Secțiunea Științele Pământului

Ediția martie 2021

Salutare, dragi participanți!

Înainte de a începe să rezolvați subiectele, vă rugăm să citiți cu atenție instrucțiunile de mai jos,
legate de desfășurarea generală a probei. De asemena, vă atragem atenția că mai jos veți găsi un tabel
periodic pe care să îl folosiți la rezolvarea problemelor.

Instrucțiuni:

1. Este permisă utilizarea calculatoarelor neprogramabile

2. Redactarea subiectelor poate fi realizata in pix sau stilou, pot fi utilizate rigle dacă
subiectele necesită acest lucru, iar figurile/graficele pot fi realizate cu creionul
3. În colțul din dreapta-jos al paginilor va fi trecut numărul paginii și numărul total de
pagini (de exemplu, pe pagina 3 dintr-o lucrare de 12 pagini se va scrie 3/12)
4. Redactați separat subiectele I, II, III și IV (pe foi diferite). În cadrul aceluiași subiect,
ordinea în care parcurgeți subpunctele este la alegerea voastră (de exemplu, puteți
începe să redactați subiectul II A, subpunctul b, apoi subpunctul a, însă pentru a redacta
subiectul I, III sau IV, veți începe pe o altă foaie de hârtie)
5. Fiecare subiect va fi punctat de la 0 la 100p, iar punctajul final va fi obținut prin
realizarea mediei aritmetice a punctajelor celor 4 subiecte
6. Aveți dreptul la maxim 3 pauze a maxim 5 minute pentru a merge la toaletă
7. Pe toată durata examenului va trebui să aveți camera și microfonul pornite
8. În cazul în care apar dificultăți tehnice și sunteți deconectați de la meet, ne puteți
scrie la adresa stiintelepamantuluiscienceon@gmail.com
Ca să încheiem tot cu ceva random, dar util pentru voi, numărul lui Avogadro este 𝑁𝐴 =
23 −1 3
6.022 ∙ 10 𝑚𝑜𝑙 , iar densitatea apei o vom considera 𝜌 = 1 𝑔/𝑐𝑚 . Mult succes vă dorim!

1
 Secțiunea Științele Pământului
Ediția martie 2021

I. We will ROCK you 100 p

A. Tare ca piatra
O echipă de geologi a identificat un afloriment în care se pot observa toate cele 3 tipuri
principale de roci.

Imaginea 1. Sursa: https://en.wikipedia.org

a. Menționați care sunt aceste tipuri de roci. (6p)

b. Geologii au obținut un exemplar din aflorimentul respectiv, pe care îl puteți observa în
Imaginea 1. Menționați procesele prin care a fost formată această rocă, știind că superior de
aceasta s-a găsit gresie și inferior granit. (8p)
c. Roca din Imaginea 1 conține o cantitate apreciabilă de anortită. Determinați elementele
chimice conținute de acest mineral și formula chimică a anortitei, știind că:

● Primul element (A) este un metal ce se regăsește în calcar.

● Cel de-al doilea element (B) este metalul conținut de bauxită, metal care este folosit la
transportarea acidului azotic, pe care îl pasivează.

● Cel de-al treilea element (C) are valența 4 și se găsește în cantități mari în nisip.

2
 ● Ultimul element (D) este prezent în atmosfera terestră în proporție de 21%. Este
singurul element cu valență negativă din compoziția anortitei.

● Formula chimică este de forma A xByCyD8.

● Anortitul conține un procent masic de 14.39% din elementul A. (18p)

d. Scrieți și egalați ecuația eroziunii chimice a anortitei, știind că aceasta are loc sub
acțiunea CO2, O2 și H2O, iar printre produșii de reacție se află compusul de forma B2C2D5(DH)4,
unde H este atomul de hidrogen, iar B, C și D sunt elementele de la subpunctul c. (3p)

e. Calculați căldura degajată la răcirea și solidificarea a 100 kg magmă, cunoscând căldura

specifică a magmei (1450 J/kg K), căldura latentă de solidificare (400 kJ/kg), temperatura de
solidificare (700°C) și temperatura la care aceasta este expusă atmosferei (1000°C) (7p)

f. Menționați tipul de relief întâlnit în zonele unde au loc procesele de solidificare a

magmei și enumerați 3 forme de relief întâlnite. (7p)

g. Explicați diferența dintre magmă și lavă. (5p)

B. Nu vă precipitați

Deplasându-se la 5 km spre nord, către un alt afloriment, geologii au constatat că

deasupra stratului de gresie se găsesc depozite de roci evaporitice (precipitate din soluții
apoase): gips (CaSO4), halit (NaCl) și calcit, dispuse concentric:

Imaginea 2. Sursa: https://www.alexstrekeisen.it/

3
 Depozitele s-au format pe locul unui paleobazin închis, care a fost separat de mare printr-un
baraj sedimentar. Cunoscându-se următoarele produse de solubilitate: gips – Ks = 4.93 x 10-5;
calcit – Ks = 3.3 x 10-9:

a. Identificați tipul de climat în care se poate produce un astfel de fenomen, și explicați

fenomenele fizice și chimice care au loc. (8p)
b. Asociați culorile din diagramă cu mineralul corespunzător, motivând alegerea făcută.
(8p)
c. Să presupunem că avem o mașină a timpului cu care putem călători până la momentul
în care precipitarea în acest bazin încă nu începuse. Vom lua o probă de 50 mL din apa
bazinului, urmând să o evaluăm în laborator. Acestei probe i se adaugă treptat o soluție
de azotat de calciu (1 M), până în momentul în care doi anioni prezenți în probă
precipită simultan sub forma a două substanțe cristaline greu solubile. Care este
raportul concentrațiilor molare ale celor doi anioni în proba inițială? (15p)

C. (Cal)care pe care
La câteva sute de metri spre nord, geologii au remarcat o altă schimbare pregnantă în
tipul de roci întâlnite, calcarele devenind majoritare.

Calcarele pot fi clasificate în mai multe categorii, cele mai răspândite fiind calcarele biogene
(Imaginea 3). Acestea s-au format prin depuneri chimice determinate de procesele biologice ale
viețuitoarelor.
a. Descrieți detaliat modul de formare al acestui tip de calcar, dând 3 exemple de
viețuitoare care contribuie la formarea lor. (7p)
b. În ce tip de ecosistem(e) trăiesc aceste specii? Descrieți-l(e), menționând și câteva
caracteristici (temperatură, luminozitate, curenți de apă, salinitate etc.) (8p)

Imaginea 3. Exemplu de calcar biogen. Sursa: https://www.sandatlas.org/

4
 Secțiunea Științele Pământului
Ediția martie 2021

II. Cât de jos poţi ajunge? 100 p

Celebrul regizor de filme James Cameron, plictisit fiind să creeze scenarii despre
extratereştrii monstruoşi şi/sau prietenoşi, a decis să urmeze paşii lui Jacques Cousteau şi să
exploreze oceanul. Fiind şi un mare amator de senzaţii tari, pe data de 26 martie 2012 James a
pilotat submersibilul DSV “Deepsea Challenger” atingând cel mai adânc punct al oceanului
planetar în Groapa Marianelor (Challenger Deep, 10.908 m).

A. DSV “Deepsea Challenger”

Fiind un om extrem de meticulos, înainte de a se urca în

submersibil, James a insistat ca echipa de ingineri ce a creat
submersibilul să re-efectueze testele de siguranţă, de faţă
cu dânsul.

a) Într-o cameră de presiune, se observă că la

presiunea de aproximativ 120 MPa geamul pilotului
prezintă crăpături. Aproximând 1MPa = 10 atm, şi
cunoscând presiunea din camera pilotului de aproximativ
10 atm, determinaţi forţa maximă ce poate acţiona asupra
geamului fără a pune pilotul în pericol. Geamul are formă
circulară, cu raza de 10 cm. (8p)
b) Ştiind densitatea apei distilate de 1000 Kg/m3 ,
salinitatea apei din apropierea Gropii Marianelor de 34
g/Kg şi presupunând constantă salinitatea apei funcţie de
adâncime, determinaţi dacă submersibilul poate atinge
punctul Challenger Deep fără a ucide pilotul. Puteţi considera g = 10 m/s2. (8p)
c) Dornic să experimenteze chiar şi pe uscat, James se urcă în submersibil (camera pilotului
încă este presurizată la 10 atm) cu o doză de Coca-Cola (cantitate 333 ml, volum efectiv de suc
323 ml). În condiţii normale, interiorul dozei conţine suc şi aer la presiunea de 1 atm = 101325
Pa. Agitând doza intens timp de 1 minut, asigurându-se astfel că sucul nu mai conţine deloc
dioxid de carbon solubilizat, James deschide doza! Ştiind temperatura din interiorul
submersibilului de 27 oC, concentraţia volumică de dioxid de carbon solubilizat în Coca-Cola de
aproximativ 10% şi ştiind că deschiderea produce iniţial o fantă de lăţime 1 mm, estimaţi câte
picături de suc ating faţa lui James. Justificaţi rezultatul! Puteţi considera R = 8.31 J*K/mol şi
volumul molar al gazului ideal în condiţii standard Vμ = 22.4 l/mol. (15p)

5
 B. Deplasări oceanice şi tectonice!
Bucuros precum un copil primindu-şi prima bicicletă, James se urcă în submersibil! În sfârşit,
după nenumărate teste, submersibilul este eliberat în Marea Filipinelor, în punctul roşu
prezentat pe harta de sub acest text.

a) Deşi pe hărţile sale James nu observă niciun curent oceanic, submersibilul înregistrează
o deplasare foarte subtilă către nord-est. Denumiţi tipul de curent oceanic observat de
către James. Ce ar fi observat James dacă ar fi încercat o expediţie în Groapa Abisală
Peru-Chile? De ce? (5p)
b) Panicându-se din cauza acestui fenomen foarte
ciudat şi necunoscut pentru el, James se hotărăşte să-l
sune pe Oliver, prietenul său seismolog australian ce
locuieşte în Darwin. Aceasta s-a dovedit să fie o idee
proastă, întrucât Oliver a înregistrat un cutremur
puternic la ora 14:30:00 GMT! Prietenul filipinez al lui
Oliver, Alvin, ce locuieşte în Manila, a înregistrat un
cutremur puternic la aceeaşi oră, pe acelaşi fus orar. Cu
ajutorul hărţii politice din Anexa A, o riglă, programul
Paint şi cunoștințelor voastre de geologie, determinaţi:
- locaţiile posibile ale epicentrului cutremurului; (4p)
- locaţia cea mai probabilă a epicentrului
cutremurului; justificaţi, şi estimaţi daunele produse din
cauza locaţiei sale! (4p)
- ora producerii cutremurului, calculată pe fusul
GMT (ştiţi viteza undelor primare de 5 km/s); (3p)
- ora la care James va simţi cutremurul, calculată pe
fusul GMT. (poziţia lui James este dată de punctul roşu);
(3p)

6
Anexa A

7
 C. Aventuri în abis!

După ce s-a calmat, James a început coborârea către Challenger Deep. Fiind în primul rând
un regizor de filme, James v-a contactat pentru a-l ajuta să înţeleagă datele produse de către
senzorii submersibilului.
James vă dă în primul rând următoarele grafice, produse pe baza datelor preluate de el:

a) Ştiind temperatura medie a apei la suprafaţă în Marea Filipinelor de 26 oC, explicaţi

temperatura înregistrată de James la suprafaţă. De ce la aceeaşi latitudine, lângă coasta
de vest Mexicului, temperatura medie este mai mică? (7p)

Cercetătorii i-au cerut lui James să preia probe de apă de la mai multe adâncimi, pentru
analiză ulterioară. Pentru că nu are pregătire științifică, James a fost neglijent față de un aspect
important al oricărui experiment – etichetarea probelor, uitând să noteze de la ce adâncime
provine una dintre probe. Astfel, cercetătorii au stabilit că vor măsura salinitatea apei și vor
stabili pe baza acesteia adâncimea aproximativă corespunzătoare probei.
Metoda aleasă de ei este electroliza – o masă m = 20 g este prelevată din proba de apă
(proba de apă este omogenă) și supusă electrolizei, la un curent de intensitate I = 1 A.
Presupunând că principalele săruri care dau salinitatea apei sunt NaCl si KCl (alte săruri pot fi
neglijate), și că se știe despre acestea că se află într-un raport molar NaCl:KCl = 2:1, se cere:
b) Scrieți ecuațiile semi-reacțiilor care au loc la anod și catod. (6p)
c) Dacă se adaugă câteva picături de fenolftaleina in spațiul catodic, ce se poate observa?
(3p)
d) Exact după un timp t = 17,223 min nu se mai degajă gazul galben-verzui la anod. Știind
că reacția a fost completă, determinați salinitatea probei de apă (exprimată în grame de
săruri per kg de apă salină). (13p)

8
 e) Folosind graficul de la punctul a), determinați aproximativ de la ce adâncime provenea
proba de apă neetichetată, știind că aceasta se afla printre primele probe preluate, până
la adâncimea de 200 m. (3p)

Se dau: Constanta lui Faraday F = 96487 C mol-1

D. În sfârșit!
După o îndelungată călătorie, James ajunge, în final, în punctul cel mai adânc al fosei! Cu
braţul robotic, sistemele automate de la bordul submersibilului efectuează diverse experimente
asupra stratului de sedimente de pe fundul fosei, în ciuda lipsei complete de experienţă
ştiinţifică a pilotului.

În habitatele hidrotermale localizate la mare adâncime trăiesc bacterii extremofile care se

pot dezvolta în lipsa luminii, la temperaturi ridicate și la un pH foarte acid.

a) Numiți tipul de nutriție al acestor organisme. (2p)

Curios însă, și unele eucariote unicelulare au fost descoperite într-o probă sedimentară
colectată de submersibil. În imaginea de mai jos este o micrografie electronică realizată pentru
a studia structura unei amibe necunoscute.

Sursa imagine: K. Vickerman, Patterns of cellular organisation in limax amoebae: An electron microscope study,
Experimental Cell Research (1962)

b) Identificați componentele celulare notate de la 1 la 7. (7p)

c) Descrieți succint (două ideei principale) procesul care are loc la nivelul structurilor
notate cu cifra 7. (4p)

9
 Secțiunea Științele Pământului
Ediția martie 2021

Subiectul III – Petunia marțiană 100 p

În modelul fizic utilizat pentru subpunctele A și B atât Soarele cât și planetele menționate sunt
considerate corpuri sferice, orbitele se consideră circulare, refracțiile suferite de lumină în
atmosferă și grosimea plăcilor se neglijează.

A. NASA la Mizil

Pentru a trimite primii oameni pe Marte, NASA demarează în Mizil (45° lat N 26°25’ long
E) un proces riguros de selecție pentru potențialii candidați. Una dintre probele practice
testează cunoștințele de astronomie ale aplicanților, aceștia fiind puși să calculeze masa
Soarelui cu ajutorul unor ustensile triviale - 2 plăci și o ruletă. În prima placă se decupează un
orificiu cu un diametru mic (se poate considera punctiform în calcule). Placa nedecupată este
așezată la nivelul solului, iar cea decupată este ținută deasupra sa la d = 1,5m. Plăcile sunt
orientate astfel încât lumina provenită de la Soare cade perpendicular pe suprafața acestora. Pe
placa nedecupată se observă o porțiune mai intens luminată. În urma mai multor măsurători se
constată că diametrul mediu al petei luminoase are valoarea x = 1,4 cm.

a) Calculați unghiul făcut de plăci cu orizontala, știind că măsurătorile s-au efectuat în data de
21 Iunie, la orele amiezii. (7p)
b) Determinați masa Soarelui, considerând cunoscută raza acestuia. (15p)

Raza solară RS = 700000 km, Constanta atracției universale K = 6,67 · 10-11 N · m2/kg2;
Declinația magnetică a Pământului δ = 23,50°

B. Dincolo de nori

În vederea colonizării planetei Marte va fi

necesară și amplasarea unui satelit artificial pentru a
asigura comunicarea astronauților aflați în baza
marțiană cu centrul de comandă de pe Pământ. Pentru
rezolvarea următoarelor cerințe puteți folosi lista de
date de la finalul problemei împreună cu setul de 4
imagini surprinse de telescopul Hubble și
corespondența cu momentele la care ar fi fost făcute
pozele dintr-un punct staționar în raport cu Marte.

a) Calculați accelerația gravitațională la suprafața

planetei Marte. (15p)

10
b) Determinați altitudinea la care trebuie plasat un satelit astfel încât acesta să fie staționar în
raport cu baza marțiană. (13p)

Raza Pământului RP = 6400 km

Raportul dintre masa lui Marte și masa Pământului r = 0,107
Densitatea medie a planetei Marte ρ = 3,93 g/cm3
Accelerația gravitațională la suprafața Pământului gP = 10 m/s2
Constanta atracției universale K = 6,67 · 10-11 N · m2/kg2

C. Flori de nu-mă-uita

Pentru a își aduce aminte de casă, astronauții care s-au îmbarcat spre planeta roșie au
decis să decoreze baza marțiană cu florile lor preferate din gradină, mușcate (Pelargonium
inquinans) și petunii (Ruellia simplex).

a) Pentru mușcate au fost descrise următoarele fenotipuri. (6p)

Fenotip
Caracter
Gena dominantă Gena recesivă
Forma semințelor Netedă (N) Rugoasă (n)
Poziția florilor Axială (A) Terminală (a)
Înălțimea plantelor Înalte (I) Pitice (i)
Alelele pentru flori roșii (R) și albe (r) sunt codominante, astfel
Culoarea florilor
încât plantele heterozigote au flori roz.

Știind că semințele luate pe nava spațială provin din încrucișarea plantelor cu genotipul
NnAaiiRR și NnaaIiRr, determinați ce procent din mușcatele înflorite pe Marte au semințe
netede, talie pitică și flori roz poziționate axial.

b) Tabelul alăturat conține date referitoare la înălțimea și culoarea florilor crescute de

astronauți. Corespund aceste valori cu cele așteptate? Explicați. (6p)

Flori roșii Flori roz Flori albe

Talie pitică 0 103 0
Talie înaltă 105 4 0

c) Culoarea petuniei este determinată de două gene, pe cromozomi diferiți, care codifică
enzimele F3H, respectiv F3’5’H. F3H catalizează transformarea aromadendrinei (compus
incolor) în pelargonidină (pigment roz), care este necesară pentru obținerea malvidinei
(pigment mov) într-o serie de reacții în care este implicată și F3’5’H. Gena pentru F3H are o
alelă dominantă w+ și una recesivă w, similar pentru F3’5’H există o alelă dominantă m + și una
recesivă m. Alelele recesive corespund unor forme complet nefuncționale ale enzimelor.

11
Cunoscând că semințele trimise pe Marte au fost obținute prin autopolenizarea unui dublu
heterozigot ww+mm+, determinați procentul de flori albe, roz și mov din generația F1. (13p)

D. Picătură cu picătură se face lac

Pe lângă flori ornamentale, sera marțiană va trebuie sa includă și plante comestibile

care se pot dezvolta în condiții de mediu similare celor de pe Marte.

a) Explicați ce sunt plantele xerofite și numiți 4 adaptări specifice acestora. (6p)

b) Deși apa este foarte prețioasă pentru plante, eliminarea ei este necesară. Prezentați două
motive și descrieți mecanismul prin care excreția apei este controlată la nivelul stomatelor.
Discutați cele două grafice alăturate, comentând despre adaptarea specifică care poate fi
observată la un cactus care crește într-un deșert tropical. (11p)

c) Înainte de a ajunge la frunze, apa absorbită de rădăcină este transportată prin tulpină.
Indicați printr-o diagramă țesuturile prezente în secțiunea transversală a unei tulpini provenite
de la o plantă dicotiledonată. (8p)

Surse imagini:
1.https://www.jpl.nasa.gov
2.Cavallini E, Functional diversification of grapevine MYB5a and MYB5b in the control of flavonoid biosynthesis in a
petunia anthocyanin regulatory mutant, Plant Cell Physiol. (2014)
3.Males J., Stomatal Biology of CAM Plants, Plant Physiology (2017)

12
 Secțiunea Științele Pământului
Ediția martie 2021

IV. Și BOOM! A explodat! 100 p

A. E-ntuneric afară, e noapte
1816 - anul în care vara a refuzat să mai vină. În schimb, atât Europa cât și America de
Nord au trecut prin luni de întuneric. Deși pare greu de crezut, cauza acestor evenimente se afla
pe cealaltă parte a globului, tocmai în Indonezia, unde, încă din 5 aprilie 1815, vulcanul Mount
Tambora a început să erupă, înregistrând ceea ce se consideră a fi cea mai mare explozie
vulcanică din istorie.

a) Explicați legătura dintre activitatea vulcanică din Indonezia și „întunericul” din

Europa și America de Nord. Ce element al erupției vulcanice a fost cauza acestei
situații? (5 p)

Mai jos, este dată o hartă ce prezintă distribuția temperaturilor în zona Europei în vara
din 1816.

Credit: Creative Commons, authored by Giorgiogp2

b) Cum se situează situația temperaturilor din 1816 față de situația generală a

temperaturilor din Europa? (3p)
A. Temperaturi mai mici în 1816
B. Temperaturi mai mari în 1816
C. Temperaturi aproximativ la fel

13
c) Explicați legătura dintre această situație și erupția vulcanului Mount Tambora. (7p)

d) Pentru a evidentia legătura dintre aceste 2 evenimente, calculați bilanțul radiativ (în
cal/cm2·min) la baza muntelui Tambora în ziua dinaintea erupție vulcanice folosind
datele și imaginile de mai jos, iar apoi comparati cu valoarea de a doua zi 0.117
cal/cm2·min. Se consideră că radiația directă și radiația difuză reprezintă 29%,
respective 18% din radiația solară. Temperatura la sol este aproximativ 20°C. (8p)

14
 B. Cenuși de gri dorian

În continuare, aveți o serie de imagini, ordonate aleator, ce prezintă poziția unui nor de
cenușă, datorat unei erupțiii vulcanice, la diferite momente de timp. Locul erupției este marcat
prin cercul roșu:

a) Ce continent este surprins în imagini? (1p)

b) Ordonați cronologic cele 4 imagini. (4p)

c) Cum puteți explica evoluția poziției norului de cenușă? Ce fenomene/elemente

caracteristice Pământului ar fi principala cauză a unei astfel de deplasări? (8p)

d) Care este fenomenul ce face ca norul de cenușă să nu se deplaseze doar de-a lungul
meridianelor? (5p)

Odată ce ați investigat efectele la scară largă pe care o erupție vulcanică le poate avea,
este momentul să vă deplasați pe teren și să analizați fenomenele ce au loc în apropierea
erupției. Nici nu ajungeți însă bine la sediul de cercetare, că deja puteți observa cum bucăți de
rocă amenință să vă cadă pe mașină la fiecare pas.

e) Cum se numesc acele bucăți de rocă și cum se formează? (5p)

15
 C. Ploaia care va cădea

În zona în care ați ajuns, un alt proces periculos pentru mediu, care rezultă adesea în
urma erupțiilor vulcanice, este ploaia acidă. Aceasta are ca principală cauză degajarea unor
cantități semnificative dintr-un oxid al sulfului în atmosferă, compusul conducând, în urma a
două reacții chimice, la formarea ploii acide.

a) Care este oxidul despre care este vorba? Scrieți cele două reacții ce conduc la ploaia
acidă. (7p)

b) Oferiți două exemple care justifică numirea ploii acide drept un fenomen periculos
pentru mediu. (5p)

În cazul formării ploii acide, putem considera că, în general în atmosferă, 4.8 ∙ 1013
molecule de gaz ajung să se combine cu o picătură de apă de diametru 2 mm, rezultând o nouă
picătură cu același volum ca al celei de apă. În urma ploii acide din zona noastră de interes,
20 000 de astfel de picături rezultate s-au distribuit pe fiecare 𝑐𝑚2 de sol, cu adâncime de 20
cm și umiditate volumică anterior ploii 50%. Considerând doar ionizarea în prima treaptă:

c) Calculați pH-ul unei picături de ploaie acidă rezultate în atmosferă. (7p)

d) Calculați pH-ul final al componentei lichide a solului și decideți dacă acesta va fi unul
dăunător pentru mediu. Vă puteți folosi de de graficul de mai jos, împrumutat de la
o echipă de geologi care verifica influența pH-ului și a concentrației de aluminiu din
sol asupra mediului. (8p)

e) Explicați două moduri prin care un sol prea acid afectează unele procese vitale ale
viețuitoarelor (plante și/sau animale) (7p)

f) Cum credeți ca ar arăta împărțirea domeniilor de pH bazic al solului în funcție de

efectul acestuia asupra viețuitoarelor? (5p)

https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fsoilquality.org.au%2Ffactsheets%2Fsoil-
acidity&psig=AOvVaw03m1zUXT4VwH5aZZLaS8lv&ust=1612430460303000&source=images&cd=vfe&ved=0CA0Qjh
xqFwoTCJiHmta2ze4CFQAAAAAdAAAAABAK
16
 D. Până la sânge

Un alt compus toxic produs de erupțiile vulcanice este monoxidul de carbon. Pentru a
determina concentrația acestuia în aer, se prepară 4L de soluție concentrată a oxoacidului X
prin dizolvarea de pentaoxid de iod în apă. În aceasta se barbotează un metru cub de aer poluat
(măsurat în condiții standard), în care singurul contaminant care reacționează cu X este
monoxidul de carbon. O probă de 250mL din amestecul final se colorează albastru la adăugarea
amidonului și se titrează până la decolorare cu 34mL soluție tiosulfat de sodiu 0.01M. Se
consideră că reacția dintre monoxidul de carbon și X are un randament de 75%.

Volum molar: V = 22,4 L · mol-1

a) Determinați gradul de poluare cu monoxid de carbon, exprimat în ppm (μL

contaminant/L aer în condiții standard). (10p)

b) Descrieți ce se întâmplă cu monoxidul de carbon in sânge. De ce este acesta toxic

pentru animale? (5p)

Sursă tabel periodic:

https://www2.unbc.ca/sites/default/files/sections/chemistry/periodic_table_basic.pdf

Știm că au fost multe pagini de subiecte, așa că, dacă ai avut

determinarea să ajungi până aici, te felicităm și îți urăm mult succes!

17