Curs 2

Serii cu termeni oarecare

Fie seria ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 , 𝑥𝑛 ∈ ℝ

Teorema: Daca seria modulelor ∑∞ ∞

𝑛=1|𝑥𝑛 | este convergenta, atunci si seria ∑𝑛=1 𝑥𝑛 este

convergenta. Se spune in acest caz ca seria ∑∞

𝑛=1 𝑥𝑛 este absolut convergenta.

∞ ∞

∑|𝑥𝑛 | (𝐶 ) ⇒ ∑ 𝑥𝑛 (𝐴𝐶)
𝑛=1 𝑛=1

sin 𝑛
Exemplu: ∑∞
𝑛=1 𝑛2

sin 𝑛
Consideram seria modulelor ∑∞
𝑛=1 | 𝑛2 |

sin 𝑛 1
| |≤ sin 𝑛 sin 𝑛
𝑛2 𝑛2
1 ] ⇒ ∑∞
𝑛=1 | | (𝐶 ) ⇒ ∑∞
𝑛=1 (𝐶)
𝑛2 𝑛2
∑∞
𝑛=1 2
(𝐶)
𝑛

Daca seria ∑∞ ∞
𝑛=1 𝑥𝑛 este convergenta, dar seria ∑𝑛=1|𝑥𝑛 | este divergenta, spunem

ca seria ∑∞
𝑛=1 𝑥𝑛 este semiconvergenta.

Criteriul lui Leibniz: Fie seria alternanta ∑∞

𝑛=1(−1)
𝑛−1
𝑎𝑛 ; 𝑎𝑛 > 0. Daca sirul
(𝑎𝑛 )𝑛≥1 este descrescator si are limita zero, atunci seria alternanta este convergenta.

∑∞
𝑛=1(−1)
𝑛−1
𝑎𝑛 = 𝑎1 − 𝑎2 + 𝑎3 − 𝑎4 + ⋯

(−1)𝑛−1 1 1 1
Exemplu: ∑∞
𝑛=1 =1− + − +⋯
𝑛 2 3 4

1 (−1)𝑛−1
𝑎𝑛 = ; deoarece (𝑎𝑛 )𝑛≥1 este descrescator si are limita zero ⇒∑∞
𝑛=1 (C)
𝑛 𝑛

(−1)𝑛−1 1 (−1)𝑛−1
∑∞
𝑛=1 | | = ∑∞ ∞
𝑛=1 𝑛 (𝐷) ⇒ ∑𝑛=1 (SC)
𝑛 𝑛
 Serii de puteri

Numim serie de puteri o serie de functii de forma

∞ ∞

∑ 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 𝑠𝑎𝑢 ∑ 𝑎𝑛 (𝑥 − 𝑥0 )𝑛
𝑛=0 𝑛=0

unde (𝑎𝑛 )𝑛≥0 –sir de numere reale, 𝑥0 ∈ ℝ -fixat, 𝑥 ∈ ℝ -variabila reala

∑ 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 = 𝑎0 + 𝑎1 𝑥 + 𝑎2 𝑥 2 + 𝑎3 𝑥 3 + ⋯
𝑛=0

Definitie: Multimea punctelor 𝑥 ∈ ℝ pentru care seria este convergenta se numeste

multime de convergenta.

𝐴 = {𝑥 ∈ ℝ | ∑∞ 𝑛
𝑛=0 𝑎𝑛 𝑥 (𝐶)} = multime de convergenta

Se observa ca 𝐴 ≠ ∅ deoarece 0 ∈ 𝐴.

Pe multimea A se poate define functia

𝑆: 𝐴 → ℝ , 𝑆(𝑥 ) = ∑∞
𝑛=0 𝑎𝑛 𝑥
𝑛
numita suma seriei de puteri.

Teorema(Abel): Exista 𝑅 ≥ 0 astfel incat seria de puteri este

−𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑣𝑒𝑟𝑔𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑝𝑡. 𝑥 ∈ (−𝑅, 𝑅)

{
−𝑑𝑖𝑣𝑒𝑟𝑔𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑝𝑡. 𝑥 ∈ (−∞, 𝑅) ∪ (𝑅, +∞)

𝑎𝑛 1
In plus, 𝑅 = lim | | sau 𝑅 = lim 𝑛 , daca limita exista.
𝑛→∞ 𝑎𝑛+1 𝑛→∞ √|𝑎𝑛 |

R=raza de convergenta

Obs: 1) Daca R=0 atunci seria de puteri este convergenta doar in x=0, adica A={0}

2) Daca R=∞ atunci seria de puteri este convergenta pentru orice 𝑥 ∈ ℝ, adica A=ℝ

3) Teorena nu precizeaza natura seriei in cazurile 𝑥 = ±𝑅

Teorema: Suma unei serii de puteri este o functie continua pe multimea de convergenta In
plus, o serie de puteri este derivabila si integrabila termen cu termen pe (-R,R).

𝑥𝑛 𝑥2 𝑥3
Exemplu: ∑∞
𝑛=1 =𝑥+ + +⋯
𝑛 2 3

1 𝑎𝑛 𝑛+1 1
𝑎𝑛 = , 𝑅 = lim | | = lim = lim (1 + ) = 1
𝑛 𝑛→∞ 𝑎𝑛+1 𝑛→∞ 𝑛 𝑛→∞ 𝑛

⇒ seria este convergenta pe (-1.1) si divergenta pe (-∞, −1)∪ (1, +∞)

1
𝑥 = 1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 (D) (seria armonica)
𝑛

(−1)𝑛
𝑥 = −1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 (C) (criteriul Leibniz)
𝑛

Deci multimea de convergenta este A=[-1,1)

𝑥2 𝑥3 𝑥4
Fie 𝑆: [−1,1) → ℝ, 𝑆(𝑥 ) = 𝑥 + + + +⋯
2 3 4

1
𝑆 ′ (𝑥 ) = 1 + 𝑥 + 𝑥 2 + 𝑥 3 + ⋯ = , 𝑥 ∈ (−1.1)
1−𝑥

1 (1−𝑥)′
⇒ 𝑆(𝑥 ) = ∫ 𝑑𝑥 = − ∫ 𝑑𝑥 = − ln(1 − 𝑥 ) + 𝑐
1−𝑥 1−𝑥

𝑥 = 0 ⇒ 𝑆(0) = − ln 1 + 𝑐 ⇒ 𝑐 = 0

𝑥𝑛
Deci ∑∞
𝑛=1 = − ln(1 − 𝑥 ) pt. 𝑥 ∈ [−1,1)
𝑛

(−1)𝑛 1 1 1
𝑥 = −1 ⇒ ∑∞
𝑛=1 = − ln 2 ⇒ 1 − + − + ⋯ = ln 2
𝑛 2 3 4

1 1 1
𝑥= ⇒ ∑∞
𝑛=1 = − ln = ln 2
2 𝑛2𝑛 2
 Dezvoltari in serie de puteri. Serii Taylor
𝑓(𝑛) (0)
Obs: Daca 𝑓: (−𝑅, 𝑅 ) → ℝ, 𝑓(𝑥 ) = ∑∞ 𝑛
𝑛=0 𝑎𝑛 𝑥 atunci 𝑎𝑛 = , (∀) 𝑛 ≥ 0.
𝑛!

Dem: 𝑓 (𝑥 ) = 𝑎0 + 𝑎1 𝑥 + 𝑎2 𝑥 2 + 𝑎3 𝑥 3 + ⋯

𝑓(0)
⇒ 𝑓 (0) = 𝑎0 ⇒ 𝑎0 =
0!

𝑓 ′ (𝑥 ) = 𝑎1 + 2𝑎2 𝑥 + 3𝑎3 𝑥 2 + 4𝑎4 𝑥 3 + ⋯

𝑓′ (0)
⇒ 𝑓 ′ (0) = 𝑎1 ⇒ 𝑎1 =
1!

𝑓 ′′ (𝑥 ) = 2𝑎2 + 3 ∙ 2𝑎3 𝑥 + 4 ∙ 3𝑎4 𝑥 2 + ⋯

𝑓′′ (0)
⇒ 𝑓 ′′ (0) = 2𝑎2 ⇒ 𝑎2 = etc.
2!

Relatia generala se arata prin inductie matematica.∎

Fie 𝑓: 𝐼 ⊂ ℝ → ℝ, 0 ∈ 𝐼 (interval), o functie indefinit derivabila.

Def: Numim serie Taylor atasata lui 𝑓 in 𝑥 = 0, seria de puteri

∞
𝑓 (𝑛) (0) 𝑛 𝑓 ′ (0) 𝑓 ′′ (0) 2 𝑓 ′′′ (0) 3 𝑓 (4) 4
∑ 𝑥 = 𝑓(0) + 𝑥+ 𝑥 + 𝑥 + 𝑥 +⋯
𝑛! 1! 2! 3! 4!
𝑛=0

Sumele partiale se numesc polinoame Taylor

𝑓(𝑘) (0)
𝑇𝑛 (𝑥 ) = ∑𝑛𝑘=0 𝑥 𝑘 = polinom Taylor de grad 𝑛.
𝑘!

Formula Mac-Laurin:

Pentru orice 𝑥 ∈ 𝐼 si orice 𝑛 ∈ ℕ, exista 𝑐 = 𝑐(𝑥. 𝑛) ∈ (0, 𝑥) astfel incat

𝑓 ′ (0) 𝑓 ′′ (0) 2 𝑓 (𝑛) (0) 𝑛 𝑓 (𝑛+1)(𝑐) 𝑛+1

𝑓(𝑥 ) = 𝑓(0) + 𝑥+ 𝑥 +⋯ 𝑥 + 𝑥
1! 2! 𝑛! (𝑛 + 1)!
𝑓(𝑛+1) (𝑐)
𝑅𝑛 (𝑥 ) = 𝑥 𝑛+1 = rest
(𝑛+1)!

Prin urmare, seria Taylor are suma 𝑓(𝑥) daca si numai daca lim 𝑅𝑛 (𝑥 ) = 0.
𝑛→∞
Consecinta: Daca exista 𝑀 > 0 astfel incat |𝑓 (𝑛) (𝑥 )| ≤ 𝑀 (∀)𝑥 ∈ 𝐼 (∀) 𝑛 ≥ 1 atunci seria
Taylor este convergenta pe I si are suma f, adica are loc formula

𝑓 ′ (0) 𝑓 ′′ (0) 2 𝑓 (𝑛)(0) 𝑛

𝑓 (𝑥 ) = 𝑓 (0) + 𝑥+ 𝑥 +⋯ 𝑥 + ⋯; (∀)𝑥 ∈ 𝐼
1! 2! 𝑛!
𝑓(𝑛+1) (𝑐) 𝑛+1 𝑀|𝑥 𝑛+1 |
Dem: |𝑅𝑛 (𝑥 )| = | 𝑥 | ≤ = 𝑎𝑛
(𝑛+1)! (𝑛+1)!

𝑎𝑛+1 𝑀|𝑥|𝑛+2 (𝑛+1)! |𝑥|

= ∙ = → 0 ⇒ 𝑎𝑛 → 0 (criteriul raportului)
𝑎𝑛 (𝑛+2)! 𝑀|𝑥|𝑛+1 𝑛+2

⇒ 𝑅𝑛 (𝑥 ) → 0 ∎

Exemplu: 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓 (𝑥 ) = 𝑒 𝑥

𝑓 ′ (𝑥 ) = 𝑓 ′′ (𝑥 ) = ⋯ = 𝑓 (𝑛) (𝑥 ) = 𝑒 𝑥 ⇒ 𝑓 (𝑛) (0) = 1

Fie 𝑎 > 0, arbitrar, fixat

|𝑓 (𝑛) (𝑥 )| = 𝑒 𝑥 ≤ 𝑒 𝑎 = 𝑀, (∀)𝑥 ∈ [−𝑎, 𝑎] (∀)𝑛 ≥ 1

𝑓′ (0) 𝑓′′ (0) 𝑓 (𝑛) (0)

⇒ 𝑓 (𝑥 ) = 𝑓 (0) + 𝑥+ 𝑥2 + ⋯ 𝑥𝑛 + ⋯ ; (∀)𝑥 ∈ [−𝑎, 𝑎]
1! 2! 𝑛!

Cum 𝑎 > 0 a fost ales arbitrar ⇒ formula are loc pentru orice 𝑥 ∈ ℝ, adica

𝑥
𝑥 𝑥2 𝑥3 𝑥𝑛
𝑒 =1+ + + + ⋯+ + ⋯; (∀)𝑥 ∈ ℝ
1! 2! 3! 𝑛!
1 1 1 1
𝑥 =1 ⇒𝑒 = 1+ + + + ⋯+ +⋯
1! 2! 3! 𝑛!