INTRODUCERE

Evoluția rapidă a tehnologiilor industriale a permis omenirii optimizarea

proceselor de lucru și dezvoltarea sistemelor industriale ce pot funcționa la un
randament cît mai ridicat. În ziua de astăzi tot mai multe companii mari reduc
cantitatea umană de muncă și o înlocuiesc cu roboți, brațe robotice, sisteme
automate, sisteme inteligente, și alte structuri ce conțin senzori și actuatori. Datorită
dezvoltării tehnologiilor, se pot realiza circuite integrate de foarte mici dimensiuni, la
nivelul nanometrilor. Astfel se tot reduce consumul de materie primă și scade
volumul și masa produsului finit.
O altă tehnologie ce pătrunde tot mai mult în zona industrială este tehnologia
RFID. Aceasta permite introducerea unui nivel mai înalt de securitate, optimizarea
procesului de producție, automatizarea unor procese industriale. Comunicația prin
RFID se face pe baza undelor radio de o frecvență stabilită între un reader și un
transponder.
Pornind de la cele spuse mai sus, a fost conceput și realizat un stand ce
simulează o situație într-o fabrică în care, mai multe piese vin pe o bandă rulantă.
Fiecare piesă sau semifabricat trebuie să ajungă într-un alt punct sau să treacă tot
traseul de producție oprindu-se în dreptul regiunilor unde se fac anumite operații,
conform fișei de producție. Pentru aceasta este nevoie de o zonă de informație ce va
conține toate datele necesare pe care le pot citi anumiți senzori și, ulterior, să
execute operațiile necesare acestuia.
Pentru a înlocui tradiționala variantă de utilizare a codului de bare, se propune
utilizarea unor transpondere ce vor comunica cu cititoarele de pe parcursul traseului
liniei de producție. Reader-ele vor comunica cu transponder-ele prin tehnologia
RFID. Cu ajutorul unor tag-uri preconfigurate cu datele necesare, un PLC, un HMI și
un set de modul - reader s-a simulat situația din uzină. Utilizînd aplicația TiaPortal s-a
realizat un proiect ce include tot hardware-ul enumerat mai sus și s-a realizat codul
necesar funcționării adecvate ale acestuia.

5
 CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................5

CAPITOLUL 1. Cititorul RFID.....................................................................................7

1.1 Ce reprezintă tehnologia RFID.......................................................................7

1.2 Modulul RF 120C..........................................................................................13

1.3 Cititorul RF 240R..........................................................................................16

CAPITOLUL 2. Automate programabile..................................................................18

2.1 Informații generale despre SIMATIC S7-1200.............................................18

2.2 Comunicarea și funcțiile controlerului SIMATIC S7-1200............................20

CAPITOLUL 3. SIMATIC HMI TP700 Comfort.........................................................23

CAPITOLUL 4. Funcționalitatea aplicației..............................................................25

4.1. Informații generale privind funcționalitatea aplicației....................................25

4.2. Programul elaborat în Tia Portal...................................................................26

4.3. Variabile și constante utilizate în aplicație....................................................33

4.4. Modurile de afișare și interacțiune cu operatorul..........................................38

4.5. Standul experimental....................................................................................41

CAPITOLUL 5. Concluzii...........................................................................................46

CAPITOLUL 6. Bibliografie.......................................................................................47

CAPITOLUL 1. Cititorul RFID

6
 1.1 Ce reprezintă tehnologia RFID

RFID reprezintă o metodă de identificare automată prin frecvența undelor

radio. Sistemul este constituit din cititoare, tag-uri (transpondere) și software-ul
necesar funcționării acestora. Cititorul scanează memoria tag-ului prin identificarea în
frecvența undelor radio și prelucrează datele obținute. Cititoarele RFID sunt
clasificate în mai multe categorii, una dintre cele mai importante este distanța de
citire:
 Pînă la 20 cm (identificare pe distanțe mici);
 Între 20 cm și 5 m (identificare pe distanțe medii);
 Între 5 m și 300 m (identificare pe distanțe mari).

Majoritatea tipurilor de tag-uri sunt construite din două părți componente.

Prima parte este un circuit integrat pentru stocarea datelor, modularea și
demodularea semnalului radio (RF) și a altor cîteva funcții. A doua parte reprezintă
antena transmițătoare de semnal.
O altă clasifiacare importantă a transponderelor este după tipul alimentării,
care reprezintă modul de obținerii a intensității de curent necesare pentru
funcționarea în regim nominal:
 Pasive;
 Active;
 Semipasive.

Tag-urile pasive nu conțin în interiorul lor nici o sursă de energie. Curentul

electric, indus de antenă pe baza semnalului electromagnetic dinspre cititor,
alimentează circuitul integrat cu o putere destulă pentru a funcționa corect. Așa tipuri
de transpondere se consideră de calitate cea mai joasă. Acestea pot fi utilizate în
stickere sau implantate în piele. Compania Hitachi a construit un dispozitiv cu
denumirea de μ-Chip (miu - cip), de dimensiunile 0.05 x 0.05 mm, care poate fi
instalat în foaia de hîrtie. Cea mai mare parte volumică și de suprafață a
transponderelor ocupă antena. Ca dimensiuni totale, tag-urile pasive pot varia între
mărimea unui timbru, pînă la mărimea unui plic. Distanțele de acționare variază între

7
10 cm (conform standartului ISO 14443) și a cîtorva metri (conform standartului ISO
18000-6). În figura 1.1 este reprezentat un transponder de tip pasiv.

Figura 1.1. Transponder RFID de tip pasiv, [1]

Următoarea categorie de transpondere sunt cele active. Acestea conțin o

sursă de alimentare proprie și nu sunt dependente de energia cititorului, ceea ce a
rezultat o distanță mult mai mare de la care se citesc datele. Ca și dimensiuni, sunt
foarte mari și pot fi înzestrate cu componente electronice adăugătoare. Ca și
dezavantaj, sunt mult mai scumpe și bateria este limitată la timpul de funcționare.
Tag-urile active sunt considerate mult mai fiabile și permit o precizie de citire foarte
bună la distanțe maxime. De asemenea, transponderele active, avînd alimentare
separată, pot funcționa în zone mult mai agresive din punct de vedere a propagării
semnalului de frecvență radio, prin generarea unui semnal de nivel mai înalt la ieșire.
Majoritatea tag-urilor active permit transmiterea semnalului la distanțe de sute de
metri cu o sursă de alimentare ce are un timp de funcționare de 10 ani. Acestea pot fi
înzestrate cu diferite tipuri de senzori care colectează o cantitate de informații mult
mai mare decît la variantele pasive.
Tag-urile semipasive, care se mai numesc semiactive, sunt asemenea celor
pasive, dar au o sursă de alimentare proprie, ce alimentează doar circuitul integrat.
Distanța de acționare depinde doar de sensibilitatea cititorului.

8
 În comerț, se utilizează preponderent, tag-uri pasive. În industria militară, se
utilizează acelea active. Din punct de vedere a citirii – scrierii, există trei tipuri de tag-
uri:
 RO (Read Only) – cele mai des utilizate, sunt scrise odată în fabricație,
după care se pot utiliza doar pentru identificare;
 WORM (Write Once Read Many) – pe lîngă identificator, acesta mai
conține un bloc pentru scrierea unitară a unei informații, care se poate
citi după de nenumărate ori;
 RW (Read & Write) – pe lîngă identificator, acest tip de transpondere
dețin un bloc de memorie care poate fi scris și citit de foarte multe ori.

O categorie destul de importantă este intervalul de frecvență în care

funcționează fiecare transponder:
 LF (Low Frequence) – aceste tag-uri funcționează la frecvențe între 125
și 134 kHz. Variantele pasive ale acestor sisteme costă puțin și se
utilizează, de obicei, pentru ciparea animalelor sau a oamenilor.
Distanța de citire este mică, din cauza lungimei de undă mare și
coliziunii semnalului;
 HF (High Frequence) – frecvența de funcționare este de 13.56 MHz,
sunt ieftine și se utilizează în foarte multe domenii, cum ar fi sistemele
de plăți, logistică, identificarea personalului. Pentru această frecvență
este dezvoltat standartul ISO 14443 (A/B), care permite crearea
sistemelor deschise. Precum la LF, tag-urile din categoria HF au
aceleași probleme de funcționare – nu sunt disponibile la distanțe mari
și coliziune de semnal;
 UHF (Ultra High Frequence) – cu frecvența de funcționare între 860 și
960 MHz. Tag-urile de acest tip sunt mai ieftine decît cele de tip LF și
HF, dar restul echipamentelor este scump. Aceste tag-uri numai au
problema de coliziune a semnalului, pentru că au introduse mecanisme
de anticoliziune. Acestea sunt orientate pentru utilizarea în logistică de
uzină și depozite. Compania NXP a reușit să elaboreze niște cipuri,
care permit citirea/scrierea numărului EPC (Electronic Product Code)
de către producătorul care îl utilizează, dar care își păstrează

9
 identitatea în memoria TID (Tag ID), pentru a nu se putea clona sau
rescrie la nivel de producător de transpondere.

În figura 1.2 este arătat un transponder de tip LF cu frecvența de lucru de 125

kHZ, de dimensiuni foarte mici.

Figura 1.2. Transponderul RFID LF, cu frecvența de funcționare de 125 kHz, [2]

Cititoarele de semnal RFID (reader) sunt dispozitivele care citesc/scriu datele

pe tag. Acestea pot fi conectate permanent la sistemul ce contabilizează datele de
pe transpondere sau să funcționeze autonom. Există două tipuri de cititoare:
 Staționare;
 Mobile.

Cititoarele staționare se montează pe pereți, uși, electrocare, motostivuitoare.

Acestea pot avea forma unui lacăt sau montate pe traseul parcurs de marfă pe liniile
de fabricație. În comparație cu cititoarele mobile, acestea au o rază de citire mare și
pot simultan să proceseze informațiile de pe mai multe transpondere. Reader-ele
staționare se conectează la PLC, DCS sau PC. Principalele sarcini ale acestui tip de
cititoare sunt localizarea lucrurilor marcate în spațiu util și fixarea deplasării
obiectelor marcate în timp real.

10
 Cititoarele mobile au o rază de citire mult mai mică și, adesea, nu au o
conexiune permanentă cu programul de control. Aceste modele dețin o memorie
internă ce permite stocarea informației fără a fi conectat la baza de date. În figura 1.3
vizualizăm ambele tipuri de cititoare.

Figura 1.3. Reader staționar (stînga) și mobil (dreapta), [3]

Principiul de funcționare al sistemului RFID este bazat pe îmbunătățirea

algoritmului de identificare prin unde radio a sistemului IFF (Identification Friend or
Foe), elaborat în 1937 de forțele militare din SUA. Complexul tehnic hardware-
software folosește unde radio de o anumită frecvență pentru a căuta diferențele.
Datele sunt stocate într-un tag, care pot fi primite și decriptate de la distanță folosind
anumite cititoare. Tehnologia are un mecanism de funcționare destul de simplu,
informațiile sunt înregistrate folosind undele radio pe un circuit integrat. Datele sunt
trimise către cititor folosind un semnal radio de la antena încorporată. Determinarea
frecvenței emise, reglarea și citirea informațiilor se efectuează automat de către
scaner.
Cererea de RFID a existat încă de la începutul secolului al XXI. Sistemul este
în continuă dezvoltare și este utilizat pentru etichetarea și identificarea automată a
produselor. Dar lista funcțiilor RFID este mult mai largă. Cu ajutorul tehnologiei
moderne, este posibilă identificarea și controlul mișcării obiectelor marcate – atît vii,
cît și nevii.
În figura 1.4 este reprezentat grafic tot sistemul de funcționare RFID. În partea
stîngă – sus, este amplasat un tag, ce comunică cu cititorul din mîina operatorului din

11
stînga – jos. Operatorul face o cerere de citire, reprezentată prin săgeata
unidirecțională cu sensul către transponder, acesta, primind impulsul, comunică
codul de identificare al acestuia înapoi către reader, astfel se validează tag-ul. De
asemenea, cititorul poate scrie date pe tag, prin același semnal radio pe care îl
emite, ceea ce este reprezentat prin săgeata bidirecțională cu un buffer de biți
inscripționat pe ea. Reader-ul comunică cu PLC sau PC la care este conectat, ceea
ce este arătat prin săgeata bidirecțională dintre cititor și PC.

Figura 1.4. Schema de funcționare a sistemului RFID, [4]

Avantajele identificării RFID:

 Posibilitatea rescrierii;
 Lipsa necesității vizibilității obiectelor marcate;
 Distanță mare de citire;
 Memorie de stocare mai multă decît la cod de bare sau cod QR;
 Posibilitatea citirii a mai multor tag-uri simultan;
 Citirea tag-ului în orice poziție;
 Rezistent la efectele parazite din mediul înconjurător;
 Utilizare multitask;
 Nivel de securitate ridicat.

Dezavantajele RFID:

12
  Uzarea transponderului la supunerea unei defecțiuni mecanice;
 Costul ridicat al sistemului;
 Complexitatea dezvoltării unui astfel de sistem, în mod independent;
 Susceptibilitate la coliziuni de semnal și interferență;
 Neîncrederea utilizatorilor;
Caracteristicile tehnologice al sistemului RFID:
 Citirea tag-urilor indiferent de poziție și zonă în care este amplasat;
 Între 10 și 512.000 bytes;
 Posibilitatea rescrierii informației;
 Distanța pînă la 300 metri;
 Pînă la 200 de tag-uri simultan per secundă;
 Rezistență și fiabilitatea mare;
 Timpul de exploatare pînă la 10 ani;
 Poate fi clonat sau falsificat;
 Nu funcționează dacă tag-ul este defect;
 Identificarea obiectelor în mișcare;
 Susceptibilitate la interferențe sub formă de cîmpuri magnetice;
 Identificarea obiectelor metalice este posibilă;
 Utilizarea terminalelor staționare și mobile;
 Posibilitatea injectării în corpul uman sau animal;
 Volum mic și mediu al sistemului;
 Cost mediu și ridicat al sistemului.

1.2 Modulul RF 120C

Modulul de comandă a reader-ului utilizat în lucrare este RF 120C, cuplat la

un PLC SIMATIC S7-1200. Acest modul se poate conecta la toate tipurile de cititoare
de date ale sistemelor de identificare RF 200, RF 300, RF 600, MOBY D/U, sisteme
de citire a codurilor MV400 cu interfață RS422. Modulul face schimb de date cu
dispozitive externe prin conexiunea PtP (Point-to-Point) bazată pe interfața RS422 cu
viteză de pînă la 115,2 Kbit/s. Conexiunea la CPU se face prin magistrala de
comunicare internă S7-1200.

13
 Acest modul deține un anumit set de particularități, și anume setarea intuitivă
a parametrilor modulului RF 120C și a cititoarelor cu metode instrumentale de
configurare a dispozitivelor SIMATIC. Noua bibliotecă de blocuri funcționale pentru
simplificarea programării și a punerii în funcțiune a sistemului RFID industrial.
Aceeași bibliotecă se utilizează pentru modulele de comunicație ASM 456 și RF cu
interfețe pentru conectarea la rețelele PROFIBUS și PROFINET. O alegere flexibilă a
opțiunilor posibile pentru conectarea sistemelor de identificare fără modificarea
programului de control. Conexiunea rapidă a reader-ului prin conectorul de tip D al
modulului RF 120C. Schimb de date de mare viteză cu reader-ul, pregătirea rapidă a
datelor pentru aplicație. Suport pentru funcțiile de actualizare a firmware-ului folosind
TIA Portal. În figura 1.5 observăm cum arată un modul RF 120C, conectorii interni
pentru magistrala S7-1200.

Figura 1.5. SIMATIC S7-1200 Modul tehnologic RF 120C, [5]

Modulul are o carcasă robustă din plastic. Conectare ușoară la controler și

prezența unui LED de diagnosticare. Modulul RF 120C este instalat în stînga PLC-
ului sau a unui modul de comunicare anterior. Reader-ul se conectează în partea de
jos prin interfața RS 422 D cu 9 pini. Modulul se alimentează cu 24 V curent
continuu. Alimentarea cititorului se face prin intermediul interfeței de conectare la
modul. Circuitul este protejat de o siguranță electronică. Curentul maxim de
alimentare nu trebuie să depășească 1 A. La un PLC se pot conecta pînă la trei
module de acest tip. Configurarea și programarea modulului se face cu ajutorul soft-
ului STEP 7 (TIA Portal). Acest soft dispune biblioteci de blocuri funcționale pentru
gestionarea schimbului de date cu procesoarele centrale S7-1200 și S7-1500. Modul
de conectare este arătat în figura 1.6. Aici putem observa că toate modulele anexate
14
sunt trecute în serie și la fiecare în parte este conectat prin cablul RS 422 D cîte un
reader de semnale RFID. Fiecare reader poate identifica aceleași transpondere sau
diferite, funcție de programul implementat în sistem și de modul de utilizare.

Figura 1.6. SIMATIC S7 – 1200 cu trei module RF 120C, conectate în serie, [6]

Caracteristici tehnice:
 Număr de ordine – 6GT2002-0LA00;
 Denumirea tipului de produs – modul de comunicație RF120C;
 Rata de transfer la conexiunea serială PtP – 115.2 kbit/s;
 Interfața de conexiune PtP – RS422 D, cu 9 pini;
 Numărul de reader-e conectabile – 1;
 Magterialul – Xantar MX 1094;
 Culoarea – Ti-grey 24L01;
 Cuplul maxim de strîngere a șurubului pentru fixarea modulului – 0.45
N*m;
 Tensiunea de alimentare evaluată – 24 V;
 Tensiunea de alimentare – 20 ... 30 V;
 Curentul consumat fără dispozitive tipice conectate – 0.03 A;
 Curentul maxim consumat cu dispozitive conectate – 1 A;
 Temperatura mediului în timpul funcționării – 0 ... 55 °C;
 Temperatura mediului în timpul stocării - -40 ... +70 °C;
 Temperatura mediului în timpul transportării - -40 ... +70 °C;
 Clasa de protecție IP – IP20;

15
  Rezistență la șocuri – conform IEC 61131-2;
 Accelerația maximă la șoc – 300 m/s²;
 Accelerația maximă la vibrații – 100 m/s²;
 Lățimea – 30 mm;
 Înălțimea – 100 mm;
 Adîncimea – 75 mm;
 Greutatea net – 0.15 kg;
 Lungimea cablului pentru interfața RS422 – 1000 m;
 Versiuni de afișare – patru LED-uri pentru conexiunea reader-ului, un
LED pentru statusul dispozitivului;
 Tipul de parametrizare – HSP;
 Tipul de programare – librărie cu funcții;
 Tipul de comunicare mediată de PLC – aciclic;

1.3 Cititorul RF 240R

SIMATIC RF240R este un cititor cu antenă integrată. Designul său extra

compact îl face ideal pentru utilizarea în liniile de asamblare mici. Acest cititor are, fie
o interfață RS422 cu procedură de transmisie 3964R pentru conectarea la modulele
de comunicație RFID, fie o interfață RS232 cu protocol ASCII pentru conectarea la
S7-1200, sisteme bazate pe PC sau controlere terțe, fie o interfață IO-Link
standardizată pentru conectarea la modulele IO-Link Master de la Siemens sau terți.
Datorită gradului său ridicat de protecție și designului robust, cititorul SIMATIC
RF 240R permite o utilizare fără probleme chiar și în cele mai dificile condiții
industriale. Conexiunea se realizează fie cu un conector M12 cu 8 pini (versiunea
RS422/RS232) fie cu un conector M12 cu 4 pini (versiunea IO-Link). Cititorul este
operat cu transpondere compatibile cu ISO 15693.

16
 Figura 1.7. Reader-ul SIMATIC RF 240R, [7]
Distanța minimă între reader-e trebuie să nu depășească 120 mm.
Caracteristici tehnice:
 Număr de ordine – 6GT2821-4AC10;
 Denumirea tipului de produs – reader RF240R;
 Frecvența de operare – 13.56 MHz;
 Rata de transfer cu transmisie radio – 26.5 kbit/s;
 Rata de transfer la conexiunea serială PtP – 115.2 kbit/s;
 Produsul nu este capabil de multitag;
 Timpul de transmisie pentru datele utilizatorului pentru citire/scriere per
byte – 0.6 ms;
 Interfața de conexiune – RS422 M12, cu 8 pini;
 Magterialul – PA6.6;
 Culoarea – anthracite;
 Cuplul maxim de strîngere a șurubului pentru fixarea modulului – 1.5
N*m;
 Distanța minimă de montare de la suprafețele metalice – 0 mm;
 Tensiunea de alimentare evaluată – 24 V;
 Tensiunea de alimentare – 20.4 ... 28.8 V;
 Curentul consumat fără dispozitive tipice conectate – 0.05 A;
 Temperatura mediului în timpul funcționării – -20 ... +70 °C;
 Temperatura mediului în timpul stocării - -25 ... +80 °C;
 Temperatura mediului în timpul transportării - -25 ... +80 °C;
 Clasa de protecție IP – IP67;
 Rezistență la șocuri – conform EN 60721-3-7, clasa 7 M2;
 Accelerația maximă la șoc – 500 m/s²;
 Accelerația maximă la vibrații – 200 m/s²;
 Lățimea – 50 mm;
17
  Înălțimea – 30 mm;
 Adîncimea – 50 mm;
 Greutatea net – 0.06 kg;
 Lungimea cablului pentru interfața RS422 – 1000 m;
 Versiuni de afișare – trei LED-uri color;

CAPITOLUL 2. Automate programabile

2.1 Informații generale despre SIMATIC S7-1200

În aplicația elaborată se utilizează un controler logic programabil (PLC)

modelat de compania Siemens, și anume SIMATIC S7-1200. Acest PLC este
înzestrat cu un procesor de tip CPU 1215C DC/DC/DC (această scriere se utilizează
în documentația firmei Siemens), cu interfață PROFINET încorporată pentru
schimbul de date cu programatorul, dispozitivele de interfață cu utilizatorul și cu alte
controlere SIMATIC, un set bogat de funcții tehnologice încorporate (numărare
rapidă, măsurare, reglare, control al mișcării), un set de intrări și ieșiri discrete,
panouri de semnalizare pentru utilizare directă în controler, module pentru extinderea
sistemului I/O, modul de comunicație pentru extinderea setului de interfețe de
comunicație. Acest controler este considerat, relativ optim față de egalii săi
(funcționalitate puternică și cost relativ scăzut). PLC-ul se utilizează în construirea
sistemelor locle sau a nodurilor unor sisteme complexe de automatizare, are
abilitatea de a se utiliza toate procesoarele centrale în modul de sine stătător, ca
parte a rețelelor structurale și a sistemelor I/O distribuite și nu în ultimul rînd, este
capabil să funcționeze în timp real. În figura 2.1 este afișat modulul PLC SIMATIC
S7-1200 cu CPU 1215C DC/DC/DC.

18
 Figura 2.1. Controlerul SIMATIC S7-1200, [8].

Controlerul programabil SIMATIC S7-1200 este capabil să rezolve probleme

de reglare automată și control al mișcării și poate fi utilizat în inginerie mecanică,
sisteme de management al întreprinderii și în multe alte domenii. Design-ul modular
compact, combinat cu puterea mare de procesare, fac ca acest controler să fie
potrivit pentru o gamă largă de sarcini de automatizare. Spectrul variază de la
înlocuiri simple în scheme ce utilizează relee sau contactoare pînă la soluții
complexe distribuite care utilizează o comunicare intensivă în rețea. PLC-ul poate fi
utilizat în zonele în care folosirea controlerelor era considerată nerentabilă, și au fost
folosite dispozitive electronice specializate pentru a rezolva probleme de
automatizare. Controlerul este orientat spre sistemele de automatizare din interiorul
clădirilor: depozite, lifturi și scări rulante, mașini pentru prelucrarea metalelor, mașini
de ambalat, mașini de imprimat, benzi rulante, mașini textile, instalații de
desalinizare, stații de epurare, stații de distribuție a energiei electrice, controlul
temperaturii, unități de încălzire/răcire, unități de aer condiționat, instalații de iluminat,
stații de pompare, instalații de securitate, etc.

19
 Design-ul acestui modul PLC este gîndit pentru un acces rapid la elementele
de control și dispozitivele de conectare, ce sunt închise cu niște uși de protecție,
carcasa estet robustă și realizată din plastic, blocuri de conexiune detașabile pe
module CPU și alte tipuri de module de semnal. SIMATIC S7-1200 respectă cerințele
VDE, UL, CSA și FM (clasa I, categoria 2, zonele periculoase a grupelor A, B, C și D,
T4A). Sisemul de management al calității produselor este certificat ISO 9001. Figura
2.2 reprezintă schema I/O al PLC-ului descris cu CPU 1215C DC/DC/DC.

2.2 Comunicarea și funcțiile controlerului SIMATIC S7-1200

Figura 2.2. Schema

Controlerul I/O aleste
S7-1200 SIMATIC S7-1200
capabil să cu CPU 1215C
suporte DC/DC/DC,
diverse [9]. de
mecanisme
comunicare.
 Interfața integrată în modul – PROFINET;
 Conexiuni seriale (PtP) prin module de comunicație.

Interfața integrată PROFINET permite comunicarea cu programatorul,

dispozitivele de interfață cu utilizatorul și alte controlere SIMATIC. Acest controler
acceptă cîteva protocoale de comunicație, cum ar fi TCP/IP, ISO-on-TCP, funcții de
comunicare S7. Echipamentele conectate prin interfața PROFINET pot colabora cu
PLC-ul în ambele direcții și acestea sunt PC-urile considerate ca unitate de
programare Field PG prin cablu standard de categoria 5, panoul operator HMI și alte
conexiuni între mai multe controlere prin intermediul comutatorului Ethernet CSM
1277 din seria SIMATIC. În figura 2.3 observăm tipurile de conexiuni cu diferite
echipamente prin intermediul interfeței PROFINET.

20
 Cealaltă modalitate de comunicare este PtP. Modulele de comunicare ale
controlerului permit stabilirea acestei conexiuni. În acest scop pot fi utilizate
interfețele seriale RS232 sau RS485. Comunicarea are loc printr-un ”port
programabil liber” al procesorului central, definit de utilizator (protocolul ASCII, USS
sau MODBUS). Orice dispozitiv echipat cu o interfață serială poate fi conectat la
controlerul programabil S7-1200. De exemplu, unități, imprimante, scanere,
modemuri sau un set de senzori utilizați în industrie. În figura 2.4 este reprezentată
conexiunea PtP între PLC și echipamente periferice cu ajutorul a modulelor de

Figura 2.3. Conexiunea la diverse echipamente cu ajutorul interfeței

PROFINET, [10].

conexiune CM 1241.

Ca funcționalitate și folosire de către utilizator, controlerul se descrie ca o

soluție de start foarte simplă și comodă, pachetele speciale permit o familiarizare
rapidă cu controlerul. Un set mare de comenzi standard, ușor de utilizat, combinat cu
un software prietenos reduce semnificativ timpul petrecut pentru dezvoltarea unui
proiect. Automatizarea proceselor rapide este posibilă prin prezența a funcțiilor
speciale de întreruperi, contoare de mare viteză, ieșiri PWM, capacitate mare de
Figura 2.4. Conexiunea PtP prin modulele CM 1241 în regim de
port programabil liber, [11].
21
comunicare cu o mulțime de module sau alte controlere. Pentru o imagine completă
se introduce un set de caracteristici tehnice:
 Gradul de protecție – IP20 conform IEC 529;
 Intervalul de temperatură de lucru în poziție orizontală – 0..55°C;
 Intervalul de temperatură de lucru în poziție verticală – 0..45°C;
 Intervalul de temperatură la transportare și depozitare – -40..70°C;
 Tensiune de testare a izolației în circuite 5/24 V c.c. – ~500 V;
 Tensiune de testare a izolației în circuite 115/230 V c.a. în raport cu
GND – ~1500 V;
 Tensiune de testare a izolației în circuite 115/230 V c.a. în raport cu
circuitele 115/230 V c.a. – ~1500 V;
 Tensiune de testare a izolației în circuite 230 V c.a. în raport cu
circuitele 5/24 V c.c. – ~1500 V;
 Tensiune de testare a izolației în circuite 115 V c.a. în raport cu
circuitele 5/24 V c.c. – ~1500 V;
 Compatibilitatea electromagnetică bazate pe rezistența la zgomot
conform EN 50082-2 – testat conform IEC 801-2, IEC 801-3, IEC 801-
4, EN 50141, EN 50204, IEC 801-5, VDE 0160;
 Compatibilitatea electromagnetică bazate pe interferențe generate
conform EN 50081-1 și EN 50081-2 – testat conform EN 55011, clasa
A, grupa 1;
 Influențe mecanice bazate pe vibrații și șoc conform IEC 68.

22
CAPITOLUL 3. SIMATIC HMI TP700 Comfort

În aplicația propriu-zisă, pentru comoditatea operatorului, se utilizează o

interfață cu Touch Screen, Simatic HMI TP700 Comfort Panel. Aceste tipuri de HMI
sunt utilizate într-un spectru larg de aplicații industriale moderne, se consideră o
serie de perspectivă în interacțiunea om – mașină. Lipsa părților de rotire, rezistență
mare la vibrații și la electromagnetism, nivelul de siguranță IP65 permite utilizarea
panelului în circumstanțe severe din industrii. La necesitate, se pot monta în
sistemele automate a dispozitivelor de pe nave maritime. Toate HMI-urile sunt
echipate cu display-uri color TFT cu un unghi mare de vizualizare la el, nivel de
luminozitate ce poate fi modificat conform utilizatorului programul controllerului, prin
rețeaua PROFINET cu suport de protocol PROFIenergy. În ultima variantă, HMI-urile
pot fi incluse într-un sistem de economie de energie a întreprinderilor. Seria Comfort
Panel prevede suportul unui set de funcții de nivel avansat a interfeței om – mașină
la nivelul mașinilor și echipamentelor industriale. Acesta suportă un set de soft-uri de
vizualizare și control al proceselor, afișare de pagini Web, fișiere pdf, doc, xlsx. În
funcționare cu controlere SIMATIC S7, se prevede suportul unui set larg de funcții de
diagnoză. Suportul a 32 de limbi permite utilizarea acestuia în orice colț al lumii.
Fiecare HMI este dotat cu două sloturi pentru carduri de memorie SIMATIC HMI SD
Memory Card. Unul se folosește în calitate de card de memorie a sistemului, celălalt
pentru stocare de date. HMI TP700 Comfort are o dimensiune de 7.0’’, interfețe de
conexiune RS 422/RS 485 cu suportul protocolului PROFIBUS DP, interfață
PROFINET, două porturi USB-Host și un port USB, audio IN/OUT. Panelul trebuie
alimentat la 24 V.

23
 Dimensiunile caracteristice ale panelului sunt de 214 x 158 x 63 mm din care
display-ul are 152.4 x 91.4 mm, iar partea de montare este de 197 x 141 mm. Acesta
susține 16 777 216 culori și are o rezoluție de 800 x 480 pixeli. HMI-ul se
alimentează la curent continuu cu o valoare nominală a tensiunii de 24 V. Abaterea
minimă și maximă de tensiune la care HMI-ul va funcționa bine este de 19.2 V,
respectiv 28.8 V. Curentul nominal consumat este de 0.5 A. Respectiv, puterea
nominală consumată este de 12 W. Procesorul utilizat în controller este un X86 de
500 MHz. Memoria internă prevăzută pentru utilizator este de 12 Mbyte. HMI-ul nu
conține LED-uri informative pe suprafață (alimentare, eroare, informare). Panelul
suportă un set de protocoale de comunicații: PROFINET, PROFINET IO, IRT, MRP,
PROFIBUS, MPI, MODBUS, EtherNet/IP, protocoale Ethernet (TCP/IP, DHCP,
SNMP, DCP, LLDP, HTTP, HTTPS, HTML, XML, CSS, Active X, JavaScript). Clasa
de securitate este de IP 65 pentru față și IP 20 pentru spate. Temperatura de
exploatare este de 50 °C în poziție verticală format orizontal, 40 °C în unghiul maxim
de înclinare format orizontal 40 °C în poziție verticală format vertical, 35 °C în unghi
maxim de înclinare format vertical. Temperatura mediului ambiant în care
funcționează HMI-ul nu trebuie să depășească limitele de -20 – 60 °C, iar umiditatea
aerului – 90 %. Ca sistem de operare, TP700 Comfort este configurat cu Windows
CE. Limita maximă de variabile ce pot fi declarate în HMI sunt 2048, iar numărul de
variabile ce pot fi atașate unei imagini – 400. HMI-ul suportă structuri, vectori,
multiplexori, valori de limită. Numărul maxim de imagini care pot fi afișate pe ecran
este de 500. Numărul de obiecte atașate unei imagini este de 400. Numărul de
obiecte complexe atașate unei imagini – 20. Panelul permite formarea graficelor,
conține un media player, diverse indicatoare, ceas, glisor. HMI-ul este compatibil cu
diverse tipuri de PLC care aparțin diferitor producători (S7-1200, S7-1500, S7-200,
S7-300/400, LOGO!, WinAC, SINUMERIK, SIMOTION, Allen Bradley, Mitsubishi,
OMRON, Modicon, OPC UA). Memoria maximă a cardurilor de memorie citite este

24
de 2 GB, iar a USB-urilor – de 16 GB. Carcasa este construită din aluminiu și are o
greutate de 1,4 kg.

CAPITOLUL 4. Funcționalitatea aplicației

4.1. Informații generale privind funcționalitatea aplicației

Produsul propriu-zis reprezintă un soft de automatizare pentru utilizarea

dispozitivelor de citire prin unde de frecvență radio (RFID) în mediu industrial.
Practic, sistemul va soluționa automatizarea procesului de clasificare a pieselor
concepute în uzină și va direcționa fiecare piesă către operațiile de care are nevoie,
conform transponder-ului atașat semifabricatului. În figura 4.1 se observă blocurile
principale din aplicație și direcțiile logice de mers pentru diferite etape.

Modulul RF PLC HMI

120C

Sursa de
Cititorul
alimentare
RF240R

Transponder
piesă

Circuitul de alimentare
Circuitul de citire date
Circuitul de scriere date

25
 Figura 4.1. Diagrama – bloc a funcționalităților aplicației descrise.

Piesa ce trebuie recepționată va avea atașată un transponder la suprafața

acesteia, scopul căruia este transportarea datelor despre piesă în intermediul uzinei.
Fiecare transponder va avea înregistrată o informație de 2 bytes, ce va conține ID-ul
piesei pe primul byte, și numărul de operații pe byte-ul 2. Numărul de operații va fi
definit pe fiecare bit, astfel se va avea un maxim de operații per piesă. Conform
schemei de mai sus se observă că sunt afișate trei circuite. Circuitul de alimentare,
cuplează sistemul la o sursă de alimentare. Astfel, HMI-ul și PLC-ul sunt conectați
direct la sursă, prin intermediul PLC-ului, se alimentează modulul ce răspunde de
cititorul RF 120C. Prin interfața RS 422 M12 cu 8 pini, modulul conectat la aparatul
programabil se cuplează cu reader-ul RF 240R. Acesta alimentează cititorul și
permite transimterea datelor în ambele direcții. Al doilea circuit reprezintă acțiunea
de bază a sistemului și anume, citirea. Pe display-ul de la HMI este pornită citirea
reader-ului, informația este transmisă la PLC, după la RF 120C și după la reader. În
așa mod, cititorul este trecut în poziția de captură de semnale de la transponder. Cel
de-al treilea circuit aparține acțiunii de scriere în transponder, ceea ce permite
introducerea unor informații noi în acesta și reutilizarea pe alte procese. Programul
de funcționare este elaborat în Tia Portal v15.

4.2. Programul elaborat în Tia Portal

Proiectul a fost conceput pe un aparat programabil de la Siemens, un SIMATIC

S7-1200 DC/DC/DC. La acest PLC s-a alipit modulul RF 120C, ce va interacționa
direct cu reader-ul de date în intervalul undelor de frecvență radio. Programul creat
pentru

26
această aplicație constă din mai multe etape. Prima etapă este resetarea cititorului.
Conform figurii 4.2, funcția de resetare constă din setarea unui buton pentru execuția
pasului, baza de date a reader-ului ca valori de intrare și stări de DONE, BUSY sau
ERROR pentru ieșire.
Blocul funcției mai are ca ieșire o variabilă de tip STATUS, în care se trece
codul de eroare, în caz că resetarea nu a fost realizată. În momentul în care se cere
resetarea, se activează BUSY. În caz că resetarea trece – se dezactivează BUSY și
se activează DONE, altfel se activează ERROR și se scrie în STATUS codul erorii.
După ce se realizează această etapă se trece la funcția de citire. Figura 4.3
permite vizualizarea codului din spate ce acționează asupra acestei operații.

Figura 4.3. Blocul de citire a aplicației descrise în proiect.

Blocul Read conține un set de date de intrare și ieșire mai mare, decît la blocul
precedent. Fiind al doilea element din codul de bază, nu este înzestrat cu un nivel
mai mic de importanță. Ca variabile de intrare, blocul conține elemente ce permit
executarea funcției (buton de read din HMI și bitul de prezență a piesei în raza de
citire a reader-ului), byte-ul de la care pornește citirea (AddressReadTag), lungimea
mesajului citit (LengthDataRead), baza de date a cititorului, buffer-ul de stocare a

27
mesajului citit. În comparație cu blocul anterior, acesta mai are un bit de prezență a
unu transponder compatibil cu reader-ul utilizat în aplicație. Următorul rînd are
amplasată o funcție de tip bloc de scriere în transponder a informației setate din HMI.
În figura 4.4 este prezentat blocul funcției Write.

Figura 4.4. Blocul de write din Tia Portal.

Blocul Write conține același număr de variabile de intrare și de ieșire, diferența este
doar în buffer-ul utilizat pentru stocarea datelor și separarea variabilelor create
artificial de codul utilizat în aplicație. Această funcție permite setarea transponderului
cu setul de date modificat de operator prin intermediul HMI-ului. Următoarea figură,
figura 4.5, va demonstra alegerea unui din transponder-ele simulate și intrarea pe o
ramură din codul selectat. În momentul în care la funcția de output, la bitul variabilei
DONE se obține starea TRUE, se activează funcția de clasificare. Imediat după, se
compară primul byte citit (ID-ul) cu fiecare constantă salvată în proiect (în aplicație
sunt setate trei constante ce conțin ID-ul fiecărui transponder testat pe parcursul
elaborării proiectului). Dacă se depistează un ID valid, atunci se activează variabila
de stare ”StatusPiesa”, în paralel se activează funcția de atribuire a celui de-al doilea
byte citit de pe transponder în variabila ”OperatiiTag”.

28
 Figura 4.5. Funcția de selecție transponder citit.

A patra ramură este utilizată pentru testarea didactică a unui transponder scris
în timpul experimentării, iar variabila de ”TagScris” este citită din HMI. În urma scrierii

29
datelor necesare pe tag, se verifică dacă variabila ”TagScris” și-a scris valoarea în
primul byte al transponderului și, în urma citirii, se verifică ID-ul scris, raportat la
această valorare păstrată în sistem.
În figura 4.6 sunt trecute niște transformări sau transcrieri de valori dintr-o
variabilă în alta, ca să poată fi interpretată de afișor.

Figura 4.6. Atribuiri de valori unor variabile utilizate de HMI.

Primul byte din buffer-ul citit de pe tag se atribuie unei variabile utilizate de HMI
pentru afișarea pe ecran a valorii ID-ului. Cea de-a doua atribuire se referă la scriere,
în momentul în care a fost ales ID-ul pentru următorul transponder utilizat, acesta se
transcrie în primul byte a buffer-ului de scriere, de unde este trecut în tag-ul propiu-
zis.
După ce este setată una din variabilele de ”StatusPiesa#”, se trece la funcția de
încărcare în timp a fiecărei operații și de incrementare a numărului de operații
efectuare pentru fiecare semifabricat funcție de ID și numărul de operații. În figura
4.7 se observă etapele de verificare a parcurgerii unei operații pe fiecare piesă citită
de reader. În momentul în care ”StatusPiesa1” a devenit TRUE, se activează ramura
principală și compară variabila de ”LoadPiesa1” cu numărul de operații citite de pe
tag. Pe parcurs, se observă o mulțime de variabile ce sunt negate și trece validarea
prin toate. ”StatePiesa#” sunt niște variabile ce mențin funcția activă atîta timp cît
valoarea variabilei ”LoadOpPiesa1” devine 4000 (o valoare setată pentru a se putea
observa incrementarea barei din HMI în timp real, înseamnă 4000 de cicluri). Cînd
”LoadOpPiesa1” ajunge la valoarea de 4000, se trece la blocul de incrementare a
valorii variabilei ”LoadPiesa1” (numărul de operații executate complet). La ieșirea din
bloc se activează starea variabile ”DoneOpPiesa1”, ce blochează reapelul funcției
prin intermediul ”StatePiesa1” și lasă doar posibilitate utilizării ultimului branch.

30
 Figura 4.7. Funcția de incrementarea a barei din HMI și de enumerare a operațiilor
efectuate.

Dacă se citește între timp un alt transponder, se termină operația și după se

oprește efectuarea funcției pentru că nu se va mai valida condiția de verificare între
constantă și primul byte din buffer-ul de citire. Dacă nu s-a citit nici un tag diferit,
atunci se continuă pînă la blocul de verificare a numărului de operații. Dacă
”OperatiiTag1” este mai mare sau egal cu ”LoadPiesa1” se oprește execuția funcției.

31
Deasemenea, acțiunea poate fi oprită prin intermediul butonului de ”STOP
Emergency” de pe HMI sau ”STOP” de pe stand-ul de testare.
Pentru o afișare stabilă pe display-ul HMI-ului se utilizează o funcție de
raporatare a valorilor incrementate (în cazul dat de ”LoadOpPiesa#” ce ajunge pînă
la valoarea de 4000). În figura 4.8 este afișată transformarea valorii și atribuirea
redusă în ”LoadBarPiesa”.

Figura 4.8. Funcția de reducere a valorii dinamice de execuție a

unei operații afișate pe display.

Fiindcă se cere o afișare cît mai lină a încărcării operației în LoadBar, se

utilizează o creștere de număr de cicluri pentru o operație, iar la afișare se reduce
valoarea la una stabilă și se simulează în timp real operația selectată.
Fiindcă se utilizează un ecran tip touch screen ca interacțiune cu operatorul,
este nevoie de o resetare a valorilor din display, pe lîngă resetarea reader-ului.
Pentru aceasta se utilizează o funcție pe biți, ce folosește operatorul ”&” între ”0” și

32
Figura 4.9. Funcția de reset a variabilelor ce țin de execuția operațiilor afișate în HMI.
valoarea fiecărei variabile. În figura 4.9 se vede o parte din funcția utilizată în acest
scop.
Nu în ultimul rînd, se utilizează funcții speciale pentru setarea pe fiecare bit a
byte-ului 2 din buffer-ul de scriere a realizării anumitei operații sau nu. Figura 4.10
demonstrează atribuirea simplă pe fiecare bit a unei operații selectate din HMI.
Î n f i g u r ă s e o b

Figura 4.10. Funcția de atribuire a bitului operației pe byte-ul de scriere în tag.

ului 1 din buffer-ul de scriere valoarea de TRUE, iar ”Operația2” este inactivă și se
lasă bit-ul 1 a byte-ului 1 din buffer cu 0.

4.3. Variabile și constante utilizate în aplicație

Programul dezvoltat conține un set mare de variabile și constante. Acestea sunt

declarate în niște tabele ce poartă denumirea de Tag Table. Un Tag Table conține
denumirea variabilei, tipul de date, valoarea inițială, adresa de memorie unde este
alocată. În TiaPortal, partea de PLC programată conține zona cu Default Tag Table,
acesta este utilizat pentru a defini și declara toate variabilele utilizate în PLC. În

Figura 4.11. Default Tag Table.

33
figura 4.11 se observă tabelul cu variabile default ce conține doar niște variabile de
test și unele variabile generale din aplicația descrisă.
Variabila ”Start” reprezintă o variabilă de pornire a citirii reader-ului și era
alocată ca un flag unui buton fizic pe stand, pentru testarea funcției de READ. În
prezent nu se utilizează în proiect, dar este utilă în modul de testare rapidă a
funcțiilor. Variabilele ”vector_citit” și ”hardw” au fost utilizate ca parametri la funcțiile
de READ și au rolul de parametrul de stocare a informației citite de pe transponder
și, respectiv, citirea informației prestabilite pentru hardware-ul RF 240R. Actual, se
utilizează doar în testare rapidă. ”LED” este output-ul apăsării butonului de pornire a
citirii reader-ului, acesta aprindea led-ul din spatele butonului ca semn de validare a
apăsării propriu-zise. Variabilele ”StartRead” și ”StartWrite” sunt utilizate ca flag-uri
de pornire a funcțiilor de READ și WRITE a cititorului. Acestea se activează în
momentul apăsării butoanelor virtuale de ”Start/Stop Read” și ”Write” de pe HMI.
”Stop” este utilizat doar în sesiunea de testare ca și oprire de urgență și este alocat
unui buton fizic de pe stand. ”StopHMI” are funcția similară celui descris anterior,
doar că este pus în funcțiune prin apăsarea butonului virtual de ”Emergency Stop” de
pe HMI. ”Reset_operation” este o variabilă ce resetează toate contoarele afișate pe
display și din sistem ce reprezintă număr de operații, număr de operații efectuate, ID
transponder citit. Aceasta se activează de pe ecranul HMI-ului de pe butonul virtual
”Reset Operation”. Blocul de variabile ”OperatiiTag#” sunt utilizate ca zonă de
stocare a numărului de operații citit de pe transponder, fiecare element reprezintă un
alt byte de informații despre numărul de operații de realizat de pe un alt tag citit.
Pînă a se trece la un alt tabel de Tag-uri, se vor nominaliza constantele definite
în acest Tag Table în rubrica de constante, aici sunt trecute valorile tuturor ID-urilor
transponderelor scrise de soft pentru a se putea identifica și compara în blocul de

Figura 4.12. Constantele din aplicație.

program. În figura 4.12 se observă aceste constante.

Fiecare ”AdresaPiesa” conține valoarea de control a unui ID înregistrat în baza
de date. În afară de tabelul inițial de Tag-uri, s-a creat un tabel adăugător pentru

34
toate variabilele utilizate în stocarea, statutul operațiilor, convertire temporară și alte
date utilizate. Conform figurii 4.13 putem vizualiza acestea.

Figura 4.13. Tag table 1.

Primul bloc de patru variabile ”StatusPiesa#” reprezintă flag-ul setat pentru

fiecare transponder citit care a trecut una din validări făcute de constantele
memorate. ”DoneOpPiesa#” sunt variabilele ce stochează informația despre
realizarea unei operații și permite începerea următoarei, pe fiecare transponder
detectat. ”LoadOpPiesa#” sunt parametrii ce se incrementează la fiecare ciclu de
funcție de realizare a operațiilor. Practic, simulează realizarea în timp real a unei
operații. ”LoadPiesa#” arată numărul de operații realizate pentru fiecare tag citit.
”StatePiesa#” determină păstrarea ciclului de realizare a operațiilor. ”convert”
reprezintă ID-ul tag-ului citit, convertit pentru a putea fi afișat pe HMI. Blocul de
variabile ”LoadBarPiesa#” indică valorile din blocul de variabile ”LoadOpPiesa#”, sunt
divizate la o constantă față de ultimele și compatibile cu tipurile de date suportate de
HMI. Setul de variabile ”Operatia#” prezintă flag-urile de selecție a operațiilor
necesare unei piese noi la scrierea transponderului său. În cazul acestei aplicații,
sunt generate cinci operații ce pot fi combinate între ele sub orice formă. Fiecare

35
operație setează un bit în byte-ul buffer-ului de scriere. Variabila ”TagScris” are
funcția de convertire a valorii selectate în HMI, pentru noul ID plasat transponderului,
la etapa de scriere.
Evident, HMI-ul, fiind o altă structură conectată în sistem care are
microcontrolerul său, are tabele de variabile personale. Figura 4.14 arată lista de
variabile utilizate de HMI.

Figura 4.14. Default Tag List from HMI.

Lista de variabile utilizate, copie lista variabilelor din PLC, cu excepția unora.
Variabilele din grupul IoF (IoF_ReadInputExecute, IoF_ResetInputExecute,
IoF_WriteInputExecute) sunt extrase din niște Database făcute special pentru a
menține niște date permanent. În HMI, aceste variabile activează funcțiile de READ,
RESET și WRITE prin intermediul butoanelor virtuale de pe primul screen.
”Read_Write_write_Data#” sunt două variabile ce conțin informația care trebuie
scrisă într-un tag nou la configurare. ”Tag_ScreenNumber” este o variabilă internă,
care permite setarea unui ecran dintr-o listă de display-uri salvate în HMI. Variabilele
ce au un timp de actualizare mai scurt de 500 ms sunt considerate, de importanță

36
majoră și este necesară obținerea datelor la un timp mai scurt pentru precizie mai
mare.
Pe lîngă tabelele cu etichete, există niște baze de date ce conțin un set de
variabile stocate într-un anumit loc și au un scop comun. În aplicația descrisă se

utilizează două baze de date, una dintre care este prezentată în figura 4.15.

Aici se regăsesc toți parametrii de intrare și ieșire a funcțiilor de RESET, READ,

WRITE și STATUSTAG. ”Reset/Read/Write/StatusTag OutputBusy” arată dacă
cititorul execută una din funcții. Dacă după momentul activării oricărei funcții, intră un
transponder în raza de detectare a reader-ului (trece pe TRUE unul din parametrii
”Read/Write/StatusTag OutputPresence” – prezența transponder-ului în raza de
detectare, funcția RESET nu are parametru de prezență piesă pentru că această
funcție doar resetează cititorul) variabila primește TRUE și așteaptă sfîrșirea
operației de citire, scriere sau resetare. În caz că operația s-a reazlizat cu succes,
aceasta trece în FALSE, iar ”Reset/Read/Write/StatusTag OutputDone” trece în

37
TRUE, altfel, dacă operația nu s-a realizat, se activează
”Reset/Read/Write/StatusTag OutputError” cu valoarea TRUE, iar
”Reset/Read/Write/StatusTag OutputStatus” afișează codul erorii obținute. Variabilele
”Reset/Read/Write/StatusTag InputExecute” sunt intrările ce activează execuția
funcțiilor, fiecare variabilă este conectată la un buton virtual în HMI. ”Address
Read/Write Tag” conțin informația de la care byte să scrie/citească reader-ul cînd
sunt activate funcțiile de READ sau WRITE. ”LengthData Read/Write” exprimă
numărul de octeți ce trebuie citit din transponder, început cu acel trecut în parametrul
de adresă. Variabilele de mai sus conțin niște valori inițiale predefinite, pentru a se
putea fi utilizată aplicația conform logicii după care a fost creată. Funcția de
STATUSTAG nu este utilizată în mod obișnuit în proiect, a fost folosită în etapa de
testare ca o alternativă la funcțiile de READ și WRITE, pentru a se putea configura și
înțelege modul de funcționare a reader-ului RF 240R.
O altă bază de date utilizată este cea de ReadWrite. Acolo sunt stocați vectorii
pentru citirea și scrierea datelor pe transponder. Vectorul read_Data poate primi 512
elemente în urma activării funcției READ și a citirii ulterioare a tag-ului. Vectorul
write_Data scrie pînă la 512 elemente odată în transponder la etapa de execuție a

Figura 4.16. Vectorii read_Data și write_Data.

funcției WRITE. În figura 4.16 se observă primele elemente a fiecărui vector descris.
Fiecare element al vectorilor conține pînă la un byte de informație. Valorile din
coloana de după tipul de date reprezintă valorile inițiale ale acestor elemente.

38
Următoarea coloană reprezintă valorile din timp real ce sunt atribuite fiecărui
element.

4.4. Modurile de afișare și interacțiune cu operatorul

Pentru a se putea interacționa cu utilizatorul se utilizează un HMI TP700

Comfort. Acesta este dotat cu un touch screen. Pe acesta vor apărea două pagini
realizate special pentru controlul și realizarea de acțiuni cu reader-ul conectat la
sistem. Primul display apare în mod inițial, cînd este încărcat proiectul în PLC și
HMI. În figura 4.17 se vizualizează ecranul inițial din aplicație.

Figura 4.17. Pagina principală utilizată în proiect de pe HMI TP700 Comfort.

În figură se observă un chenar cu textul Root screen, ceea ce ne arată că se

află pe pagina principală, apăsînd pe acel dreptunghi, va mai apărea o pagină de
selectat. Mai jos sunt amplasate patru butoane virtuale. Butonul ”Reset Operation”
resetează toate blocurile cu cifre de mai jos (mai puțin acel bloc ce se află imediat
sub butonul ”Reset Reader”) trecîndu-le valoarea 0. Butonul ”Reset Reader” execută
funcția de RESET ce trebuie la fiecare pornire a sistemului după întreruperea
alimentării. Butonul ”Start/Stop Read” este un buton cu dublă funcționalitate, la prima
apăsare se execută funcția de READ, la a doua apăsare se întrerupe execuția.
Butonul ”EmergencyStop” este acel buton roșu de oprire de urgență, în acel moment
se oprește realizarea oricărei operații de pe piesa citită. Chenarul de mai jos de
butonul ”Reset Reader” afișează ID-ul transponder-ului citit. Mai jos se află două

39
coloane a cîte patru chenare de același tip, prima coloană reprezintă numărul de
operații ce trebuie executat, a doua coloană reprezintă cîte operații deja s-au
executat. Pentru varianta didactică sunt configurați trei transponder-e. Fiecăruia îi
aparține cîte două chenare puse în linie și o bară ce se încarcă în timpul realizării
fiecărei operații (bara de încărcare reprezintă un fel de ”loading” de la 0 la 100 %, și
se resetează la zero la fiecare incrementare de operație realizată). A patra linie de
chenare și bară de încărcare aparține unui tag ce va trebui să fie scris cu un set de
operații ce se configurează în cealaltă pagină. Astfel se poate testa și citirea unui
transponder configurat de această aplicație. Pagina principală mai conține data și ora
locală, o bară cu buton de revenire pe desktop și de oprire a aplicației. În colțul
stînga-sus este prezent logo-ul companiei care produce HMI-ul.
Cealaltă pagină este creată doar pentru procedura de scriere pe un tag nou.
Figura 4.18 conține display-ul HMI-ului de pe pagina de scriere.

Figura 4.18. Pagina de scriere a informației în transponder.

Logo-ul, ora, data, chenarul cu lista de pagini prezente, bara cu butonul de

ieșire pe desktop și de oprire aplicație sunt prezente ca și pe pagina principală. Ce
este diferit e lista de butoane cu operații, fiecare reprezintă un bit, care la apăsare
poate fi vizualizat în sistemul binar de date în chenarul de sub butonul ”Operația 1”.
Astfel se pot face combinații de diferite operații pentru fiecare piesă. În mod
educațional, nu s-au trecut denumiri de operații reale, doar ca funcționalitate s-au

40
lăsat o enumerare de operații. Primul chenar de mai jos de butoane afișează în
sistemul binar, numărul obținut de biții setați cu butoanele de operații. Al doilea
chenar prezintă ID-ul selectat pentru a fi dat noului transponder configurat. ID-ul este
selectat din lista de mai jos, în care inițial este afișată valoarea 4 (primele trei sunt
date celor trei transponder-e configurate pentru citire). Al treilea chenar afișează
valoarea byte-ului de ID, de pe noul transponder, pentru a verifica să nu fie similar cu
acel ce se va selecta pentru noua configurație. Butonul ”Write” execută scrierea pe
tag-ul de configurat.
Pe lîngă aceste două posibilități de interacțiune cu programul, în etapa de
testare s-au creat două tabele de vizualizare (watch table), pentru a se putea testa
softul fără HMI, dar cu access la TiaPortal. În figura 4.19 este arătată una din tabele,

Figura 4.19. Watch Table ce conține interfețele din baza de date ”IoF”.

în care sunt făcute interfețele comod pentru utilizare.

În acest tabel putem forța programul să trimită valorile setate aici ca și valori
citite din sistem. Tabelul este împărțit în trei blocuri, fiecare conținînd toate variabilele
de urmărit pentru funcțiile de RESET, READ și WRITE. Aici se poate seta sistemul în

41
care se dorește vizualizarea valorilor parametrilor prezenți, monitoriza valorile citite
din PLC, suprascrie valorile de test peste acele monitorizate.

4.5. Standul experimental

Stand-ul experimental, prezentat în figura 4.20, conține un PLC, la care sunt

conectate două module de comunicație: PROFIBUS CM1243-5 și RF 120C ce are
conectat un reader RF 240R, un panou cu butoane și lămpi de semnalizare SIMATIC
PP17 ce este controlat prin PROFIBUS, un driver pentru motoare pas cu pas, și un
switch de rețea Ethernet. În figura 4.20 se prezintă stand-ul descris mai sus.

3 4 5 6 7

1 9

10

Figura 4.20. Stand-ul de test pentru aplicația descrisă.

Componentele figurii de mai sus:

1. SIMATIC Push Button Panel PP17.
2. RF 240R reader.
3. PM 1207 power supply.
4. PROFIBUS DP-MASTER CM 1243-5.
5. RF 120C module.
6. SIMATIC S7-1200 with CPU 1215C DC/DC/DC (PLC).

42
 7. Lan Ethernet distribuitor.
8. Driver motoare pas cu pas.
9. Butonul de Start (utilizat în testare pentru pornirea citirii cu reader-ul).
10. Butonul de Stop (utilizat în testare pentru oprirea de urgență).

Cititorul RF 240R este amplasat pe o suprafață rigidă pentru piesele ce merg pe

o bandă rulantă sau mobilă pentru piesele fixate în mașini-unelte. La apropierea de
reader a unui tag, ledul integrat va schimba culoarea pe galben, altfel va fi verde.
Dacă reader-ul emite un verde intermitent, inseamnă că trebuie resetat. În timpul
citirii sau scrierii, la prezența transponderului în limita de acțiune a reader-ului, acesta

Figura 4.21. Reader-ul RF 240R conectat la stand și transponder-ele MDS D126.

poate emite un roșu intermitent, ceea ce înseamnă că este o eroare. Numărul
aprinderilor culorii roșu va reprezenta codul erorii pentru cititor. În figura 4.21 este
pus reader-ul RF 240R și transponderele MDS D126, utilizate în testare.
La stand este conectat un display HMI, ilustrat în figura 4.22, de pe care
operatorul va putea
controla și
monitoriza procesul
funcționării
aplicației.

43
 Figura 4.22. Stand cu SIMATIC HMI TP700 Comfort.
Pe display se
observă pagina principală a aplicației, în următoarele figuri vor fi exemplificate două
situații din funcționarea practică a softului descris. Figura 4.23 prezintă situația cînd
au fost citite trei transponder-e. Aceasta se observă din păstrarea numărului de
operații în trei chenare din patru. Se poate vizualiza că ultimul tag citit este cu ID-ul 3
și piesa a parcurs deja trei operații, a patra operație este în progres. Bara de
încărcare demonstrează că a patra operație s-a finalizat undeva la 55 %. Se mai
poate spune că celelalte piese citite înainte, nu au finalizat toate operațiile, pentru că
la prima linie avem o operație finalizată din două prescrise, iar la a doua linie avem o

44

Figura 4.23. Pagina principală, execuția operațiilor la piesa cu ID-ul 3.

operație finalizată din patru prescrise. Se mai poate observa că reader-ul este în
stare de citire, pentru că butonul virtual ”Start/Stop Read” este activ.
Ultima observație ar fi că piesa asupra căreia se execută operațiile, are zece
operații prescrise. În figura 4.24 vom analiza situația descrisă pe pagina de scriere

Figura 4.24. Pagina de scriere, pregătirea datelor pentru configurarea unui tag nou.
din HMI. Aici sunt active trei operații (Operația 1, Operația 3 și Operația 5), care sunt
afișate în binar, în chenarul de mai jos sub forma 00010101. Următorul chenar
conține ID-ul selectat pentru transponder-ul ce va fi configurat și arată că ID-ul este
atribuit byte-ului 1 din buffer-ul pentru scriere. În lista de selecție a ID-ului este setată
cifra 4, de la selecția dată se face atribuirea în buffer.
Conform acestor două exemple, se prezintă modul de funcționare în etapa
actuală a aplicației create.

45
CAPITOLUL 5. Concluzii

În cadrul lucrării de disertație s-au realizat cercetări privind:

 modernizarea metodei repartizării semifabricatelor ce vin pe o bandă
comună și au un traseu tehnologic diferit;
 conceperea și realizarea unui stand funcțional cu cititor RF 240R testat la
toate funcțiile necesare exploatării acestuia în regim industrial;
 realizarea unei aplicații funcționale care va acoperi toată aria de lucru al
reader-ului utilizat;

Tema de cercetare presupune utilizarea RF 120C - reader-ul RF 240R, s-a

observat că acest tip de cititor permite conexiunea unu la unu cu un modul, ceea ce
poate deveni costisitor pentru utilizarea în masă într-o uzină cu multe benzi
transportoare. Aceasta ar însemna că, dacă avem zece benzi pe care vin produse,
să punem zece seturi modul – reader. În cazul în care se cer mai multe zone unde
trebuie citite piesele, vor crește numărul seturilor proporțional.
La utilizarea transponder-elor alese, în stadiul actual, s-a observat că memoria
utilizată nu se mai poate suprascrie sau șterge, deci testele au fost limitate din lipsa
numărului mare de transpondere comandate.
Aplicația scrisă în TiaPortal conține niște neconcordanțe la parte de operații
selectate și număr de operații. În prezent, funcționalitatea verifică dacă se scrie ce
este selectat, dar din lipsa posibilității suprascrierii în transponder a datelor, s-a decis
utilizarea celor cinci butoane virtuale de operații ca și configurare a unui număr din
cinci biți. Acest număr este transformat în zecimal și reprezintă numărul de operații.
De exemplu, dacă sunt setate primele trei operații, acestea vor scrie primii trei biți din
număr, transformat în zecimal – obținem cifra 7, ceea ce înseamnă că piesa va avea
șapte operații prescrise, nu trei selectate în pagina de scriere.

46
 Aplicația poate fi îmbunătățită prin găsirea unor transpondere peste care se pot
suprascrie informația sau descoperirea metodei de suprascriere și ștergere pe
acestea. În acest mod, se poate schimba aplicația, ca fiecare buton de operație să
scrie anume o operație, și anume acea selectată prin buton. Deasemenea, utilizarea
unor module – reader-e mai noi, care pot fi conectate între ele ca unu la mulți, pentru
un cîștig economic.

CAPITOLUL 6. Bibliografie

1. https://securitateprivata.ro/sisteme-de-securitate-supraveghere-antiefractie/
control-acces/ce-este-rfid/ accesat în 05.03.2022;
2. https://ru.wikipedia.org/wiki/RFID#/media/
%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:RFID_125_kHz_Glass_Tag_1.jpg
accesat în 05.03.2022;
3. https://ru.wikipedia.org/wiki/RFID accesat în 05.03.2022;
4. https://dam-mdc.phoenixcontact.com/image/
156443151564/4b38dd999847ef4bbabd936c9fd758be/-S676x474-
C2437x1709%2C23%2C361-FPNG accesat în 05.03.2022;
5. https://simatic-market.ru/catalog-resources/jpg/P_FS10_XX_00971i.jpg
accesat în 05.03.2022;
6. https://simatic-market.ru/catalog-resources/jpg/G_FS10_EN_00456j.JPG
accesat în 05.03.2022;
7. https://simatic-market.ru/catalog-resources/jpg/G_FS10_XX_01136i.jpg
accesat în 05.03.2022;
8. https://assets.new.siemens.com/siemens/assets/api/uuid:4914a9f5-b3fd-4f6e-
a529-71982b690203/width:1125/quality:high/simatic-s7-1200-cpus.png
accesat în 13.03.2022;
9. https://www.zhinengdianli.com/d/file/2020-10-28/1603871611939172.jpg
accesat în 13.03.2022;
10. https://simatic-market.ru/catalog/Siemens-CA01/10045647/#10045647/info/
accesat în 13.03.2022;
11. https://simatic-market.ru/catalog-resources/jpg/G_ST70_EN_00610j.JPG
accesat în 13.03.2022;

47
12. https://new.siemens.com/ru/ru/produkty/avtomatizacia/simatic-hmi/panel-
operatora/komfortnye-paneli-operatora-simatic-hmi.html
accesat în 28.06.2022;
13. SIEMENS AG, (2018), Industrial Identification with SIMATIC RF200 and
RF120C, Siemens Industry Online Support, Munchen, Germania;
14. ООО Сименс, (2015), Панели операторов серии SIMATIC HMI Comfort
Panel, Информация по продуктам 2015, Москва, Российская Федерация;
15. ООО Сименс, (2013), Программируемые контроллеры S7-1200, Siemens
ST70 2013, Москва, Российская Федерация;
16. ООО Сименс, (2015), SIMATIC S7-1200 – новое семейство
микроконтроллеров, Информация по продуктам 2015, Москва,
Российская Федерация;
17. SIEMENS AG, (2012), SIMATIC S7-1200 Programmable controller System
Manual, A5E02486680-06, Munchen, Germania;
18. ООО Сименс, (2014), Программируемые контроллеры S7-1200, Siemens
ST70 2014, Москва, Российская Федерация;
19. https://mall.industry.siemens.com/mall/en/se/Catalog/Product/6GT2600-
0AE00 accesat în 02.07.2022;
20. https://www.siemens-pro.ru/docs/rfid/rfid_rf200_rf300/SYH_RF200_76_en-
US.pdf accesat în 05.03.2022;
21. https://www.siemens-pro.ru/components/rfid.html accesat în 05.03.2022;
22. https://portal.tpu.ru/SHARED/s/SMIKE/Uchebnaya/Tab1/programming-
guideline-v14-rus.pdf accesat în 07.05.2022;
23. https://www.academia.edu/42170447/
SIMATIC_S7_S7_1200_Programmable_controller_System_Manual accesat în
07.05.2022;
24. https://www.1cbit.ru/blog/rfid-tekhnologiya-chto-eto-takoe/ accesat în
05.03.2022;
25. https://real-trac.com/ru/company/blog/
princip_raboty_tehnologii_rfid_i_ee_primenenie/ accesat în 05.03.2022;
26. http://electrik.info/device/1247-radiochastotnaya-identifikaciya-rfid.html
accesat în 02.07.2022;
27. https://www.cleverence.ru/articles/rfid/rfid-tekhnologiya-chto-eto-takoe-kak-
rabotaet-sistema-opisanie-i-primenenie/ accesat în 05.03.2022;

48
28. https://securityrussia.com/blog/rfid-metki.html accesat în 05.03.2022;
29. https://www.idexpert.ru/technology/t1/ accesat în 02.07.2022;
30. https://isbc-rfid.ru/rfid-technology/about-technology/ accesat în 05.03.2022;
31. https://www.vostok.dp.ua/infa1/rfid/ accesat în 05.03.2022;

49