Sunteți pe pagina 1din 19

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.

Capitolul 2

Caracteristici care diferen iaz sistemele RFID


2.1 Caracteristici fundamentale care diferen iaz sistemele RFID Sistemele RFID exist n numeroase variante, produse de un numr mare de fabrican i. Dac se face o analiz generala asupra sistemelor RFID trebuie s se caute caracteristici care pot fi folosite pentru a diferen ia un sistem RFID de altul (Figura 2.1). Sistemele RFID func ioneaz conform unor proceduri fundamentale i anume: - sisteme full duplex (FDX), - sisteme half duplex (HDX), - sisteme secven iale (SEQ). In sistemele full si half duplex rspunsul tagului (transponderului) este transmis ctre cititor pe durata ct exist cmpul de RF al dispozitivului de citire (reader). Deoarece semnalul tagului direc ionat ctre antena de receptie a cititorului poate fi extrem de slab n compara ie cu semnalul transmis de dispozitivul de citire, trebuie s se utilizeze proceduri de transmisie corespunztoare pentru a diferen ia semnalul tagului de cel al dispozitivului de citire. n practic, transferul de date de la tag la dispozitivul de citire are loc folosind modulatia de sarcin, modula ia sarcinii folosind subpurttoare, sau prin utilizarea de subarmonice ale frecven ei de transmisie a dispozitivului de citire. n cazul procedurilor secventiale se ntrebuin eaza un sistem prin care cmpul de la dispozitivul de citire este ntrerupt pentru scurt timp la intervale regulate. Aceste intervale n care nu exist semnal emis de cititor sunt recunoscute de tag i folosite pentru a trimite date de la tag la dispozitivul de citire. Dezavantajul procedurii secventiale este pierderea de putere de ctre tag pe timpul pauzei de transimisie, care trebuie compensat prin adugarea de condensatori auxiliari sau baterii care pot asigura puterea necesar datorit energiei acumulate n condensatori sau n baterie. Capacitatile de stocare a datelor de ctre tagurille RFID sunt n mod normal de la c iva octe i la c iva kiloocte i. Aa numitul tag de 1 bit reprezint excep ia de la aceast regul. O cantitate de date de exact 1 bit este suficient pentru semnaliza dou stri ctre dispozitivul de citire i anume: tag prezent sau tag absent din cmpul de citire al cititorului. Totusi, aceasta metod de detectare a prezen ei tagului este perfect adecvat pentru a ndeplini func ia de monitorizare simpl sau func ii de semnalizare. Deoarece un tag de 1 bit nu are nevoie de cip electronic, aceste taguri pot fi fabricate la preturi foarte mici. Din acest motiv, un numar enorm de taguri de 1 bit sunt folosite n Supravegherea Electronic a Articolelor (Electronic Article Surveillance - EAS) pentru a proteja bunurile din magazine i tranzac iile cu aceste bunuri. Dac cineva ncearc s plece din magazin cu
1

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

bunuri care nu au fost pltite, dispozitivul de citire instalat la ieire recunoaste starea de prezen tag i ini iaz reac ia corespunztoare, respectiv declanarea alarmei. Tagul de 1 bit este eliminat sau dezactivat cand bunurile sunt platite.

Figure 2.1 Diferite tipuri de sisteme RFID (Integrated Silicon Design, 1996) Posibilitatea de a scrie date in tag ne furnizeaza o alt cale de clasificare a sistemelor RFID. In sistemele foarte simple informatia intregistrata de tag, de obicei un numar (serial) simplu, este incorporat cand cipul este fabricat si nu poate fi schimbat dupa aceea. In tagurile inscriptibile, pe de alta parte, dispozitivul de citire poate scrie informatie in tag. Sunt folosite mai multe proceduri pentru a stoca informatia pe un tag i anume sistemele RFID cu cuplajele inductive sau sistemele RFID cu memorie EEPROM care sunt dominante. Sisteme RFID cu memori EEPROM prezint dezavantajele consumului mare de putere in timpul operatiei de scriere si un numar limitat de cicluri de scriere (tipic de ordinul 100 000 pana la 1 000 000). n ultimii ani au nceput s fie utilzate memoriile FRAM (memorie cu acces aleator feromagnetic). Consumul de putere la citire a
2

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

memoriilor FRAM este mai mic decat a celor EEPROM cam de 100 de ori si timpul de scriere este de 1000 de ori mai mic. n sistemele de microunde se utilizeaz n special, memoriile SRAM (memorie statica cu acces aleator) care sunt folosite pentru stocarea de date si de a facilita cicluri de scriere foarte rapide. Dezavantajul principal al memoriilor SRAM este c pentru memorarea datelor este necesar o sursa de alimentare permanent de la o baterie auxiliar. In sistemele programabile, accesul la scriere si la citire in memorie i orice alte cereri pentru autorizare de scriere i de citire trebuie sa fie controlate de ctre logica interna a procesorului de date. In cazul cel mai simplu aceste functii pot fi realizate de catre o masina de stare. Secvente foarte complexe pot fi realizate folosind maini de stare. Pe de alt parte dezavantajul masinilor de stare este inflexibilitatea lor cu privire la modificarile aduse functiilor programate, pentru c astfel de modificari necesita modificari in structura cicuitului integrat respectiv n cipul de siliciu.n practica, aceasta nseamna redesenarea layout-ului cipului, cu toate cheltuielile asociate. Utilizarea unui microprocesor mbunatateste aceasta situatie considerabil.Un sistem de operare pentru gestionarea aplicatiilor de date este inclus in procesor in timpul fabricarii folosind o masca. n acest mod se pot face mai uor modificri ale programului si, n plus, software-ul poate fi adaptat special pentru a efectua diferite aplicatii. n contextul cardurilor inteligente fr contact se utilizeaz o masin de stare pentru a scrie sau citi informa ii n memorie, aceste carduri sunt cunoscute sub numele de "carduri de memorie", pentru a le deosebi de "cardurile cu procesoare". Trebuie de asemenea s fie men ionate tagurile care poate stoca date prin utilizarea unor fenomene fizice. n aceast categorie sunt tagurile cu de und de suprafa care pot sa fie doar citite i tagurile de 1 bit care pot fi de obicei dezactivate (setate la 0), dar foarte rar poat fi reactivate (setate la 1). O caracteristica foarte importanta a sistemelor RFID este sursa de alimentare a tagului. Tagurile pasive nu au propria lor sursa de alimentare si, prin urmare, toata puterea necesara pentru functionarea unui tag trebuie sa se faca de la campul (electric sau magnetic) al dispozitivului de citire. Pe de alt parte, tagurile active includ o baterie, care furnizeaza toata sau o parte din tensiunea de alimentare necesar microcipului. Una dintre cele mai importante caracteristici ale sistemelor RFID este frecventa de operare si distan a n care poate s func ioneze sistemul. Frecventa de operare a unui sistem RFID este frecventa la care transmite dispozitivul de citire. Frecventa de transmitere a tagului trebuie s fie corelat cu frecven a cititorului. In cele mai multe cazuri este aceeasi cu frecventa de transmitere a dispozitivului de citire (modulatie de sarcin, backscatter). Pe de alt parte, "puterea de transmitere" a tagului este n general mult mai mic dect cea a dispozitivului de citire. Raportul dintre puterea cititorului i a puterera tagului este de ordinul (10 (3..6) ) Frecvente de transmisie sunt clasificate n patru game fundamentale : - joas frecven LF (30-300 kHz), - nalt frecven HF (3-30MHz),
3

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

- frecven ultranalt UHF (300MHz-3GHz), - microunde (> 3 GHz). O alta clasificare a sistemelor RFID este in functie de distan a maxim pn la care sistemul poate s func ioneze bine i anume sunt sisteme RFID : - cu cuplaj apropiat (0-1 cm), - cu cuplaj la distan (0-1 m), - cu cuplaj la distan mare (> 1m). Exist mai multe metode pentru a trimite date de la tag inapoi la dispozitivul de citire care pot s fie clasificate in trei grupe: - utilizarea reflec iei sau backscatter (frecventa undei reflectate este identic cu frecventa emis de dispozitivului de citire raportul de frecven 1:1 ), - modulatia de sarcin (campul electromagnetic al dispozitivului de citire este influen at de catre tag raportul de frecventa 1:1), - utilizarea subarmonicilor (cu raport 1/ n unde n numr ntreg) si generarea armonicelor de ordinul 1/n n transponder.

2.1 Formate de constructie a tagului


2.2.1 Discuri i monede Cel mai comun format de constructie al unui transponder este asa numitul disc (moneda) n care tagul este ntr-o carcas rotund de plastic realizata prin injectie (ABS), cu un diametru variind de la c iva milimetri la 10 cm (Figura 2.2). Exista, de obicei, o gaura pentru un surub de fixare n centru. Pe lng injectarea prin solidificare de (ABS), se poate folosi polistiren sau chiar rasini epoxidice care asigur un domeniu de temperaturi de functionare mai mare.

Figura 2.2 Diferitele formate de constructie ale tagurilor disc. n dreapta se poate vedea bobina tagului si cipul nainte de montarea in carcase, iar n stanga, diferite formate de constructii ale antenelor dispozitivelor de citire

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

2.2.2 Carcase de sticl Tagurile n carcase de sticla (Figura 2.3) au fost dezvoltate pentru a fi injectate sub pielea unui animal in scopuri de identificare. Figura 2.3. Model de tag n carcas de sticl de 32 mm utilizat la identificarea animalelor sau la introducerea ulterioar n alte formate

Tuburile de sticla de doar 12-32 mm contin un microcip montat pe o plac de circuit imprimat (PCB) si un condensator utilizat la filtrarea alimentrii tagului.Antena tagului este din srm de doar 0.03mm grosime pe un miez de ferita. Componentele interne sunt incluse intr-un adeziv relativ moale, dar rezistent la eforturi mecanice (Figura 2.4).

Figura 2.4 Componen a unui tag pe support din sticla 2.2.3 Carcase de plastic Carcasa din plastic (mpachetarea n plastic, PP) a fost dezvoltat pentru aplicatii care implica solicitari mecanice deosebit de ridicate. Aceasta carcasa pot fi usor integrata in alte produse, de exemplu in cheile masinii n cazul sistemelor de imobilizare electronica, (Figura 2.5) utilizate la autoturisme.

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

Figura 2.5 Tag intr-o carcasa de plastic Produsul este realizat din materiale plastice (amestecuri de substan e plastice care fixeaz IC i celelealte componente) i contine aproape aceleasi componente ca si tagul de sticla, dar bobina este mai mare i asigur o distan mai mare de func ionare (Figura 2.6).

Figura 2.6 Forma mecanica a unui tag intr-o carcasa de plastic. Carcasa este de doar 3mm grosime Carcasele din plastic au i alte avantaje ca de exemplu capacitatea de a accepta microcipuri mai mari i o mai mare tolerant la vibratii mecanice, cerin care este ceruta de catre industria de automobile. Tagul PP s-a dovedit de bun calitate la testele de calitate referitoare la ciclurile de temperatura sau teste de lovire sau cdere de la nl ime. 2.2.4 Carcase utilizate la unelte metalice i la identificarea recipientelor de gaz Formate speciale ale carcaselor au fost dezvoltate pentru a instala taguri cu cuplaj inductiv in suprafete de metal. Bobina tagului este infasurata pe un miez ferita. Cipul tagului este montat pe spatele miezului de ferita si conectat cu bobina tagului prin lipire. Pentru a obtine suficient stabilitate mecanic la vibratii i toleranta la transferul de cldur, cipul si miezul de ferita sunt introduse ntr-un invelis PPS, prin utilizarea de rin
6

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

epoxidica. Dimensiunile externe ale tagului i dimensiunile zonei lor de montare au fost standardizate in ISO 69873 pentru a fi ncorporate intr-un mner de unealt sau introduse ntr-o form conic care permite o eliberare rapid a tagului pentru identificarea instrumentului (Figura 2.7).

Figura 2.7 Tag intr-un format standardizat de constructie in conformitate cu ISO 69873, pentru montarea ntr-un mner de instrument (reprodus cu permisiunea Leitz GmbH & Co, Oberkochen) Modele diferite ale carcaselor sunt folosite la identificarea sticlelor de gaze naturale. n Figura 2.8 se arata forma unui tag pentru montarea pe o suprafa de metal.

Figura 2.8 Forma unui tag pentru incadrarea in suprafete metalice. Bobina tagului este infasurata in jurul unui miez de ferita in forma de U si apoi introdusa intr-un invelis de plastic. Tagul este instalat ntr-o incint n forma de U.

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

Figura 2.9 Tag cu carcas de tip breloc pentru un sistem de acces 2.2.5 Chei si suporturi de chei Tagurile sunt, de asemenea, integrate in chei mecanice pentru func ii de imobilizare sau inchidere de usi cu cerinte de securitate deosebit de ridicate. Acestea sunt in general bazate pe un tag intr-o carcasa de plastic, care este turnat sau injectat in suportul de cheie. Modelul de carcas a tagului sub form de brelocu s-a dovedit foarte popular pentru sistemele care furnizeaza acces n zonele de birou si de lucru (Figura 2.9).

Figura 2.10 Ceas cu tag integrat utilizat la un sistem de acces fara contact 2.2.6 Taguri introduse n ceasuri

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

Acest format de constructie a fost dezvoltat la inceputul anilor 1990 de catre compania australiana Ski-Data si a fost prima oara utilizat in permisele de schi. Aceste ceasuri cu tag fara contact au nceput s castige teren i la sistemele de acces fr contact (Figura 2.10). Ceasul contine un cadru de antena cu un numar mic de nfurri imprimat pe o plac a unui circuit imprimat subtire, care este adaptat la carcasa ceasului cat mai aproape posibil pentru a mari la maximum suprafa a bobinei antenei - si astfel raza de actiune. 2.2.7 Formatul ID-1 i carduri inteligente fr contact Formatul ID-1 este familiar cardurilor de credit si cardurilor de telefon (85.72mm 54.03mm 0.76mm tolerantele). Acest format ncepe s devin din ce in ce mai utilizat i pentru cardurile inteligente fara contact din sistemele RFID (Figura 2.11). Un avantaj al acestui format pentru sisteme RFID cuplate inductiv este suprafa a mare a bobinei, care mareste distan a de citire a cardurilor inteligente. Cardurile inteligente fara contact sunt produse prin laminarea unui tag ntre patru folii din PVC. Foliile individuale sunt supuse la presiune nalt si temperaturi peste 100 C pentru a produce o legatur solid.

Figura 2.11 Forma unui card smart fara contact : substratul cardului cu modulul tagului si antena Cardurile inteligente fara contact de tipul ID-1 sunt excelent adaptate pentru reclame i de multe ori au supraimprimeuri artistice, cum ar fi cele de pe cartelele de telefon, prezentate n Figura 2.12. Pe de alt parte nu este intotdeauna posibil sa se asigure grosimea maxima de 0.8mm specificata pentru cardurile ID-1 in standardul ISO 7810. Tagurile din domeniul microundelor sunt mai groase, pentru ca in acest caz tagul este de obicei introdus intre doua invelisuri din PVC sau este asamblat prin injectare de material plastic (ABS) (Figura 2.13).
9

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

Figura 2.12 Card inteligent fara contact semitransparent. Antena tagului poate fi in mod clar vazuta de-a lungul marginii cardului

Figura 2.13 Taguri care func ioneaz n domeniul microundelor in carcase din plastic 2.2.8 Eticheta inteligent (smart label) Termenul de eticheta inteligent se refera la un format tag avnd ca support o hartie subtire. Tagurile de acest format au bobina tagului aplicata pe o folie de plastic de doar 0.1mm grosime prin imprimare sau gravura. Acesta folie este adesea laminata folosind un strat de hartie si spatele ei acoperit cu un strat de adeziv. Tagurile sunt furnizate sub forma de autocolante cu auto-adeziv sub forma unui sul de lungime mare, sunt subtiri si indeajuns de flexibile pentru a fi lipite pe bagaje, pachete si bunuri de toate tipurile (Figurile 2.14, 2.15). Deoarece etichete cu lipici pot fi usor supra imprimate, este relativ uor s se adauge un cod de bare suplimentar de pe fata etichetei.

10

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

2.2.9 Taguri la care bobina este pe cip In formatele de constructie mentionate anterior tagurile constau dintr-o bobina separata care functioneaza ca o antena si un cip care formeaz mpreun tagul (tehnologie hibrid). Bobina este sudat de cipul tagului cu metode clasice.

Figura 2.14 Tagurile eticheta inteligent sunt subtiri si indeajuns de flexibile pentru a fi atasate la bagaje sub forma unei etichete cu auto-adeziv

Figura 2.15 O eticheta inteligent consta in principal dintr-o hartie subtire sau folie de plastic pe care se fixeaz bobina si cipul. n vederea miniaturizrii se poate integrara bobina n cip (Figura 2.16). Acest lucru se poate face cu un proces microgalvanic special care poate fi introdus n tehnologia clasic CMOS. Bobina este plasata direct pe izolatorul cipului de siliciu sub forma unui aranjament n spiral (un singur strat) si conectat la circuitul integrat prin deschideri conven ionale n stratul pasivizat. Latimea conductorului este de 5-10 m iar grosimea este
11

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

de 15-30 m. n final trebuie s se fac o pasivizare finala pe baza de poliamida pentru a garanta o legtur bun ntre anten i cip. Dimensiunea cipului cu siliciu i a intregului tag este de doar 3mm x 3mm. Tagurile de acest tip sunt adesea incorporate intr-un invelis de plastic pentru a fi protejate de agen i externi si la dimeniunile de 6mm 1.5mm sunt printre cele mai mici taguri RFID disponibile pe piata. Figura 2.16 Miniaturizarea extrema a tagurilor este posibila folosind tehnologia bobina in cip.

2.2.10 Alte formate In plus fata de aceste modelele prezentate se fabric i modele speciale de carcase pentru taguri. Spre exemplu se cunosc "taguri pentru curse de porumbei" sau "cipul pentru campioni" utilizat la msurarea timpului la ntrecerile sportive. Tagurile pot fi incorporate in orice model solicitat de client. Cele mai utilizate sunt tagurile de sticla sau PP, care apoi sunt prelucrate suplimentar pentru a obtine forma finala.

2.3 Frecventa, domeniul de lucru si tipul de cuplaj


Cele mai importante criterii de diferentiere pentru sistemele RFID sunt frecventa de func ionare a dispozitivului de citire, domeniul de lucru al sistemului i sistemul de cuplare dintre cititor i tag. Sistemele RFID func ioneaz pe scara larga de frecvente, variind de la 135 kHz, sau unde lungi, pn la 5,8 GHz care corespunde microundelor. Domeniul de lucru al sistemelor RFID variaza de la cativa milimetri pana la peste 15 m. Pentru cuplajul dintre cititor i tag se utilizeaz cmpul electric, magnetic i electromagnetic Sistemele RFID cu un domeniu de lucru foarte mic, de obicei pana la 1 cm, sunt cunoscute ca sisteme de cuplare apropiate. Pentru functionare corect tagul trebuie sa fie introdus in dispozitivul de citire sau pozitionat pe o suprafata prevazuta pentru acest scop. Sisteme de cuplare apropiate folosesc atat cmpul electric cat si cmpul magnetic si pot teoretic func iona la orice frecventa ntre DC si 30MHz, deoarece functionarea tagului nu
12

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

se bazeaza pe radiatia electromagnetic. Cuplarea de aproape dintre tag si dispozitivul de citire asigur o putere suficient pentru cipul din tag si deci chiar si un microprocesor cu consum de putere relativ mare poate s fie utilizat n cadrul cipului. Sisteme de cuplare apropiate sunt utilizate in principal in aplicatii care necesit cerinte stricte de securitate, dar nu necesita un domeniu mare de func ionare. Exemple sunt sisteme electronice de inchidere a usilor sau sisteme de carduri inteligente fara contact utilizate la sistemele de pl i. Tagurile de cuplare apropiate sunt utilizate in prezent exclusiv ca format de carduri inteligente fara contact ID-1 (ISO 10536). Pe de alt parte sistemele de cuplare apropiata nceep s devin mai pu in importante fa de celelalte sisteme RFID. Sistemele RFID cu domeniul de scriere si citire de pana la 1m sunt cunoscute ca sisteme de cuplare la distanta. Aproape toate sistemele cuplate la distanta se bazeaza pe un cuplaj (magnetic) inductiv intre dispozitivul de citire si tag. Aceste sisteme sunt cunoscute prin urmare, de asemenea, ca sisteme radio inductive. Mai exist de asemenea unele sisteme cu cuplaj capacitiv (electric) dezvoltate de Motorola Inc. n 1999.Sistemele cuplate inductiv sunt cel mai mult utilizate in prezent, reprezentnd aproximativ 90% din toate sistemele RFID care sunt vandute.Exista, de asemenea, o serie de standarde care specifica parametrii tehnici ai tagului si dispozitivului de citire pentru diverse aplicatii standard, cum ar fi carduri inteligente fara contact, identificarea animalelor sau automatizari industriale. Asemenea standarde se refer la cuplarea de proximitate (ISO 14443, carduri inteligente fara contact) si sisteme de cuplare prin vecintate (ISO 15693, etichete inteligente si carduri inteligente fara contact). Se utilizeaz ca frecvente de transmisie frecventele sub 135 kHz sau 13.56MH. Exist i aplicatii speciale (de exemplu, Eurobalise) care func ioneaz la 27,125 MHz. Sistemele RFID cu domeniu de lucru mai mare de 1 m sunt cunoscute ca sisteme de gama larga. Toate sistemele de gama larga functioneaza folosind unde electromagnetice in UHF si gama de microunde. Marea majoritate a unor astfel de sisteme sunt, de asemenea, cunoscute ca sisteme backscatter datorate principiului lor fizic de functionare. Mai exist, de asemenea, sisteme de gama larga folosind taguri cu unde acustice n intervalul de microunde. Toate aceste sisteme sunt realizate la frecvente UHF de 868MHz (Europa) i 915MHz (SUA) si la frecvente de microunde de 2,5 GHz i 5,8 GHz. Domeniile tipice de pn la 3m se pot obtine folosind taguri backscatter pasive (fr baterie), in timp ce domenii de 15m si chiar mai mult se pot ob ine cu taguri backscatter active. Bateria unui tag activ nu se folosete pentru transmiterea datelor dintre tag si dispozitivul de citire ci serveste exclusiv pentru a alimenta microcipul si pentru pastrarea datelor stocate. Energia campului electromagnetic primita de la dispozitivul de citire este singura energie utilizata pentru transmisia de date intre tag si dispozitivul de citire.

13

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

2.4 Informatia prelucrata in tag


Daca clasificam sistemele RFID in functie de cantitatea de informatii con inute, de functiile de prelucrare a datelor oferite de catre tag si de dimensiunea memoriei de date, se obtine o spectru larg de variante.Extremele acestui spectru sunt reprezentate de sistemele de mic capacitate (low-end) si sistemele sistemele de mare capacitate (high-end) (Figura 2.17).

Figura 2.17 Sistemele RFID pot fi clasificate in sisteme low-end si high-end in conformitate cu func iile pa care le realizeaz 2.4.1 Sisteme low-end Sistemele EAS (sisteme Electronic Article Surveillance) reprezinta partea de baz a sistemelor low-end.Aceste sisteme verifica si monitorizeaza posibila prezenta a unui tag in zona de interogare a dispozitivului de citire folosind fenomene fizice simple. Tagurile numai cu citire cu un microcip sunt de asemenea clasificate ca sisteme lowend. Aceste taguri au un set de date codate permanent care consta in general numai dintrun numar serial unic (numar unic) alcatuit din mai multi octeti. Dac un tag numai cu citire este plasat in campul HF a unui dispozitiv de citire, tagul incepe difuzeze continu numarul
14

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

sau de serie. n cazul unui tag numai de citire nu este posibil pentru dispozitivul de citire s comunice bidirec ional cu acesta ci exista un flux unidirectional de date de la tag la dispozitivul de citire. In practica un sistem numai de citire poate s identifice un singur tag in zona de interogare a dispozitivului de citire.Daca n zona de citire sunt doua sau mai multe taguri ce transmit simultan va rezulta o coliziune de date. Dispozitivul de citire nu ar mai fi capabil sa detecteze tagul. In ciuda acestei limitari, tagurile numai cu citire sunt excelent adaptate pentru multe aplicatii in care este suficienta citirea unui numar unic. Din cauza functionarii simple a unui tag numai cu citire, zona cipului poate fi redusa la minim, astfel va rezulta un consum redus de putere si un cost de fabricatie mic. Sistemele doar cu citire sunt exploatate la toate frecventele disponibile pentru sistemele RFID. Distan ele de lucru ce pot fi atinse sunt in general foarte mari datorita consumului scazut de putere a microcipului. Sistemele doar cu citire sunt utilizate numai in cazul in care este necesara o cantitate mica de date sau unde pot inlocui sistemul de coduri de bare, de exemplu in controlul fluxurilor de produse, la identificarea de paleti, containere i butelii de aragaz (ISO 18000), dar si la identificarea animalelor (ISO 11785). 2.4.2 Sisteme de gama mijlocie Gama mijlocie este ocupata de o varietate de sisteme cu memorie care permit scrierea datelor pe tag, de unde rezult ca acest sector are de departe cea mai mare diversitate de tipuri. Dimensiunile memoriei variaza de la cativa octeti la peste 100 KByte EEPROM (tag pasiv) sau SRAM (tag activ, adica tag cu baterie). Aceste taguri sunt capabile s interpreteze comenzi simple ale dispozitivului de citire pe baza unei masini de stare cu coduri predefinite pentru citirea si scrierea selectiva a datelor din memorie. In general asemenea taguri suporta procedurile de anticoliziune, astfel incat mai multe taguri situate in zona de interogare a dispozitivului de citire nu interferereaz ntre ele si pot fi abordate in siguranta unul cte unul de catre dispozitivul de citire. Procedurile criptografice, si anume, de autentificare intre tag si dispozitivul de citire, si fluxul de date criptate sunt de asemenea utilizate in aceste sisteme. Aceste sisteme func ioneaz la toate frecventele disponibile pentru sistemele RFID. 2.4.3 Sisteme high-end Segmentul high-end este format din sistemele cu un microprocesor si un sistem de operare cu card inteligent (card smart OS). Utilizarea facilitatilor permise de microprocesoare poate s asigure o criptare mai complexa si sa utilizeze algoritmi de autentificare mai complicati decat n cazul sistemelor cu maini de stare cu comenzi predefinite. Cele mai evoluate sisteme high-end sunt cardurile inteligente cu interfata dual, care au i un coprocesor criptografic. Reducerea enorma al timpului de calcul care rezulta din utilizarea unui coprocesor inseamna ca asemenea carduri inteligente fara
15

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

contact pot fi folosite chiar si in aplicatii care impun cerinte ridicate de securitate spre exemplu pentru a asigura criptarea transmisiei datelor, cum ar fi poseta electronica sau sisteme de taxare pentru transportul public. Sistemele high-end sunt realizate aproape exclusiv la frecventa de 13.56MHz. Modalit ile de transmitere a datelor intre tag si dispozitivul de citire sunt descrise in standardul ISO 14443.

2.5 Criteriul de selectie pentru sistemele RFID


Popularitatea sistemelor RFID a crecut enorm in ultimii ani. Un mai bun exemplu al dezvoltrii sistemelor RFID este utilizarea cardurilor inteligente fara contact ca bilete electronice pentru mijloace de transport public. In urma cu zece ani era de neconceput ca zeci de milioane de bilete fara contact sa fie acum in uz. Posibilele domenii de aplicare pentru sistemele de identificare fara contact s-au multiplicat de asemenea n ultimii ani. La ora actual exist numeroase sisteme RFID disponibile pe piata. Parametrii tehnici ai acestor sisteme sunt optimizati pentru diverse domenii de aplicare ca de exemplu pentru etichetare, identificarea animalelor, automatizari industriale sau controlul de accesului.Cerintele tehnice din aceste domenii de aplicare adesea se suprapun, ceea ce inseamna ca nu se poate face o clasificare simpla. Pe de alt parte nu exist standarde obligatorii pentru sistemele RFID, cu cteva excep ii ca identificarea animalelor sau carduri inteligente cu cuplaj apropiat. Este greu chiar si pentru un specialist sa pastreze o privire de ansamblu asupra tuturor variantelor de sisteme RFID oferite in prezent. Prin urmare, nu este intotdeauna usor pentru utilizatori sa selecteze cel mai bun sistem adaptat la nevoile lor. In ceea ce urmeaza se prezint un punct de luat in considerare atunci cand se selecteaz un sistem RFID. 2.5.1 Frecventa de lucru Sistemele RFID care utilizeaza frecvente intre aproximativ 100 kHz si 30MHz functioneaza folosind cuplaje inductive. Prin contrast, sistemele de microunde in gama de frecventa 2.45-5.8 GHz sunt cuplate folosind campuri electromagnetice. Rata specific de absorbtie a radia iei n cazul apei sau a substan elor neconductoare este mai mic 100 000 la frecven a de 100 kHz decat este la frecven a de 1GHz. Prin urmare, la frecven e joase practic nu are loc absorbtie sau atenuarea radia iei. Sistemele HF de joasa frecventa sunt utilizate in primul rand datorita penetrarii mai bune a obiectelor de ctre radia ia cititorului. Un exemplu in acest sens este un tag denumit bolus, plasat in omasum (Rumen) a bovinelor, care poate fi citit din afara la o frecventa de interogare <135 kHz.

16

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

Sistemele de microunde au un interval de lucru semnificativ mai mare decat sistemele inductive, de obicei, 2-15m. Cu toate acestea, in contrast cu sistemele inductive, sistemele de microunde necesit o baterie de rezerva suplimentara. Puterea de transmitsie a dispozitivului de citire este in general insuficienta pentru a furniza puterea necesar pentru functionarea tagului. Un alt factor important este sensibilitatea la interferentele campurilor electromagnetice, ca de exemplu cele generate de roboti de sudura sau motoare electrice puternice. Tagurile inductive sunt puternic influen ate de cmpurile electromagnetice. Sistemele de microunde sunt mai mult foloste la liniile de productie si la sistemele de vopsire din industria de automobile. Pe de alt parte sisteme RFID de microunde au o memorie de capacitate mai mare (pana la 32 Kbyte) si sunt rezistente la temperatura inalt. 2.5.2 Domeniul de func ionare Domeniul de func ionare pentru o anumit aplicatie este dependent de mai multi factori (Figura 2.18) : precizia de pozitionare a tagului; distanta minima intre mai multe taguri in functionare simultan; viteza de deplasare a tagului in zona de interogatare a dispozitivului de citire. De exemplu, in aplicatiile de plata fara contact n cazul biletelor de transport public - viteza de pozitionare este foarte scazuta, din moment ce tagul este ghidat spre dispozitivul de citire manual. Distanta minima intre mai multe taguri, in acest caz, corespunde cu distanta dintre doi calatori care intra intr-un vehicul. Pentru astfel de sisteme exista un domeniu de func ionare optim de 5-10 cm. O domeniu mai mare ar da nastere la probleme in acest caz, din moment ce mai multe legitima ii de transport ar putea fi detectate de catre dispozitivul de citire simultan. Acest lucru ar face imposibila alocarea fiabila a biletului la pasagerul corect. Diverse modele de vehicule de diferite dimensiuni sunt adesea construite simultan pe linii de productie din industria de automobile. Astfel, vor rezulta variatii relativ mari la distanta intre tagul de pe vehicul si dispozitivul de citire care trebuie s poat fi preprogramate. Distanta de scriere / citire a sistemului RFID folosit trebuie prin urmare sa fie proiectate pentru domeniul maxim necesar. Distanta intre taguri trebuie sa fie astfel incat doar un tag s fie prezent la un moment de timp in zona de interogare a dispozitivului de citire. In aceasta situatie, sistemele de microunde in care campul este relativ directionat ofera avantaje clare fat de sisteme cuplate inductiv car au un cmp larg nedirec ional. Viteza tagurilor, fata de dispozitivele de citire, impreuna cu distanta maxima de scriere / citire determina durata de timp petrecuta in zona de interogare a dispozitivului de citire. Pentru de identificarea vehiculelor, domeniul utilizat de sistemele RFID, este necesar ca la viteza maxima a vehiculului, lungimea intervalului de timp petrecut in zona de interogare s fie suficienta pentru transmiterea datelor necesare.
17

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

Figura 2.18 Comparatia zonelor de interogare relativa a sistemelor diferite 2.5.3 Cerintele de securitate Cerintele de securitate care se impun unei aplicatii RFID referitoare la criptare si autentificare, trebuie sa fie evaluate foarte precis pentru a elimina orice surpriza neplacuta in faza de implemntare. In acest sens, trebuie ca sistemul RFID s fie considerat c poate fi atacat prin diferite mijloace pentru procurare de bani sau bunuri materiale. In func ie de locul unde este implementat sistemul RFID se pot mparti aplicatiile in doua grupuri: aplicatii industriale sau nchise; aplicatii publice care au legatura cu bani si bunuri materiale. Se vor prezenta doua exemple de aplicare diferite. Pentru nceput se va lua in considerare o linie de asamblare din industria de automobile ca un exemplu tipic a unei aplicatii industriale sau nchise. Doar persoanele autorizate au acces la acest sistem RFID, astfel ncat cercul de potentiali atacatori ramane rezonabil de mic. Un atac rau intentionat asupra sistemului sau falsificarea datelor pe un tag ar putea aduce la o functionare defectuoasa a secven ei stabilite de tagul respectiv, dar atacatorul nu ar obtine nici un beneficiu personal. Probabilitatea unui astfel de atac poate fi setat egal cu zero, ceea ce nseamna ca pana si un sistem low-end fara logica de securitate poate fi folosit.
18

Sisteme de Identificare prin Unde Radio- SIUR Curs master: Sisteme Electronice Avansate-SEA V 1.0

Al doilea exemplu este un sistem de taxare utilizat in transportul public. La un astfel de sistem, purtatoarele primare de date sunt cardurile inteligente fara contact, care sunt accesibile pentru oricine. Cercul de potentiali atacatori este astfel enorm. Un atac cu succes pe un astfel de sistem ar putea reprezenta daune financiare la scara larga pentru compania de transport public in cauza, de exemplu in cazul vanzarii organizate a cartelelor de calatorie falsificate. Pentru astfel de aplica ii un tag high-end cu procedurile de autentificare si criptare este indispensabil. Pentru aplicatii cu cerinte de maxima securitate, de exemplu aplicatii bancare de tipul poseta electronica, numai tagurile cu microprocesoare ar trebui sa fie folosite. 2.5.4 Capacitatea memoriei Dimensiunea cipului care con ine datele - si astfel clasa de pret - este determinata in primul rand de capacitatea de memorie. Prin urmare, tagurile numai cu citire, cu codare permanenta, sunt utilizate in aplicatii mari la care pretul este important i la care sunt necesare mai pu ine informatii stocate pe tag. Cu un asemenea tag se poate afla numai identitatea unui obiect.Alte date se afl stocate in baza de date a computerului de comanda. Daca este necesar ca datele sa fie scrise inapoi pe tag este necesar un tag cu tehnologie de memorie RAM sau EEPROM. Memoriile EEPROM se afl in primul rand in sistemele cuplate inductiv.Capacitatea memoriei este ntre 16 octeti la 8 Kocte i. n sistemele de microunde se utilizeaz memorie SRAM alimentate de la o baterie de rezerva.Capacitaile memoriei din aceste sisteme variaza de la 256 octeti la 64 Kocte i.

19