Sunteți pe pagina 1din 13

Consolidarea și extinderea abordării de

predare a fizicii bazate pe IBL

Învățarea științelor – abordări


metodologice moderne
- Portofoliu -

Numele şi prenumele cursantului: BOANCĂ MARGARETA


Unitatea şcolară: LICEUL TEHNOLOGIC
Judeţul MARAMUREȘ

2018
Instituţia de învăţământ: LICEUL TEHNOLOGIC POIENILE DE SUB MUNTE
Clasa a VI-a
Profesor: BOANCĂ MARGARETA
Unitatea de învăţare: FENOMENE TERMICE
I. EVOCARE- ANTICIPARE

Lecţia 1. Formularea întrebării de investigat - „De ce se crapă paharul rece în care turnăm apă
fierbinte?”

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie interactivă de evaluare iniţială a situaţiei de învăţare, de comunicare a obiectivelor,


de expunere a organizatorilor cognitivi – a fost o lecție introductivă.
Am utilizat ca mijloace didactice (lectiile AEL, videoproiector, manualul de fizică), materiale
didactice (termometre, corpuri în diferite stări de agregare, surse de încălzire) şi ca metode didactice
„Investigaţia în grup”, „Brainstorming în grup”
Bine a fost că elevii au participat cu interes la această activitate. Au realizat experimente simple
utilizând materialele de pe masa de lucru. Au fost încântaţi şi atraşi de aceste lucruri, au discutat pe
această temă în grup răspunzând la întrebările de pe fişa de lucru.Au inteles de ce nu este bine să
afle temperatura unui corp cu ajutorul simturilor, au aflat cum trebuie sa măsoare temperatura unui
corp şi de ce trebuie lăsat termometrul în contact cu corpul pe care dorim să-l măsurăm.
Dificil a fost organizarea elevilor la începutul orei. Elevii întâlnindu-se prima dată cu acest tip de
predare au fost puţin mai gălăgioşi şi parcă putin mai agitaţi.
Interesant a fost că totuşi au reuşit să descopere noţiuni noi, au reuşit să definească singuri noţiuni
care în lecţiile obişnuite aşteptau definiţia din partea profesorului.
Aspectele nereuşite din lipsa materialului didactic elevii fiind cate 6 intr-o grupă nu toți au reușit să
fie implicați, nu am reușit să ne încadrăm în timpul alocat fiecărui moment .
Schimbările produse au vizat participarea elevilor cu drag la oră, stimularea lor la maxim , ei fiind
atraşi de tot ce se petrece la oră.
Am înţeles că aceste metode moderne de abordare a fizicii îi antrenează pe elevi în procesul
instructiv -educativ . Secvenţa Evocare – Anticipare, aceasta contribuie la dezvoltarea gândirii
critice.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat metodele „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”,
„Gândim - Lucrăm în perechi – Comunicăm”, „Brainstorming în grup”.
În lecţia următoare vom studia experimental dilatarea corpurilor, folosind pirometrul cu cadran,
bila și inelul metalic, lichide și gaze diferite și vom deduce factorii care influențează dilatarea
corpurilor.
Cred că: a fost o lecţie reuşita deoarece la finalul lecţiei am aplicat un test de 5 min şi toţi elevii au
reuşit să răspundă la întrebări fără să aştepte ajutor din partea colegului.
Instituţia de învăţământ: LICEUL TEHNOLOGIC POIENILE DE SUB MUNTE
Clasa a VI-a
Profesor: BOANCĂ MARGARETA
Unitatea de învăţare: FENOMENE TERMICE

II. Explorare–Experimentare
Lecţia 2 Colectarea probelor necesare testării explicaţiilor posibile, analizarea și
interpretarea informațiilor, formularea unor concluzii preliminare

„Toate corpurile se dilată la fel?”

A fost o lecţie în care procesul cognitiv ce trebuie activat la elevi, implicat în formarea
competenţelor este analogia cu anticiparea efectului, în cadrul secvenţei Explorare – Experimentare,
a unităţii de învăţare, elevii fiind provocaţi să observe, cum se modifică lungimea barelor la
pirometrul cu cadran, volumul bilei metalice, volumul apei din vas și a aerului din balon.
Am utilizat în cadrul lecţiei mijloace didactice : fișe de lucru, videoproiector, manualul de fizică,
culegeri, materiale didactice : pirometru cu cadran, bila și inel metalice, vas cu apă, balon cu gaz,
surse de încălzire şi metode didactice („Interviul în perechi”, „Eseul de 5 minute”, „Investigaţia în
grup”, „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”, „Gândim – Lucrăm în perechi – Comunicăm”).
Bine a fost faptul că elevii au evocat observaţii, cum ar fi: că barele pirometrului se dilată diferit, în
funcție de metalele din care sunt construite ; că dilatarea depinde de starea de agregare a corpurilor;
au reformulat enunţuri bine definite : dilatarea, contracția.
Dificil a fost să urmăresc activitatea experimentală, ţinând cont de numărul mare de elevi din clasă,
activitatea elevilor trebuia urmărită atent ei umblând cu alcool și brichete pentru a încălzi bila
metalică și barele metalice
Interesant a fost modul în care elevii au lucrat pe grupe și au reușit să culeagă informații despre
dilatarea corpurilor.
Aspectele nereuşite au fost legate de lipsa spațiului necesar sălii de laborator (transformat în sală
de clasă) și materialul didactic insuficient.
Schimbările produse au vizat implicarea elevilor în activităţile experimentale şi dezvoltarea
gândirii critice la elevi.
Am înţeles. nevoia elevilor de a fi încurajaţi, motivaţi, stimulaţi, apreciaţi pentru îndeplinirea
sarcinilor propuse; dorinţa lor de a formula concluzii , de a fi ascultaţi de ceilalţi colegi şi respectaţi
pentru ceea ce au realizat
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat modelul de  învățare bazat pe investigație prin
analogie cu anticiparea efectului. Am încercat și în cea mai mare parte am reușit să mențin implicarea
activă a elevilor în procesul de învățare în mod independent, am susținut eforturile acestora în
monitorizarea propriei înțelegeri.
În lecţia următoare vom studia aplicațiile practice ale dilatării corpurilor, vom aplica în probleme
relațiile matematice (ex-transformări de temperaturi din Kelvin în grade Celsius și invers) și legile
fizice învățate în această unitate de învățare.
Cred că: elevii s-au implicat eficient în activitatea experimentală.Învățarea bazată pe investigație
 facilitează dezvoltarea  învățării de profunzime și motivarea intrinsecă a elevului, deoarece, prin
gândire critică, elevii integrează informațiile noi în structura cognitivă existentă, sau schimbă
această structură în funcție de noile informații dobândite, realizând astfel legături/conexiuni între
informațiile noi și cunoștințele existente
Instituţia de învăţământ: LICEUL TEHNOLOGIC POIENILE DE SUB MUNTE
Clasa a VI-a
Profesor: BOANCĂ MARGARETA
Unitatea de învăţare: FENOMENE TERMICE

III. REFLECȚIE - EXPLICARE

Lecţia 3 Sinteza datelor colectate și propunerea unei explicații

A fost o lecţie interactivă de sintetizare a datelor colectate în etapa de Explorare- Experimentare.


Am utilizat ca și activități de învătare Investigația în grup și Gândiți, lucrați în perechi, comunicați
Bine a fost că elevii au înțeles noțiunea de dilatare bazându-se pe observaţiile experimentale și au
constatat că după încălzire bila nu mai trece prin inel iar după răcire ea trece din nou prin inel,
elevii au lucrat organizat pe grupe, au colaborat și au reușit să-și completeze fișele de lucru primite.
Dificil a fost rezolvarea tuturor cerințelor de pe fisă timpul fiind limitat și ei nu au reușit să se
încadreze
Interesant a fost : evaluarea explicațiilor propuse de către elevi;
Aspectele nereuşite : au  fost elevi care nu au reușit să-și  însușească toate cunoștințele necesare
rezolvării sarcinii conform cerințelor 
Schimbările produse au vizat
-formarea și dezvoltarea capacităților de comparare, analiză și sinteză
- relații mai bune cu colegii și  toleranță mai mare;
- concentrare mai bună asupra învățării;
Am înţeles că implicarea activă a elevilor în propriul proces de învățare contribuie la formarea
și  dezvoltarea competențelor urmărite
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat modelul de învățare deductiv bazat pe
investigație care dezvoltă gândirea critică inovatoare a elevilor.
 S-a urmărit crearea contextului care să-i ajute pe aceștia în procesul de învățare prin: activizarea
gândirii elevilor, stabilirea scopurilor pentru învățare, motivarea elevilor, implicarea activă a
acestora în procesul de învățare, stimularea reflecției, încurajarea elevilor să-și expună propriile
păreri, să- și formuleze propriile întrebări, să-și exprime liber părerea.
În lecţia următoare voi centra activitatea pe investigația în grup , elevii vor realiza o lucrare de
laborator cu tema Studiul dilatării unui lichid
Cred că: a fost foarte important că elevii au reușit să-și formuleze propriile  întrebări, exprimându
- și liber părerile, convingerile, încercând să-și argumenteze cât mai corect științific răspunsurile, cu
propriile cuvinte. Acest mod de desfășurare a lecțiilor determină o întelegere mai bună a notiunilor.
Instituţia de învăţământ: LICEUL TEHNOLOGIC POIENILE DE SUB MUNTE
Clasa a VI-a
Profesor: BOANCĂ MARGARETA
Unitatea de învăţare: FENOMENE TERMICE

IV. APLICARE- TRANSFER

Lecţia 4 : Includerea altor informații ,situații, cazuri particulare; comunicarea rezultatelor :


„De ce apa îngheață de la suprafață spre adâncime?”

A fost o lecție de sistematizare şi consolidare a noilor cunoştinţe; atenția elevilor va fi concentrată


asupra consolidării conceptelor obținute despre temperatură și dilatare.
Am utilizat : investigația  în grup și interevaluarea;
Bine a fost : elevii fiind deja obişnuiţi cu munca prin cooperare şi învăţarea prin descoperire, au reușit
să realizeze lucrarea de laborator cu succes, au măsurat și înregistrat temperatura și nivelul initial al
lichidului din tub în tabel, au încalzit vasul cu apă lent si au inregistrat mai multe valori pentru
temperatura și pozitiile lichidului din tub, au calculat variațiile ∆l2 , ∆l3 , ∆t2 , ∆t3, să calculeze raportul
∆l / ∆t 
Dificil  a fost : calculul matematic
Interesant a fost modul de prezentare a lucrărilor de laborator
Aspectele nereușite au fost -nesemnificative
Schimbările produse au vizat : creşterea încrederii în sine, competenţe sociale sporite, atitudine
pozitivă faţă de învăţare şi desfăşurarea orei de fizică;
 Am  înțeles că folosind un cadru propice pentru predare şi învăţare bazat pe implicarea activă a
elevilor beneficiez, împreună cu ei de cunoştinţele, schemele şi creativitatea tuturor elevilor din
clasă; 
Din cele învăţate la cursul de formare
, am aplicat : - expunerea unor scheme spre analiză pentru a se confrunta cu o varietate de modele de gândire;
și dezvoltării vocabularului şi capacităţii de exprimare;
 În lecţia următoare voi încerca să stimulez creativitatea elevilor şi capacitatea lor de a transfera
noile cunoştinţe în diverse situaţii, cu aplicaţii concrete în viaţa cotidiană;
 Cred că desfășurarea orelor în acest mod determină raționamente de ordin superior mai frecvente,
 înțelegere mai profundă și gândire critică; Sinteza datelor colectate si propunerea unei explicații se
va diversifica prin includerea unor cazuri particulare, extinzând sfera noilor cunoștințe  în situații limită
 

Instituţia de învăţământ: LICEUL TEHNOLOGIC POIENILE DE SUB MUNTE


Clasa a VIII-a
Profesor: BOANCĂ MARGARETA
Unitatea de învăţare:
I. EVOCARE- ANTICIPARE

Lecţia 1. Formularea întrebării de investigat - „De ce se crapă paharul rece în care turnăm apă
fierbinte?”

JURNAL DE REFLECŢIE

A fost o lecţie interactivă de evaluare iniţială a situaţiei de învăţare, de comunicare a obiectivelor,


de expunere a organizatorilor cognitivi – a fost o lecție introductivă.
Am utilizat ca mijloace didactice (lectiile AEL, videoproiector, manualul de fizică), materiale
didactice (termometre, corpuri în diferite stări de agregare, surse de încălzire) şi ca metode didactice
„Investigaţia în grup”, „Brainstorming în grup”
Bine a fost că elevii au participat cu interes la această activitate. Au realizat experimente simple
utilizând materialele de pe masa de lucru. Au fost încântaţi şi atraşi de aceste lucruri, au discutat pe
această temă în grup răspunzând la întrebările de pe fişa de lucru.Au inteles de ce nu este bine să
afle temperatura unui corp cu ajutorul simturilor, au aflat cum trebuie sa măsoare temperatura unui
corp şi de ce trebuie lăsat termometrul în contact cu corpul pe care dorim să-l măsurăm.
Dificil a fost organizarea elevilor la începutul orei. Elevii întâlnindu-se prima dată cu acest tip de
predare au fost puţin mai gălăgioşi şi parcă putin mai agitaţi.
Interesant a fost că totuşi au reuşit să descopere noţiuni noi, au reuşit să definească singuri noţiuni
care în lecţiile obişnuite aşteptau definiţia din partea profesorului.
Aspectele nereuşite din lipsa materialului didactic elevii fiind cate 6 intr-o grupă nu toți au reușit să
fie implicați, nu am reușit să ne încadrăm în timpul alocat fiecărui moment .
Schimbările produse au vizat participarea elevilor cu drag la oră, stimularea lor la maxim , ei fiind
atraşi de tot ce se petrece la oră.
Am înţeles că aceste metode moderne de abordare a fizicii îi antrenează pe elevi în procesul
instructiv -educativ . Secvenţa Evocare – Anticipare, aceasta contribuie la dezvoltarea gândirii
critice.
Din cele învăţate la cursul de formare, am aplicat metodele „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”,
„Gândim - Lucrăm în perechi – Comunicăm”, „Brainstorming în grup”.
În lecţia următoare vom studia experimental dilatarea corpurilor, folosind pirometrul cu cadran,
bila și inelul metalic, lichide și gaze diferite și vom deduce factorii care influențează dilatarea
corpurilor.
Cred că: a fost o lecţie reuşita deoarece la finalul lecţiei am aplicat un test de 5 min şi toţi elevii au
reuşit să răspundă la întrebări fără să aştepte ajutor din partea colegului.

S-ar putea să vă placă și