Concursul de creativitate în Fizică şi Tehnologii ŞTEFAN PROCOPIU

Etapa naţională, Durău 6-9 iunie 2014

Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a IX-a

 Timp de lucru: 3 ore.
 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului de buzunar.

Perspective
Vei explora o temă de fizică (în particular, mișcarea unui corp real/ ne-punctiform într-un mediu
oarecare/ real), din perspectiva competenţelor ce pot fi formate prin însuşirea temei. Competenţele sunt
ansambluri structurate de noţiuni/ cunoştinţe, abilităţi şi atitudini consacrate (recunoscute) în societate prin
rezolvarea de probleme în diferite domenii de activitate.
Astfel, să se prezinte într-un mod cât mai bine argumentat, original, interesant:
1. Șapte „așteptări” – idei care să acopere cât mai complet conținutul temei. Ideile trebuie să reflecte: patru
noțiuni științifice, A – viteza, B – densitatea, C – forța, D – energia cinetică; două abilități practice, E, F
(de ex., a căuta informații științifice pentru a lua o decizie, a utiliza corect un instrument de măsură, a citi
corect graficul unei relații, a comunica o concluzie și raționamentul care a condus la aceasta etc.) și o
atitudine, G (de ex., curiozitate, inițiativă, dispoziție de a asculta părerile celorlalți, apreciere critică,
rigurozitate, grija față de mediu etc.), despre care consideri că ți le vei forma prin studiul temei.
Numerotează „așteptările” în această ordine, de la A la G.
2. Cinci exemple valorice pentru A, în situații diferite din viața reală.
3. O relație fizică importantă implicată în ideea B.
4. În legătură cu ideea C, un fenomen fizic ce poate avea loc chiar acum în mediul
în care te afli și o întrebare care merită de investigat în legătură cu acest
fenomen (indiciu: figura alăturată).
5. O ipoteză (explicație) verificabilă cu privire la întrebarea de investigat de la
punctul 4 și un raționament sau planul unui experiment pentru a răspunde la
întrebare, implicând ideea D.
6. O metodă pentru determinarea vitezei de variație a lui D având ca variabilă B (descrierea metodei,
materiale necesare, modul de lucru, procedee de diminuare a erorilor de măsurare).
7. O situație posibilă de viață în care să fii nevoit să aplici o competență de tipul (D, E, G).
8. Un scurt eseu privind preocupări de dezvoltare personală din perspectiva abilităților E și F.
9. În final, repartizarea următoarelor cuvinte cheie pe cei nouă itemi ai probei:
a) „perspicacitate” (soluții simple la probleme complexe);
b) „comparare” (asemănări și deosebiri);
c) „observare” (ce se observă, cum arată);
d) „analiză” (separarea elementelor unui întreg);
e) „clubul ingenioșilor” (utilizări neobișnuite);
f) „aplicare” (cum poate fi folosit);
g) „asociere” (la ce te face să te gândești, de ce îți amintește);
h) „compoziție” (sinteză, punere împreună în raport cu un scop, un rol);
i) „generalizare” (extinderea proprietăților unui obiect la o clasă de obiecte);
j) „estimare” (calcul aproximativ, în lipsa unor date, dar adecvat cerinței).

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire analitică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - rezolvări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Autori: prof. Mihai Keller, Col. Național „G. Ibrăileanu” Iași.

După o schemă propusă de prof. Iulian Leahu, Șc. Gimnazială „Al. cel Bun” Iași;
Concursul de creativitate în Fizică şi Tehnologii ŞTEFAN PROCOPIU
Etapa naţională, Durău 6-9 iunie 2014
Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a X-a

 Timp de lucru: 3 ore.
 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului de buzunar.

Gândiți fizica!

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observație și perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări și soluții originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Autori: prof. Nasurla Ilhan, Colegiul Național „Constantin Brătescu” Constanţa.

 Concursul de creativitate în Fizică şi Tehnologii ŞTEFAN PROCOPIU
Etapa naţională, Durău 6-9 iunie 2014
Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a XI-a

 Timp de lucru: 3 ore.
 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului
ξ
de buzunar.

Fizica este pretutindeni în jurul nostru

I. În unele lacuri apare uneori un fenomen straniu, numit „seiching” h
(oscilații ale apei). Lacurile care prezintă acest fenomen au, în general, Fig. 1
lungimea mult mai mare decât adâncimea și decât lățimea. Ne-am obișnuit
să vedem unde pe suprafața unui lac, dar foarte rar întreaga masă a apei
lacului se leagănă ca un întreg, precum ceaiul într-o ceașcă, atunci când o
ducem dintr-un loc în altul. L
Pentru a crea un model de ”seiching” se folosește un vas paralelipipedic. Lungimea orizontală a vasului
este L, iar grosimea stratului de apă este h. Se presupune că inițial planul suprafeței apei formează un unghi
mic cu planul orizontal. Apa va începe atunci să oscileze (să se legene), adică suprafața apei rămâne
perfect plană, dar oscilează în jurul unei axe orizontale aflate la jumătatea lungimii vasului.
1. Descrieți un model pentru mișcarea apei;
2. Deduceți o expresie pentru perioada de oscilație T. Condițiile inițiale sunt date în fig. 1. Se
presupune că  ‹‹ h L = 479 mm L = 143 mm
În tabelul alăturat (fig. 2) sunt prezentate perioadele de oscilație pentru h h
diferite adâncimi h ale apei în două vase de lungimi L diferite. T (s) T (s)
(mm) (mm)
3. Verificați, într-un mod corespunzător, că formula este în acord cu 30 1,78 31 0,52
datele experimentale; 50 1,40 38 0,48
4. Exprimați-vă opinia asupra aplicabilității acestui model. 69 1,18 58 0,43
Diagramele din fig. 3 arată variația apei în Bastedalen (capătul de nord
88 1,08 67 0,35
al lacului Väteren) și în Jön Köping (capătul de sud al lacului Väteren).
107 1,00 124 0,28
Acest lac are lungimea de 123 km și adâncimea medie de 50 m.
124 0,91
5. Alegeți o scară de timp la această diagramă. Fig. 2
6. Imaginați un sistem de avertizare, pentru oscilații ale apei ce 142 0,82
depășesc o anumită amplitudine
II. 7. Cum explicați că, privind cu ochii întredeschiși către filamentul
incandescent al unui bec electric, se văd o serie de spectre așezate simetric
de o parte și de alta a filamentului becului.
III. 8. Un elev explică unui prieten al său că este pe cale să-și
construiască un dispozitiv care nu numai că poate să funcționeze fără să
consume energie din afară, dar poate chiar să efectueze un mic lucru
mecanic util. El descrie pe scurt astfel dispozitivul imaginat de sine:
„Folosesc un dinam care dă curent unui electromotor, acesta din urmă pune
în mișcare dinamul care dă curentul necesar funcționării sale și mai pune în
mișcare și o altă unealtă de lucru, de exemplu, învârtește o mică piatră de
polizor pe care pot ascuți un cuțit, ori învârtește paletele unui ventilator etc.”.
Voi ce părere aveți? Fig. 3
IV. 9. Realizați un eseu științific cu tema „Oscilații și unde”.

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (150 p.).

Autori: prof. dr. Smirnov P. Marius - Liceul de Informatică „Gr. Moisil” Iași;
prof. Smirnov Cristina – Liceul Teoretic „V. Alecsandri” Iași
 Concursul de creativitate în Fizică şi Tehnologii ŞTEFAN PROCOPIU
Etapa naţională, Durău 6-9 iunie 2014
Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a XII-a

 Timp de lucru: 3 ore.

 Pentru redactarea răspunsurilor este permisă utilizarea calculatorului de buzunar.

Incursiune în lumea atomului

Vei explora o temă de fizică (în particular, modele ale atomului), din perspectiva competenţelor ce pot fi
formate prin însuşirea temei. Competenţele sunt ansambluri structurate de noţiuni/ cunoştinţe, abilităţi şi
atitudini consacrate (recunoscute) în societate prin rezolvarea de probleme în diferite domenii de activitate.
Astfel, să se prezinte într-un mod cât mai bine argumentat, original, interesant:
1. Șapte „așteptări” – idei care să acopere cât mai complet conținutul temei. Ideile trebuie să reflecte: patru
noțiuni științifice, A – model atomic, B – stabilitatea atomului, C – absorbţia şi emisia de energie/
substanţă de către atom, D – sistem periodic al elementelor; două abilități practice, E, F (de ex., a căuta
informații științifice pentru a lua o decizie, a utiliza corect un instrument de măsură, a citi corect graficul
unei relații, a comunica o concluzie și raționamentul care a condus la aceasta, a explica
fenomene/relaţii/teorii care au legătură cu noţiunile prezentate etc.) și o atitudine, G (de ex., curiozitate,
inițiativă, dispoziție de a asculta părerile celorlalți, apreciere critică, rigurozitate, grija față de mediu etc.),
despre care consideri că ți le vei forma prin studiul temei. Numerotează „așteptările” în această ordine,
de la A la G.
2. Patru reprezentări/ descrieri pentru A, în ordinea evoluţiei teoriilor ştiinţifice cunoscute.
3. Două relații fizice importante implicate în ideea B.
4. În legătură cu ideea C, un fenomen fizic ce poate avea loc chiar acum în mediul în care te afli și o
întrebare care merită de investigat în legătură cu acest fenomen.
5. O ipoteză (explicație) verificabilă cu privire la întrebarea de investigat de la punctul 4 și un raționament
sau planul unui experiment pentru a răspunde la întrebare, implicând ideea D.
6. O serie de reguli pentru explicarea ideii D , anticiparea consecinţelor asupra ideii A şi o exemplificare.
7. O situație posibilă de viață în care să fii nevoit să aplici o competență de tipul (D, E, G).
8. Un scurt eseu privind preocupări de dezvoltare personală din perspectiva abilităților E și F.
9. În final, repartizarea următoarelor cuvinte cheie pe cei nouă itemi ai probei:
a) „perspicacitate” (soluții simple la probleme complexe);
b) „comparare” (asemănări și deosebiri);
c) „observare” (ce se observă, cum arată);
d) „analiză” (separarea elementelor unui întreg);
e) „clubul ingenioșilor” (utilizări neobișnuite);
f) „aplicare” (cum poate fi folosit);
g) „asociere” (la ce te face să te gândești, de ce îți amintește);
h) „compoziție” (sinteză, punere împreună în raport cu un scop, un rol);
i) „generalizare” (extinderea proprietăților unui obiect la o clasă de obiecte);
j) „estimare” (calcul aproximativ, în lipsa unor date, dar adecvat cerinței).

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Autori: prof. Ion Cazacu-Davidescu – Liceul „M. Costin” Pașcani

După o schemă propusă de prof. Iulian Leahu, Șc. Gimnazială „Al. cel Bun” Iași;