AUDIT TERMOENERGETIC

Titular curs: Prof.dr.ing. Roxana PĂTRAŞCU

Aplicaţii: Ş.l.dr.ing. Ioan BITIR-ISTRATE

Seminar 3

BILANŢUL UNUI CIRCUIT DE AER COMPRIMAT

Principalul dezavantaj al utilizării aerului comprimat este faptul că energia înglobată în

acesta este de acesta este de 5-9 ori mai scumpă decât energia electrică.

Principalele avantaje ale utilizării aerului comprimat sunt: nu condensează, nu arde, nu

este explozibil şi nici toxic, există în cantităţi nelimitate. Costul instalaţiilor pneumatice este,
de cele mai multe ori, mult mai mic decât al maşinilor electrice.

Staţia de compresoare se poate realiza centralizat sau descentralizat, într-una sau în

două trepte, în funcţie de poziţia în teren a diverşilor consumatori şi a nivelurilor de presiune
impuse aerului comprimat.

Din cauza variaţiilor de consum de aer comprimat, cu efect negativ asupra

dimensionării şi funcţionării staţiilor de compresoare, este obligatorie introducerea unui
rezervor tampon.

1
 În vederea eliminării impurităţilor mecanice antrenate de aerul atmosferic sau preluate
de pe traseu, înaintea fiecărei trepte de compresie şi a aparatelor consumatoare se folosesc
filtre mecanice.

Aerul conţine o anumită umiditate. După răcirea finală (după ultima treaptă de
compresie) se recomandă introducerea unui separtor de picături.

Determinarea volumului unei reţele de aer comprimat şi a pierderilor de aer

comprimat din reţea

Volumul de aer comprimat al unei reţele de transport şi distribuţie este relativ dificil de
cunoscut, mai ales dacă sistemul nu este nou. Pentru determinarea volumului şi a pierderilor
de aer comprimat, se poate realiza următorul montaj:

1 – aer comprimat de la staţia de compresoare, 2 – robinet cu trei căi, 3 – evacuarea în

atmosferă, 4 – manometru, 5 – termometru, 6 – robinet de alimentare a consumatorilor de aer
comprimat, 7 – robinet, 8 – rezervor suplimentar.

Măsurătorile se efectuează în două situaţii, cu ventilul 7 închis (fără rezervor

suplimentar) şi deschis. Etapele de măsură sunt:

- Se închid robinetele de alimentare cu aer ale fiecărui consumator, izolând practic

reţeaua

2
 - Robinetul 2 este pus pe direct, permiţând alimentarea reţelei cu aer comprimat ,
presiunea creşte până la valoarea maximă.
- Se comută rapid robinetul 2 pe poziţia de evacuare în atmosferă a aerului produs de
compresor, reţeaua rămânând izolată şi supusă presiunii interioare.
- Se porneşte cronometrul, măsurându-se presiunea aerului comprimat la începutul şi la
sfârşitul perioadei de monitorizare (5-10 min). În acest interval se înregistrează
temperatura medie a aerului comprimat Tr şi temperatura medie a aerului exterior Te.

Formula de calcul al pierderilor de aer comprimat este:

Vr Te 1 p
Qv    pr   ln 1 fără rezervor suplimentar
B Tr  p2

Vr Te 1 p1'
Qv    pr   ln ' cu rezervor suplimentar cuplat
B Tr ' p2

Unde Vr este volumul interior al reţelei de aer comprimat (m3), V – volumul rezervorului
suplimentar, B – presiunea barometrică din mediul ambiant (bar), pr – presiunea de lucru a
reţelei de aer comprimat (bar), τ, τ’ – timpul de realizare a măsurătorilor, cu şi fără rezervor
suplimentar, p1, p2 – presiunea aerului comprimat în reţea, la începutul şi la terminarea
perioadei de realizare a măsurătorilor (bar), fără rezervor suplimentar, p’1, p’2 – presiunea
aerului comprimat în reţea, la începutul şi la terminarea perioadei de realizare a măsurătorilor
(bar), cu rezervor suplimentar.

Dacă se notează:

1 p
b   ln 1 fără rezervor suplimentar
 p2

1 p1'
b   ln '
'
cu rezervor suplimentar cuplat
' p2

3
 V
Se poate calcula: Vr  (m3)
b 
  1
 b' 

Avem următoarele date de intrare: B = 0,98 bar, presiunea de lucru în reţeaua de aer
comprimat pr = 5 bar, temperatura aerului exterior Te = 285 K, temperatura aerului din reţea
Tr = 320 K, volumul rezervorului suplimentar V = 1,2 m3.

În prima fază a măsurătorilor, fără racordarea rezervorului suplimentar, presiunea aerului din
reţea a scăzut de la p1= 6 bar, la p2 = 3 bar, într-un timp de τ = 337 sec. În a doua fază a
măsurătorilor, cu racordarea rezervorului suplimentar, presiunea aerului din reţea a scăzut de
la p’1= 5,5 bar, la p’2 = 2,5 bar, într-un timp de τ’ = 411 sec.

Din relaţia de calcul rezultă:

1 6 105
b  ln  2,0568 10 3 fără rezervor suplimentar
337 3 10 5

1 5,5 105
b 
'
 ln  1,9184 103 cu rezervor suplimentar cuplat
411 2,5 10 5

Volumul reţelei de aer comprimat va fi aşadar:

1,2
Vr   16,63 (m3)
 2,0568 
  1
 1,9184 

Pierderea de aer comprimat la presiunea de lucru va fi:

16,63 285
Qv    5  2,0568 10 3  0,15543 Nm3 / s  9,32 Nm3 / min fără
0,98 320
rezervor suplimentar