Sunteți pe pagina 1din 37

Informatizarea Proceselor

Energetice
Curs 5

Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI


ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE

4.4. Analiza de sistem in vederea informatizarii unei statii electrice


Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE

Sistemul obiect reprezinta o parte a realitatii care genereaza date si care poseda
calitati ce permit prelucrarea si atribuirea de semnificatie acestor date,
transformindu-le in acest fel in informatii.

Sistemul informatic reprezinta un ansamblu constituit din urmatoarele tipuri de


elemente:
• echipamente (hardware), care pot fi: unul sau mai multe calculatoare, memorii,
periferice;
• software compus din: soft de baza, soft de gestionare a bazelor de date, soft de
aplicatie;
• organizarea activitatilor de pregatire a mediului de achizitiea datelor, de
supraveghere a exploatarii si intretinerii sistemului, documentatii;
• personal de exploatare, utilizatori de specialitate pentru intretinere.

Curs 7 - IPE 2
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE

Tema (exemplu in cursul 6 si 7)

Obiectiv :
Insusirea principalelor proceduri destinate analizei si proiectarii sistemelor informatice in informatica
industriala
Enunt :
Se va realiza analiza de sistem in vederea informatizarii unui anumit sistem obiect (proces tehnic) la
alegere.
Vor trebui atinse urmatoarele puncte:
1. Justificarea strategiilor, tehnicilor si metodelor folosite pentru conceperea si realizare proiectului de
ansamblu.
2. Proiectarea de ansamblu/detaliu a sistemului informatic
2.1. Analiza procesului tehnologic:
descrierea procesului tehnologic (sistem obiect); stadiul informatizarii sau automatizarii procesului
tehnologic.
2.2. Volumul de informatii, tipuri de informatii;
-masuratori ; semnalizari ; comenzi ; reglaje.
2.3. Functiile sistemului informatic;
- functii de achizitie si prelucrare de date ; functii de supraveghere, reglare comanda si protectie......etc
3
2.4. Structura sistemului informatic (arhitectura sistemului hard si soft);
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Necesitate:

Din punct de vedere al conducerii prin dispecer, personalul operativ din staţiile electrice
este subordonat DEC, DEZ sau DEL. El trebuie să asigure funcţionarea continuă, în
condiţii de siguranţă şi economicitate a instalaţiilor pe care le are în gestiune şi
exploatare.

Cerinte sistem informatic:


• supraveghează si înregistrează parametrii tehnici ai echipamentelor;
• supraveghează mărimile si semnalizările de stare aferente schemei de funcţionare a staţiei
(inclusiv cele aferente instalaţiilor de protecţie si automatizări);
• executa manevrele, inclusiv reglajul de ploturi la transformatoare, dispuse pe treptele de
dispecer ierarhic superioare;
• urmăreşte funcţionarea instalaţiilor de compensare (baterii de condensatoare, compensatoare
sincrone, acordul bobinelor de compensare a curentului capacitiv);
• executa manevrele pentru lichidarea rapida a incidentelor;
• transmite datele si informaţiile necesare la diferitele trepte de dispecer si la unitatea de care
aparţine din punct de vedere administrativ;
• supraveghează starea instalaţiilor componenteCurs 7 -ale
IPE sistemului informatic din dotare 4
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Volumul de informaţii necesar supravegherii şi conducerii operative la nivelul camerelor


de comandă a staţiilor electrice se poate diferenţia în funcţie de nivelul de tensiune al
staţiei şi modul de exploatare al acesteia (cu personal sau fără).

Volumul de informaţii trebuie să asigure realizarea funcţiilor atribuite personalului în


regimurile normal, de incident şi de revenire la situaţia normală de funcţionare a statiei.

Principalele tipuri de informaţii necesare supravegherii şi conducerii operative la nivelul


camerelor de comandă ale staţiilor electrice sunt:

A. Mărimi masurate

B. Semnalizări

C. Comenzi

Curs 7 - IPE 5
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Volumul de informaţii

A. Mărimi masurate

• puterile activă şi reactivă pe linii, cuple, transformatoare şi autotransformatoare (pe


primar şi pe secundar);
• puterea reactivă pe instalaţiile de compensare;
• tensiuni pe barele staţiei, linii, barele de servicii proprii de c.a. şi c.c.;
• tensiunile şi curenţii pe bobine de compensare;
• tensiunea de deplasare a neutrului la bobina de stingere;
• indicaţia locatorului de defecte;
• curenţi pe partea de 0,4 kV a transformatoarelor de servicii proprii, pe bateriile de
acumulatoare (220 V şi 24V);
• frecvenţa;
• energie activă şi reactivă pe linii, transformatoare şi pe centrală (dacă este cazul).

Curs 7 - IPE 6
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Volumul de informaţii
B. Semnalizări

b1) de stare, necesare pentru stabilirea configuraţiei staţiei:


• poziţia echipamentelor de comutaţie (întreruptoare, separatoare);
• poziţia ploturilor autotransformatoarelor şi transformatoarelor;
• bobine de compensare a puterii reactive;
• poziţii AAR (Anclanşarea automată a Alimentării de Rezervă), DAS (Descărcarea
Automată de Sarcină), RAR (Reanclansarea Automată Rapidă ), DRRI (Declansarea de
rezerva la refuz de intreruptor), şi alte automatizări din SEE;
• poziţia cheii de selectare a comenzii;

b2) de alarmare, necesare pentru luarea unor măsuri preventive privind regimul de
funcţionare al staţiei, ca de exemplu depăşiri de limite.

Curs 7 - IPE 7
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Volumul de informaţii
B. Semnalizări

b3) preventive, semnalizări cu referire la starea instalaţiilor:


• defect la întreruptor;
• defect în circuitele secundare;
• defect în serviciile proprii c.c/c.a;
• punere la pământ în serviciile proprii de c.c.;
• semnalizări de gaze, temperatura, suprasarcina la transformatoare;
• ardere de siguranţe;
• defect în instalaţia de culegere a datelor sau pe calea de transmisie

b4) de incident, necesare pentru luarea unor măsuri rapide de remediere. Corespund
acţionării de protecţii sau de automatizări şi a schimbărilor de configuraţie ca urmare a
acestor acţionări.

Curs 7 - IPE 8
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Volumul de informaţii
C. Comenzi

• anclanşarea/declanşarea întreruptoarelor;
• închiderea/deschiderea separatoarelor;
• acţionarea comutatoarelor de ploturi pentru transformatoare şi bobine în ambele
sensuri;
• acţionarea întreruptoarelor automate pentru serviciile proprii c.c. şi c.a.;
• scoaterea/punerea în funcţiune a automatizărilor locale (DAS, RAR, AAR, DRRI, RAT, şi
alte automatizări din SEE);
• anclanşarea/declanşarea bateriilor de condensatoare;
• declanşări de sarcină;
• anularea semnalelor autoreţinute

Curs 7 - IPE 9
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Funcţiile sistemului informatic

Pentru asigurarea conducerii la nivel de statie electrică, în conformitate cu cerinţele de


funcţionarea continuă, în condiţii de siguranţă şi economicitate a instalaţiilor se
recomandă a se avea în vedere următoarele funcţii pentru sistemul informatic (functii
SCADA):
• achiziţie şi schimb de date,
• înregistrare secvenţială a evenimentelor,
• prelucrarea datelor şi calcule în timp real,
• înregistrare instantanee de date,
• interfaţa u utilizatorii,
• prelucrarea şi gestiunea alarmelor,
• afisarea pe panou,
• supravegherea stării sistemului informatic,
• emiterea de diagnostic, etc

Curs 7 - IPE 10
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Funcţiile sistemului informatic

În cele ce urmează se detaliază funcţiile principale ce trebuie să fie asigurate pentru un


sistem informatic destinat conducerii unei staţii:

1. Sistemul trebuie să asigure toate funcţiile de protecţie necesare echipamentelor


primare.

2. Sistemul trebuie să asigure funcţii de achiziţie de date

Sistemul va asigura funcţiile tradiţionale asigurate de achiziţie de date de la terminalele


inteligente, de la toate echipamentele de comutaţie monitorizate, de mărimi analogice
furnizate de alte echipamente sau traductoare şi să permită executarea comenzilor
primite de la centrul zonal de comandă ( dispecer).

Curs 7 - IPE 11
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Funcţiile sistemului informatic

În cele ce urmează se detaliază funcţiile principale ce trebuie să fie asigurate pentru un


sistem informatic destinat conducerii unei staţii:

3. Sistemul trebuie să asigure implementarea algoritmilor de comandă

Acest lucru va permite realizarea de programe de automatizare secvenţiale pentru a


realiza unele funcţii tipice ca:
• Comenzi secvenţiale de anclanşări/declanşări
• Interblocări la nivel local şi central.
• AAR (Anclanşarea automată a Alimentării de Rezervă),
• DRRI (Declansarea de rezerva la refuz de intreruptor)
• DAS (Descărcarea Automată de Sarcină) de frecvenţă

Curs 7 - IPE 12
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Funcţiile sistemului informatic

În cele ce urmează se detaliază funcţiile principale ce trebuie să fie asigurate pentru un


sistem informatic destinat conducerii unei staţii:
4. Sistemul trebuie să asigure Transferul Informaţiilor de tip Osciloscop
Sistemul va permite achiziţionarea înregistrărilor de la terminale, transferul şi arhivarea
lor în calculator în format compatibil cu standardele.

5. Sistemul trebuie sa asigure Conectare virtuala


Sistemul va permite Conectarea Virtuală cu Terminalele din reţea în scopul asigurării
transferului de fişiere de la/şi la terminale. Această funcţie permite utilizatorului să
comunice direct cu echipamentul de la sediul central sau dintr-un alt nod al reţelei
(implicit din camera de comandă a staţiei care va fi un nod al reţelei) pentru a modifica
parametrizări, pentru a culege jurnale de date din echipament, pentru a realiza
configurări, reprogramări şi de a realiza alte funcţii ce nu sunt critice ( Nu sunt de timp
real).
Curs 7 - IPE 13
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Funcţiile sistemului informatic

În cele ce urmează se detaliază funcţiile principale ce trebuie să fie asigurate pentru un


sistem informatic destinat conducerii unei staţii:
6. Sistemul trebuie să asigure Configurarea Sistemului

Aplicaţia de configurare a sistemului trebuie să realizeze configurarea pentru toate


echipamentele din sistem. Acestea vor permite echipei de mentenaţă să configureze
sistemul de comanda şi Terminalele care sunt conectate în reţea.

7. Software-ul de aplicatii va asigura:


• Interfaţa grafică cu schema monofilară.
• Jurnal de alarme
• Managemetul alarmelor
• Inregistrare de secvenţe de evenimente
• Jurnal de date istorice
• Tendinţe în timp real şi istorice
Curs 7 - IPE 14
• Generare rapoarte
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Structura sistemului informatic


În ultimul timp firmele producătoare furnizează sisteme moderne de conducere şi
teleconducere a staţiilor electrice, bazate pe echipamente numerice. Acestea sunt
sisteme integrate ale căror componente de tip numeric asigură realizarea tuturor
funcţiilor de comandă-control, protecţie, automatizare, achiziţie şi schimb de date,
necesare exploatării şi conducerii operative locale şi de la distanţă a staţiilor electrice.

Aceste sisteme trebuie să aibă o construcţie modulară, bazată pe elemente standard,


pentru a putea sigura o reconfigurare şi extindere rapidă şi uşoară.

Configurarea acestor sisteme şi caracteristicile tehnice care le definesc trebuie să facă


obiectul caietelor de sarcini şi documentaţiilor de licitaţii pentru fiecare instalatie în
parte.

Sistemul integrat de conducere şi protectii trebuie construit în jurul unei structuri


hardware şi software care să menţină în baza sa de date un model precis şi actualizat al
staţiei. Sistemul trebuie să fie complet
Curs 7distribuit
- IPE atît fizic căt şi în cea ce priveşte
15
procesarea datelor.
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Structura sistemului informatic


Sistemul va fi alcătuit din:

1. Terminalele inteligente - instatalate în celule, terminale ce vor asigura următoarele


funcţii:
• de protectie pentru: Transformatoarele de tensiune, capetele de linie, cuplele şi
celulele din staţie.
• de achiziţie ca: Citiri intrări de stare; Ieşiri de comanda; Supravegheri; Măsuri
Monitorizări.
• de automatizare specifice: AAR pe transformatoarele şi pe cuplă; RAR; DRRI;
Interblocări locale la celule fără intervenţia sistemului master de staţie

Pentru terminalele de pe transformatoare se vor oferii şi protecţii de rezevă distincte cu


alimentare autonomă ( curent alternativ operativ).
Toate terminalele vor fi interconectate printr-o retea cu RTU master de Staţie.

Curs 7 - IPE 16
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Structura sistemului informatic


Sistemul va fi alcătuit din:

2. RTU - în camera de comanda din fiecare statie sistemul va contine cel puţin un
echipament de tip RTU ( Master de Staţie), ce va interoga toate Terminale aflate în staţie,
cu rol de concentrator de date, de server de date de timp real, de server de comnunicaţie
către sistemul ierarhic superior. Acest RTU va coordona întreaga staţie, şi va asigura
interfaţa către o consola grafică pentru operator.

Curs 7 - IPE 17
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Structura sistemului informatic


Sistemul va fi alcătuit din:

3. PC - Pe acest PC va rula un software de aplicaţii specific sistemelor energetice.

Serverul master din staţie localizat în camera de comandă (SCC) sau în camera celulelor
este serverul de comunicaţie asigurând legătura între SCC şi Staţie, permiţând
dispecerului să monitorizeze şi să comande de la distanţă staţia.

De asemnea va permite operatorului din staţie atunci când acesta asigură conducerea
locală a staţiei să realizeze toate funcţiile de conducere, monitorizare, supraveghere şi
mentenanţă necesare.

Ca opţiune echipamentul Master trebuie să fie capabil să lucreze în sisteme redundante


calde astfel încât să se poată extinde la sisteme fără nici un singur punct unic de cădere.
De asemenea va asigura comutarea automată pe canalul de comunicaţie de rezerva către
SCC şi către Terminalele Inteligente (daca există),
Curs 7 - IPE în cazul căderii canalului principal. 18
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Structura sistemului informatic


Sistemul va fi alcătuit din:

4. Imprimantă - pentru tipărire rapoarte, alarme, etc.

5. Un echipament de tip GPS pentru sincronizare a ceasului intern din fiecare dispozitiv
cu timpul universal. ( la nivel RTU Master staţie)

Curs 7 - IPE 19
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Structura sistemului informatic


Sistemul informatic va fi unul ierarhizat, organizat pe trei nivele:

• primul nivel este nivelul de proces, la care se află echipamentele primare;

• al doilea nivel este nivelul de celulă electrică, la care se realizează achiziţia de date,
protecţia echipamentelor, monitorizarea şi sincronizarea de timp;

• al treilea nivel este nivelul staţiei, la care se află echipamentele de conducere a


procesului, reprezentate de calculatorul central, imprimate pentru printarea
evenimentelor şi centrul de control al reţelei de comunicare. Nivelul staţiei este un
nivel superior, care permite operatorilor să conducă întregul proces prin
echipamentele software şi hardware pe care le au la dispoziţie.

Curs 7 - IPE 20
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI
ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.4. Sistem de conducere a unei staţii electrice

Structura sistemului informatic


Sistemul informatic va fi unul ierarhizat, organizat pe trei nivele.

Sistemul de conducere al staţiei va trebui să fie unul redundant.


Telecomunicatii

Printare
NIVELUL 3 Printare
evenimente
Comutator si hardcopy evenimente
rapid in cazul
Computerul Computerul Comanda Comanda
defectarii unui
Alarma Statiei 1 Statiei 2 operator 1 operator 2
calculator Alarma

GPS

Bare colectoare
Relee complexe

Relee complexe
control local

control local
Modul de

Modul de
NIVELUL 2

Interfata cu procesul Interfata cu procesul

PROCES PROCES
NIVELUL 1 21
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice

 In literatura de specialitate exista cateva standarde pentru a


descrie etapele incluse in ciclul de viata al unui sistem ca modele de
bune practici.

 Cateva organizatii au incercat sa propuna standarde la nivel


national si international. Initiativa a pornit din domeniul militar,
spatial si IT
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice

 In literatura de specialitate exista cateva standarde pentru a


descrie etapele incluse in ciclul de viata al unui sistem ca modele de
bune practici.
Realizare Scoatere
Aparitia
produs din exploatare
cererii

Analiza Proiectarea Elabolare Punerea in


cerintelor si de ansamblu/ Proiectarea programe/ Integrare functiune/experi Exploatare si
definirea temei conceptuala/ de detaliu Impleme si testare mentare si intretinere
de proiectare preliminara ntare acceptare sistem

 Cateva organizatii au incercat sa propuna standarde la nivel


national si international. Initiativa a pornit din domeniul militar,
spatial si IT
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice

Printre aceste standard pot fi incluse urmatoarele :


Organizatie Standard Titlu
US Air Force MIL-STD 499 Engineering Management
Series
Electronic Industries Alliance (EIA) ANSI/EIA 632 Processes for Engineering a System
International Organization for ISO/IEC 15288 Systems Engineering-System Life Cycle
Standardization (ISO)/ /International Processes
Electrotechnical Commission (IEC) ISO/IEC 12207 Systems Engineering-Software Life Cycle
Processes
Institute of Electrical and Electronics IEEE 15288 Systems Engineering-System Life Cycle
Engineers (IEEE), Computer Society Processes
IEEE 12207 Systems Engineering-Software Life Cycle
Processes
ISO/IEC/IEEE ISO/IEC 26702 Systems engineering — Application and
IEEE 1220 management of the systems engineering
process
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
MIL-STD-499 MIL-STD-499A MIL-STD-499B MIL-STD-499C MIL-STD-499D
(1969) (1974) (1992) (1994) (2007)

IEEE 1220
(1992)
EIA/IS 632
(1994)

IEEE 1220
Trial Use
(1995) ISO 15288
(1996)

IEEE 1220
ANSI/EIA 632
Final Use
(1999) ISO/IEC 15288
(1999)
(2002)

ISO/IEC 26702 -2007


IEEE 1220-2005 ISO/IEEE 15288
(2008)
ISO/IEC/ IEEE 15288
(2015)
ISO/IEC/ IEEE 12207
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 1. MIL-STD 499 Series

 Acesta este un standard militar ce a avut un puternic impact in dezvoltarea timpurie a


procesului de analiza si sinteza a sistemelor si standardizarea sa.
 Acesta a fost conceput in 1969 si reeditat in 1974 de catre US Air Force.
 Procesul de analiza de sistem cuprindea conform acestui standard urmatoarele etape :
Analiza cerintelor
Analiza Functionala Analiza
Etapa de control a
Analizei de sistem
cerintelor
Alocarea resurselor
Bucla alocarii
cerintelor
Sinteza Intrari Iesiri
Analiza functionala si Alocarea

Bucla de proiectare
a sistemului
Verificare Sinteza/
Proiectarea
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 1. MIL-STD 499 Series

 Versiuni imbunatatite ale acestui standard au fost realizate si in 1990 dar nu au fost
pubicate spre comercializare. Versiunea comerciala a fost realizata de catre industrie in 1994
si publicata sub numele de EIA/IS-632.

Etapa de control a
Analiza Analizei de sistem
cerintelor

Bucla alocarii
cerintelor
Intrari Iesiri
Analiza functionala si Alocarea

Bucla de proiectare
a sistemului
Verificare Sinteza/
Proiectarea
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 2. ANSI/EIA 632

 Acest standard publicat initial ca un standard intermediar in 1994, foarte apropiat


de MIL-STD-499, a fost revizuit semnificativ, abstractizat si generalizat pentru a fi
repubilcat in 1999 sub titlul « Processes for Engineering a System ».
 Scopul anuntat al standardului a fost de a pune la dispozitie un set integrat de
procese fundamantale care ajuta inginerii in procesul de concepere, proiectare si
realizare a unui sistem.
 Definirea procesului de inginerie a sistemului, conform acestui standard, este :
abordare interdisciplinara ce inglobeaza intregul efort tehnic de a evolua si verifica un
set integrat si orientat de procese din ciclul de viata al unui sistem incluzand resursa
umana si solutia tehnica ce satisface cerintele utilizatorului..
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
Management Tehnic
6. 2. ANSI/EIA 632 Procesul de Procesul de Procesul de
Planificare Evaluare Control
 EIA 632 limiteaza setul de procese Planuri, Rezultate
Achizitia
necesare la cele legate direct de Directive
& Stadiu Procesul de
&
Reactie

aspectele tehnice ale ingineriei achizitie

sistemelor (13 procese sunt incluse) si Procesul de


livrare

considera 33 de cerinte asociate cu Cerinte


CERERE Proiectarea
finalizarea proceselor. sistemului

CUMPARATOR Procesul de
 O serie de procese, grupate si definire a cerintelor
PRODUS
FINAL

buclele dintre acestea sunt Procesul de


concepere a solutiei
prezentate in figura alaturata. Proiect
Realizarea
 Conceptul cheie al acestui Produsului

standard este ca in procesul de Procesul de


implementare
analiza si proiectare al sistemului Procesul de
tranzitie spre folosire
procesele sunt create construind
Produs
blocuri, ce reprezinta ele insele
Verificare Tehnica
sisteme ce sunt necesare pentru a
Procesul de Procesul de Procesul de Procesul de
concepe, proiecta, implementa, testa Analiza de Validare a Verificare a Validare finala
sistem Cerintelor Sistemului a Produsului
sau utiliza produsul final.
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 3. IEEE 1220

 Acest standard intitulat “Application and Management of the Systems Engineering”


reprezinta o continuare a proceselor definite prin standardul EIA 632 si a fost publicat
initial in 1995 ca un standard de tip “trial” urmand ca pe baza experimentarilor sa fie
revizuit si publicat in 1998.
 Scopul anuntat al standardului este de a asigura un standard pentru coordonarea
unui sistem de la conceptul initial la implementare, functionare si scoatere din uz.
 Definirea procesului de inginerie a sistemului, conform acestui standard, este :
procesul generic de rezolvare a problemei, care asigura mecanismul de identificare si
evolutie a produsului si definirea procesului ca sistem.
 Modelul ciclului de viata conform acestui standard consta din urmatoarele etape si
este similar cu cel din figura urmatoare: (1) Analiza cerintelor, (2) Validarea cerintelor,
(3) Analiza functionala, (4) Verificarea functionala, (5) Sinteza si (6) Verificarea
arhitecturii. Aceste procese sunt legate printr-un proces de control ce contine :
managementul datelor, managementul configuratiei, managementul interfetelor,
managementul riscului si masuratori de progres pe baza de performanta.
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 3. IEEE 1220 INTRARI

Analiza
cerintelor
Cerinte
Studii de piata si
Validare a cerintelor evaluari a cerintelor
cerintelor
Cerinte Validate

Analiza
functionala Studii de piata si
Modelul procesului de evaluari functionale
Arhitectura functionala
analiza si proiectare de
Verificare
sistem conform functionala
Studii de piata si evaluari
standardului IEEE 1220 Arhitectura functionala validata solutii tehnice existente

Sinte za

Arhitectura fizica

Verificare
Arhitectura
Arhitectura fizica verificata

Control

IESIRI
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 4. ISO/IEC 15288
 Acest standard, ISO/IEC 15288: 2002, intitulat “Systems Engineering-System Life
Cycle Processes” are un scop foarte larg si se aplica intregului ciclu de viata al
sistemelor, incluzand conceptia, dezvoltarea, realizarea, exploatarea, intretinerea si
retragerea de pe piata a sistemului pornind de la aparitia cererii sistemului.
Conform acestui standard ciclul de viata include:
Contractare (acopera achizitia serviciului conform ofertei si furnizarea de date)
Organizarea Resurselor (descrie organizarea resurselorsi infrastructura necesara
pentru a realiza proiectul si a asigura atingerea obiectivelor)
Managementul Proiectului (are ca obiectiv stabilirea si evolutia planului
proiectului precum si evaluarea realizarii efective și controlul executiei
proiectului, incluzand procese ca luarea deciziei, managementul riscului,
configurari, evaluarea si gestionarea datelor)
Realizarea Tehnica (are ca obiectiv definirea cerintelor, transformarea acestora
intr-un produs, producerea produsului, exploatarea, intretinerea si retragerea
produsului)
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 4. ISO/IEC 15288
livrabil ce satisface satisfacerea
cerintele cerintelor
CONTRACTARE

stabilirea
cerintelor
asigurarea calitatii
si progres ORGANIZAREA
RESURSELOR

crearea, intretinerea
si monitorizarea proiectului
managementul
ciclului de viata MANAGEMENTUL
Produsul PROIECTELOR
Final
rezultat folosit managementul
pentru evaluarea realizarii tehnice
progresului
REALIZAREA
creare produs final TEHNICA
si service pe intregul ciclu de viata
pentru indeplinirea cerintelor
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 4. ISO/IEC 15288
ORGANIZAREA RESURSELOR MANAGEMENTUL REALIZAREA
PROIECTULUI TEHNICA

Gestionarea resurselor Planificarea Definirea cerintelor


beneficiarului

Evaluare
Analiza cerintelor
Gestionarea investitiilor
Proiectarea
Control arhitecturii
Gestionarea ciclului de viata
al sistemului Implementare
Luarea deciziei
Integrare
Managementul calitatii
Verificare
Managementul
riscului Tranzitie
CONTRACTARE
Validare
Configurare
Achizitinarea serviciului Exploatare

Gestiunea datelor/ Intretinere


Livrarea Datelor
informatiei
Scoatere din uz
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 4. ISO/IEC 15288

 Standardul ISO/IEC 15288: 2008 inlocuieste standardul ISO/IEC 15288: 2002


aducand cateva imbunatatiri.
Standardele de ingineria sistemelor si cele de dezvoltare de software nu au fost bine
aliniate. Diferite nume pentru etape/procese si activitati sunt utilizate astfel incat se
creeaza confuzie intre proiectarea software si proiectarea sistemelor.
 Unul dintre obiectivele dezvoltarii standardului ISO/IEC 15288: 2008 a fost sa
armonizeze concepetele oferite de acesta cu cele prezentate de standardul ISO/IEC
12207: 2008 intitulat “Systems Engineering-Software Life Cycle Processes”. In final IEEE
a adoptat si renumerotat cele doua standarde ca IEEE Std 15288TM-2008 si IEEE Std
12207TM-2008.
 In descrierea modelului procesului de analiza si proiectare a sistemului in ISO/IEC
15288: 2008 sunt multe similaritati cu cel din 2002 dar cu unele rafinamente pentru a
alinia mai bine procesele de dezvoltare a sistemelor si a software-ului.
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 4. ISO/IEC 15288

 Utlima revizie a standardul ISO/IEC/IEEE 15288 are loc in 2015 si inlocuieste


standardul ISO/IEC 15288: 2008 aducand cateva imbunatatiri si reunind efortul de
standardizare al celor trei organizatii.
 Unul dintre obiectivele dezvoltarii standardului ISO/IEC/IEEE 15288: 2015 a fost sa
armonizeze concepetele oferite standardele anterioare 15288 cu cele prezentate de
standardul ISO/IEC/IEEE 12207. In final au vost revizuite in paralel ambele serii de
standarde pentru armonizare.
 In final standardul ISO/IEC/IEEE 15288: 2015 a fost publicat sub titlul ”System and
Software engineering - Software life cycle processes”.
Capitolul 6. Standarde folosite in analiza si proiectarea
sistemelor informatice
6. 5. Concluzii

 Istoria dezvoltarii standardelor dedicate ingineriei sistemelor este utila pentru a


sublinia necesitatea continuarii abordarilor actuale, ce pot deveni inadecvate din
perspectiva dificultatilor introduse de sistemele informatice complexe de mari
dimensiiuni
 Totodata aceste standarde demonstraza interdisciplinaritatea necesara a fi
acoperita cu resursa umana pentru a parcurge intreg ciclu de viata al unui produs
informatic
 Diversitatea modelelor ciclului de viata folosite demonstraza necesitatea de a
realiza anumite procese atat in paralel cat si intr-o maniera iterativa

S-ar putea să vă placă și