Mihăilă Cătălin

DEZASTRUL DE LA CERNOBÎL

În dimineata zilei de 26 aprilie 1986, o explozie in reactorul unitatii 4

a centralei electrice nucleare din Cernobîl, Ucraina, a dus la eliberarea in
atmosfera a unui nor de praf. acest nor continea de mai multe ori radiatia
creata de bombele atomice aruncate asupra oraselor Nagasaki si Hiroshima
in japonia la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial(1939-1945).
Praful radioactiv a cazut sub forma de ploaie pe intinderi mari de
paduri si teren agricol pe intreaga emisfera nordica, unde o mare parte din el
a ramas. Efectele continue pe care le-a avut explozia de la Cernobîl asupra
sanatatii umane, asupra economiei si a mediului sunt aproape incalculabile.
Efectele sale vor fi simtite timp de multi ani si in viitor.
Centrala electrica de la Cernobîl a fost construita in 1977 la
Pryp’yat, la cateva mile distanta de Cernobîl, aproape de granita intre
Bielorusia, Rusia si Ucraina, atunci apartinand URSS. Proectarea celor 4
reactoare de la fabrica de la Cernobîl a fost cruciala pentru succesiunea de
evenimente care a dus la iesirea de sub control a Unitati 4 in timpul
accidentului. Acest tip de reactor cu apa presurizata nu a fost construit in
afara URSS –ului si era foarte diferit de reactoarele folosite in alte parti ale
lumii pentru ca era conceput pentru a produce plutoniu pentru explozibili
nucleari precum si energie electrica.

CONSTRUCTIE NEOBISNUITA
Asemenea altor centrale electrice nucleare proiectul sovietic avea
un miez de reactor care continea tije de combustibil radioactiv de uranium.
In reactoarele de la Cernobîl au fost folosite ca moderator blocuri de grafit
In grafit se aflau incastrate tije de control din bor. Caldura emanata de tijele
de combustibil era inlaturata din miez de un agent de racire –in acest caz apa
normala aflata sub mare presiune. Apa era pompata in miez unde fierbea si
crea un jet de aburi extreme de calzi. Apa si aburi erau separate intr-un
separator de abur aflat langa miez. Apa era pompata inapoi in miez, iar aburi
treceau prin turbine producand energie electrica.
Accidentul de Cernobîl a aparut in timpul unui test in care reactorul
mergea pe energie redusa . Testul era programat sa coincida cu o inchidere
de rutina a reactorului. In mod ironic testu era conceput pentru a arata ca in
timpul unei intreruperi a energiei electrice reactorul ar functiona in conditii
sigure.
Centrala electrica nucleara de la Cernobîl, Ucraina. Fotografia a fost
facuta in 1996, la scurt timp dupa o noua scurgere din reactorul in care
problemele incepusera cu 10 ani mai devreme.

ESECUL TESTULUI
Controlorii reactorului au estimat ca in timp ce reactorul functiona cu
propia putere, apa de racire va fi pompata prin miez cu o viteza suficienta
pentru ca reactorul sa functioneze in siguranta.
Nu se stie exact ce sa intamplat cu Unitatea 4 in secundele dupa
inceperea testului .Exploziile si incendiu au distrus o mare parte din dovezi.
Nu au supravietuit martori, dar majoritatea au trait mai multe saptamani
inainte de a muri si au putut ajuta investigatorii in reconstituirea
evenimentelor.Toti ceilalti reactori de aceeasi constructie au fost modificati
pentru a impiedica un accident similar.
Explozia sa produs in jurul orei 01:30 .Aceste explozi au ridicat
capacul de pe capsula de beton din jurul reactorului. Aerul a patruns in
interior si a reactionat cu moderatorul de grafit fierbinte si radioactiv creand
CO gazos inflamabil si incendiind reactorul. In total 8 tone de substante
radioactive au fost aruncate din reactor si imprastiate in jurul zonei sau luate
de vant.
 Dupa explozia de Cernobal din1986 oamenii de stiinta sovietici din
domeniul nuclear au inceput sa lucreze la procesul laborious –si foarte
periculos – de a construi un invelis de siguranta pentru reactorul nuclear
distrus .

URMARILE DEZASTRULUI
Autoritatile sovietice au sperat ca nimeni nu va observa , dar la 27
aprilie locuitorii din Pryp’yat au fost evacuate. Dupa ce au ascuns
adevarul ,sovietici au admis ca a avut loc un accident la Cernobîl si ca
incendiul de la reactor inca nu era sub control. Expunandu-se unui risc foarte
mare pompierii au incercat sa opreasca scurgerile de radiatii .
Trei oameni murisera in explozie . Alti 29 au murit in saptamaniile
urmatoare din cauza arsurilor si bolilor provocate de radiatii. Aaproximativ
200 de mii de alti oameni care locuiau in zonele din jur au primit doze mari
de radiatii si arsuri. Praful radioactiv a cazut sub forma de ploaie pe toata
Ucraina, Bielorusia si Rusia .Norul a transportat praf chiar si in Siberia,Iran ,
Arabia, Franta , Italia, Marea Britanie etc. Multe tarii au fost nevoite sa
distruga toate plantele comestibile cultivate in zonele de contaminare. Multe
dintre restrictii mai sunt vizibile si astazi. Fauna a fost grav afectata de
radioactivitate, Multe defecte de nastere au fost inregistrate in randul
animalelor salbatice si domestice, in mod similar copii nascuti chiar dupa
accident au avut o incidenta neobisnuit de mare de probleme clinice.