SERII NUMERICE

∞ (3𝑛 +(−2)𝑛 )𝑛
1. Să se studieze natura seriei numerice: ∑𝑛=1 2 (Examen, iunie 2019, varianta A)
5𝑛
Soluție.
(3𝑛 +(−2)𝑛 )𝑛
Notăm 𝑎𝑛 = 2 , 𝑛≥1
5𝑛

𝑎𝑛 > 0, ∀𝑛 ≥ 1 ⇒ se pot aplica criterii pentru serii cu termeni pozitivi.

𝑛
Criteriul rădăcinii: lim √𝑎𝑛 =
𝑛→∞

𝑛 (3𝑛 +(−2)𝑛 )𝑛
= lim √ (5𝑛 )𝑛
=
𝑛→∞

3𝑛 + (−2)𝑛
= lim =
𝑛→∞ 5𝑛

3𝑛 (−2)𝑛
= lim ( 𝑛 + )=
𝑛→∞ 5 5𝑛

3 𝑛 −2 𝑛
= lim (( ) + ( ) ) =
𝑛→∞ 5 5
∞
Criteriul rădăcinii
=0<1⇒ 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 ∑ 𝑎𝑛 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭𝐚
𝑛=1
 ∞ √2𝑛2 +2𝑛−1
2. Să se studieze natura seriei numerice: ∑𝑛=1 (Examen, iunie 2019, varianta B)
(𝑛+1)!
Soluție.
√2 𝑛2 +2𝑛−1
Notăm 𝑎𝑛 = , 𝑛≥1
(𝑛+1)!

𝑎𝑛 > 0, ∀𝑛 ≥ 1 ⇒ se pot aplica criterii pentru serii cu termeni pozitivi.

𝑎𝑛+1
Criteriul raportului: lim =
𝑛→∞ 𝑎𝑛

1 √2 (𝑛+1)2 +2(𝑛+1)−1 (𝑛+1)!

= lim 𝑎𝑛+1 ∙ = lim ∙ =
𝑛→∞ 𝑎𝑛 𝑛→∞ (𝑛+2)! √2 𝑛2 +2𝑛−1

√2 (𝑛 + 1)2 + 2(𝑛 + 1) − 1 (𝑛 + 1)!

= lim ∙ =
𝑛→∞ (𝑛 + 2)! √2 𝑛2 + 2𝑛 − 1

√2 (𝑛 + 1)2 + 2(𝑛 + 1) − 1 (𝑛 + 1)!

= lim ∙ =
𝑛→∞ √2 𝑛2 + 2𝑛 − 1 (𝑛 + 2)!

√2 (𝑛 + 1)2 + 2(𝑛 + 1) − 1 1
= lim ∙ lim =1∙0=
𝑛→∞ √2 𝑛2 + 2𝑛 − 1 𝑛→∞ 𝑛 + 2

∞
Criteriul raportului
=0<1⇒ 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 ∑ 𝑎𝑛 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭𝐚
𝑛=1
 (−2) 𝑛
3. Să se studieze natura seriei numerice: ∑∞
𝑛=2 1−3𝑛 (Examen, iunie 2019, varianta C)

Soluție:
𝑛
(−2)
𝑎𝑛 = 𝑛; 𝑎𝑛 ≯ 0 ⇒ nu se pot aplica criterii pentru serii cu termeni pozitivi
1−3

Metoda 1

Scriem seria ca o serie alternată și aplicăm Criteriul Leibniz

(−2) 𝑛 𝑛 𝑛
2 𝑛−1 2
∑∞
𝑛=2 1−3𝑛 = ∑∞ (
𝑛=2 −1) 𝑛
(−1)(3𝑛 −1)
= ∑∞ (
𝑛=2 −1)
3𝑛 −1

𝑛
2
Notăm 𝑏𝑛 = 𝑛
3 −1

2𝑛
lim 𝑏𝑛 = lim 1 =0 (1)
𝑛→∞ 𝑛→∞ 3𝑛 (1− 𝑛 )
3

𝑏𝑛+1 2(3𝑛 −1) 2∙3𝑛 −2

= = 3∙3𝑛 −1 < 1, ∀𝑛 ≥ 2 ⇒ șirul (𝑏𝑛 )𝑛≥1 este descrescător (2)
𝑏𝑛 3𝑛+1 −1

Din (1) si (2), conform criteriului Leibniz rezulta seria ∑∞

𝑛=2 𝑎𝑛 este convergentă
Metoda 2.

(−2)𝑛 2 𝑛
Studiem seria modulelor: ∑∞
𝑛=2|𝑎𝑛 | = ∞
∑𝑛=2 | 𝑛 | = ∑∞
𝑛=2 3𝑛 −1
1−3

2𝑛
Notăm 𝑏𝑛 = 3𝑛 −1 , 𝑛 ≥ 2

𝑏𝑛 > 0, ∀𝑛 ≥ 2 ⇒ se pot aplica criterii pentru serii cu termeni pozitivi pentru seria ∑∞
𝑛=2 𝑏𝑛

𝑛 𝑛 2𝑛 𝑛 2𝑛 2 1
Criteriul rădăcinii: lim √𝑏𝑛 = lim √ 𝑛 = lim √ 𝑛 1 = ∙ lim 𝑛√ 1 =
𝑛→∞ 𝑛→∞ 3 −1 𝑛→∞ 3 (1− ) 3 𝑛→∞ 1−
3𝑛 3𝑛

2 Criteriul rădăcinii
= <1⇒ seria ∑∞
𝑛=2 𝑏𝑛 este convergentă
3

Dar ∑∞ ∞ ∞ ∞
𝑛=2 𝑏𝑛 = ∑𝑛=2|𝑎𝑛 | ⇒ ∑𝑛=2|𝑎𝑛 | este convergentă ⇒ ∑𝑛=2 𝑎𝑛 este absolut convergentă

Se știe că orice serie absolut convergentă este convergentă ⇒ 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 ∑∞

𝑛=2 𝑎𝑛 este convergentă
 ȘIRURI DE FUNCȚII
𝑥 2 −𝑛2
4. Se consideră şirul de funcţii (𝑓𝑛 )𝑛≥1 , unde 𝑓𝑛 : [−1,1] → 𝐑, 𝑓𝑛 (𝑥) = 2𝑥 2 +3𝑛3.
Studiaţi dacă şirul (𝑓𝑛 )𝑛≥1 este uniform convergent pe [−1,1]. (Examen, iunie 2019, varianta A)

Soluție. Aplicăm:

Criteriul majorării pentru convergenţa uniformă a șirurilor de funcții (Weierstrass)

Fie AR şi fn:AR, nN şi un şir de numere reale (𝑎𝑛 )nN, 𝑎𝑛 >0,  nN cu lim 𝑎𝑛 = 0 .
𝑛→∞
Dacă  f: AR şi  kN astfel încât |𝑓𝑛 (𝑥) − 𝑓(𝑥)| ≤ 𝑎𝑛 ,  nk şi x A, atunci u
f n  f
A
.

𝑥2 −𝑛2
lim 𝑓𝑛 (𝑥) = lim
𝑛→∞ 𝑛→∞ 2𝑥2 +3𝑛3
= 0 = 𝑓(𝑥)=> (𝑓𝑛 )𝑛≥1 este simplu convergent pe [-1,1] la funcția f
𝑥 2 −𝑛2 |𝑥 2 −𝑛2 | |𝑥 2 |+|−𝑛2 | 𝑥 2 +𝑛2
|𝑓𝑛 (𝑥) − 𝑓(𝑥)| = | |= ≤ =
2𝑥 2 +3𝑛 3 2𝑥 2 +3𝑛3 2𝑥 2 +3𝑛3 2𝑥 2 +3𝑛3

𝑥 ∈ [−1,1] ⟹ 𝑥 2 ≤ 1 ⟹ 𝑥 2 + 𝑛2 ≤ 1 + 𝑛2 (1)
1 1
2𝑥 2 ≥ 0 ⟹ 2𝑥 2 + 3𝑛3 ≥ 3𝑛3 ⟹ ≤ (2)
2𝑥 2 +3𝑛3 3𝑛3
𝑥 2 +𝑛2 𝑛2 +1
(1) ∙ (2) ⟹ ≤ = 𝑎𝑛 , ∀𝑥 ∈ [−1,1], ∀𝑛 ≥ 1
2𝑥 2 +3𝑛3 3𝑛3
𝑛2 +1
Am obținut: |𝑓𝑛 (𝑥) − 𝑓(𝑥)| ≤ 𝑎𝑛 = , ∀𝑥 ∈ [−1,1], ∀𝑛 ≥ 1 (3)
3𝑛3
𝑛2 +1
lim 𝑎𝑛 = lim =0 (4)
𝑛→∞ 𝑛→∞ 3𝑛3

Din (3) și (4) rezultă, conform criteriului majorării, că şirul de funcții (𝑓𝑛 )𝑛≥1 uniform convergent pe [−𝟏, 𝟏].
 (𝑛2 +1) sin(𝑛 𝑥)
5. Se consideră şirul de funcţii (𝑓𝑛 )𝑛≥1 , unde 𝑓𝑛 : [0,1] → 𝐑, 𝑓𝑛 (𝑥) =
𝑥 2 +𝑛3
Studiaţi convergența simplă și convergența uniformă a șirului (𝑓𝑛 )𝑛≥1 . (Examen, iunie 2019, varianta C)
(𝑛2 +1) sin(n 𝑥)
 Studiem convergența simplă a șirului (𝑓𝑛 )𝑛≥1 : calculăm lim 𝑓𝑛 (𝑥 ) = lim
𝑛→∞ 𝑛→∞ 𝑥 2 +𝑛3

(𝑛2 +1) sin(n 𝑥) (𝑛2 +1)

|sin 𝑥| ≤ 1, ∀𝑥 ∈ 𝐑 ⟹ |sin(𝑛𝑥)| ≤ 1, ∀𝑥 ∈ [0,1] ⟹ lim |𝑓𝑛 (𝑥)| = lim | | ≤ lim | |=0⟹
𝑛→∞ 𝑛→∞ 𝑥 2 +𝑛3 𝑛→∞ 𝑥 2 +𝑛3

(𝑛2 +1) sin(𝑛 𝑥)

⟹ lim 𝑓𝑛 (𝑥) = 0 ⟹ (𝑓𝑛 )𝑛≥1 este simplu convergent pe [-1,1] la funcția 𝑓: [0,1] → 𝐑, 𝑓(𝑥) =
𝑛→∞ 𝑥 2 +𝑛3

 Studiem convergența uniformă a șirului (𝑓𝑛 )𝑛≥1

Aplicăm criteriul majorării pentru convergenţa uniformă a șirurilor de funcții (Weierstrass):

(𝑛2 +1) sin(n 𝑥) (𝑛2 +1)|sin(𝑛 𝑥)| 𝑛2 +1

|𝑓𝑛 (𝑥 ) − 𝑓(𝑥)| = | |= ≤ , ∀𝑥 ∈ [0,1], ∀𝑛 ≥ 1
𝑥 2 +𝑛3 𝑥 2 +𝑛3 𝑥 2 +𝑛3

2 2 3 3 1 1 𝑛2 +1 𝑛2 +1
𝑥 ≥0⟹𝑥 +𝑛 ≥𝑛 ⟹ ≤ ⟹ |𝑓𝑛 (𝑥 ) − 𝑓(𝑥)| ≤ ≤ = 𝑎𝑛
𝑥 2 +𝑛3 𝑛3 𝑥 2 +𝑛3 𝑛3

𝑛2 +1
Am obținut: |𝑓𝑛 (𝑥) − 𝑓(𝑥)| ≤ 𝑎𝑛 = , ∀𝑥 ∈ [0,1], ∀𝑛 ≥ 1 (1)
𝑛3

𝑛2 +1
lim 𝑎𝑛 = lim =0 (2)
𝑛→∞ 𝑛→∞ 𝑛3

Din (1) și (2) ⟹ conform criteriului majorării, că şirul de funcții (𝒇𝒏 )𝒏≥𝟏 este uniform convergent pe [𝟎, 𝟏].
 𝑛𝑥 𝑛
6. Se consideră şirul de funcţii (𝑓𝑛 )𝑛≥1 , unde 𝑓𝑛 : (−1,1] → 𝐑, 𝑓𝑛 (𝑥) = .
𝑛+1
Să se arate că șirul (𝑓𝑛 )𝑛≥1 nu este uniform convergent pe (−1,1]. (Examen, iunie 2018, varianta D)

Soluție. Studiem mai întâi convergența simplă a șirului (𝑓𝑛 )𝑛≥1 :

𝑛𝑥 𝑛 𝑛 0, 𝑥 ∈ (−1,1)
lim 𝑓𝑛 (𝑥) = lim = lim ∙ lim 𝑥 𝑛 = 1 ∙ lim 𝑥 𝑛 = {
𝑛→∞ 𝑛→∞ 𝑛 + 1 𝑛→∞ 𝑛 + 1 𝑛→∞ 𝑛→∞ 1, 𝑥=1

0, 𝑥 ∈ (−1,1)
⟹ șirul (𝑓𝑛 )𝑛≥1 este simplu convergent pe (−1,1] la funcția limită 𝑓: (−1,1] → 𝐑, 𝑓(𝑥) = {
1, 𝑥=1

lim𝑓(𝑥) = 0 ≠ 𝑓(1) ⟹ 𝑓 nu este continuă în punctul 𝑥 = 1. (1) Vom folosi:

𝑥↗1

Teoremă (continuitatea funcţiei limită pentru un șir de funcții uniform convergent)

Fie (𝑓𝑛 )𝑛≥1 şir de funcţii uniform convergent pe A la funcția 𝑓. Dacă 𝑓𝑛 continuă în aA, ∀𝑛 ≥ 1, atunci f continuă în a.

Presupunem că șirul (𝑓𝑛 )𝑛≥1 este uniform convergent pe (−1,1]. (2)

Avem că: 𝑓𝑛 continuă pe (−1,1], ∀𝑛 ≥ 1. (3)

Din (2) și (3) ⟹ conform teoremei privind continuitatea funcţiei limită a unui șir uniform convergent de funcții
continue, că funcția 𝑓 este continuă pe (−1,1], contradicție cu (1) ⟹ presupunerea (2) este falsă ⟹

⟹ șirul (𝒇𝒏 )𝒏≥𝟏 nu este uniform convergent pe (−𝟏, 𝟏].

 SERII DE FUNCȚII
cos(𝑛𝑥)
7. Să se studieze convergența simplă și convergența uniformă a seriei de funcţii ∑∞
𝑛=1 , 𝑥∈𝐑
𝑛4 +1
(Examen, iunie 2017, varianta A)
cos(𝑛𝑥)
Soluție. Notăm 𝑓𝑛 (𝑥) =
𝑛4 +1
. Studiem mai întâi convergența uniformă. Vom aplica:
Criteriul criteriul majorării pentru convergenţa uniformă a seriilor de funcții (Weierstrass):
 
Fie  f n o serie de funcţii pe AR. Dacă există o serie de termeni pozitivi convergentă  an astfel încât
n 1 n 1

f n  x   an nN*, xA, atunci seria  f n este uniform convergentă pe A.
n 1

cos(𝑛𝑥) 1
|𝑓𝑛 (𝑥)| = | 4 | ≤ 4 , ∀𝑥 ∈ 𝐑, ∀𝑛 ≥ 1 (1) (deoarece |cos 𝑥| ≤ 1, ∀𝑥 ∈ 𝐑)
𝑛 +1 𝑛 +1
1 1
Notăm 𝑎𝑛 = 4 și vom studia natura seriei de numere ∑∞
𝑛=1
𝑛 +1 𝑛4 +1
1 𝑎𝑛 𝑛4
Folosim criteriul comparației cu limită; notăm 𝑏𝑛 = 𝑛4; lim = lim 𝑛4+1 = 1 ∈ (0, ∞) ⇒
𝑛→∞ 𝑏𝑛 𝑛→∞

⇒ conform criteriul comparației cu limită, că seriile au aceeași natură (2)

1 1
∑∞
𝑛=1 4 este o serie armonică generalizată cu 𝛼 = 4 > 1 ⇒
∑∞
𝑛=1 convergentă (3)
𝑛 𝑛4
1
Din (2) și (3) ⇒ ∑∞
𝑛=1 convergentă (4)
𝑛4 +1
Din (1) și (4) ⇒ conform criteriului Weierstrass pentru convergenţa uniformă a seriilor de funcții,
cos(𝑛𝑥)
că seria de funcții ∑∞
𝑛=1 este uniform convergentă pe R ⇒ este simplu convergentă pe R.
𝑛4 +1
 SERII DE PUTERI


  1n
1
8. Să se studieze convergenţa seriei de puteri:  xn , x  R
n 1 n  5n
Soluție:

 Calculăm raza de convergenţă. Notăm a n   1n

1
. Avem:
n  5n

 1n 1 1
an 1 (n  1)  5n 1 n 1
  lim  lim  lim  , deci R  1  5
n   5( n  1)
n  an n 
 1n 1 n 5 
n5

 Conform teoremei lui Abel, rezultă că:

1) pentru 𝑥 ∈ (−5, 5) seria este absolut convergentă, prin urmare este și convergentă;
2) pentru 𝑥 ∈ (−∞, 5) ∪ (5, ∞) seria este divergentă.
 Studiem natura seriei pentru 𝑥 ∈ {−5, 5}:
 
 Pentru x = 5 seria de puteri devine:   1n 1 n  5 n , adică   1n ;
1
n 1 n5 n n 1

1 
şirul un  este descrescător şi are limita zero; din criteriului lui Leibniz rezultặ că seria   1n 1 convergentă
n n 1 n
 1

 Pentru x = - 5, seria de puteri devine:   1 n 1 n
 (5) , adică  , divergentă (seria armonică).
n 1 n  5n n 1 n
În concluzie, seria de puteri este convergentă pe mulţimea (-5, 5].
  2n  1   n
9. Să se determine mulţimea de convergenţă a seriei:     x  3 , x  R
n
n 1 6n  5 

Soluție:
 2n  1   n
 Notăm y = x - 3. Determinăm mulţimea de convergenţă a seriei  
n
 y
n 1 6n  5 
n
 2n  1 
n
 2n  1  1
 Calculăm raza de convergenţă. Fie a n    . Avem:   lim n a n  lim n    1 , deci R   3
 6n  5  n  n    6n  5  3 
 Conform teoremei lui Abel, avem:
1) pentru 𝑦 ∈ (−3, 3) seria este absolut convergentă, prin urmare este și convergentă;
2) pentru 𝑦 ∈ (−∞, 3) ∪ (3, ∞) seria este divergentă.
Studiem natura seriei pentru 𝑦 ∈ {−3, 3}.
  6n  3 
n
, sau  
n
 2n  1 
Pentru y = 3, seria de puteri devine:   3
n
 .
n 1  6 n  5  n 1  6n  5 
n
 8 
n 8n 4
 6n  3    
lim
 e  0 , deci, conform criteriului suficient de
Fie u n    ; avem: lim u lim  1  e n  6 n 5 3

 6n  5 
n
 6n  5  n n

divergenţă, seria este divergentă.

 n  n
 2n  1  n  6n  3 
Pentru y = - 3, seria devine:     ( 3) n
, sau   1   .
n 1  6n  5  n 1  6n  5 
n
n  6n  3 
Fie v n   1   ; deoarece nu există lim v n , din criteriul suficient de divergenţă ⟹ seria este divergentă.
 6n  5  n
Prin urmare, seria de puteri este convergentă pentru y   3,3  3  y  3  3  x  3  3  0  x  6 .
În concluzie, mulţimea de convergenţă a seriei de puteri este (0, 6).