F U N C Ț I I E L E M E N T A R E

Nr. Numele Definiția funcției Cazuri particulare Mulțimea punctelor Limita funcției într-un punct de acumulare 𝑥0
funcției de acumulare ale
funcției
1. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑐, ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ:
polinomială 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 + 𝑎𝑛−1 𝑥 𝑛−1 + ⋯ + 𝑎1 𝑥 + 𝑎0 , 𝑐 ∈ ℝ∗ lim 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 + ⋯ + 𝑎0 = 𝑎𝑛 𝑥0𝑛 + ⋯ + 𝑎0
𝑥→𝑥0
𝑛 ∈ ℕ, 𝑎𝑛 , … , 𝑎0 ∈ ℝ, 𝑎𝑛 ≠ 0 − funcția constantă
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 0 𝑥0 = +∞:
− funcția nulă lim 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 + ⋯ + 𝑎0 = 𝑎𝑛 ⋅ (+∞)
𝑥→+∞
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑥0 = −∞:
𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, 𝑎 ⋅ (+∞), 𝑛 par
lim 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 + ⋯ + 𝑎0 = { 𝑛
𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ ℝ, 𝑎 ≠ 0 𝑥→−∞ 𝑎𝑛 ⋅ (−∞), 𝑛 impar
− funcția de gradul 2
2. Funcția 𝑓: ℝ − 𝐷 → ℝ, (ℝ − 𝐷)′ = 𝑥0 ∈ ℝ − 𝐷:
rațională 𝑝(𝑥) 𝑎𝑛 𝑥 𝑛 + ⋯ + 𝑎0 (ℝ − 𝐷) ∪ 𝐷 ∪ {±∞} 𝑝(𝑥) 𝑝(𝑥0 )
𝑓(𝑥) = = , lim =
𝑞(𝑥) 𝑏𝑚 𝑥 𝑚 + ⋯ + 𝑏0 𝑥→𝑥0 𝑞(𝑥) 𝑞(𝑥0 )
𝑝, 𝑞 − funcții polinomiale, 𝑥0 ∈ 𝐷: aici, întâlnim, în general, două situații: și
𝐷 = {𝑥 ∈ ℝ|𝑞(𝑥) = 0} = {𝑟1 , 𝑟2 , … , 𝑟𝑝 } numărătorul se anulează în 𝑥0 , adică 𝑝(𝑥0 ) = 0, caz
în care se simplifică întreaga fracție prin 𝑥 − 𝑥0 , sau
numărătorul nu se anulează în 𝑥0 , caz în care se
calculează limitele laterale în 𝑥0 și se compară dacă
sunt egale sau nu
𝑥0 = +∞:
𝑎𝑛
⋅ (+∞)𝑛−𝑚 , 𝑛 > 𝑚
𝑝(𝑥) 𝑏𝑚
lim = 𝑎𝑛
𝑥→+∞ 𝑞(𝑥) , 𝑛=𝑚
𝑏𝑚
{ 0, 𝑛<𝑚
𝑥0 = −∞:
𝑎𝑛
⋅ (−∞)𝑛−𝑚 , 𝑛 > 𝑚
𝑝(𝑥) 𝑏𝑚
lim = 𝑎𝑛
𝑥→−∞ 𝑞(𝑥) , 𝑛=𝑚
𝑏𝑚
{ 0, 𝑛<𝑚
3. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 𝑛 , 𝑛 ∈ ℕ∗ 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥, ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ: lim 𝑥 𝑛 = 𝑥0𝑛
𝑥→𝑥0
putere − funcția putere de exponent natural − funcția identică sau
identitatea pe ℝ 𝑥0 = +∞: lim 𝑥 𝑛 = +∞
𝑥→+∞
+∞, 𝑛 par
𝑥0 = −∞: lim 𝑥 𝑛 = {
𝑥→−∞ −∞, 𝑛 impar
 𝑓: (0, ∞) → (0, ∞), 𝑓(𝑥) = 𝑥 𝛼 , 𝛼 ∈ ℝ∗ (0, ∞)′ 𝑥0 ∈ (0, ∞): lim 𝑥 𝛼 = 𝑥0𝛼
𝑥→𝑥0
− funcția putere de exponent real = (0, ∞) ∪ {0, +∞}
0, 𝛼 > 0
𝑥0 = 0: lim 𝑥 𝛼 = {
𝑥→0 +∞, 𝛼 < 0
𝑥>0
+∞, 𝛼 > 0
𝑥0 = +∞: lim 𝑥 𝛼 = {
𝑥→+∞ 0, 𝛼<0
4. Funcția 𝑛
𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = √𝑥 , 𝑛 ≥ 2, 𝑛 impar ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ:
𝑛
lim √𝑥 = 𝑛√𝑥0
𝑥→𝑥0
radical − funcția radical de ordin impar 𝑛
𝑥0 = +∞: lim √𝑥 = +∞
𝑥→+∞
𝑛
𝑥0 = −∞: lim √𝑥 = −∞
𝑥→−∞
𝑛
𝑓: [0, ∞) → [0, ∞), 𝑓(𝑥) = √𝑥 , 𝑛 ≥ 2, 𝑛 par 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = √𝑥, [0, ∞)′ 𝑛
𝑥0 ∈ [0, ∞): lim √𝑥 = 𝑛√𝑥0
𝑥→𝑥0
− funcția radical de ordin par − funcția radical = [0, ∞) ∪ {+∞}
𝑛
𝑥0 = +∞: lim √𝑥 = +∞
𝑥→+∞
5. Funcția 𝑓: ℝ → (0, ∞), 𝑓(𝑥) = 𝑎 𝑥 , 𝑎 > 0, 𝑎 ≠ 1 𝑓: ℝ → (0, ∞), ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ: lim 𝑎 𝑥 = 𝑎 𝑥0
𝑥→𝑥0
exponențială 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥
(cu baza 𝑎) +∞, 𝛼 ∈ (1, ∞)
− funcția exponențială 𝑥0 = +∞: lim 𝑎 𝑥 = {
𝑥→+∞ 0, 𝛼 ∈ (0,1)
cu baza 𝑒
0, 𝛼 ∈ (1, ∞)
𝑥0 = −∞: lim 𝑎 𝑥 = {
𝑥→−∞ +∞, 𝛼 ∈ (0,1)

6. Funcția 𝑓: (0, ∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = log 𝑎 𝑥 , 𝑎 > 0, 𝑎 ≠ 1 𝑓: (0, ∞) → ℝ, (0, ∞)′ 𝑥0 ∈ (0, ∞): lim log 𝑎 𝑥 = log 𝑎 𝑥0
𝑥→𝑥0
logaritmică 𝑓(𝑥) = ln 𝑥 = (0, ∞) ∪ {0, +∞}
(în baza 𝑎) −∞, 𝑎 ∈ (1, ∞)
− funcția logaritm 𝑥0 = 0: lim log 𝑎 𝑥 = {
𝑥→0 +∞, 𝑎 ∈ (0,1)
natural 𝑥>0
+∞, 𝑎 ∈ (1, ∞)
𝑥0 = +∞: lim log 𝑎 𝑥 = {
𝑥→+∞ −∞, 𝑎 ∈ (0,1)
7. Funcțiile 𝑓: ℝ → [−1,1], 𝑓(𝑥) = sin 𝑥 ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ: lim sin 𝑥 = sin 𝑥0
𝑥→𝑥0
trigonometri − funcția sinus
ce directe 𝑥0 = +∞: nu există!
𝑥0 = −∞: nu există!
𝑓: ℝ → [−1,1], 𝑓(𝑥) = cos 𝑥 ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ: lim cos 𝑥 = cos 𝑥0
𝑥→𝑥0
− funcția cosinus
𝑥0 = +∞: nu există!
𝑥0 = −∞: nu există!
𝑓: ℝ − 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = tg 𝑥 (ℝ − 𝐷)′ = 𝑥0 ∈ ℝ − 𝐷:
− funcția tangentă (ℝ − 𝐷) ∪ 𝐷 ∪ {±∞} lim tg 𝑥 = tg 𝑥0
𝑥→𝑥0
 (2𝑘 + 1)𝜋 (2𝑘 + 1)𝜋
𝐷={ |𝑘 ∈ ℤ} 𝑥0 = ∈ 𝐷:
2 2
lim tg 𝑥 = +∞, lim tg 𝑥 = −∞
(2𝑘+1)𝜋 (2𝑘+1)𝜋
𝑥→ 𝑥→
2 2
(2𝑘+1)𝜋 (2𝑘+1)𝜋
𝑥< 𝑥>
2 2
𝑥0 = +∞: nu există!
𝑥0 = −∞: nu există!
𝑓: ℝ − 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = ctg 𝑥 (ℝ − 𝐷)′ = 𝑥0 ∈ ℝ − 𝐷:
− funcția cotangentă (ℝ − 𝐷) ∪ 𝐷 ∪ {±∞} lim ctg 𝑥 = ctg 𝑥0
𝑥→𝑥0
𝐷 = {𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
𝑥0 = 𝑘𝜋 ∈ 𝐷:
lim ctg 𝑥 = −∞, lim ctg 𝑥 = +∞
𝑥→𝑘𝜋 𝑥→𝑘𝜋
𝑥<𝑘𝜋 𝑥>𝑘𝜋

𝑥0 = +∞: nu există!
𝑥0 = −∞: nu există!
8. Funcțiile 𝜋 𝜋
𝑓: [−1,1] → [− , ] , 𝑓(𝑥) = arcsin 𝑥 [−1,1]′ = [−1,1] 𝑥0 ∈ [−1,1]: lim arcsin 𝑥 = arcsin 𝑥0
𝑥→𝑥0
trigonometri 2 2

ce inverse − funcția arcsinus

𝑓: [−1,1] → [0, 𝜋], 𝑓(𝑥) = arccos 𝑥 [−1,1]′ = [−1,1] 𝑥0 ∈ [−1,1]: lim arccos 𝑥 = arccos 𝑥0
𝑥→𝑥0
− funcția arccosinus
𝜋 𝜋
𝑓: ℝ → (− , ) , 𝑓(𝑥) = arctg 𝑥 ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ: lim arctg 𝑥 = arctg 𝑥0
2 2 𝑥→𝑥0
− funcția arctangentă 𝜋
𝑥0 = +∞: lim arctg 𝑥 =
𝑥→+∞ 2
𝜋
𝑥0 = −∞: lim arctg 𝑥 = −
𝑥→−∞ 2
𝑓: ℝ → (0, 𝜋), 𝑓(𝑥) = arcctg 𝑥 ℝ′ = ℝ ∪ {±∞} 𝑥0 ∈ ℝ: lim arcctg 𝑥 = arcctg 𝑥0
𝑥→𝑥0
− funcția arccotangentă
𝑥0 = +∞: lim arcctg 𝑥 = 0
𝑥→+∞
𝑥0 = −∞: lim arcctg 𝑥 = 𝜋
𝑥→−∞