Tema 3

1. Detaliaţi etapele unei investigaţii, desfăşurată în cadrul propriului domeniu de

studiu, dar care să fie relevante în cadrul oricărui alt domeniu. Inventaţi o
modalitate adecvată de evaluare a investigaţiei, compusă din 5 criterii.

Conform dicționarelor, investigația este o cercetare, studiere minuțioasă, efectuată

sistematic, cu scopul de a descoperi ceva. Investigaţia implică, pe de o parte, rezolvarea
unor probleme întâlnite în cotidian sau în alte domenii ale disciplinelor şcolare şi, pe de
altă parte, explorarea unor concepte necunoscute utilizând metode, tehnici, concepte
cunoscute. Investigaţia presupune atât rezolvarea de probleme cât şi crearea de
probleme.
Exemplu: Fizică - clasa a VI-a - ,,Unde dispare apa?”
Exemplul prezintă o unitate de învăţare construită pe secvenţele investigaţiei
ştiinţifice. Unitatea de învăţare bazată pe investigaţie este o succesiune de lecţii focalizate
pe o întrebare. Lecţiile “ghidate de întrebare” sunt eşalonate corespunzător etapelor
investigaţiei: formularea întrebării şi avansarea ipotezelor, testarea ipotezelor alternative,
propunerea unei explicaţii, testarea explicaţiei prin includerea altor cazuri particulare;
raportarea rezultatelor, impactul noilor cunoştinţe în diferite domenii.
Teme investigate: Stările de agregare ale apei. Evaporarea. Condensarea.
Plecând de la investigarea unui concept, „evaporarea apei”, activităţile îi pot
conduce pe elevi la „formarea capacităţii de a investiga”, respectiv, la înţelegerea
conceptului de investigaţie ştiinţifică (elevii să devină capabili să observe fenomene, să
culeagă şi să înregistreze observaţii referitoare la acestea, să realizeze aplicaţii
experimentale pe baza urmăririi instrucţiunilor, să argumenteze rolul unor tehnologii în
diferite ramuri de activitate - ca obiective de referinţă). Profesorul asistă elevul în acest
demers, uşurându-i raţionamentul.
Etape:
1. Formularea întrebării şi avansarea ipotezelor -“Ce ştiu sau cred eu despre
asta?”
În mediul înconjurător observăm apă în toate stările de agregare. Există apă în
bălţi, râuri, lacuri, mări şi oceane, în zăpezile şi gheţarii de pe munte. Dar ai observat
vreodată apă în aer? Când şi în ce feluri?
Lucrând în perechi, elevii evocă în diverse feluri (oral, în scris, prin desene, joc de
rol, experimente etc.) observaţii, experienţe şi întâmplări personale privind „dispariţia
apei.”.
Lucrând în perechi, elevii:
- evaluează întrebarea pe baza unor criterii precum: explicaţia este necunoscută?,
exprimă fapte sau opinii?, este accesibilă/ legată de temă?, oferă variate cauze posibile de
analizat? etc.
- formulează răspunsuri, pe baza a ceea ce ştiu, consultând diferite surse.
2. Testarea ipotezelor alternative - “Cum se potriveşte această informaţie cu ceea
ce ştiu sau cred eu despre ea?”
În funcţie de răspunsul dat sau de preferinţe, elevii alcătuiesc grupuri de lucru
pentru verificarea ipotezelor/ variantelor de răspuns;
 În grupurile de lucru alcătuite, prin discuţii între ei, respectiv, cu profesorul, elevii
proiectează investigaţiile, colectează probe pentru verificarea răspunsului, formulează
observaţii preliminare, efectuând următoarele diverse sarcini, spre exemplu:

 Umezeşte tabla clasei cu un şerveţel de hârtie ud. Urmăreşte timp de câteva minute
stratul de apă de pe tablă.
 Toarnă apă în pahar până la jumătate, fără să-l uzi în exterior. Adaugă gheaţă până
îl umpli. Eventual, şterge paharul cu un şerveţel, ca să te asiguri că este uscat şi
închide-l cu un capac. Priveşte 10 minute suprafaţa borcanului şi descrie ce vezi.
Atinge suprafaţa borcanului cu palma şi descrie ce simţi.
 Îmbibă cu apă câteva şerveţele: (a) pe două dintre ele, aşează-le pe masă, unul
făcut ghem, al doilea întins alături; (b) pe altele două, întinde-le pe masă, unul la
umbră, celălalt la soare; (c) pe următoarele două, întinde-le pe masă, la soare, dar
deasupra unuia dintre ele vântură caietul. Urmăreşte cum se usucă şerveţelele.
Pe grupuri de lucru, elevii organizează datele în moduri diverse, expun concluziile
în faţa clasei şi rafinează investigaţiile, formulând noi întrebări/ ipoteze, documentându-se
suplimentar, notează cele constatate.
3. Propunerea unei explicaţii - “Cum sunt afectate convingerile mele de aceste
idei?”
Elevii sintetizează datele obţinute, notează observaţiile în caiet, pe baza
următoarelor întrebări:
 Ce s-a întâmplat cu apa de pe tablă, după ce ai şters tabla?
 Ce ai văzut în exteriorul paharului cu apă, după ce ai adăugat gheaţă în el?
 Ce ai simţit la atingerea paharului cu apă rece?
 Care dintre şerveţele s-au uscat mai repede?
 Compară observaţiile tale cu observaţiile colegilor din grupul tău.

4. Testarea explicaţiei prin includerea altor cazuri particulare. Raportarea

rezultatelor - “Ce convingeri îmi dă această informaţie?”
Lucrând în grupuri, elevii testează explicaţia şi, folosind observaţiile realizate, vor
răspunde la următoarele întrebări:
 Unde a dispărut apa de pe tablă?
 Cum explici că paharul s-a umezit în exterior, deşi era uscat?
 Ce se va întâmpla cu apa scursă de pe borcan pe masă, după câtva timp?
 Discută explicaţiile tale cu elevii din grupul tău.

5. Impactul noilor cunoştinţe în diferite domenii - “Ce anume pot face în alt fel,
acum când deţin această informaţie?”
Următoarele activităţi se leagă de activitatea pe care tocmai ai realizat-o:
 Clubul celor cu idei. Imaginează şi realizează alte experienţe pentru a verifica
răspunsurile date la întrebările de mai sus.
 Jurnal de observaţii. După ploaie, pământul se usucă. Unde a dispărut apa?
Desenează ceea ce crezi că s-a întâmplat cu apa din bălţi.
 Perspicacitate. Apa de ploaie se adună în şuvoaie care curg în râuri. Acestea, la
rândul lor, se adună în mări şi oceane. Cum explici că mările şi oceanele nu inundă
ţărmurile?
 Desen/ Colaj. Ce aplicaţii au în viaţa de zi cu zi observaţiile realizate de tine?
Realizează un colaj, utilizând ziare, reviste, fotografii etc.
 Evaluarea investigaţiei se realizează prin expunerea produselor realizate (planşe,
desene, colaje, afişe, eseuri argumentative etc.) de către fiecare grupă, ţinându-se cont de
următoarele criterii:
 acurateţea lucrării
 claritarea prezentării şi a argumentării
 gradul de finalizare a sarcinii
 caracterul ştiinţific al lucrării şi al prezentării
 relevanţa concluziilor pentru tema investigată
 cooperarea în rezolvarea sarcinillor

2. Pentru propriul domeniu de studiu, alegeți o problemă ce provine dintr-o altă

disciplină, apoi detaliați șase etape în rezolvarea acestei probleme.
Am ales o problemă de la disciplina Educație tehnologică – Modulul: Energie:
Calculaţi consumul de energie electrică al unui bec cu puterea de 100W care luminează
timp de 4 ore. Exprimaţi rezultatul în unitatea de măsură pentru energie electrică în S.I.
Etape:
I. Comunicarea enunţului problemei
Se citeşte textul problemei de profesor şi se repetă de unu sau doi elevi. Se va
avea în vedere citirea şi enunţarea expresivă a textului, scoţându-se în evidenţă
anumite date şi legăturile dintre ele. Se scriu datele problemei la tablă insistând pe
ce se dă şi ce se cere.
W=?
P = 100W
t = 4h

II. Înţelegerea enunţului problemei

Acestei etape trebuie să i se acorde importanţa cuvenită, pentru că de aceasta
depinde înţelegerea corectă, asigurarea participării active şi conştiente a elevilor la
rezolvare. Prin discuţii cu elevii trebuie reţinute elementele matematice importante: datele
problemei, relaţiile dintre date, întrebarea problemei. Să se insiste asupra fondului, nu a
formei, dând libertate elevului să se exprime liber, aceasta convingându-ne că a înţeles
problema.

III. Organizarea informaţiei: aprecierea coerenţei datelor, transpunerea în limbaj

propriu.
Este etapa cea mai importantă în rezolvarea problemei. Acestei etape trebuie să i
se acorde timp suficient, să nu se efectueze în grabă, superficial, ci cu multă răbdare, cu
efort de gândire pentru descoperirea căii de rezolvare a problemei. Examinarea problemei
înseamnă un şir de raţionamente orientate către întrebarea problemei prin care se găsesc
relaţii între valori.
Ce ştim?: În casă funcţionează timp de 4 ore un bec cu puterea de 100W.
Ce nu ştim?: Câtă energie se consumă în această perioadă?
Care este unitatea de măsură pentru energie în S.I.?

IV. Întocmirea planului de rezolvare

Este etapa prin care, prin intermediul planului de rezolvare se realizează o ordonare
sintetică a întrebărilor reieşite în timpul examinării.
Cum vom proceda?
- stabilim unitatea de măsură pentru energie în S.I.
- scriem formula energiei electrice
- facem transformările necesare
 - facem calculele matematice

V. Rezolvarea propriu-zisă a problemei

Constă în stabilirea operaţiei corespunzătoare fiecărui punct din plan şi efectuarea
calculelor ce conduc la obţinerea rezultatului final.
W SI = 1J
W = P x t
t = 4h = 14400s
W = 100W x 14400s = 1440000J

VI. Activităţi suplimentare după rezolvare

- rezolvarea problemei printr-o altă metodă (calculul energiei în Wh şi apoi
transformarea în J)
- compunerea unei probleme după modelul problemei rezolvate.

Problema poate fi rezolvată ȋn cadrul unităţii de ȋnvăţare – Curentul electric,

Fizică, clasa a VIII-a.

3. Detaliaţi etapele unui proiect, al cărui scop este colaborarea cu colegii care
predau alte discipline, în vederea organizării de activităţi de învăţare la una
dintre clasele dumneavoastră.

ARGUMENT

Copiii de astăzi se hrănesc nesănătos, nu există un echilibru între efortul fizic şi

consumul caloriilor, mai mult consumă produse cu conţinut ridicat de grăsime, zahăr si
sare.
Elevii nu ştiu de ce nu este sănătos să se mănânce anumite produse, nu cunosc
efectele nocive ale unor aditivi alimentari asupra corpului uman. Chiar dacă în şcoală
există un chioşc la care nu se vând alimente nepermise conform listei propuse de Legea
nr. 123/2008, elevii pot consuma aceste alimente acasă sau chiar la şcoală (venind cu ele
de acasă).
Important este ca elevii să fie învăţaţi să aleagă, invăţătură care ar trebui dată de:
familie, scoală, medic sau mass-media.
 Nu putem să înterzicem nimănui să consume o dată 5 pungi de chipsuri (2500 de
calorii) dacă alte alimente nu mai sunt consumate în respectiva zi sau dacă depune un
efort fizic deosebit. Nu putem sfătui pe cineva să consume numai fructe si lactate, fără a-i
spune şi de ce necesar caloric are nevoie, căci astfel riscă să devină obez.
Le spunem copiilor să nu consume produse nesănătoase, le vorbim despre E-uri,
dar nu-i învăţăm să aleagă un produs mai sărac în calorii, cu un conţinut mai mic de sare,
zahăr sau grăsimi; nu-i învăţăm să ,,ardă’’ prea multele calorii consumate la o masă: mers
pe jos, un joc in aer liber sau o plimbare cu bicicleta sau rolele; nu-i învăţăm să ţină o dietă
săracă după o zi în care au consumat multe calorii, nu-i învăţăm să citească lista
ingedientelor unui produs, mai ales pe copiii cu intoleranţă la anumite substanţe sau care
suferă de anumite boli.
Producătorii au început să menţioneze pe etichetă lista E-urilor conţinute de
alimentul respectiv, însă cumpărătorii nu ştiu care sunt E-urile pozitive, respectiv negative.
Acest proiect propune desfăşurarea unor acţiuni educative de informare, formare a
deprinderii de a se hrăni sănătos prin selectarea alimentelor, formarea deprinderii de a-şi
menţine masa corporală prin controlarea porţiilor de mâncare, formarea deprinderii a a-şi
analiza comportamemtul alimentar (când mănâncă, unde mănâncă, cum mănâncă).

SCOP

Formarea unui stil de viaţă sănătos

OBIECTIVE:

1. Conştientizarea elevilor privind necesitatea unei alimentaţii sănătoase şi regulate.

2. Invaţarea citirii etichetelor (ambalajelor) produselor alimentare pe care le
achiziţionează şi le consumă.
3. Popularizarea în comunitatea şcolară a unei liste cu E-urile cele mai periculoase,
respectiv a listei cu alimentele care sunt cele mai nocive.
4. Reducerea comportamentelor de risc pentru sănătate prin calcularea aportului
caloric, selectarea alimentelor şi întocmirea unui jurnal al alimentelor consumate.

GRUP ŢINTĂ

Direct: colectivul clasei a VII- a

Indirect: comunitatea locala (elevii şcolii, cadre didactice, părinţi)
SARCINI DE LUCRU

1. Întocmirea unui chestionar privind alimentaţia.

2. Aplicarera chestionarului elevilor clasei a VII-a .
3. Calcularea indexului Masa-Corp (BMI) pentru fiecare participant la studiu.
4. Calcularea aportului caloric (perioada efectuarii studiului) pentru fiecare
participant la studiu.
5. Calcularea caloriilor şi studierea continutului alimentelor consumate la şcoală in
perioada efecturii studiului.
6. Elaborarea unei prezentari electronice despre alimentele care conţin cele mai
periculoase E-uri.
7. Elaborarea posterului proiectului: calsificarea E-urilor după cum afectează
organele, aparatele şi sistemele corpului uman.
8. Elaborarea mesajelor de avertizare: denumirea E-ului, alimentele care-l conţin,
efectele lui asupra corpului uman, cadrul legal al utilizării la nivel mondial.
 9. Completarea panoului: complicaţiile obezităţii, sfaturi pentru o
alimentaţie sănătoasă şi piramida alimentaţiei, aporturile calorice recomandate (în
kcal pe zi).
10. Campania de conştientizare.
11. Aprecierea elevilor direct participanţi le proiect (întărirea pozitivă) prin premiere.

CONCLUZII

În perioada de documentare coordonatorii proiectului au întocmit chestionarul

jurnalului în urma discuţiilor cu elevii clasei a VII-a cu privire la alimentele pe care le
preferă şi consumă.
Tot în perioada de documentare, elevii au vizitat site-urile recomandate şi s-a
realizat lista E-urilor nocive.
Elevii au completat jurnalul (o săptămână) alimentelor consumate acasă,
necunoscând valoarea energetică a alimentelor. În aceeaşi săptămâna s-au adunat
ambalajele produselor consumate la şcoală. În următoarea săptămână elevii participanţi
la studiu au calculat, cunoscând valoarea energetică a alimentelor, caloriile acumulate în
urma consumării alimentelor. Elevii şi-au măsurat, la şcoală, masa şi înălţimea şi şi-au
calculat indicele masă-corp.
La realizarea posterului proiectului au participat toţi elevii clasei a VII-a: s-au
împărţit pe grupe şi au clasificat E-urile în funcţie de organul (aparatul sau sistemul)
corpului uman afectat.
Coordonatorii proiectului au studiat ambalajele şi au analizat ingredientele
produselor consumate la şcoală, au centralizat pentru fiecare elev caloriile asimilate si au
stabilit recomandările pentru fiecare elev.
Toţi participanţii direct la proiect au primit diplome cu recomandări, în funcţie de
analiza jurnalului alimentelor consumate acasă şi la şcoală:
 să reducă numărul E-urilor consumate,
 să păstreze obiceiul de a consuma fructe,
 să consume lichide,
 să reducă consumul de suc (nenatural),
 să păstreze obiceiul de a nu consuma sucuri nenaturale,
 să consume fructe,
 să reducă consumul de dulciuri,
 să consume lichide.

4. Faceţi o trecere în revistă a metodelor discutate în această unitate de învăţare. Alegeţi patru
dintre acestea, apoi formulaţi câte două argumente pro şi alte două argumente contra, în condiţiile
proprii şcolii dumneavoastră.

METODA ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRA

 permite diferenţierea sarcinilor de  consum mare de timp,
învăţare,  există posibilitatea apariţiei
Cubul  stimulează gândirea logică,
 sporeşte eficienţa învăţării (elevii
învaţă unii de la alţii)
 dezvoltarea spiritului de observaţie,
a gândirii logice şi a creativităţii;
 sporirea motivaţiei de învăţare prin
procurarea de satisfacţii şi
încredere în forţele proprii;
Investigaţia  dă posibilitatea elevului să
surprindă legăturile cauzale dintre
fenomene;
 stimularea spiritului
de explorare, a dorinţei de
înlăturare a incertitudinii, a
necunoscutului.
 stimulează participarea la
cunoaştere a elevilor prin efort
propriu;
 sprijină formarea deprinderilor de
muncă intelectuală;
Problematizarea  bucuria descoperirii soluţiei
stimulează motivaţia pentru
învăţare.
 dezvoltarea competenţelor de
cercetare şi documentare;
 dezvoltarea vocabularului, a culturii
generale şi a stilului de
Dezbaterea argumentare;
 încurajarea gândirii critice şi
creatoare;
 dezvoltarea încrederii personale, a 
respectului pentru alte idei şi
dezordinii în timpul activităţii,
 neimplicarea tuturor elevilor în
rezolvarea sarcinilor din cadrul
fiecărui grup.
 necesită timp de instruire mult
mai îndelungat şi o antrenare
continuă a elevilor în activităţi
de investigare;
 necesită o bază materială
bogată.
 timpul de desfăşurare este
impus de posibilitatea de
rezolvare a majorităţii elevilor
deoarece solicită activităţi
individuale pe care elevii le
rezolvă în ritmul propriu;
 la elevii neantrenaţi se produce
frecvent o stare de oboseală;
 pentru probleme ce folosesc
tabele, date, scheme este
necesară o multiplicare prealabilă.
 participarea la dialog este
condiţionată de interesul şi
pregătirea elevilor;
 nu se poate folosi în cazul în
care noile cunoştinţe nu sunt
sprijinite de materiale intuitive
şi de experienţă;
crearea unui climat
educaţional caracterizat printr-
persoane diferite; o aparentă dezordine.
 dezvoltă ambiţia
elevilor de
afirmare intelectuală, curiozitatea,
înţelegerea şi iniţiativa lor.