Concursul de creativitate ŞTEFAN PROCOPIU, ediţia a XXII-a

Etapa interjudeţeană, Iaşi, 8-9 iunie 2019

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi ingineria Mediului, Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi”, Iaşi
Disciplina Fizică - Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a IX-a

 Timp de lucru: 3 ore.
 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului de buzunar.

Forţe de tensiune superficială de la suprafaţa unui lichid

Un jet subţire de apă (Fig. 1) curge vertical dintr-un robinet cu diametrul de 1 cm Robinet
şi umple un pahar cu volumul V=200 cm3, în timpul t=20 s. De la robinet, de-a lungul
jetului se observă diferite regimuri de curgere: a) laminară (jet compact şi S1
transparent); b) turbulentă (şuviţe); c) sub formă de picături. Distanţa de curgere
laminară este d=15 cm, iar la capătul inferior al porţiunii de curgere laminară, 𝑣⃗0
diametrul jetului ajunge la 3 mm. Regimurile de curgere sunt determinate de variaţia
Jetul de apă
forţelor de tensiune superficială care apar în stratul de molecule de la suprafaţa unui
pe distanţa d
lichid. Aceste forţe sunt asemănătoare forţelor elastice dintr-o membrană elastică de curgere
tensionată, contractând jetul de apă (în lungime şi în grosime) şi menţinându-l laminară
S2
compact în zona de curgere laminară. Pe porţiunea de curgere laminară, secţiunea
jetului are contur circular. Forţa de tensiune superficială este direct proporţională cu
lungimea L a conturului secţiunii, Fs=L. Coeficientul de tensiune superficială  𝑣⃗
(sigma) are pentru apă valoarea de 0,0725 N/m, la presiune şi temperatură normale
Fig. 1
ale aerului.

Se cere:
1. Observare. Desenează jetul de apă, indicând pe desen regimurile de curgere şi caracteristicile lor (lungime,
grosime, aspect, formă, transparenţă). Calculează debitul volumic al jetului la ieşirea din robinet, Q=V/t şi
valoarea forţei de tensiune superficială la ieşirea jetului din robinet.
2. Procedeu. Demonstrează relaţia Q=Sv0, unde S şi v0 notează, respectiv, aria secţiunii transversale a jetului
şi viteza iniţială a jetului la ieşirea din robinet. Calculează viteza v0.
3. Explicare. Jetul se menţine compact pe porţiunea de curgere laminară, dar se îngustează pe măsură ce
coboară. Cum explici îngustarea jetului? Pentru ce valoare a forţei Fs curgerea devine turbulentă?
4. Analiză. Calculează viteza jetului la capătul inferior al porţiunii de curgere laminară. Cum explici diferenţa
faţă de viteza iniţială a jetului?
5. Aplicare. În locul jetului, să considerăm un corp de mici dimensiuni care cade vertical cu viteza iniţială v0 a
jetului. Ce viteză atinge corpul după parcurgerea unei distanţe egale cu lungimea d a porţiunii de curgere
laminară a jetului?
6. Perspicacitate. Compară creşterea vitezei jetului pe porţiunea de curgere laminară cu creşterea vitezei
corpului în cădere pe aceeaşi distanţă. Ce explicaţii poate avea diferenţa?
7. Utilizări neobişnuite. În regimul de curgere laminară, forţele de frecare din interiorul jetului, ca şi de la
contactul jetului cu alte corpuri (aerul, pereţii conductei) sunt neglijabile. La curgere turbulentă, aceste forţe
de frecare cresc, jetul se dispersează în şuviţe. Cum crezi că circulă apa printr-un contor de apă cu turbină
sau cu elice, laminar sau turbulent? Cum ar trebui construit contorul, pentru a evita apa necontorizată?
8. Clubul ingenioşilor. Cum explici apariţia picăturilor de apă la capătul jetului? Imaginează şi descrie o metodă
de determinare a masei picăturilor de apă care apar la capătul jetului, fără a număra picăturile.
9. Eseu. Scrie, ca temă pentru ora de fizică, un dialog imaginar (15-20 rânduri) între „forţa elastică” dintr-un
resort şi „forţa de tensiune superficială” de-a lungul jetului de lichid: «Ce ne uneşte, ce ne desparte?».

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- GALILEI (priceperi experimentale): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- EDISON (inventivitate): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Autor: prof. Iulian Leahu, Iaşi.

 Concursul de creativitate ŞTEFAN PROCOPIU, ediţia a XXII-a
Etapa interjudeţeană, Iaşi, 8-9 iunie 2019
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi ingineria Mediului, Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi”, Iaşi
Disciplina Fizică - Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a X-a

 Timp de lucru: 3 ore.
 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului de buzunar.

Elemente liniare şi neliniare într-un circuit electric

Pentru a obţine graficele relaţiei I-U (curent-tensiune) a trei 100

Intensitatea curentului
rezistoare notate cu A, B şi C în fig. 1, se aplică fiecărui rezistor
80
o tensiune U crescătoare, cu viteza de creştere de 0,1V/500 ms.

electric (mA)
C
Graficele din fig. 2 reprezintă relaţia curent-tensiune pentru 60
rezistorul C (un bec cu incandescenţă), la o tensiune cu două X B A
40
viteze de creştere, (1) 0,25 V/500 ms, (2) 0,1 V/500 ms.
Se cere: 20
1. Observare. Ce asemănări şi ce diferenţe observi între 0
graficele prezentate în figurile 1 şi 2? Identifică rezistorii
0 5 10
ohmici (elemente liniare de circuit) din fig. 1 şi calculează
rezistenţele electrice ale acestora. Tensiunea electrica (V)
2. Procedeu. Concepe schema unui circuit electric, pentru Fig. 1
afişarea grafică pe computer a relaţiei curent-tensiune.
3. Explicare. Reprezintă grafic variaţiile rezistenţelor electrice 100

Intensitatea curentului
ale rezistorilor A, B şi C din fig. 1, în funcţie de tensiunea 80
electrică aplicată. Compară graficele. Ce observi? Ce
explicaţii pot avea observaţiile? electric (mA)
60
4. Analiză. Reprezintă grafic variaţiile puterilor electrice ale (2)
40
rezistorului C în situaţiile (1) şi (2) din fig. 2, în funcţie de (1)
timp. Compară graficele. Ce explicaţii pot avea observaţiile? 20
5. Aplicare. Ce semnificaţie are aria cuprinsă între graficul
puterii în funcţie de timp şi axa timpului? Estimează căldurile 0
disipate de rezistorul C în timpul trasării graficelor (1) şi (2). 0 5 10
Cum explici diferenţele? Tensiunea electrica (V)
6. Perspicacitate. Ce explicaţie are punctul de inflexiune (de Fig. 2
schimbare a sensului curburii) X din fig. 1? Cum ar trebui
confecţionate rezistoarele şi în ce condiţii ar trebui utilizate, pentru a evita variaţia rezistenţei electrice cu
temperatura?
7. Utilizări neobişnuite. Folosim analogia următoare: debitul apei (masă/timp) care curge dintr-un robinet este
analog intensităţii curentului electric; presiunea apei din conductă este analogă tensiunii electrice. Ce rol ar
avea robinetul? Cum ai explica fenomenul creşterii rezistenţei electrice a filamentului becului cu micşorarea
intensităţii curentului, jucându-te la robinetul de apă?
8. Clubul inventatorilor. Găseşte două utilizări practice ale fenomenului variaţiei rezistenţei electrice cu
temperatura şi detaliază modul de lucru cu dispozitivele concepute.
9. Eseu. Scrie un scurt eseu cu tema: „Mă simt ca un electron în filamentul unui bec”. Foloseşte analogii prin
care să explici într-un mod cât mai uşor de înţeles semnificaţia fizică a legii lui Ohm.

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (categorii de performanţă creativă) în felul următor:
- GALILEI (priceperi experimentale): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- EDISON (inventivitate): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Autori: prof. Iulian Leahu, Iaşi; lect. univ. dr. fiz. Marius Cazacu,
Departamentul de fizică, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi.
 Concursul de creativitate ŞTEFAN PROCOPIU, ediţia a XXII-a
Etapa interjudeţeană, Iaşi, 8-9 iunie 2019
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi ingineria Mediului, Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi”, Iaşi
Disciplina Fizică - Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a XI-a

 Timp de lucru: 3 ore.
 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului de buzunar.

Unde la suprafaţa apei

1. Observare. Pe suprafaţa apei dintr-un bazin cad picături de apă dintr- Nod
un robinet, cu o frecvenţă de 60 picături pe minut. Distanţa dintre două H=5 cm 
creste succesive ale undelor care se nasc este d=30 cm. Ce viteză de
L=100 cm
propagare au undele la suprafaţa apei?
2. Procedeu. Dacă vasul paralelipipedic cu apă (Fig. 1) este pus brusc în Fig. 1
mişcare (pe direcţia lungimii), suprafața apei se înclină faţă de planul
orizontal şi apa începe să se legene în bloc. Se formează unde staţionare. Ce lungime de undă corespunde
oscilaţiei fundamentale?
3. Explicare. Viteza undei care apare în vasul din fig. 1 este c2=gH, unde g şi H notează acceleraţia
gravitaţională, respectiv, adâncimea apei. Ce perioadă, T au oscilaţiile
fundamentale ce se propagă în vas? Tabelul 1
4. Aplicare. Vasul cu apă din fig. 1 creează un model de „seişe” (unde L=479 mm L=143 mm
staţionare la suprafaţa unui lac). Lacul din Geneva are lungimea L=60 H (mm) T (s) H (mm) T (s)
30 1,78 31 0,52
km şi adâncimea medie H=150 m. Care este expresia perioadei
50 1,40 38 0,48
oscilaţiei fundamentale a lacului („formula lui Merian”, 1828)?
69 1,18 58 0,43
Calculează lungimea de undă, , viteza de propagare, c şi perioada T 88 1,08 67 0,35
a seişelor observate. 107 1,00 124 0,28
5. Analiză. Tabelul alăturat prezintă perioadele de oscilație, T ale apei 124 0,91
măsurate pentru două vase paralelipipedice de lungimi L diferite, 142 0,82
funcţie de adâncimile apei, H. Este „formula lui Merian” în acord cu
datele experimentale? Justifică aplicabilitatea modelului. Ce
caracteristici principale au lacurile care prezintă acest fenomen? h (cm)
6. Perspicacitate. Lacul Väteren (Suedia) are lungimea de 123 km și a
adâncimea medie de 50 m. Diagramele din fig. 2 arată variația
nivelului apei lacului, h în capătul nordic (a), respectiv, sudic (b), în
funcţie de timp. Stabileşte o scară de timp pentru variaţiile din această t
diagramă.
7. Utilizări neobişnuite. În cazul undelor care se propagă în apă adâncă
(H), expresia vitezei undelor, c2=2/ reflectă forţele de tensiune h (cm)
b
superficială de la suprafaţa apei care înlesnesc propagarea undelor (
- coeficientul de tensiune superficială a apei,  - densitatea apei).
Concepe o metodă de determinare a coeficientului de tensiune
superficială a apei, utilizând mijloace la îndemână. t
8. Clubul ingenioşilor. Concepe un experiment pentru a demonstra că
viteza undelor depinde de temperatura apei. Fig. 2
9. Eseu. Dacă apa oceanului s-a transformat în mercur (de aproape 13
ori mai dens), cum se va modifica viteza valurilor?

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (150 p.).

Autori: prof. Iulian Leahu, Iaşi; prof. dr. Marius Smirnov, Liceul de Informatică „Gr. Moisil” Iași;
prof. Cristina Smirnov, Liceul Teoretic „V. Alecsandri” Iași.
 Concursul de creativitate ŞTEFAN PROCOPIU, ediţia a XXII-a
Etapa interjudeţeană, Iaşi, 8-9 iunie 2019
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi ingineria Mediului, Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi”, Iaşi
Disciplina Fizică - Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a XII-a

 Timp de lucru: 3 ore.
 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului de buzunar.

Gândiţi fizica!
1. Observare. Într-o navă fără hublouri, care se deplasează rectiliniu şi uniform, cu viteză nerelativistă, poţi
concepe un experiment care să-ţi permită să deosebeşti starea de mişcare de cea de repaus? Dar dacă
nava s-ar deplasa cu viteza luminii?
2. Procedeu. Un bec electric cu puterea 𝑃 = 100𝑊 emite radiații cu lungimea de undă 𝜆 = 578𝑛𝑚, la un
randament de 5%. Care este numărul fotonilor emiși într-o secundă și energia cinetică maximă a
fotoelectronilor extrași, dacă această radiație cade pe un catod de cesiu cu 𝐿𝑒𝑥 = 2,14 𝑒𝑉. Se cunosc
34
constanta lui Planck h  6,626  10 Js şi viteza luminii în vid c  3  108 m / s .
3. Evaluare. În elaborarea modelului planetar al atomului pentru atomul de hidrogen s-a neglijat forța de
interacțiune gravitațională dintre constituenți. Este justificat acest fapt? Se cunosc: masa electronului
Nm 2
me  9,11031 kg , masa protonului m p  1,67 1027 kg , constanta gravitațională k g  6,67 1011 ,
kg 2
19
sarcina elementară e  1,6  10 C , permitivitatea electrică a vidului  0  8,8541012 F / m .
4. Aplicare. Care trebuie să fie suprafaţa totală a panourilor fotovoltaice instalate, pentru ca toţi locuitorii
Pământului să utilizeze doar energia solară. Se consideră: numărul aproximativ de locuitori N=7·109,
constanta solară I = 1350 W/m2, energia medie necesară unui locuitor într-o zi W=5kWh (include şi
consumul industrial), eficienţa conversiei solare e=15%.
5. Deducţie. Pentru atomul de hidrogen s-a evaluat (pentru un interval scurt de timp, pe baza modelului Bohr)
o intensitate a curentului electric corespunzător mișcării electronului pe orbită I  130A . Care a fost
orbita electronului care a determinat acest curent? Se cunosc: masa electronului me  9,11031 kg ,
34
constanta lui Planck h  6,626  10 Js , sarcina elementară e  1,6  1019 C , permitivitatea electrică a
vidului  0  8,8541012 F / m . Se va utiliza expresia frecvenţei de rotaţie a electronului pe orbita circulară şi
expresia razei cuantificate.
6. Perspicacitate. Când este potrivită utilizarea termenului „radiaţie” şi când a celui de „undă”, la propagarea
energiei electromagnetice?
7. Analogie. Ce s-ar putea înţelege prin „capcană magnetică”? Ce particule ar putea fi capturate? Pot fi
„păstrate” acestea în repaus?
8. Eseu. Scrie, ca temă pentru ora de fizică, un dialog imaginar (15-20 de rânduri) între Isaac Newton şi Albert
Einstein: «Ce ne uneşte, ce ne desparte?».
9. Previziune. Cinci probleme majore pe care trebuie să rezolve societatea omenească, pentru a putea călători
în afara sistemului solar (limita sistemului solar este la 2-3 ani lumină de Pământ).

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Probleme propuse de prof. Ion Cazacu-Davidescu,

Liceul Teoretic „M. Costin” Paşcani