
hardware si software interna si potentialul resurselor IT ale organizatiei
▪ Infrastructura IT (domeniu pivot) – corelarea deciziilor curente si tactice privind utilizarea
I P
IT&C, cu decizii strategice privind investitiile in extinderea infrastructurii IT
INFRASTRUCTURA INFRASTRUCTURA ▪ Infrastructura organizationala (domeniu de impact) – urmare a consolidarii infrastructurii
ORGANIZATIONLA IT IT, rezulta: automatizarea proceselor, suport decizional, implementare tehnologii (CRM,
ERP, SCM, Cloud Computing etc).
P A
STRATEGIA DE Din perspectiva dezvoltarii potentialului tehnologic – se genereaza un aliniament in cadrul
STRATEGIA IT modelului intre:
BUSINESS
▪ Strategia IT (domeniu ancora) – dezvoltarea si utilizarea noilor tehnologii si sisteme
informatice capabile sa influenteze strategia de business
▪ Strategia de business (domeniu pivot) – aplicarea noilor sisteme si tehnologii
I
INFRASTRUCTURA INFRASTRUCTURA informatice contribuie la consolidarea strategiei de business
ORGANIZATIONLA IT ▪ Infrastructura organizationala (domeniu de impact) - sunt influentate deciziile privind
perfectionarea proceselor, structurii organizatorice, dezvoltarea de noi competente,
etc.
Teorii utilizate in cadrul sistemelor
informatice pentru avantaj competitiv
Teorii de pozitionare strategica
Modelul fortelor concurentiale
Strategii generice de pozitionare pe piata pentru atingerea avantajului concurential

(M.Porter):
Strategii › Strategia prin costuri - marje de cost scazute vs. volume mari; utilizarea sistemelor si
generice tehnologiilor informatice reducerea costurilor operationale (cheltuielile aferente desfasurarii
activitatii de baza: vanzari, marketing, transport, depozitare etc)
› Strategia de diferentiere - utilizarea sistemelor si tehnologiilor informatice pentru crearea

de produse/servicii customizate si personalizate in functie de cereri specifice ale clientilor;
abilitatea de a utiliza IT&C pentru oferirea de produse/ servicii personalizate utilizand
aceleasi resurse de producție
› Strategia de focalizare - utilizarea sistemelor si tehnologiilor informatice pentru a analiza

Concepte
comportamentul de cumparare, preferinte, obiceiuri de consum pentru a orienta
promovarea spre segmente tot mai mici de piata (nise)
Modelul celor 5 forte concurentiale (M. Porter) - strategiile generice nu depind doar de
raporturile clasice intre concurentii din sector (rivalitatea traditionala intre concurenti), ci si de
alte 4 forte pentru care gestionarea IT&C devine cruciala:
Modelul celor › Amenintarea “noilor veniti” in sector
5 forte › Amenintarea oferirii de produse / servicii de substitutie
› Puterea de negociere cu furnizorii in cadrul retelei
› Puterea de negociere cu clientii
IT pentru operationalizarea
strategiilor generice
Strategia
Descriere Exemple de succes
generica
Folosirea instrumentelor IT pentru a realiza produse/servicii la pret mai

Strategia prin costuri mic decat concurenții, imbunatatind in acelasi timp calitatea și nivelul McDonald’s, Walmart, RyanAir, IKEA.
de servicii.
Folosirea sistemelor si a tehnologiilor informatice pentru a diferentia

Strategia de diferentiere Apple, Google, Hermes, TESLA, Amazon, PayPal
produsele si pentru a lansa noi servicii si produse.
Folosirea instrumentelor IT pentru a operationaliza o strategie

Strategia de focalizare Amazon, Hilton Hotels, Coca-Cola
concentrată pe o singura nisa de piața. Specializare
Interventia IT la nivelul
fortelor concurentiale
Forta concurentiala Impact IT&C / Internet

Aparitia de noi înlocuitori, cu noi abordari/caracteristici pentru satisfacerea nevoilor si realizarea functiilor (surse
Produse / servicii de substitutie
alternative de energie vs. hidrocarburi; medicamente generice vs. inovative; telefonie celulara vs. traditionala)
Disponibilitatea informațiilor despre preturi globale și despre produse transfera puterea de negociere catre
clienți.
Puterea de negociere cu clientii Tehnologii si aplicatii numerice pentru punerea la dispozitie a pretului si a informatiilor despre produse -> clientii
pot alege usor intre concurenti (folosirea tehnologiilor de comparare a preturilor).
Extinderea comertului online (vanzari online, marketing digital, promovare online).
Achizițiile pe Internet elimina intermediarii dintre furnizor si firma, ceea ce duce la o crestere a puterii firmei in
Puterea de negociere cu furnizorii negocierea cu furnizorii. Cu cat firma are mai multi furnizori, cu atat poate exercita un control mai mare asupra
pretului, calitatii si termenelor de livrare
IT&C si Internet:
Amenintarea “noilor veniti” in sector - reduc barierele de intrare pe piata pentru firmele noi, cum ar fi: necesitatea dispunerii de forta de vanzare,
acces la canale fizice de distributie, necesitatea de a dispune de active materiale etc.
- ofera tehnologii pentru conducerea proceselor de afaceri, realizarea campaniilor de marketing, etc
IT&C si Internet:
- extinderea pietei globale duce la cresterea numărul de concurenti si reducerea diferentelor dintre acestia
Rivalitatea traditionala intre concurenti
- avantajele operaționale ale firmei sunt dificil de conservat
- se genereaza presiune pe concurenta preturilor

Cursuri Msi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Msi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL SISTEMELOR

- Modalitatea de desfășurare a activităților didactice

ASPECTE ORGANIZATORICE PREZENTAREA DISCIPLINEI ÎNTREBĂRI

- Motivația și scopul disciplinei

 Durata activităților didactice: 50 min. + 10 min. pauză + 50 min.

 Derularea cursurilor: platforma Zoom

 Prezența la curs: autentificarea pe platforma online.ase.ro

 Suport de curs: integral pe platforma online.ase.ro

 Alte activități legate de curs: forumuri de discuții pe platforma online.ase.ro

 Ponderea evaluării de la seminar în evaluarea finală: 30%

 Modalitatea de examinare: examen scris

 Ponderea probei de verificare în nota finală: 70%

1.1 ECONOMIA DE REȚEA ȘI ORGANIZAȚIA DIGITALĂ 1.2 CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN MSI

 Globalizarea și economia de rețea  Analiza sistemică a organizației

 Provocări ale mediului de business  Sistemul organizațional

 Mutații generate de sectorul IT&C  Sistemul informațional

 Organizația digitală  Date – Informații – Cunoștințe

ERP – Enterprise Resource Planning

2.1 CERINȚE DECIZIONALE 2.2 SISTEME INFORMATICE 2.3.TEHNOLOGII INFORMATICE

TPS – Transaction Processing Systems

3 INSTRUMENTE DE BUSINESS INTELLIGENCE ȘI BUSINESS ANALYTICS

 Modelarea proceselor de business (BPM)

 Managementul performanței – Modelul BSC (Balanced Scorecard)

 KPI (Indicatori cheie de performanță)

 Analiza multidimensională a datelor (OLAP, Data mining)

 Business Intelligence (BI) și Business Analytics (BA)

4 SISTEME INFORMATICE PENTRU AVANTAJ COMPETITIV

 Alinierea IT cu obiectivele de business ale organizației

 Strategia organizației și strategia IT

 Utilizarea sistemelor informatice pentru atingerea avantajului competitiv

 Strategii generice activate prin soluții IT. Modelul lui Porter

5.1 - Roluri și responsabilități în domeniul MSI

Managementul proiectelor IT:

 Planul de continuitate al afacerii (Business

Managementul Sistemelor Informatice

Managementul Sistemelor Informatice

Globalizare – termen folosit pentru a

Thomas Friedman (2005) – The World is Flat

si evolutia software-ului au generat o “flat-

word platform” care permite indivizilor,

Tendințe în mediul de afaceri: integrare (2000 →)

fluxuri operaționale, lanțuri de aprovizionare

Managementul Sistemelor Informatice

Managementul Sistemelor Informatice

Managementul Sistemelor Informatice

Analist (251201) 9.366 12782 (+36,47%) 14934 (+16,84%) 16877 (+13,01%)

Dinamica principalelor categorii de specialiști IT&C (2015-2018)

Evoluția comerțului online

Managementul Sistemelor Informatice Sursa: Date Eurostat (iunie 2020)

Factori economici Factori tehnologici Factori socio-culturali ...

Managementul Sistemelor Informatice

Ponderea sectorului IT&C în bugetul alocat de companii pentru cercetare-

❑ Dezvoltarea afacerilor electronice (e-Business),

❑ Dezvoltarea platformelor digitale mobile – device-

❑ Extinderea platformelor Cloud Computing –

Managementul Sistemelor Informatice

Sursa: Eurofund – Living, working and COVID-19 dataset (2020)

Managementul Sistemelor Informatice

❑ Creste rolul capitalului imaterial: dezvoltarea inovarii,

❑ Optimizarea proceselor (de afaceri, manageriale,

❑ Cresterea capacitatilor cognitive: utilizarea solutiilor ITC

Managementul Sistemelor Informatice

Platforme Cloud Big data Platforme digitale