CLASA a X-a

BREVIAR TEORETIC ȘI EXEMPLE

FUNCŢIA PUTERE CU EXPONENT REAL

1. Funcţia putere cu exponent natural, 𝒇: 𝑹 → 𝑫, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝒏 şi 𝒏 ∈ 𝑵∗

Definiția 1. Funcția 𝒇: 𝑹 → 𝑫, 𝒇(𝒙) = 𝒙𝒏 şi 𝒏 ∈ 𝑵∗ se numește funcția putere cu exponent natural n.

1.1. Proprietățile funcției putere cu exponent natural n (𝒏 = 𝟐𝒌)

1. Graficul funcției putere se intersectează cu axele de coordonate în punctul 𝑂(0,0).
2. Funcția putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘) este funcție pară.
Exemplul 1. Să verificăm paritatea funcției 𝒇: 𝑅 → 𝐷, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 .
Soluție. Deoarece 𝑓(−𝑥) = (−𝑥)2 = 𝑥 2 = 𝑓(𝑥) funcția este pară.

3. Graficul funcției putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘) este simetric față de axa 𝑂𝑦.
4. Funcția putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘) este o funcție convexă.
5. Monotonia funcției putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘):
• este descrescătoare pe intervalul (−∞, 0]
• este crescătoare pe intervalul [0, ∞)
• punctul (0,0) este punct de minim
𝑥 −∞ … −1 0 1 … +∞
𝑓(𝑥) ∞ ↘ 1 ↘ 0 ↗ 1 ↗ ∞

6. Semnul funcției putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘):

𝑥 −∞ 0 +∞
𝑓(𝑥) + + + + + 0 + + + + +

Exemplul 2. În același sistem de axe de coordonate să trasăm graficele funcțiilor 𝒇: 𝑅 → 𝐷 , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2

și (𝑥) = 𝑥 4 .
Soluție. Vom întocmi un tabel de variație:

𝑥 −∞ … −3 −2 −1 0 1 2 3 … +∞
𝑓(𝑥) = 𝑥 2 ∞ 9 4 1 0 1 4 9 ∞
𝑓(𝑥) = 𝑥 4 ∞ 81 16 1 0 1 16 81 ∞

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
Vom reprezenta punctele din tabel într-un sistem de axe de coordonate:

Observații:
• dacă 0 < 𝑥 < 1 ⟹ 𝑥 4 < 𝑥 2
• dacă 𝑥 > 1 ⟹ 𝑥 4 > 𝑥 2 .

1.2. Proprietățile funcției putere cu exponent natural n (𝒏 = 𝟐𝒌 + 𝟏)

1. Graficul funcției putere se intersectează cu axele de coordonate în punctul 𝑂(0,0).
2. Funcția putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘 + 1) este funcție impară.
Exemplul 3. Să verificăm paritatea funcției 𝒇: 𝑅 → 𝐷, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 .
Soluție. Deoarece 𝑓(−𝑥) = (−𝑥)3 = −𝑥 3 = −𝑓(𝑥) funcția este impară.

3. Graficul funcției putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘 + 1) este simetric față de 𝑂(0,0).

4. Funcția putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘 + 1) este:
• funcție convexă pe intervalul [0, ∞);
• funcție concavă pe intervalul (−∞, 0];
• 𝑂(0,0) este punct de inflexiune.

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
 5. Funcția putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘 + 1) este strict crescătoare pe 𝑅.

𝑥 −∞ … −1 0 1 … +∞
𝑓(𝑥) ∞ ↗ 1 ↗ 0 ↗ 1 ↗ ∞

6. Semnul funcției putere cu exponent natural 𝑛 (𝑛 = 2𝑘):

𝑥 −∞ 0 +∞
𝑓(𝑥) − − − − − 0 + + + + +

Exemplul 4. În același sistem de axe de coordonate să trasăm graficele funcțiilor 𝒇: 𝑅 → 𝐷 , 𝑓(𝑥) = 𝑥 3

și (𝑥) = 𝑥 5 .
Soluție. Vom întocmi un tabel de variație:

𝑥 −∞ … −2 −1 0 1 2 … +∞
𝑓(𝑥) = 𝑥 3 ∞ −8 1 0 1 8 ∞
𝑓(𝑥) = 𝑥 5 ∞ −32 1 0 1 32 ∞

Vom reprezenta punctele din tabel într-un sistem de axe de coordonate:

Observații:
• dacă 0 < 𝑥 < 1 ⟹ 𝑥 5 < 𝑥 3
• dacă 𝑥 > 1 ⟹ 𝑥 5 > 𝑥 3 .

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
 𝟏
2. Funcţia putere cu exponent întreg negativ 𝒇: 𝑹∗ → 𝑹∗ , 𝒇(𝒙) = 𝒙−𝒏 = 𝒙𝒏 , 𝒏 ∈ 𝑵∗
𝟏
2.1. Proprietățile funcției putere cu exponent întreg negativ 𝒇: 𝑹∗ → 𝑹∗ , 𝒇(𝒙) = 𝒙𝟐𝒌 , 𝒌 ∈ 𝑵∗

1. Graficul funcției putere exponent întreg negativ nu se intersectează cu axele de coordonate.

1
2. Funcția putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘 este funcție pară.

Exemplul 5. Să verificăm paritatea funcției 𝒇: 𝑅 → 𝐷, 𝑓(𝑥) = 𝑥 −2 .

1 1 1
Soluție. Deoarece 𝑓(𝑥) = 𝑥 −2 = 𝑥 2 ⟹ 𝑓(−𝑥) = (−𝑥)2 = 𝑥 2 = 𝑓(𝑥) funcția este pară.

1
3. Graficul funcției putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘 este simetric față de axa 𝑂𝑦.
1
4. Funcția putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘 este o funcție convexă.
1
5. Monotonia funcției putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘 :

• este crescătoare pe intervalul (−∞, 0]

• este descrescătoare pe intervalul [0, ∞)

𝑥 −∞ … −1 0 1 … +∞
𝑓(𝑥) ∞ ↗ 1 ↗ ∞ ⋮ ∞ ↘ 1 ↘ ∞

1
6. Semnul funcției putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘 :

𝑥 −∞ 0 +∞
𝑓(𝑥) + + + + + ⋮ + + + + +

1
7. Funcția putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘 nu este bijectivă.

1
2.2. Proprietățile funcției putere cu exponent întreg negativ 𝑓: 𝑅 ∗ → 𝑅 ∗ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘+1 , 𝑘 ∈ 𝑁

1. Graficul funcției putere exponent întreg negativ nu se intersectează cu axele de coordonate.

1
2. Funcția putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘+1 este funcție impară.

Exemplul 5. Să verificăm paritatea funcției 𝒇: 𝑅 → 𝐷, 𝑓(𝑥) = 𝑥 −3 .

1 1 1
Soluție. Deoarece 𝑓(𝑥) = 𝑥 −3 = 𝑥 3 ⟹ 𝑓(−𝑥) = (−𝑥)3 = − 𝑥 3 = −𝑓(𝑥) funcția este impară.

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
 1
3. Graficul funcției putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘+1 este simetric față de 𝑂(0,0).
1
4. Funcția putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘+1 este:

• funcție concavă pe intervalul (−∞, 0);

• funcție convexă pe intervalul (0, ∞).
1
5. Monotonia funcției putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘+1 :

• este descrescătoare pe intervalul (−∞, 0]

• este descrescătoare pe intervalul [0, ∞)

𝑥 −∞ … −1 0 1 … +∞
𝑓(𝑥) 0 ↘ 1 ↘ −∞ ⋮ ∞ ↘ 1 ↘ 0

1
6. Semnul funcției putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘+1:

𝑥 −∞ 0 +∞
𝑓(𝑥) − − − − − ⋮ + + + + +

1
7. Funcția putere cu exponent întreg negativ 𝑓(𝑥) = 𝑥 2𝑘+1 este bijectivă.

Exercițiul 1. Pentru funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 + 1 studiați injectivitatea, surjectivitatea, și

paritatea.
Soluție.
Injectivitatea
∀𝑥1 , 𝑥2 ∈ 𝑅, 𝑓(𝑥1 ) = 𝑓(𝑥2 ) ⟹ 𝑥13 + 1 = 𝑥23 + 1 ⟺ 𝑥13 − 𝑥23 = 0 ⟹
(𝑥1 − 𝑥2 )(𝑥12 + 𝑥1 𝑥2 + 𝑥22 ) = 0 ⟹
𝑥1 = 𝑥2 , funcția este injectivă
Surjectivitatea
∀𝑦 ∈ 𝑅, ∃𝑥 ∈ 𝑅 𝑎. î. 𝑦 = 𝑓(𝑥)

𝑦 = 𝑓(𝑥) ⟹ 𝑦 = 𝑥 3 + 1 ⟹ 𝑥 = 3√𝑦 − 1
3
𝑓(𝑥) = 𝑓( 3√𝑦 − 1) = ( 3√𝑦 − 1) + 1 = 𝑦, funcția este surjectivă

Paritatea
𝑓(−𝑥) = (−𝑥)3 + 1 = −𝑥 3 + 1

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
Se observă că −𝑥 3 + 1 ≠ 𝑓(𝑥) și −𝑥 3 + 1 ≠ −𝑓(𝑥) deci funcția 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 + 1 nu este nici pară
nici impară.

Exercițiul 2. Pentru funcția 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 2

a) completați valorile funcției în tabelul următor:

x -∞ -2 -1 0 1 2 +∞
f (x)

b) trasați graficul funcției în reperul cartezian 𝑥𝑂𝑦;

c) determinați prin lectură grafică, intervalele de monotonie și intervalele concavitate/convexitate.

Soluție.
a)
x −∞ −2 −1 0 1 2 ∞
f(x) 2 −1 −2 −1 2

b)

c)
• pe intervalul (−∞, 0) funcția este strict descrescătoare
• pe intervalul (0, ∞) funcția este strict crescătoare
• funcția este convexă pe R

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
Exercițiul 3. Pentru funcția 𝑓: (0, ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 arătați că 𝑓(𝑡𝑥1 + (1 − 𝑡)𝑥2 ) ≤ 𝑡𝑓(𝑥1 ) +
(1 − 𝑡)𝑓(𝑥2 ),∀𝑥1 , 𝑥2 ∈ (0, ∞), ∀𝑡 ∈ [0,1].
Soluție.
𝑓(𝑡𝑥1 + (1 − 𝑡)𝑥2 ) = (𝑡𝑥1 + (1 − 𝑡)𝑥2 )2 = 𝑡 2 𝑥12 + (1 − 𝑡)2 𝑥22 + 2𝑡(1 − 𝑡)𝑥1 𝑥2
Atunci,
𝑓(𝑡𝑥1 + (1 − 𝑡)𝑥2 ) − 𝑡𝑓(𝑥1 ) − (1 − 𝑡)𝑓(𝑥2 ) =
= 𝑡 2 𝑥12 + 2𝑡(𝑡 − 1)𝑥1 𝑥2 + (1 − 𝑡)2 𝑥22 − 𝑡𝑥12 − (1 − 𝑡)𝑥22 =

= 𝑥12 (𝑡 2 − 𝑡) + ((1 − 𝑡)2 − (1 − 𝑡))𝑥22 + 2𝑡(𝑡 − 1)𝑥1 𝑥2 =

= −𝑥12 𝑡(𝑡 − 1) − 𝑡(1 − 𝑡)𝑥22 + 2𝑡(𝑡 − 1)𝑥1 𝑥2 =

= −𝑡(1 − 𝑡)(𝑥1 + 𝑥2 )2 ≤ 0
⟹ 𝑓(𝑡𝑥1 + (1 − 𝑡)𝑥2 ) ≤ 𝑡𝑓(𝑥1 ) + (1 − 𝑡)𝑓(𝑥2 ), ∀𝑥1 , 𝑥2 ∈ (0, ∞), ∀𝑡 ∈ [0,1]

Succes!

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
CLASA a X-a
FIȘĂ DE LUCRU – nivel mediu

FUNCȚIA PUTERE

1. Reprezentați grafic, determinați intervalele de monotonie și studiați injectivitatea și surjectivitatea

funcțiilor 𝑓: 𝑅 → 𝑅 următoare:

a) 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 4;

b) 𝑓(𝑥) = −𝑥 3 ;

c) 𝑓(𝑥) = 1 − 𝑥 4 ;

1
d) 𝑓(𝑥) = 4 ∙ 𝑥 5 ;

e) 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 + 𝑥.

2. Fie funcția 𝑓: 𝑅 ∗ → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 −3.

a) reprezentați grafic funcția f;
b) studiați surjectivitatea funcției;
c) studiați paritatea funcției.

3. Se dă funcția 𝑓: (0, ∞) → (0, ∞), 𝑓(𝑥) = 𝑥 −2. Se cere:

a) reprezentați grafic funcția;
b) determinați inversa funcției f.

Indicații:

după ce vei reprezenta graficele funcțiilor, la toate subpunctele problemelor vei folosi lecturi grafice.

Succes!

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro
CLASA a X-a
FIȘĂ DE LUCRU – avansați

FUNCȚII INVERSABILE

1. Calculați 𝑓 −1 (3) unde 𝑓 −1 este inversa funcției 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 5 + 𝑥 3 + 1.

2. Reprezentați grafic funcțiile:

a) 𝑓: 𝑅 ∗ → 𝑅 ∗ , 𝑓(𝑥) = |𝑥|−1 ;
b) 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = max (𝑥 2 , 𝑥 3 ).

3. Ordonați crescător numerele reale:

a) 1, 𝑥, 𝑥 2 , 𝑥 3 ;
b) 8, 𝑥, 𝑥 3 ;
c) 2, 𝑥 2 , 𝑥 3 .

2𝑥1 +𝑥2 2𝑓(𝑥1 )+𝑓(𝑥2 )

4. Pentru funcția 𝑓: (0, ∞) → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 arătați că 𝑓 ( )≤ , ∀𝑥1 , 𝑥2 > 0.
3 3

Succes!

Nume prenume: MUNTEAN Doina

Școala: Colegiul Național „Ioan Slavici” Satu Mare
E-mail: vdmuntean@yahoo.ro