Caietul Dirigintelui Vii-Viii

ŞCOALA ............................................................
Localitatea .........................................
PORTOFOLIU
MUNCĂ EDUCATIVĂ LA CLASĂ
CONSILIERE SI ORIENTARE
-ORELE DE DIRIGENłIE-
PENTRU
CLASELE A VII-A ŞI A VIII-A
Profesor diriginte ..................................................

Clasa ......................
1
CUPRINS
PROGRAMĂ ORE DIRIGENłIE Pg. 3
MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENTĂ Pg. 7
MODULUL 2. NEGOCIEREA CONFLICTELOR Pg. 15
MODULUL 3. ÎNVĂłARE EFICIENTĂ Pg. 32
MODULUL 4. CREATIVITATE Pg. 41
MODULUL 5. CUNOAŞTEREA DE SNINE ŞI DESVOLTARE PERSONALĂ Pg. 52
MODULUL 6. STIL DE VIAłĂ SĂNĂTOASĂ Pg. 66
ANEXE
HARTA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR CLASEI
PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE
2
PROGRAMĂ
Obiective cadru
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate
3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare
4. Dobândirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei
5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate
Clasa a VII-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a VII-a elevii vor Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele
fi capabili: activitati:
1.1 sa dovedeasca încredere în sine, în - compuneri pe tema încrederii în sine si a reusitei;
diferite situatii - analiza unor personaje celebre, din diferite domenii,
prin prisma încrederii în sine;
- interviuri, desene, fotografii cu tema: „Povestea unei
reusite”.
La sfârsitul clasei a VII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele
capabili: activitati:
2.1 sa analizeze caracteristicile - scenarii aplicate în clasa/ în afara clasei, pentru
comportamentului de lider, în cadrul exersarea rolurilor de conducere, în cadrul grupului;
grupurilor de apartenenta - jocuri de rol, cu asumarea formala/ informala a rolului
de lider;
2.2 sa exerseze tehnici de comunicare - tehnici de ascultare activa, a oferirii de feedback, de
eficienta, în contexte variate din punct adresare a întrebarilor aplicate în perechi/ grup;
de vedere social si cultural - promovarea prin materiale informative (poster, pliant
etc.)
a relatiilor pozitive între copii si parinti;
- realizarea unor postere, pliante despre diversitate si
diferentele culturale.
3.1. sa foloseasca eficient timpul, ca - fise de lucru individual sau pe echipe, realizarea
resursa, pentru a obtine succes în planului individual de lucru si al clasei, elaborarea
învatare orarului zilei, saptamânal sau semestrial, pentru toate
tipurile de activitati;
3.2. sa aplice tehnici de stimulare a - exercitii de stimulare a creativitatii.
creativitatii în propria activitate de
3
învatare
4.1. sa analizeze diferite meserii si - vizite în institutii de învatamânt si în alte institutii/
ocupatii din perspectiva cerintelor companii pentru familiarizarea cu diferite trasee
educationale educationale si cu locuri de munca/ ocupatii –
alternative de insertie pe piata muncii;
4.2. sa îsi analizeze propriile optiuni - studii de caz, pentru identificarea criteriilor de alegere a
privind diferite meserii/ ocupatii, unei meserii;
utilizând diferite criterii - discutii cu membrii comunitatii, cu privire la criterii de
alegere a traseului educational, a meseriei/ ocupatiei.
5.1. sa evalueze impactul factorilor - dezbateri, problematizari, studii de caz pe tema
sociali, culturali, economici si de influentelor factorilor sociali, culturali, economici si de
mediu asupra propriilor optiuni mediu asupra evolutiei în cariera;
profesionale si asupra evolutiei în - discutii de grup, pe tema problematicii de gen în
cariera dezvoltarea carierei.
Continuturile învatarii
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
1.1 Autocunoastere:
 Încredere în sine, reusita personala.
2. Comunicare si abilitati sociale
2.1 Abilitati sociale:
 Cum recunoastem un lider?
2.2 Comunicarea:
 Ce înseamna comunicare eficienta? Abilitati de comunicare: ascultare, feedback pozitiv,
 adresarea întrebarilor
 Grija si sprijin în familie
 Diversitatea culturala si etnica. Interculturalitate
3. Managementul informatiilor si al învatarii
3.1 Elemente de management al timpului
3.2 Învatare eficienta – Tehnici de stimulare a creativitatii
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei:
 Pregatirea educationala necesara unei ocupatii/ angajarii
 Criterii de analiza si de alegere a unei meserii. Decizie personala, informata si responsabila cu
 privire la alegerea meseriei.
5. Calitatea stilului de viata
5.1 Calitatea relatiilor sociale si a mediului de munca:
 Factorii sociali, culturali, economici în formularea unor optiuni profesionale si în dezvoltarea
 carierei
 Stereotipurile de gen si planificarea carierei
4
Clasa a VIII-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele
activitati:
1.1. sa îsi autoevalueze punctele tari si pe - chestionare si fise de autoevaluare pentru identificarea
cele slabe, în raport cu propriile punctelor tari, a celor slabe si a intereselor;
interese privind evolutia personala - portofoliul resurselor personale.
La sfârsitul clasei a VIII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele
2.1. sa explice importanta responsabilitatii - exercitii de identificare a situatiilor în care este
individuale si sociale, în diferite necesara asumarea responsabilitatii individuale si
contexte sociale;
2.2. sa analizeze influenta stereotipurilor - exercitii de exprimare a opiniilor pro-/ contra, în
si a prejudecatilor asupra comunicarii contexte marcate de prejudecati/ stereotipuri;
interpersonale - monitorizarea unor stereotipuri/ prejudecati, în diferite
tipuri de discurs.
activitati:
3.1. sa se documenteze în privinta - selectarea informatiilor utile pentru decizia privind
optiunilor pentru clasa a IX-a, traseul educational, accesând portalurile www.edu.ro,
utilizând TIC (tehnologii informatice www.admitere.edu.ro;
si de comunicare) - discutii de grup privind avantajele si limitele utilizarii
TIC, pentru informarea cu privire la optiunile pentru
clasa a IX-a;
3.2. sa analizeze informatiile cu privire la - discutii de grup despre utilitatea informatiilor cu
ofertele educationale dupa finalizarea privire
clasei a VIII-a la ofertele educationale care pot fi alese dupa
finalizarea clasei a VIII-a;
- vizite de documentare, în vederea completarii
informatiilor despre ofertele educationale dobândite din
diverse surse.
activitati:
4.1. sa elaboreze portofoliul personal, - portofoliul personal pentru clasele a V-a – a VIII-a;
pentru conturarea unui traseu - discutii de grup privind traseele educationale posibile
educational si profesional dupa terminarea clasei a VIII-a;
- simulare: completarea formularelor cu optiunile
posibile pentru clasa a IX-a.
activitati:
5.1. sa îsi autoevalueze convingerile, - dezbateri, studii de caz, problematizari, pe tema
atitudinile si comportamentele optiunilor educationale si de viata;
definitorii pentru dezvoltarea - proiecte individuale de dezvoltare, cu identificarea
5
personala. optiunilor educationale si profesionale;
5.2. sa analizeze mecanismele eficiente de - discutii de grup cu tema: „Cum facem fata stresului?”
adaptare în situatii de stres sau de criza. - exercitii de identificare a modalitatilor de adaptare în
diverse situatii potential stresante
- proiect de grup de promovare a sprijinului social, în
situatii de criza (catastrofe naturale, violenta, accidente
etc.).
Continuturile învatarii
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
1.1 Autocunoastere:
 autoevaluare: interese, puncte tari, puncte slabe, caracteristici personale
2. Comunicare si abilitati sociale
2.1 Abilitati sociale:
 responsabilitate individuala si sociala în scoala, în familie si în comunitate
2.2 Comunicarea:
 prejudecati si stereotipuri: impact asupra comunicarii
3. Managementul informatiilor si al învatarii
3.1 Managementul informatiilor:
 surse de informare cu privire la filierele, profilurile si specializarile de actualitate din
 învatamântul liceal/ scoala de arte si meserii (publicatii, site-uri web, baze de date, târguri de
 oferte educationale); avantaje si limite ale utilizarii TIC pentru informarea cu privire la optiunile
 pentru clasa a IX-a
 criterii de analiza a informatiilor referitoare la ofertele educationale: relevanta, actualitatea,
 completitudinea, corectitudinea etc.
4. Planificarea carierei
4.1 Planificarea carierei:
 • Portofoliul personal pentru clasele V-VIII: desene, rezultate ale aplicarii chestionarelor si a
fiselor
 de autoevaluare a intereselor si abilitatilor, diplome si certificate obtinute, rezultatele diferitelor
 concursuri si ale activitatilor de voluntariat, sugestii, recomandari
 • Formularele cu optiuni pentru clasa a IX-a – modalitati de completare
5. Calitatea stilului de viata
5.1 Calitatea vietii personale:
 factori determinanti ai dezvoltarii personale
 adaptarea eficienta la stres; surse de sprijin în situatii de stres; managementul stresului în situatii
 de examinare
 situatii de criza; reactii emotionale si comportamentale în situatii de criza (catastrofe naturale,
 violenta, accidente etc.) si modalitati de reactie; traficul de fiinte umane.
6
MODULUL 1
COMUNICAREA EFICIENTĂ
Activitatea 1
Tema Asculta ceea ce spun

( numele
activitatii )
Obiectiv Exersarea deprinderilor necesare unei comunicari eficiente
Durata 70 min
Materiale Articole din ziare
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Reclama personală
Li se cere participanților să creeze în 3-5 minute o reclamă a propriei persoane prin
care să încerce să se vândă cât mai bine. Fiecare jucător va prezenta această reclamă
în fața grupului.
Desfasurare
Se aleg doua articole scurte din ziar pentru a fi citite in clasa. Elevii vor fi anuntati ca
li se vor citi doua articole din ziar si apoi, fara nicio introducere, se va incepe citirea
primului articol. Dupa citirea primului articol li se vor adresa elevilor intrebari
specifice referitoare la continutul acestuia. (probabil putini elevi vor putea raspunde
corect si cu amanunte).
Se vor anunta din nou elevii ca li se va citi si cel de-al doilea articol, iar la sfarsit se
vor pune intrebari specifice referitoare la continutul acestuia.
Se va desemna impreuna cu elevii cel care a fost castigator (cel care a raspuns cel mai
bine) iar apoi se vor purta discutiipe sugestiile din fisa de lucru.
Elevii vor trebui sa identifice care sunt comportamentele implicate in transmiterea si
ascultarea unui mesaj si ce inseamna o comunicare eficienta.
7
Fisa de lucru Comunicare asertiva, pasiva, agresiva
Activitatea 2
Tema Comunicare asertiva, pasiva, agresiva

( numele
activitatii )
Obiectiv Intelegerea caracteristicilor si a consecintelor comunicarii asertive, pasive sau agresive
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „Comunicare asertiva, pasiva, agresiva”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Animalul
Elevilor li se cere să se prezinte ca şi animal, alegând animalul care are cele mai multe
caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia şi sunt o căprioară pentru că sunt dinamică şi
grațioasă.
Desfasurare
Li se va explica elevilor ca vor face un exercitiu in cadrul caruia vor invata sa diferentieze
comunicarea pasiva, agresiva si asertiva precum si relatia dintre ele.
Fiecare elev isi va imagina urmatoarea situatie:”Un prieten apropiat iti inseala increderea
spunand lucruri neadevarate despre tine intr-un cerc de cunoscuti”. Elevii vor detalia care
ar fi reactiile lor intr-o astfel de situatie, iar aceste reactii vor fi trecute pe tabla.
Se vor prezenta succint in fata clasei caracteristicile comportamentelor pasiv, agresiv si
asertiv. Elevii vor trebui sa clasifice reactiile notate anterior in cele trei categorii, folosind
fisa de lucru. Elevii pot lucra in perechi.
Dupa terminarea sarcinii elevii vor prezenta in fata clasei clasificarile realizate, justificand
includerea fiecarei reactii in una din cele trei categorii.
Numele.............................................................................................................................
Reactii posibile la situatia negativa:
Comunicare pasiva Comunicare asertiva Comunicare agresiva
Consecinte ale comunicarii pasive Consecinte ale comunicarii asertive Consecinte ale comunicarii
agresive
8
Activitatea 3
Tema Reguli de comunicare

( numele
activitatii )
Obiectiv Constientizarea rolului pe care il au regulile de comunicare in relatiile interumane
Durata 70 min
Materiale Cate un joc de societatea pentru fiecare grupa de cate 4 elevi
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Maşina oarbă
Elevii sunt împărțiți în perechi A – B. A este şoferul maşinii B. B stă cu spatele la A,
cu ochii închişi. B se mişcă după următoarele comenzi pe care i le dă A: merge
înainte când este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta când este atins pe
umărul drept; merge la stânga când este atins pe umărul stâng; se opreşte când este
atins pe ambii umeri simultan.
Desfasurare
Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4. Fiecarei grupe i se pune la dispozitie un joc
de societate (Nu te supara frate, Cine stie castiga, 50 de jocuri intr-unul singur, Tom si
Jery etc.). Inainte de a incepe jocul elevii sunt rugati sa stabileasca anumite reguli de
comunicare:
Nu tipam la partener, nu il jignim, multumim de fiecare data cand ne ajuta, cerem
politicos ajutorul etc.
Li se permite apoi elevilor sa joace timp de 20-25 min. jocul pus la dispozitie.
Discutii
In ce masura ati reusit sa recurgeti la regulile de comunicare stabilite la inceput?
Ce efect a avut punerea in aplicare a acestor reguli?
Cum putem utiliza timpul de joc pentru a dezvolta relatii de prietenie cu ceilalti?
Ce dificultati ati intampinat in punerea in aplicare a acestor reguli?
Activitatea 4
Tema Limbajul trupului
( numele
activitatii )
Obiectiv Descrierea si exemplificarea rolului limbajului corporal in comunicarea eficienta
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru.
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge punctele
Elevii stau în cerc. Instructorul numeşte câteva repere care vor trebui atinse: perete,
genunchiul unui coleg, umărul unui coleg, întrerupător, tricou roşu, nasul unui
partener. La semnal, elevii pornesc şi trebuie să stingă toate reperele în ordinea dată.
La începutul jocului este recomandat să dăm doar 3 repere ca apoi numărul acestora
să crească.
Desfasurare
Se va purta o discutie cu elevii despre importanta limbajului corporal pozitv, apoi
elevii vor trebui sa completeze fisa de lucru, dand exemplu de limbaj corporal pozitiv
si negativ.
Elevii vor fi impartiti in perechi. In cadrul fiecarei perechi, unul dintre elevi –
vorbitorul – urmeaza sa vorbeasca despre un conflict pe care l-a avut recent. Celalalt
9
elevFisa
– ascultatorul
de lucru – face apel la elementele de limbaj corporal
Limbajul
negtiv.
trupului
Dupa cateva minute ascultatorul va trebui sa faca uz de e
Se vor purta discutii referitoare la modul in care s-au simtit atunci cand s-au folosit elemente de limbaj pozitiv si elemente de lim
Ulterior se vor inversa rolurile intre cei doi
Numele.............................................................................................................................
Limbajul corporal pozitiv Limbajul corporal negativ

Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti
arata celorlalti ca ii ascultati arata celorlalti ca nu ii ascultati
Activitatea 5
Tema Reporter pentru o zi

( numele
activitatii )
Obiectiv Identificarea comportamentelor specifice unei ascultari eficiente/deficitare si a
consecintelor acestora asupra comunicarii
Durata 70 min
Materiale Hartie, pixuri, creioane dupa caz
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge spatele partenerului
Elevii merg prin încăpere în ritm normal şi în direcții aleatorii. Când coordonatorul
jocului dă semnalul STOP, elevii trebuie să atingă cu mâna spatele unui partener.
Exercițiul va fi reluat de mai multe ori. Alta varianta: elevii merg prin încăpere şi la
semnalul STOP fiecare trebuie să atingă cu palma dreaptă spatele unui partener şi cu
palma stângă spatele altui partener.
Desfasurare
Se discuta cu elevii la inceputul activitatii ce presupune un comportament verbal si ce
presupune un comportament nonverbal. Se aleg impreuna cu elevii, sau in mod voluntar
2 elevi care vor juca rolul de reporter si intervievat, pe o tema alesa de ei. Ulterior
rolurile se pot schimba. Restul clasei, va trebui sa observe comportamentele celor doi si
sa-si noteze observatiile pe o coala, intr-o coloana cele nonverbale iar pe o alta coloana
10
comportamentele verbale. Discutii
Care sunt comportamentele care dau impresia de ascultare? Dar cele care dau impresia ca nu esti ascultat?
Cum pot fi imbunatatite aceste comportamente? etc.
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu
MODULUL 2
NEGOCIEREA CONFLICTELOR
ACTIVITATEA 6
Activitatea 6
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv Suresele de sprijin care mă pot ajuta
Durata 70 minute
Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciȚii: exerciȚiul de spargere a gheȚii „De ce
m- am prins?”, exerciȚiul „Autoeducarea”, exerciȚiul „Sprijinul personal”, exerciȚiul
„Alte surse de sprijin”
Exercitiul de spergerea ghetii
Tema De ce m-am prins?

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: se aşează grupul în formă de cerc. Instructorul va porni jocul.
Acesta se va prinde de o parte a corpului şi va spune alta (Ex: te prinzi de ureche şi
spui genunchi). La rândul său cel chemat va trebui să se prindă de acea parte a
corpului şi să zică o alta (Ex: se prinde de genunchi şi zice nas). Jocul va continua din
ce în ce mai repede. În momentul când se greşeşte, cel care a greşit va iesi din joc.
ExerciȚiul 1
Tema Autoeducarea
( numele
activitatii )
Obiectiv Identificarea căilor de autoeducare.
Durata 15 minute
Materiale Hârtie de scris, pix/creion, cretă de scris pe tablă.
Descriere Introducere: autoeducarea este un mod de a dovedi o înaltă autoapreciere. Ea
presupune să avem grijă de respectarea regulilor zilnice ale vieȚii noastre.
Desfăşurarea activităȚii
 se distribuie foaia de -Activitate intitulată "autoeducarea".
11
ParticipanŃii identifică moduri de autoeducare.
În final, se discută pe marginea următoarelor întrebări: cum v-aŃi autoeducat în copilărie? Ce părere aveŃi despre autoed
Fişă de activitate
Autoeducarea
În prezent mă autoeduc în următoarele moduri:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
în viitor vreau să mă autoeduc în următoarele privințe:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
12
ExerciȚiul 2
Tema Sprijinul personal
( numele
activitatii )
Obiectiv ParticipanȚii vor identifica posibilităȚile de a primi sprijin.
Durata 30 minute
Descriere  Se distribuie foaia de informaȚii intitulată "Sprijinul personal".
 Se distribuie foaia de -Activitate intitulată "Sprijinul personal". Li se solicită să
identifice alte surse de sprijin. Dacă întâmpină dificultăȚi, formatorul le va acorda
ajutor sugerându-le alte surse.
Foaia de informaȚii - Sprijinul personal

Când au loc schimbări în viaȚa noastră, este bine să fim înconjuraȚi de oameni care să ne încurajeze. Când
oamenii cred în ceea ce facem, avem sprijinul lor. Acesta ne motivează să continuăm.
Eşti pe cale să faci o mare schimbare în viaȚa ta, care va afecta cursul ei şi pe oamenii apropiaȚi de aceea ai
nevoie de sprijinul lor.
Cum poȚi primi sprijin de la oamenii apropiaȚi?
 Spune-le despre planurile tale şi de ce ai ales să faci asta
 Spune-le cum îi va afecta pe ei şi ce schimbări vor avea loc
 Implică-I în planurile tale încă de la început
 Cere-le sfatul
 Întreabă-I ce îi preocupă şi discută despre asta
 Lasă-I să înȚeleagă că timpul pe care ăl vei petrece cu ei va fi mai scurt ca până acum
 łine-I la curent cu evoluȚia evenimentelor
 Cere-le sprijinul: nu te aştepta să Ți-l acorde
singuri. Mai există cineva de la care poȚi primi
sprijin?
Dacă nu ai persoane apropiate care să te ajute, cine ar mai putea să o facă?
Ia în considerare alte persoane cu care vii în contact: colegi de muncă, colegi de cursuri, profesori, alte
rude, medicul, consilierul, preotul.
Dar agenȚii sau alte grupuri?
Câteva idei: înscrie-te într-un grup de studiu la şcoală, într-o echipă sportivă sau de alt gen; înscrie-te în
cluburi sau organizaȚii a căror tematică te preocupă.
13
Foaia de Activitate
Sprijinul personal
GândiȚi-vă acum la sursele dvs. de unde aȚi putea primi sprijin. Mai întâi faceȚi o listă cu toȚi oamenii
apropiaȚi care v-ar putea ajuta (rude sau prieteni apropiaȚi).
………………………………………………………………………………………………………………
…………….……………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
….………………………………………………………………………………….……………………….
………………………………………………………………………………………………………………
…….…………………………………………………………………………………..…………………….
………………………………………………………………………………………………………………
….………………………………………………………………………………………………………….
vă rugăm să faceȚi o listă cu persoanele care v-ar putea ajuta dacă cei de pe prima listă nu sunt disponibili
(colegi, profesori, consilieri).
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………….………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
….………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
…….……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
….………………………………………………………………………………………………………….
acum completaȚi o listă cu organizaȚiile care v-ar putea ajuta.
………………………………………………………………………………………………………………
…………….…………………………………………………………………………..…………………….
………………………………………………………………………………………………………………
….………………………………………………………………………………………..………………….
………………………………………………………………………………………………………………
…….…………………………………………………………………………………….………………….
………………………………………………………………………………………………………………
….…………………………………………………………………………………….…………………….
Vă rugăm să mai citiȚi o dată lista. În ce fel v-ar putea ajuta aceste persoane sau organizaȚii ? v-aȚi simȚi
mai bine dacă v-aȚi adresa lor?
Nu intraȚi în panică dacă aveȚi o singură persoană pe listă. Decât 20 de persoane care să nu facă nimic,
mai bine una de încredere. Dacă aveȚi nevoie de sprijin suplimentar în identificarea resurselor, cereȚi
sfatul formatorului.
14
ExerciȚiul 3
Tema Alte surse de sprijin

( numele
activitatii )
Obiectiv ParticipanȚii vor conştientiza tipurile şi sursele de sprijin de care pot beneficia.
Durata 15 minute
Descriere  Se distribuie foaia de informaȚii intitulată "Alte surse de sprijin". Se citesc
informaȚiile şi se solicită grupului alte idei.
 Formatorul îi întreabă pe participanȚi dacă au nevoie şi de alt gen de sprijin , de
exemplu, transport. Ce fac dacă nu au bani să cumpere abonament de autobuz?
Foaie cu informații
Sprijinul personal
Uneori sprijinul altora poate să nu fie de ajuns. Pot fi situaŃii în care aceştia nu au cum să ne ajute. Deci, la
cine apelăm?
 Catalogul "Pagini aurii"
 Consilier în probleme de carieră
 AsistenŃă juridică (jurist, avocat, notar)
 Consilier pe probleme personale
Activitatea 7
Tema Ce ştim despre stres ?

( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor învăȚa ce este stresul, efectele acestuia, şi crae sunt factorii de stres
Durata 70 minute
Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciȚii: exerciȚiul de spargere a gheȚii „Una
spun şi alta fac”, exerciȚiul „Crea sunt cauzele apariȚiei stresului?”, exerciȚiul
„Identificarea factorilor de stres”
Tema Una spun şi alta fac

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii stau în cerc. Un participant stă în interiorul cercului şi
mimează o acȚiune. Următorul participant îl întreabă: Ce faci ? Primul participant va
răspunde, numind o altă acȚiune decât cea mimată (Ex: mimează tăiatul lemnelor şi
spune că scrie). Participantul care a intrebat „Ce faci ?” rămâne în cerc şi va mima ce
a spus celălalt că face ( va mima că scrie).
1
ExerciȚiul 1
Tema Care sunt cauzele apariȚiei stresului?

( numele
activitatii )
Obiectiv participanȚii vor identifica factorii de stres din viaȚa personală precum şi metode de a
reduce stresul.
Durata 30 minute
Descriere Introducere: stresul face parte din viaȚa noastră. Stresul poate fi un factor pozitiv sau
negativ depinde cum ştim să-l stăpânim. Avem de ales între a face stresul să lucreze
pentru noi sau împotriva noastră. Factorii care cauzează stresul pot fi plăcuȚi sau
neplăcuȚi. Lumea înconjurătoare este plină de factori stresanȚi. Există două mari
categorii de factori stresanȚi: externi, care nu sunt sub controlul nostru direct (de ex.,
un accident de maşină) şi interni, adică sentimentele valorile şi obişnuinȚele
individuale (de ex., sentimentul de vinovăȚie că nu Ți-ai sunt părinȚii).
 Se enumeră cu grupul factorii generatori de stres (brainstorming). Se înregistrează
răspunsurile pe o listă. Li se reaminteşte că ceea ce este stresant pentru o persoană
poate să nu fie pentru o alta.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată „Ce cauzează stresul?” . participanȚii o
vor completa cu proprii lor factori stresanȚi pe care vor trebui să-I identifice ca fiind
interni sau externi.
 Cu grupul se discută ce urmări ar putea avea stresul atunci când nu poate fi controlat
. Cum se comportă oameni în condiȚii extrem de stresante?
 Se discută pornind de la modul specific al fiecăruia de a face faȚă stresului.
ParticipanȚii sunt invitaȚi să reflecteze asupra modului în care sunt afectaȚi de stres.
Odată ce aȚi identificat ce vă stresează, puteȚi să vă gândiȚi cum aȚi putea înlătura
aceste efecte.
Fişă cu informaŃii
Simptoamele specifice stresului
Simptom specifice stresului de lungă durată: cefalee, tensiune nervoasă, oboseală, îngrijorare, nesiguranŃă,
insomnii, supraalimentaŃie, constipaŃie, tendinŃa de a uita uşor, dureri de spate, alergii, depresie,
hipertensiune, gura uscată, greaŃă, migrene, atitudine critică faŃă de alŃii, diaree, senzaŃia că eşti depăşit
de evenimente, accidente minore, plânsul fără motive seriase, ticuri, folosirea excesivă a
medicamentelor, picioare şi mâini reci, preocupare permanentă, dureri ale muşchilor gâtului şi
spatelui, dificultăŃi de respiraŃie, palpitaŃii, îmbolnăviri frecvente, nerăbdare, igienă precară, izolare,
pierderea prietenilor, consum excesiv de alcool, consum de droguri, senzaŃia de căldură în jurul
inimii, spasme musculare, probleme sexuale, sentimentul de singurătate.
Simptomele stresului de scurtă durată: bătăi rapide ale inimii (tahicardie)., respiraŃie rapidă, supraîncărcare
energetică, tensiune, mâini şi picioare reci, nevoia de a fuma şi de amesteca gumă, Frisoane şi tremurători,
ameŃeli, crampe la stomac, vorbire excesiv de rapidă, ticuri.
2
Care sunt cauzele stresului?
Factori care mă stresează
……………………………………………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..………
…………………………………………………………………………………………………..…………
……………………………………………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..………
…………………………………………………………………………………………………..…………
……………………………………………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..………
…………………………………………………………………………………………………..…………
Modul meu de a reacȚiona la stres:

……………………………………………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..………
…………………………………………………………………………………………………..…………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..………
…………………………………………………………………………………………………..…………
……………………………………………………………………………………………………..………
…………………………………………………………………………………………………..…………
3
ExerciȚiul 2
Tema Identificarea factorilor de stres

( numele
activitatii )
Obiectiv ParticipanȚii vor examina factorii de stres şi strategiile de a le face faȚă.
Durata 35 minute
Descriere  Se distribuie fişa de activitate intitulată „Factorii de stres care acȚionează asupra
mea” pe care participanȚii o vor completa.
 Se distribuie fişa de informaȚii intitulată „Factori de stres şi managementul stresului”.
 Se discută cu grupul: dacă vreȚi să schimbaȚi situaȚia stresantă, va trebui să faceȚi
faȚă factorilor de stres atât prin reducerea lor cât şi prin elaborarea unor strategii
de a le face faȚă. Dacă nu poate fi redus stresul, atunci vor trezi exersate câteva
tehnici de management al stresului
 ParticipanȚii vor identifica din listata completată anterior ce factori de stres pot
controla sau nu pot controla şi vor enumera modalităȚile de control de care dispun (le
pot scrie în partea dreaptă a listei).
 ParticipanȚii vor Ține această listă la îndemână astfel încât, atunci când formatorul va
prezenta tehnicile de management al stresului, să decidă care li se potrivesc cel mai
bine.
4
Factorii de stres ca re acȚionează asupra
mea
EnumeraȚi toate situaȚiile care vă stresează:
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
Le puteȚi controla? Cum le faceȚi faȚă?

……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
5
Fişa cu informaŃii Cum reacŃionezi la furie?
Se eliberează mai multă glucoză şi adrenalină în sânge

Material
Inimaelaborat
bate maiderepede
profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu
Creşte presiunea sângelui
Activitatea 8
Creşte fluxul sanguin
Creşte tensiunea musculară
Tema FURIA !!!!!
( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor învăȚa ce înseamnă furia şi cum o putem controla
Durata 70 minute
Descriere Activitatea are la bază următoarele exerciȚii: exerciȚiul de spargere a gheȚii
„Maşina oarbă”, exerciȚiul „Cum reacȚionă,m la furie”, exerciȚiul „Controlul
furiei”
Tema Maşina oarbă

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii sunt împărȚiȚi în perechi A – B. A este şoferul maşinii B.
B stă cu spatele la A, cu ochii închişi. B se mişcă după următoarele comenzi pe care i le
dă A: merge înainte când este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta când este
atins pe umărul drept; merge la stânga când este atins pe umărul stâng; se opreşte când
este atins pe ambii umeri simultan.
ExerciȚiul 1
Tema Cum reacȚionăm la furie

( numele
activitatii )
Obiectiv ParticipanȚii vor recunoaşte cum reacȚionează la furie.
Durata 30 minute
Descriere Introducere: furia este o emoȚie puternică normală. Ea este un răspuns emoȚional la
situaȚii pe care le percepem ca fiind ameninȚătoare, frustrante, periculoase. De
asemenea, ne poate ajuta să muncim mai mult pentru atingerea unui scop. În situaȚii de
urgenȚă, furia ne dă energia necesară de a acȚiona rapid. Agresivitatea poate fi însă o
problemă atunci când se manifestă necontrolat şi ne afectează relaȚiile cu ceilalȚi.
Desfăşurarea activităȚii:
 Grupul face o listă cu modurile în care reacȚionează oamenii la furie. Ce se
întâmplă cu omul atunci?
 Se împarte foaia de Activitate numită "cum reacȚionează corpul tău la furie".
 Fiecare se va gândi la modul în care reacȚionează la furie.
20
Fişă de lucru
Fratele tău este gate de
acȚiune!
Exprimarea furiei într-un mod pozitiv este un lucru bun pentru sănătatea ta. Furia intensă poate fi un
lucru negativ şi pentru tine şi pentru ceilalȚi. Este important să înveȚi cum să-Ți eliberezi furia fără să-i
afectezi pe ceilalȚi sau pe tine însuȚi.
Dacă nu îȚi controlezi furia, acest fapt ar putea avea următoarele consecinȚe:
 Probleme de sănătate: tensiune, probleme cardiace, ulcer, obezitate, dureri de cap
 Probleme psihice, ca depresia
 Accidente
 Probleme de relaȚionare cu ceilalȚi
 DelicvenȚă
Cum reacȚionezi la furie?
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………………………..……
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..………
1
ExerciȚiul 2
Tema Controlul furiei

( numele
activitatii )
Obiectiv ParticipanȚii vor afla cât de bine pot să-şi controleze furia
Durata 30 minute
Descriere  Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Controlul furiei".
 Fiecare va stabili din perspectivă proprie adevărul sau falsitatea expresiilor de pe
foaie. Trebuie să se răspundă sincer.
 La sfârşit, se face suma punctelor şi se discută fiecare punctaj cu întregul grup şi se
solicită fiecăruia să spună ce părere are despre punctajul acumulat.
Foaie de Activitate
controlul furiei
Instructaj: pentru fiecare frază de mai jos răspundeȚi cu A pentru adevărat şi cu F pentru fals.
1. nu recunosc că sunt furios atunci când sunt întrebat. A / F

2. de obicei, îmi vărs furia pe altă persoană decât pe cea care m-a înfuriat. A / F
3. de obicei, Țin probleme ascunse până când explodez. . A / F
4. îi lovesc pe ceilalȚi când mă înfurii. A / F
5. mă înfurii când cineva nu e de acord cu mine. A / F
6. sunt foarte critic cu ceilalȚi. A / F
7. mă deprim foarte repede. A / F
8. am dificultăȚi să discut o problemă fără să-mi pierd controlul emoȚional. A / F
9. se pare că tot timpul mă contrazic cu ceilalȚi. A / F
10. de regulă, nu mă confrunt cu persoana pe ca m-am înfuriat. A / F
11. câteodată nici nu sunt conştient că sunt furios. A / F
12. furia nu e o emoȚie normală. A / F
Interpretare: număraȚi răspunsurile notate cu A. cu cât numărul este mai mic, cu atât vă controlaȚi mai
bine furia. RevedeȚi răspunsurile la fiecare frază pentru da descoperi dacă există vreun tipar-model.
2
Activitatea 9
Tema Stai sobru/Nu râde

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii formeaza 2 echipe, fiecare stând cu faȚa la
celălalt. Elevii din prima echipa au la dispoziȚie un minut pentru a face oricare
din membrii echipei opuse sa râdă. Elevii din prima echipa au voie sa se strâmbe, să
facă gesturi caraghioase, să spună glume, însă nu au voie să-i atinga pe elevii echipei
adverse. Echipele schimbă rolurile. Orice jucător care râde trebuie să iasă din rând.
Echipa cu cei mai multi jucători rămaşi în joc va câstiga.
ExerciȚiul 1

( numele
activitatii )
Obiectiv ParticipanȚii învaȚă să-şi controleze furia.
Durata 60 minute
Descriere  Se distribuie fişa cu informaȚii intitulată "ce să faci şi ce să nu faci la furie".
 Se citesc informaȚiile.
 CâȚiva voluntari vor interpreta rolurile descrise pe foaia "Jocuri de rezolvare a
conflictelor"
 Jucătorii vor primi feedback după fiecare interpretare.
3
Fişa cu informaȚii
„ce să faci şi ce să nu faci la furie"
NU
Nu da vina pe alȚii pentru ceea ce simȚi
Nu face din ȚânȚar armăsar.
Nu folosi fraze la persoana a doua
Nu te imagina gata să te înfurii.
Nu-Ți exprima resentimentele.
Nu ameninȚa.
Nu folosi cuvinte care rănesc.
Nu nega că eşti furios.
Nu spumega de furie,
Nu-vărsa furia aspra altora.
DA
Aminteşte-Ți că tu decizi dacă te înfurii sau nu.
Evită situaȚiile care te înfurie.
Foloseşte fraze la persoana I.
Concentrează-te pe comportamentul persoanei şi nu pe persoană.
Fii cinstit şi direct.
Fii specific şi nu schimba subiectul.
Priveşte-l pe celălalt direct în ochi.
Ascultă-i şi pe ceilalȚi.
Fişa de Activitate
Jocuri de rezolvare a conflictelor
1. De câteva săptămâni încerci să contactezi o persoană. Nu Ți-a răspuns până acum.
2. Joci tenis cu un prieten şi îȚi spune tot timpul cum ar trebui să joci.
3. Ai găsit băutură ascunsă în camera fratelui tău mai mic.
4. Un profesor parcă ar avea ceva cu tine şi te cicăleşte tot timpul.
5. Un amic face mereu remarci răutăcioase pe seama prietenei/prietenului tale.
6. Un coleg de joacă nu vrea să-Ți înapoeze mingea de fotbal care este a ta.
7. Bunicii tăi te aşteaptă să vii în fiecare seară să iei masa cu ei.
8. łi sa cerut să părăseşti magazinul deoarece fraȚiorul tău plânge.
9. Un prieten Ți-a cerut nişte bani până la sfârşitul lunii şi acum îȚi spune că nu are de unde să-Ți
dea înapoi.
Acasa, fraȚiorul mai mic, nu vrea să te lase la calculator, deşii timpul de joacă cu calculatorul alocat
lui a fost depăsit.
4
Fişa de Activitate
Jocuri de rezolvare a conflictelor
1. De câteva săptămâni încerci să contactezi o persoană. Nu Ńi-a răspuns până acum.
2. Joci tenis cu un prieten şi îŃi spune tot timpul cum ar trebui să joci.
3. Ai găsit băutură ascunsă în camera fratelui tău mai mic.
4. Un profesor parcă ar avea ceva cu tine şi te cicăleşte tot timpul.
5. Un amic face mereu remarci răutăcioase pe seama prietenei/prietenului tale.
6. Un coleg de joacă nu vrea să-Ńi înapoeze mingea de fotbal care este a ta.
7. Bunicii tăi te aşteaptă să vii în fiecare seară să iei masa cu ei.
8. łi sa cerut să părăseşti magazinul deoarece fraŃiorul tău plânge.
9. Un prieten Ńi-a cerut nişte bani până la sfârşitul lunii şi acum îŃi spune că nu are de unde să-
Ńi dea înapoi.
Acasa, fraŃiorul mai mic, nu vrea să te lase la calculator, deşii timpul de joacă cu calculatorul
alocat lui a fost depăsit.
5
Activitatea 10

Tema Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi
( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: fiecare elev trebuie să aleagă un obiect pe care să-l
studieze şi să inventeze o poveste despre el. Povestea nu trebuie să fie tipică, ea
trebuie să scoată în evidenȚă o nouă folosinȚă pentru respectivul obiect.
Ex: cu toate că acesta pare că este un pieptăn, de fapt este o perie de dinȚi
pentru un uriaş. Deoarece nu mai există uriaşi în lume şi nici nu au mai fost în
ultimul timp, mai există doar câteva perii de dinȚi din acest fel.
ExerciȚiul 1

( numele
activitatii )
Obiectiv Însuşirea metodelor d controlare a furiei.
Durata 60 minute
Descriere  Se distribuie foaia de informaȚii intitulată "Controlul furiei" şi se citeşte.
 ParticipanȚilor să dea şi alte soluȚii de control al furiei.
 Se concluzionează cu o discuȚie.:
Furia poate fi necontrolabilă dar este o parte din ceea ce suntem. Decât să ne simȚim
vinovaȚi de furia noastră, mai bine să ne concentrăm asupra modului de a ne exprima
eficient acest sentiment. Este important să recunoaştem că efectul pozitv sau negativ
al furiei depinde de modul în care alegem să o folosim. Furia nu trebuie să ne ia în
stăpânire.
6
Fişa de
informaŃii
Controlul furiei
1. ÎnvaŃă să recunoşti când te înfurii Ńinând un mic jurnal lîn care îŃi notezi "momentele
fierbinŃi." Când te simŃi tensionat, fă o activitate plăcută.
2. Îndepărtează-te de situaŃie. După ce a trecut explozia, întoarce-te şi rezolvă situaŃia.
3. Vorbeşte-Ńi cu voce joasă.
4. Gândeşte-te dacă ceea ce simŃi este furie sau o dezamăgire, tristeŃe sau durere.
5. ScrieŃi gândurile iraŃionale şi încercă să le transformi în gânduri raŃionale.
6. Odată ce eşti conştient de situaŃiile care te enervează, planificaŃi modul în care le vei "ataca"
în viitor.
7. Pune-te în pielea altuia.
8. Găseşte o rezolvare de compromis evită situaŃiile "câştigă sau pierzi".
9. Fă activitate fizică. Eliberează tensiunea din muşchi.
10. Mănâncă corect. Evită cafeaua, ceaiul, ciocolata.
7
MODULUL 3 ÎNVĂłAREA
EFICIENTĂ
Activitatea 11
Tema Ce stil de invatare am?

(numele
activitatii )
Obiectiv Identificarea de catre elevi a stilului de invatare dominant
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „Inventarul stilurilor de invatare”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Salata de fructe
Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna, pepene). Participantul din
mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct trebuie sa-si schimbe locul
intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii trebuie sa-si schimbe locul,
ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul tuturor.
Desfasurare
Li se cere elevilor sa descrie aspecte ale stilului propriu de a invata.
Se imparte fisa de lucru si li se cre sa noteze cu „X” in casuta corespunzatoare dupa
care fiecare elev va trebui sa-si caluleze scorul pentru fiecare domeniu astfel:
Intrebari care corepund stilurilor de invatare
Vizual: 3,4,6,7,9,13,16,20,22,32,39,43,44,48,49,51,52,54
Auditiv: 1,2,8,10,11,12,14,24,26,28,34,35,36,40,41,45,47,50
Kinestezic: 5,15,17,18,19,21,23,25,27,29,30,31,33,37,38,42,46,53.
Se identifica stilul de invatare astfl:
-punctajul cel mai ridicat indica stilul de invatare preferat
-pnctajul cel mai scazut indica stilul de invatare cel mai putin dezvoltat
Scorurile de 10 sau mai mari indica faptul ca stilul respectiv este frecvent utilizat.
Se analizeaza impreuna cu elevii rezultatele obtinute si se discuta in ce masura stilul
de invatare le influenteaza performanta si importanta cunoasterii stilului propriu de
invatare.
Fisa de lucru Inventarul stilurilor de invatare
Numele.............................................................................................................................
Afirmatii Da Nu
1. Imi place sa discut materialul de invata cu un coleg
2. Invat auzindu-mi propria voce pe caseta
3. Prefer sa invat ceva nou citind despre acel subiect
4. Adesea notez observatiile pe care mi le face cineva pentru a nu le uita
5. Prefer exercitiile fizice si sportul
6. Invat mai bine cand vad noua informative sub forma de imagine
7. Sunt capabil sa vizualizez usor
8. Invat mai bine cand cineva imi explica materialul
9. De obicei imi scriu anumite informatii pentru a putea reveni asupra lor
10. Cand cineva spune un cuvant lung pot numara silabele pe care le aud
11. Am o memorie buna pentru cantece si muzica
8
12. Imi plac discutiile in grupuri mici
13. Imi amintesc usor marimea,forma si culoarea obiectelor
14. Repet adesea instructiunile pe care cineva mi le-a dat
15. Imi place sa lucrez cu mainile
16. Imi amintesc usor fetele actorilor,locurile,alte detalii vizuale ale unui film pe care l-am
vazut
17. Utilizez mainile si miscarile corporale cand explic ceva
18. Prefer sa redesenez diagrame pe tabla,nu pe foaie
19. Invat mai bine daca ma ridic si ma misc in timpul studilui
20. Daca vreau sa asamblez o bicicleta,am nevoie de imagini sau diagrame care sa ma
ghideze la fiecare pas
21. Imi amintesc obiectele mai bine cand le ating sau le manevrez
22. Invat mai bine privind la altcineva
23. Bat mult din degete sau maini cand sunt asezat
24. Imi place sa construiesc lucruri
25. Vorbesc cu usurinta o limba straina
26. Pot urmari subiectul unei povesti ascultata la radio
27. Imi place sa repar lucruri acasa
28. Pot intelege o povestire cand o aud inregistrata pe caseta
9
29. Utilizez cu usurinta uneltele si aparatura
30. Gasesc ca este foarte dificil sa stai mult timp linistit
31. Imi place sa joc sau sa fac pantonima
32. Observ usor caracteristicile unor modele prezentate
33. Am nevoie de pause dese in timpul studiului pentru a ma misca
34. Imi place sa recit si sa scriu poezii
35. De obicei inteleg oamenii cu un accent deosebit
36. Diferentiez linii melodic asemanatoare
37. Imi place sa dansez sis a creez noi miscari sau pasi de dans
38. Imi plac activitatile care necesita coordonare motrica
39. Urmaresc mai usor indicatiile scrise decat pe cele orale
40. Recunosc usor diferentele dintre sunetele asemanatoare
41. Imi place sa creez sau sa utilizez rime pentru a invata anumite material
42. As dori sa particip la ore in care sa se realizeze experimente
43. Pot spune repede daca doua forme geometrice sunt identice
44. Continuturile pe care mi le amintesc cel mai usor sunt cele prezentate in imagini
45. Urmaresc mai usor instructiunile orale decat pe cele scrise
46. Invat mult mai usor numele instrumentelor musicale daca le ating sau le examinez
47. Trebuie sa spun cu voce tare unele continuturi pentru a le tine minte
48. Pot sa redau cu usurinta pe hartie o forma pe care am vazut-o
49. Pot urmari cu usurinta o harta
50. Pot sa-mi reamintesc cu exactitate cuvintele unei personae si tonul vocii ei cateva zile
dupa discutie
51. Imi amintesc mai repede directia daca cineva imi ofera indicia specific(anumite
cladiri,copaci)
52. Observ usor culorile si combinatiile de culori
53. Imi place sa pictez,sa desenez,sa sculptez
54. Cand ma gandesc la ceva ce am facut in trecut,imi pot reactualiza usor experientele
traite
10
Activitatea 12
Tema Strategiile mele de invatare

(numele
activitatii )
Obiectiv Identificarea strategiilor utilizate in cadrul stilurilor de comunicare
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „Strategiile mele de invatare”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Numele si animalul rostit !
Elevii se aseaza in cerc. Pe rand, fiecare isi spune numele insotit de un nume de
animal care incepe cu aceeasi litera ca si numele sau. (ex: Petronela-pescarus, Viorel-
vaca, Cornelia-cal...etc).
Atentie! Al doilea elev din joc va spune mai intai numele si animalul primului, apoi pe
ale sale. Al treilea, va spune numele si animalul primului, apoi ale celui de-al doilea,
apoi pe ale sale.... si tot asa pana la ultimul care va trebui sa spuna numele si
animalele tuturor celor din grup.
Succes!
Desfasurare
Se vor grupa elevii in functie de stilul de invatare dominant (identificat la activitatea
trecuta) si li se va cere sa sa descrie strategiile concrete pe care le folosesc in invatare.
Elevii vor trebui sa realizeze o lista cat mai cuprinzatoare cu strategii si sa le noteze in
fisa de lucru.
Fiecare elev va prezenta strategiile utilizate in cadrul stilului lor de invatare cu
oferirea de exemple.
Se vor compara strategiile utilizate in cadrul stilurilor de invatare dominante (vizual,
auditiv, kinestezic) si se va discuta eficienta lor.
Fisa de lucru Strategiile mele de invatare
Numele.............................................................................................................................
Stil de invatare Vizual Auditiv kinestezic

Strategii de invatare
utilizate
11
Activitatea 13
Tema Cum imi valorific stilul de invatare?

(numele
activitatii )
Obiectiv Identificarea strategiilor utilizate pentru valorificarea stilului de invatare dominant?
Durata 70 min
Materiale Fisa de lucru „Stilul meu de invatare”
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge ceva!
Rugati toti elevii sa se ridice in picioare. Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect
albastru in jurul lor si cand il gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o
bluza, o esarfa sau un pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori.
Timp de un minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite culori, va fi declarat
castigator.
Desfasurare
Se imparte elevilor fisa de lucru cu urmatoarea instructiune: „Listele primite contin
activitati si strategii care pot fi utilizate pentru valorificarea stilului vostru de invatare
dominant. Bifati strategiile pe care le utilizati.
Se grupeaza elevii in functie de stiul de invatare dominant si li se cere sa discute
asemanari si deosebiri in ceea ce priveste utilizarea strategiilor in cadrul aceluiasi stil de
invatare.
Elevii vor prezenta cateva cateva din concluziile discutiilor de grup si vor da exemple
de situatii in care strategiile au fost eficiente sau ineficiente. Se identifica impreuna cu
elevii modalitati de adaptare a stilului de invatare la situatii specifice de invatare.
12
Fisa de lucru Stilul meu de invatare

.
Numele.............................................................................................................................
Stil de invatare Stilul

meu
A. Stil de invatare vizual
1. Caut imagini relevante pentru informatiile pe care trebuie sa le retin
2. Realizez desene sau pictograme si utilizez informatiile pentru a le retine mai
bine
3. Subiliniez datele importante si informatiile esentiale pe care doresc sa le
invat
4. Utilizez culori pentru ideile importante ale materialului
5. Imi realizez propriile benzi desenate
6. Creez postere pentru a retine mai usorinformatiile
7. Vizionez filme si reportaje tv pentru subiscte care ma intereseaza
8. Proiectez harti mentale pentru informatiile care trebuie retinute
9. Scriu informatia esentiala pe cartonase pe care le pun in locuri vizibile
B. Stil de invatare auditiv

1. Citesc cu voce tare materialul de invata
2. Cand citesc materialul de invata in minte, ma asud vorbind
3. Inregistrez anumte texte, dialoguri, liste de cuvinte si ascult inregistrarile de
mai multe ori
4. Vorbesc cu cineva despre materialul pe care trebuie sa il invat
5. Rog pe cineva sa imi puna intrebari despre materialul invatat
6. Adresez celorlalti intrebari despre materialul pe care l-am invata
7. Repet informatiile invatate batand ritmul
8. Creez rime si ritmuri pentru a invata mai repede anumirte informatii
9. Invat in timpce ascult muzica
10. Elimin zgomotele care mi-ar putea distrage atentia de la invatat
11. Ascult la radio abordarea unor teme care constituie subiectul meu de studiu
C. Stil de invatare kinestezic

1. Scriu cuvintele sau regulile ce trebuie invatate cu degetele in aer
2. Ma plimb prin camera in timp ce invat
3. Ascult si privesc la modul in care ceilalti utiizeaza gesturi pentru a semnala
reactiile lor
4. Ma misc in jurul unor obiecte in mod regulat sau continu
5. Imi reorganizez locul de munca
6. In timp ce citesc, evit poziti tipica de citit
7. Reactionez la ceea ce citesc: indic cuvinte cheie, dau din cap cand sut de
acord, ma incrunt, zambesc, fac comentarii pe marginea textului etc.
13
Activitatea 14
Tema Invat pentru mine?

(numele
activitatii )
Obiectiv Constientizarea factorilor care motiveaza studiul
Durata 70 min
Materiale *
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) - Sa ne cunoastem mai bine
Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu persoane pe care nu le cunosc
prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5 minute. La final, se reunesc in
cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a vorbi despre celalalt cu care a stat
de vorba mai devreme.
Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii plac
calatoriile, etc."
Desfasurare
Se identifica impreuna cu elevii motivele care ii determina sa invete si se noteaza pe
tabla.
Exemplu:
- vreau sa stiu cat mai multe lucruri
- imi doresc sa fiu cel mai bun in clasa
- pentru a obtine numai note mari
- pentru a-i face fericiti pe parinti
- pentru a primi recompense (bani, dulciuri)
- pentru a fi pe placul profesorului
Li se explica elevilor ca motivatia pentru invatare este detreminata de mai multi
factori, nu doar de unul singur, iar actiunea lor este conjugata (sociali, contextuali si
personali care determina motivatia).
Se cere elevilor sa evaluaze importanta pentru ei a motivelor notate pe tabla. Se
realizeaza impreuna cu elevii o ierarhie proprie a motivelor. Se impart in perechi si au
ca sarcina sa discute aceasta ierarhie cu colegul de banca.
Se analizeaza impreuna cu elevii ierarhiile de motive incurajandu-i sa impartaseasca
cu colegii ideile discutate in perechi.
Discutii
Care sunt cele mai importante motive pentru care invata elevii?
De ce este importanta identificarea motivelor care determina elevii sa invate?
De ce difera motivele de la un elev la altul?
14
Activitatea 15
Tema De ce sa invat? De ce sa invat cum sa invat?

(numele
activitatii )
Obiectiv Constientizarea importantei invatarii si a invatarii cum sa invete
Durata 70 min
Materiale Flip-chart sau tablă
Markere sau cretă
Descriere Exercitiu de energizare (3-5 min) -"Eu ma mandresc" ŞI "mi-e rusine"
Elevii trebuie să scrie pe o foaie pe care nu o semnează cel puțin 3 calități care le trezesc
sentimentul de mândrie pentru apartenența lor națională şi 3 motive pentru care se simt
jenați de apartenența lor națională. Instructorul notează pe o coală mare calitățile şi
motivele apărute pe hârtiile individuale şi elevii le comentează (aparțin ele neamului
respectiv sau unor persoane care fac parte din acel popor/acea etnie; sunt ele pozitive
respectiv negative indiferent de circumstanțe.
Desfasurare
IncepeȚi prin a spune participanȚilor că veȚi discuta într-un mod foarte deschis despre
învăȚare.
Punctul de vedere al fiecăruia este bine venit şi încurajat, participanȚii sunt liberi să îşi
exprime satisfacȚia sau lipsa de satisfacȚie faȚă de învăȚare sau educaȚie în general.
ImpărȚiȚi tabla în două coloane
ÎntrebaȚi participanȚii de ce cred că există şcoala în societate. Care este folosul ei? RugaȚi-i
să îşi împărtăşească punctele de vedere şi notaȚi-le în prima coloană.
Printre răspunsuri ar fi bine să apară indici ai relaȚiei dintre şcoală şi viaȚa adultă – de ex.
şcoala ca pregătire pentru viaȚă. Dacă nu apar astfel de menȚiuni, asiguraȚi-vă că le
includeȚi pe listă.
OpȚional – RugaȚi participanȚii să îşi imagineze cum ar arăta o societate fără şcoală/
educaȚie. Ar fi foarte diferită de cea actuală? Mai bună? Mai rea?
RugaȚi participanȚii să se gândească la motivele lor personale pentru care frecventează
şcoala şi pentru care învaȚă şi notaȚi-le în a doua coloană.
Este foarte probabil să apară un amestec de motive – unele provenind din exterior (ex.
pentru a face pe plac părinȚilor), altele din interior (ex. pentru că vreau să am succes în
viaȚă, pentru că îmi place să învăȚ). EvidenȚiaȚi faptul că motivele care îȚi dau mai multă
putere şi perseverenȚă în învăȚare sunt cele care vin din interior.
IntrebaȚi participanȚii dacă cunosc conceptul de “a învăȚa să înveȚi”. InvitaȚi-i să descrie
ce înseamnă acesta.
EvidenȚiaȚi că a învăȚa să înveȚi se referă la două mari categorii: a dori să înveȚi (a fi
motivat) şi a şti cum să înveȚi (strategii de învăȚare). InsistaȚi pe faptul că se poate
învăȚa cum să înveȚi, deci dacă nu eşti foarte bun la şcoală acum, poȚi să îȚi
îmbunătăȚeşti performanȚele depunând efort şi folosind strategii adecvate.
InvitaȚi participanȚii să reflecteze asupra strategiilor lor de învăȚare. În ce mod învaȚă? Au
anumite metode preferate? Studiază în mod diferit la materii diferite (ex. la limba română
faȚă de matematică)? Folosesc strategii de învăȚare în mod conştient sau pur şi simplu le
folosesc fără a-şi da seama de ele?
Această parte a activităȚii vă va oferi indicii asupra activităȚilor pe care să le alegeȚi
pentru sesiunile următoare, în funcȚie de ceea ce ştiu deja participanȚii şi de ceea ce au
nevoie să ştie.
15
MODULUL 4
CREATIVITATEA
Activitatea 16
Tema Acomodează-te
( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor învîȚa să se acomodeze diferitelor situaȚii prin creativitate
şi să-şi dezvolte capacităȚile de înȚelegere şi comunicare.
Durata 70 minute
Descriere Activitatea este formată din exerciȚiile: exercuȚiul de spargerea gheȚii
„Ghiceşte în ce lună m-am născut …”, exerciȚiul „Trei lumi într-
una singură” şi exerciȚiul „Un extraterestru pe pământ”
Tema Ghiceste in ce luna m-am nascut ……..

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii formează un cerc. Pe rand, fiecare, timp de 1
minut folosindu-se de propria imaginatie va incerca sa exprime – prin semne
luna in care s-au nascut. Cel care va reusi sa o ghiceasca primul, va fi
urmatorul care isi va mina luna in care s-a nascut.
ExerciȚiul 1
Tema Acomodarea: ,,Trei lumi într-una singura”

( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii îşi vor exersa abilităȚile de acomodare la diverse situaȚii.
Durata 25 minute
Materiale Făşă de lucru, creion / pix,
Descriere Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, între care se poate face mai greu legatura. Cu
cât aceasta legatura este mai dificil de facut, cu atât mai interesante sunt asocierile facute de
copii. Ei vor avea de alcatuit un text scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o
situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date.
Exemplu: albina, tren, medic.
Posibil raspuns: ,,Un tren se opri într-o gara mica. O albina intra, din greseala, în tren, pe o
fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din
tren.” Se prezintă şi se analizează toate situaȚiile create de elvi.
Cuvintele de lucru: stilou, cocoş, rachetă
16
Fişă de lucru
Acomodarea: ,,Trei lumi într-una singura”
AlcătuiȚi un text scurt, din minim trei enunȚuri, prin care s realizaȚi o situaȚie care
să cuptindă cele trei noȚinui/accepȚiuni ale cuvintelor : stilou, cocoş şi rachetă.
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………..…………………………………
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………..……………………
………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………..…………………
………………………………………………………………………………..……….
………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………..…
……………………………………………………………………….…………………
…………………………………………………………………..…………………….
……………………………………………………………………………………..…
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….…………….
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..…………….
…………………………………………………………………………………….……
…………………………………………………………………………………..…….
……………………………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………………….………….
36
ExerciȚiul 2
Tema ,,Un extraterestru pe Pamânt”

( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii işi vor exersa abilităȚile de cunoaşter, înȚelegere şi comunicare,
Durata 25 minute
Materiale
Descriere Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru (daca este nevoie), dupa
care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui
extraterestru care a ajuns pe Pamânt, unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate. El se
întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii), pe care îi întreba diverse lucruri despre
viata de pe pamânt, de exemplu.
- De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc.
,,Pamântenii” îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: ,,dar pe planeta ta
de unde vine apa? …cum traiti fara sa mâncati?”. Pe rând, în rolul ,,extraterestrului” intra si
ceilalti copii.
Activitatea 17
Tema A visa si a lucra în grup
( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor învăȚa importanȚa viselor şi a lucrului în echipă,
activităȚi de creaȚie importante în viaȚa noastră.
Durata 70 minute
„Cele trei schimbări din jurul meu …”, exerciȚiul „Visul Meu”
şi exerciȚiul „PoeȚii veseli”
Tema Cele trei schimbari din jurul meu………

( numele
activitatii )
Durata 3- 5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului se aşează toȚi copii pe scaune, în formă de
cerc. Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris numele unuia
din colegii sai precum si urmatoarea intrebare: Care sunt cele trei
schmbari pe care le-ai face la mine? De ce? Timp de 2 minute, fiecare elev
se gandeste la raspuns in functie de biletelul pe care l-a primit. Parerile
vor fi prezentate, ulterior grupului care va spune daca este de acord cu
afirmatiile prezentate de catre colegul lor.
1
ExerciȚiul 1
Tema Visul meu

( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii işi vor constientiza importanta visului de reverie in proiectarea si
planificarea pregatirii profesionala de timpuriu.
Durata 25 minute
Descriere Elevii vor primii o fisă de lucru. Profesorul le explica folosind un
exemplu sarcinile ce le au de facut. La final se prezinta, se discuta si se
analizeaza raspunsurile date de fiecare elev din grupa.
Fisa de lucru „Visul meu”
ÎnchipuiȚi-vă că aȚi putea lua autobuzul visului.

a) Unde aȚi merge? De ce?
……………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………..…….
……………………………………………………………………………….……………
………………………………………………………………………………………….….
……………………………………………………………………………………….……
………………………………………………………………………………………….….
…………………………………………………………………………….………………
…………………………………………………………………………………….……….
……………………………………………………………………………….……………
………………………………………………………………………………………..….
……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………….………….
b) Cât timp aȚi vrea să staȚi acolo?
……………………………………………………………………………..………………
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….……………
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….……
2
ExerciŃiul 2
Tema PoeȚii veseli

( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor intelege rolul grupului in creativitate.
Durata 25 minute
Materiale Coli de scris, creion / pix,
Descriere Fiecare jucător scrie pe o foaie de hârtie titlul unei poezii inventate şi primul
ei vers. Foile se trec mai departe la jucătorii următori. Aceştia completează
strofa cu al doilea vers, care să rimeze cu primul şi încep o strofă nouă, din
care scriu primul vers. AtenȚie ca numărul silabelor din versuri să fie cât mai
apropiate. Versurile pot fi hazlii. La sfârşit se citesc poeziile şi se premiază
cea mai hazlie sau cea mai frumoasă.
Activitatea 18
Tema Matematica este literatura ??????

( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor învăȚa actul creativ, un act fara frontiere
Durata 70 minute
„Atinge ceva!”, exerciȚiul „Cum să creăm o problemă haioasă
de matematică” şi exerciȚiul „De ce se aprind stelele noaptea”
Tema Atinge ceva!

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: Rugati toti elevii sa se ridice in picioare.
Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect albastru in jurul lor si cand il
gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o bluza, o esarfa sau un
pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori. Timp de un
minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite culori, va fi
declarat castigator.
3
ExerciȚiul 1
Tema Cum să creăm o problema haioasă de matematică
( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii işi vor forma deprinderea literară efectuând corelaȚie cu
raȚionamentul matematic.
Durata 35 minute
Materiale Fisa de lucru, creion / pix,
Descriere Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le va explica sarcina de lucru. Se
va arata că este foarte important să Țină seama de operaȚiile matematice
(adunare) dar si corelatiile date de tipurile de paranteze. Fiecare cifra
reprezentand unul si acelasi animal.
Fisa de lucru
Problema haioasă de matematică
CompuneȚi o problemă după următoarea formulă literală, despre animalele pădurii:
a+(a+b)+cx[a+(a+b)]=?
……………………………………………………..……………………………………
………………………………………………………………………………………….
……………………………………………..……………………………………………
………………………………………………………………………………….……….
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………….……….
…………………………………………………..………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………..…………………………………………
………………………………………………………………………………………….
……………………………………………….…………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……………………………………………………..……………………………………
………………………………………………………………………….…………….
……………………………………………..……………………………………………
……………………………………………………………………………..………….
…………………………………………………………………………………………
………………………….
4
ExerciŃiul 2
Tema De ce se aprind stelele noaptea?

( numele
activitatii )
Obiectiv Stimularea creativităȚii
Durata 10 minute
Descriere Elevii vor trebui să inventeze un răspuns neobişnuit la întrebarea: De ce se
aprind stelele noaptea?
Activitatea 19
Tema Să creâm in preună
( numele
activitatii )
Obiectiv Stimularea creativităȚii şi a competenȚelor de comunicare
Durata 50 minute
„Depre cine este vorba ?”, exerciȚiul „Ştafeta Povestirii” şi exerciȚiul
„Interviu cu un personaj”
Tema Despre cine este vorba ?

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o
bucata de hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea
ochilor, culoarea parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie
numele sau sa dezvaluie un detaliu evident despre sine.
De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul grupului va strange

toate foile. Apoi fiecare participant va extrage dintr-o "palarie" un alt bilet
(aveti grija sa nu fie tot persoana sa). Pe rand se vor citi toate biletele si
cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre cine este vorba. La final, fie ca a
fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune numele si alte caracteristici,
de data aceasta, despre personalitatea sa. Succes!
5
ExerciȚiul 1
Tema Ştafeta povestirii

( numele
activitatii )
Obiectiv Stimularea creativităȚii, imaginaȚiei şi comunicării
Durata 15 minute
Materiale Cartonase numerotate
Descriere Fiecare copil extrage un cartonaş pe care se află scris un număr. Cel care are
numărul 1 începe să creeze o povestire pe care o întrerupe după câteva fraze,
ultimul cuvânt fiind: şi, atunci sau când . Povestea este continuată de copilul
care are nr. 2 ş.a.m.d.
ExerciȚiul 2
Tema Interviu cu un personaj

( numele
activitatii )
Obiectiv Stimularea creativităȚii şi competenȚelor de comunicare
Durata 35 minute
Descriere Jod de rol. Un elev este reporterul, iar altul este un personaj din povestea
Harap Alb. Se poartă o discuȚie imaginară, în care se îmbină elementele
cunoscute din poveste cu elemente din realitate. Se repetă jocul pentru
„Povestea porcului” cu alti doi elevi, pentru povestea „Cenusăreasa” cu alti
doi elevi. In final se poartă discutii pe seama relatiilor din poveste si realitate.
6
Activitatea 20
Tema Furtuna de idei

( numele
activitatii )
Durata 50 minute
„”, exerciȚiul „” şi exerciȚiul „”
Tema Salata de oameni

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii stau asezati pe scaune in cerc. Instructorul ,
care nu are un loc pe scaun, spune : "Sa-si schimbe locul toate fetele/ baietii /
cei cu pantaloni/ cei care s-au spalat pe dinti de dimineata/ cei care s-au rugat
aseara. Elevii vizati incep sa-si schimbe locurile, un scaun fiind ocupat in
acest timp de animator. Cel ce va ramane in picioare va da tonul unui nou
schimb de locuri. Se continua pana ce instructorul ajungand in fata, spune:
"Salata de oameni" si toata lumea isi schimba locurile.
ExerciȚiul 1
Tema Da jos pisicuȚa ta din copac.

( numele
activitatii )
Durata 10 minute
Descriere Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le explica sarcina.
7
Fisa de lucru
Da jos pisicuȚa ta din copac

PisicuȚa ta s-a urcat în copac. Ce faci ca s-o dai jos de acolo? Găseşte cât mai multe variante
……………………………………………………….……………………………
………………………………………………………………………….……….
………………………………………………………….…………………………
………………………………………………………………………..…………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….……….
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………..……….
……………………………………………………………….……………………
…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………….…………………
…………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………….…………………
…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………….……………………………
…………………………………………………………………………………….
………………………………………………………….…………………………
……………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………..………….
……………………………………………………………….……………………
44
…………………………………………………………………………….……….
ExerciȚiul 2
Tema Cel mai haios joc

( numele
activitatii )
Obiectiv Stimularea creativităȚii în grup
Durata 35 minute
Descriere Elevii sunt impărȚiti în grupe de cate 5 elevi. Sarcină de lucru: InventaȚi
un joc în care copiii să fie următoarele fructele: caisă, pepene, pruna, măr,
strugure. ScrieȚi, în caiete, cel mult 4 reguli ale jocului. PrezentaȚi jocul în
faȚa clasei.
1
MODULUL 5
CUNOSTEREA DE SINE SI DEZVOLTARE PERSONALĂ
Activitatea 21
Tema Acceptarea de sine
( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor învăȚa să se sccepte
Durata 70 minute
Descriere Activitatea este formată sin următoarele exerciȚii: exerciȚiu de spargerea gheȚii
„Cum te descriuceilalȚi?”, exerciȚiul „Creşterea stimei de sine”, exerciȚiul
„Autocunoaştere şi acceptare de sine”.

Tema Cum te descriu ceilalti?
( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: se va incepe jocul prin a ruga elevii sa se gandeasca cum i-
ar descrie intr-o propozitie pe restul colegilor sai. Se va rosti un nume de exemplu:
Cristina. Timp de 10 secunde toti elevii se gindesc cum sa o descrie pe Cristina. Va
fi numit George sa spuna la ce s-a gandit. Mai departe se va cere caracterizare
pentru George. Exercitiu se va termina pana vor fi caracterizati toti elevii din
grupa.
Exercitiul 1
Tema Cresterea stimei de sine
( numele
activitatii )
Obiectiv Elewvii vor fi capabili să identifice calităȚi ale colegilor si să formuleze
complimente celorlalȚi
Durata 30 minute
Materiale Creion / pix, foaie de scris
Descriere 1. AşezaȚi elevii în cerc. Pentru această activitate şi dvs. faceȚi parte din
grup. SpuneȚi-le elevilor că scopul activităȚii este de a-şi identifica
propriile calităȚi şi de a învăȚa să facă şi să accepte complimente.
2. CereȚi elevilor să se gândească la o calitate pe care o apreciază la colegul
din stânga. Aceasta trebuie să se refere la caracteristici şi atribute
personale, şi nu la trăsături externe ca :zâmbetul, părul, ochii. RugaȚi elevii
să transmită colegului din stânga ceea ce apreciază la el. Cel care primeşte
complimentul, răspunde simplu „MulȚumesc”.
3. DiscutaȚi cu elevii importanȚa formulării şi acceptării
complimentelor. ÎncheiaȚi Exercitiul prin abordarea temelor
prezentate la „DiscuȚii”
Discutii:
o Ce a fost mai dificil: să identifici o calitate sau să primiȚi un compliment?
o Cum vă simȚiȚi atunci când sunteȚi în postura de a face un compliment?
2
Exercitiul 2
Tema Autocunoastere si acceptare de sine
( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii for fgi capabili :-sa identifice
aspectele
fizice,intelectuale,spirituale,emotionale si sociale ale sinelui
-sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine,comportament si sentimente
-sa creasca sentimentul puterii interioare a copilului
-sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul pozitiv(pentru a face fata
autoinvinovatirilor).
Durata 35 minute
Materiale Creion / pix, foaie de scris
Descriere Se explica elevilor ca Exercitiul va fi centrata pe problema identitatii apoi Li se
cere sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare dintre
categorii; in ce fel v-ati descrie cuiva …..?
Discutie : Cat de dificil a fost sa va descrieti ; exista vreo relatie intre
aceste categorii ; in ce fel v-ati descrie cuiva ?
Concluzie ; aceste aspecte compun identitatea, iar faptul ca se simt puternici
sau slabi intr-un domeniu ,nu inseamna ca sunt la fel in toate.
Activitatea 22
Tema Din fericire/ din nefericire

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul jucător
începe povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineaȚă era frumos...”. Al
doilea continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost tulburată de...”. Al
treilea continuă „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul grupului.
Exercitiul 1
Tema Emotii
( numele
activitatii )
Obiectiv Elevii vor fi capabili .-sa invete ca ceilalti nu ne controleaza sentimentele sau
emotiile si nu sunt responsabili pentru nefericirea noastra
-sa invete ca unele emotii ne ajuta ,iar altele nu(utilizarea dialogului cu sine pentru
obtinerea controlului emotional)
-sa inteleaga faptul ca furia poate fi evitata si controlata(efectul de reactie in lant al
emotiilor negative,exprimarea,,sanatoasa »si mai ,,putin sanatoasa »a emotii
-sa identifice emotiile celorlalti,sa analizeze consecintele emotionale,
Durata 60 minute
Materiale fise individuale de hartie pe care sunt trecute cuvinte care desemneaza
3
emotii.
Descriere Treceti pe fisele individuale urmatoarele cuvinte care desemneaza emotii: iubit,
speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos,jignit, jenat,gelos, speriat,
schimbator, descurajat, frustrat, inspaimantat, fericit, vinovat, rau, confortabil,
schimbator, curajos, groaznic, sensibil, teribil, mahnit, neajutorat, diferit, bucuros,
plin de ura, deprimat
Discutam conceptul de emotie care ne ajuta, ne conduce la lucruri pozitive, ne fac
placere sau ne dau energie, dar si emotiile care nu ne ajuta, ne conduc spre relatii
negative, spre sentimente negative fata de noi insine, proasta dispozitie,
comportamente nepotrivite.
Se cere grupului sa sorteze cuvintele in Ajuta si Impiedica. Elevii sunt incurajati sa-
si impartaseasca experientele pe masura ce sorteaza cuvintele. Discutii ;
Intrebari referitoare la continut; care lista are mai multe cuvinte, ce credeti ca
diferentiaza emotiile care ne ajuta de cele care nu ajuta ?
Intrebari de personalitate; ce fel de emotii ai de obicei, ce fel de emotii ti- ar
placea sa ai, ce poti face sa nu ai emotii care nu te ajuta ?
Concluzie- elevii sunt ajutati sa faca deosebirea intre diferitele tipuri de emotii, sa
constientizeze ca pot evita emotiile care nu –i ajuta sau nu le pot face fata.
Activitatea 23
Tema Sa ne cunoastem mai bine

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu
persoane pe care nu le cunosc prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5
minute. La final, se reunesc in cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a
vorbi despre celalalt cu care a stat de vorba mai devreme.
Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii plac
calatoriile, etc."
Exercitiul 1
Tema Cunoastere si autocunoastere prin intermediul colegilor
( numele
activitatii )
Obiectiv elaborarea profilului personal al elevilor prin identificarea trasaturilor de
personalitate specifice
4
Durata 60 min
Materiale coli
Descriere Desfasurarea activitatii:
Se explica elevilor ca vor sustine o proba de autocunoastere prin intermediul
colegilor. Se scrie pe tabla o lista cu mai multe trasaturi personalizate pozitive si
negative, care pot caracteriza pe orice tanar. Elevii o vor scrie pe coli:
- prietenos – dusmanos;
- inteligent – mediocru;
- vesel – trist;
- politicos – nepoliticos;
- glumet – sobru;
- harnic – lenes;
- apropiat – retras;
- atragator – respingator;
- talentat – netalentat;
- discret – iscoditor;
- celebru – obscur;
- distins – grosolan;
- bland – aspru;
- fericit – nefericit.
Fiecare elev trebuie sa-si aleaga trei trasaturi pozitive si negative care
considera ca i se potrivesc. Acestea vor fi subliniate.
Instructorul citeste numele elevilor din grupa si ei noteaza pe o foaie de hartie
cate trei trasaturi pozitive si trei negative care considera ca se potrivesc cel mai bine
fiecarui coleg. Biletele sunt anonime.
Dupa ce au fost stranse toate biletele, se trece la totalizarea atributelor si la
ierarhizarea lor, de la cele cu frecventa mare la cele cu frecventa redusa. Parerile care
reprezinta totalitatea vor fi considerate semnificative. Apoi se compara cu lista pe
care a facut-o fiecare elev despre sine, la inceputul orei. Fiecare elev are posibilitatea
sa constate concordanta sau discordanta dintre parerea lui si aprecierile colegilor.
Instructorul va comenta cateva situatii care pot aparea si va spune elevilor ca
proba nu s-a incheiat aici, ea conduce spre interpretari si analize mult mai profunde
din partea fiecarui elev. Fiecare elev isi va analiza propriile aprecieri si pe cele ale
colegilor, iar daca discordanta este prea mare, el trebuie sa-si puna intrebarea: Ma
cunosc suficient? Va realiza ca este cazul sa tina cont si de parerile colegilor si sa se
autoanalizeze mai mult. Elevul trebuie sa-si analizeze comportamentul pe care l-a avut
pana in acel moment si sa-si dea seama cand si unde a gresit.
Daca se obtin prea multe biletele necompletate, elevul in cauza trebuie sa-si
puna intrebarea daca nu cumva este o fire prea inchisa, nu s-a lasat cunoscut, inteles
suficient de colegi. Trebuie sa ia masurile de rigoare.
In final instructorul le poate cere elevilor, pentru a verifica notabilitatea
probei, dar si capacitatea de auto- si inter-cunoastere a elevilor, sa ridice mana cei
care au fost in concordanta cu colegii si cei care nu au fost.
Concluzia va fi: elevii se cunosc sau nu se cunosc suficient.
5
Activitatea 24
Tema Salata de fructe

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna,
pepene). Participantul din mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct
trebuie sa-si schimbe locul intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii
trebuie sa-si schimbe locul, ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul
tuturor.
Exercitiul 1
Tema Harta inimii

( numele
activitatii )
Obiectiv
Cunoasterea si discutarea caracteristicilor comune si a diferentelor dintre
indivizi in cadrul grupului.
Durata 60 min.
Materiale Fise de lucru "Cunoaste-te pe tine - Harta inimii".
Descriere Exercitiu –joc 1:

Impartiti fiecarui participant cate o copie a formularului "Cunoaste-te pe tine
-Harta inimii".
Rugati participantii sa completeze formularele. Cele patru zone trebuie completate
astfel:
A. trei calitati personale;
B. trei lucruri din viata pe care fiecare ar dori sa le schimbe;
C. trei lucruri pe care fiecare le face bine;
D. trei cuvinte care i-ar placea fiecaruia sa fie rostite despre sine.
Rugati-i sa se grupeze cate cinci pentru a discuta cele scrise. Incurajati-i sa iasa din
cercul obisnuit de prieteni si sa stabileasca noi contacte cu alti colegi.
Lasati-le foile la indemana (eventual lipite pe un perete) pentru a avea posibilitatea
sa isi impartaseasca parerile in continuare.
La sfarsit intrebati elevii ce au invatat in timpul acestei activitati. De obicei,
participantii discuta probleme comune.
Instructorul poate sa sublinieze importanȚa impartasirii ideilor pozitive pentru o buna
comunicare dar si a diferentelor care pot aparea intre membrii grupului.
6
lată ce intrebari pot fi puse:
Ce ati invatat despre voi insiva?
V-a surprins vreun raspuns de pe vreun formular?
Ati descoperit ceva nou Material
despreelaborat
cei din de profesor,
grupul psiholog educational specialist Misu Slatculescu
vostru?
Puteti face consideratii generale despre cei de aceeasi varsta cu voi numai privind formularele celor din grupul vo
CUNOASTE-TE PE TINE - HARTA INIMII
NUME
Completeaza spatiile inimii notate de la A la D dupa cum urmeaza:

1. Scrie trei calitati la personale care ti plac cel mai mult.
2. Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sa le schimbi.
3. Scrie trei lucruri pe care le faci bine.
Scrie trei cuvinte careti-ar placea sa fie spuse despre tine.

51
Activitatea 25
Tema Transmite impulsul

( numele
activitatii )
Durata 3-5 minute
Descriere Desfăşurarea jocului: elevii stau în cerc şi se Țin de mâini.
Conducătorul jocului va transmite un impuls (1, 2, 3 strâgeri de mână) către
partenerul din dreapta. Acesta va trebui să transmită impulsul mai departe, spre
dreapta. Jocul se încheie când conducătorul de joc primeşte impulsul pe care l-a
transmis la mâna opusă.
Exercitiul 1
Tema CUM MI-AR PLACEA SA FIU
( numele
activitatii )
Obiectiv -explorarea unor noi cai de comunicare in legatura cu personalitatea lor si a
celorlalti;
-experimentarea unor modalitati noi, creative de autoexprimare;
- sa isi clarifice propria imagine si sa isi edifice increderea in sine;
Durata 60 min.
Materiale fise individuale de lucru
Exercitiu –joc 1:”Daca as fi.....”
Imagineaza-ti ca esti o floare.Ce floare ai vrea sa fii?Povesteste-ne desprea aceasta
floare.Spune de ce ai ales-o?
Exercitiu –joc 2:
Se cere ellevilor sa-si imagineze ca a venit „Zana cea buna” care vrea sa-i ajute
indeplinindu-le drei dorinte:
Prima dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te inzestreze cu trei calitati pe care nu
le ai,ce i-ai cere?(exemplu: Eu as vrea sa fiu mai cuminte.)
A doua dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te ajute sa te schimbi in bine ,ce defecte i-ai
cere ca printr-o vraja sa le faca sa dispara ?(exemplu :Eu as vrea sa nu mai fiu........)
A treia dorinta: pentru cea de-a treia dorinta cere-i zanei ce vrei tu.
Se discuta despre:
Ce ti-ar placea sa spuna despre tine domni profesori?
Ce ti-ar placea sa spuna despre tine parintii tai?
Exercitiu –joc 3:
Scrie in fiecare balonon dorinte care speri sa se indeplineasca in viitor si numeroteazale

in ordinea importantei.
Se discuta despre:
De cine depinde indeplinirea fiecarei dorinte in parte?
Ce crezi ca trebuie sa faci pentru ca dorintele sa devina realitate?
Sunt usor sau greu de realizat?
1
Fişă de lucri exerciȚiul 3
2
MODULUL 6
STIL DE VIATA SANATOASA
Activitatea 26
Tema Personalitatea hainelor - formă de exprimare

( numele
activitatii )
Obiectiv
Cunoasterea modului de exprimare al hainelor - cunoasterea a câteva stari
evocate de haine: aroganta sau apartenenta, acceptare sau nonconformism, pasiune
sau doliu, renuntare sau iubire, veselie, respect
Durata 70 minute
Materiale Cartonașe, aparat foto
Descriere
Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de

spargerea gheti.
Cele trei schimbari din jurul meu………
Desfăşurarea jocului se aşează toȚi copii pe scaune, în formă de cerc.
Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris numele unuia din colegii sai
precum si urmatoarea intrebare: Care sunt cele trei schmbari pe care le-ai face la
mine? De ce? Timp de 2 minute, fiecare elev se gandeste la raspuns in functie de
biletelul pe care l-a primit. Parerile vor fi prezentate, ulterior grupului care va
spune daca este de acord cu afirmatiile prezentate de catre colegul lor.
Se formează doua grupe. Fiecare grupă se consultă si stabilesc cum

să se îmbrace a doua zi cand se organizează o prezentare de modă intitulată “Cum
ar trebui sa te îmbraci la scoală”. Vor fi stabilite temele de prezentare ale hainelor
iar aici copii sunt lăsati sa aleagă stilul vestimentar pe care vor să-l reprezinte.
- Trist - Arogant
- Fericit - Nonconformist
- Furios - Iubire
- Îndrăgostit - Respect
- Părăsit - Anxios
Vor fi invitatí parinti, profesori, prieteni ca spectatori. Va fi numit un juriu
alcatuit din parinti si profesori cu un presedinte de preferat o persoană din
domeniul modei care vor primi cartonase cu numerele de la 1-10 si vor juriza
fiecare stil vestimentar.
Se construieste temporar un podium chiar si imaginar sau se folosesc
spatiile dintre bănci ca si cum ar fi un podium pe care vor defila copii pe ritmuri
special alese pentru fiecare tema. În urma jurizării se va stabili grupa castigatoare
care va fi premiată.
3
Activitatea 27
Tema Puterea e în tine?

( numele
activitatii )
Obiectiv Crearea unor deprinderi practice privitoare la combaterea stresului
Durata 80 de minute
Materiale Carti, reviste, cartonase cu imagini
Descriere Exercitiul de energizare:
Descriere joc:
Daca vesel se traieste fa asa:
*
*
Daca vesel se traieste
Unul altuia-i zambeste
*
La fiecare strofa, in loc de :
- se bate din palme;
- se bate din picioare;
-se pocneste din degete;
- se fac toate miscarile
1. Tot mai multi copii au dificultăti de adaptare, stresul fiind numit si boala secolului.
Principalele cauze ale afectiunilor de acest fel la copii sunt lipsa îndelungată a
parintilor de acasă, cei mai afectasi fiind cei ce au parintii plecati la muncă în
strinătate ori care muncesc foarte mult. O altă cauză ce creează dificultăti copiilor este
divortul parintilor, lucru care le dă probleme de comportament, dificultăti de
concentrare, de învătare, de adaptare.
2. Copii vor învăta unele tehnici de relaxare, cum să se alimenteze si cum să
trăiască sănătos.
Vor fi învătati cum să se ferească de factorii de stres precum alcoolul si tutunul, dar si
ce activităti să facă pentru a se relaxa.
Tehnica imaginatiei (imageria dirijată) - Stim cu totii faptul că cei mici au o

imaginatie bogată.Pentru a-i ajuta să se relaxeze vorbim cu ei si creăm împreună o
mică poveste. Se vor vedea în unul din personajele gândite de ei.Pe lângă divertisment
vor căpăta mai multă încredere, pentru că , după cum stim eroii din poveste nicodată
nu dau gres.
4
o Râsul – nu putem ignora faptul că stresul afectează un copil atat fizic , cît si
psihic. Pe lângă bucurie, relaxare si detasare, râsul reduce teama si tensiunea.
Aici putem folosi cartonaje cu bancuri si povesti haioase, cartonase cu imagini
haioase, cartii cu bancuri sau povesti.
o Terapia prin muzică – este cunoscut faptul că muzica poate alina
orice tip de stres sau de încordare. Punem în surdină muzica, de
preferat instrumentală. Relaxarea prin muzica poate fi combinată cu
exercitiile fizice sau cu dansul.
o Binemeritata pauză - fie că îsi scrie temele, fie ca desenează vom
determina copii să ia o pauză în care să facă altceva: plimbare prin
parc.
Reguli: Participantii nu vor avea voie să se judece între ei sau să râdă unii de altii
Exercitii
Exercitiul 1: Numiti trei calitati pe care le vedeti la partenerul vostru. Calitatile

trebuie sa fie strict legate de dans si cat se poate de specifice. Spuneti-i-le ca sa le stie.
Ex: va conduce bine la standard, are o pozitie frumoasa sau ramane calm atunci cand
tu te enervezi in cazul in care ai gresit. S-ar putea sa fiti surprinsi de calitatile pe care
partenerul le apreciaza la voi. In saptamana aleasa
pentru exercitiu puteti sa hotarati spre exemplu sa dati
feed-backul la sfarsitul antrenamentului si sa-i spuneti
spre exemplu la care dans/ figura v-a condus foarte
bine.
Exercitiul 2: Numiti trei aspecte pe care vedeti ca

partenerul de dans ar trebui sa si le imbunateasca.
Amintiti-va e doar un exercitiu. Spuneti calm si fara
repros ce aveti de spus. La fel ascultati ceea ce partenerul are de spus despre voi.
Chiar daca uneori pare ca celalalt te pune la zid cu critica lui, gandeste-te ca acela este
punctul lui de vedere. Indiferent ca tu vezi altfel lucrurile.
Aici puteti da feed-back-ul dupa dansul in care ati observat ca partenerul face ceea ce
voua nu va place sa faca. Nu incepeti discutii care pot degenera in cearta. Doar spuneti
ce aveti de spus, plus eventual dati o replica/ explicatie.
5
Activitatea 28
Tema Sa vorbim despre drepturi

( numele
activitatii)
Obiectiv Sa-i facem pe elevi sa inteleaga diferenta intre dorinte si nevoi; Sa introducem
ideea ca nevoile bazale pot fi considerate drepturi. Activitatea da posibilitatea elevilor sa
vada de ce anume au nevoie pentru a supravetui si a creste sanatosi si sa realizeze ca
drepturile sunt diferite de impliniri personale si materiale.
Durata 50 minute
Materiale Un set de carduri “ Dorinte si nevoi” pentru fiecare grupa de elevi.
Descriere Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.
Despre cine este vorba ?
Desfăşurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o bucata de
hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea ochilor, culoarea
parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie numele sau sa dezvaluie un
detaliu evident despre sine.
De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul grupului va strange toate foile. Apoi
fiecare participant va extrage dintr-o "palarie" un alt bilet (aveti grija sa nu fie tot
persoana sa). Pe rand se vor citi toate biletele si cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre
cine este vorba. La final, fie ca a fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune numele si
alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea sa. Succes!
1. Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4 membri si fiecare grupa va primi un set de
carduri “ Dorinte si nevoi”.
2. Cerinta este urmatoarea: Trebuie sa-si imagineze ca oficialii din guvern se asigura sa
indeplineasca tinerilor lucrurile de baza de care ei au nevoie sau si le doresc. Cardurile
reprezinta lista de dorinte si nevoi pe care oficialii au realizat-o. Acestia doresc ca si
tinerii sa adauge inca 4 itemi care lipsesc.; intreaba perechile care ar fi itemii care ar
completa lista si sa ii scrie pe cardurile goale.
3. Anunta grupurile ca guvernul din motive politice si economice trebuie sa
indeplineasca doar 16 itemi in loc de 24 cati sunt pe carduri. Sarcina grupurilor este sa
decida asupra a 8 carduri care vor trebui returnate.
4. Dupa ce sarcina 3 a fost indeplinita anunta grupurile ca vor trebui sa mai returneze 8
carduri.
Discutii:
 Care itemi au fost eliminate mai usor in prima runda ?
 A fost a doua runda mai dificila decat prima ? De ce ?
 Ati intampinat neintelegeri in grup ?
 Care este diferenta intre dorinta si nevoi ? Care itemi reprezinta nevoi si care
dorinte?
Aceste dorinte si nevoi sunt aceleasi pentru toti oamenii ?
6
Alimente Apa
Televizor Bicicleta
Oportunitatea de ati exprima parerea Ingrijire medicala atunci cand ai nevoie
Propriul dormitor Fast food
7
Protectie impotriva discriminarii

Educatie
Bani de buzunar
Vacanta
Oportunitatea de a practica propria religie

Adapost
Calculator personal
Haine dupa ultima moda
8
Aer curat
Protectie impotriva abuzului si neglijarii
Un walkman personal Centre de joaca si recreere
9
Activitatea 29
Tema Cum ne petrecem timpul liber?

( numele
activitatii)9
Obiective - Sa identifice resursele timpului liber;
- Sa aprecieze timpul liber ca prieten sau dusman;
- Sa-si imbunatateasca organizarea si folosirea timpului liber.
Durata 70 minute
Materiale Coli, pixuri/creioane
Ghiceste litera !
Desfăşurarea jocului: Participantii sunt impartiti in doua echipe. Fiecare
participant extrage cate un biletel dintr-un bol, pe fiecare biletel fiind scrisa cate o litera
diferita. Dupa ce au primit biletelele, la semnalul instructorului, fiecare va mima cu
ajutorul corpului, litera sa si fara a comunica verbal sau prin semne explicite, acestia vor
trebui sa se aseze cat mai repede in ordine alfabetica . Sirul care termina primul corect
castiga.
Atentie: instructorul trebuie sa pregateasca doua boluri cu aceleasi litere inauntru pentru
ca echipele sa aiba sanse egale de a castiga. Biletelele vor fi scrise din timp util, anterior
jocului .
Elevilor li s-a solicitat anterior orei sa caute semnificatia unor cuvinte legate de timp
cei trei D: „ destindere”, „divertisment”, „dezvoltare” . Se verifica definitiile ga
elevi.
Prezentarea notiunii de timp liber elevilor
Timpul pe care il avem la dispozitie se divide in timpul necesar pentru scoala si munca
independenta de acasa, pentru pregatirea temelor, dar si timp liber, utilizat pentru joc,
distractii, plimbari,si timp de odihna, consacrat in special somnului.
Ce intelegem prin timp liber? O perioada din viata omului( zilnic, saptamanal, anual) in
care se poate conduce dupa propriile imbolduri, alegand acele activitati si preocupari care
corespund cel mai multinclinatiilor si dorintelor proprii. Un ansamblu de activitati in care
individul poate sa se dedice din plin, dupa preferinte fie pentru a se reface, fie pentru a se
distra, dupa incheierea activitatilor obligatorii. Timpul in care trebuie sa faci ceva util,
aducator de castig si succes, in care sa inveti ceva care iti va folosi in viitor, „ din care
iese ceva”.
Iata deci care sunt cele trei functii de baza ale timpului liber (cei trei „D”):
DESTINDERE (odihna), DIVERTISMENT (distractie),DEZVOLTARE (cultura).
Daca intre aceste trei functii se realizeaza un echilibru, personalitatea se dezvolta
armonios.
Impreuna cu elevii se discuta despre diferitele modalitati in care ei isi petrec timpul
si daca au suficient timp liber dupa rezolvarea temelor pentru acasa si pregatirea lectiilor p
a doua zi. Daca analizam activitatile de destindere, divertisment si cele de dezvoltare,
observam ca ele nu se exclud, ci au multe puncte comun.
10
Se vor prezenta elevilor activitati care servesc tuturor celor trei componente de timp
liber. Exemplu pentru divertisment am ales televizorul, pentru destindere –
excursiile, pentru dezvoltare – jocul. In cadrul fiecarei activitati prezentate, elevii vor
povesti cate o intamplare reala.
Activitatile de timp liber trebuie sa se incadreze in regimul zilnic ca sa nu iroseas
nu stanjeneasca timpul si fortele necesare invatarii ( apar cazuri de practicare in abuz a
activitati distractive ca vizionarea TV, unele jocuri sportive sau chiar jocurile pe calcu
Activitatile, chiar daca au un continut folositor si placut, daca sunt practicate abuziv, fi
supraincarca timpul, fie il irosesc. Astfel, „bogatia” timpului se poate pierde , indreptan
spre oboseala, superficialitate si pasivitate.
Deci, timpul liber poate deveni un bun prieten sau un dusman al omului.
Se prezinta in continuare proverbe si zicatori pe aceasta tema.
„Un tanar isi poate risipi ziua, dar anii pretul clipei il vor invata”(Goethe).
„Ce poȚi face astăzi nu lăsa pe mâine”.
„Gândeşte astăzi şi pentru mâine”.
„ Lucru cel mai dificil pentru om este sa-si organizeze timpul liber” (Goethe).
„ Muncim ca sa ne castigam timpul nostru liber” (Aristotel)
11
Activitatea 30
Tema O zi obisnuita din viata mea - evaluare

( numele
activitatii )10
Obiectiv Incurajarea elevilor privind dezvoltarea unui stil de viata ordonat, eficient, civilizat
Durata 50 minute
Materiale Coli, creioane/pixuri
Animalul
Desfăşurarea jocului: elevilor li se cere să se prezinte ca şi animal, alegând
animalul care are cele mai multe caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia şi sunt o
căprioară pentru că sunt dinamică şi graȚioasă.
Activitatea de evaluare de astazi consta intr-o recapitulare a insusirilor invatate pe

parcursul activitatilor anterioare.
Se va distribui elevilor o fisa de lucru individuala.
Acestia vor fi ajutati de catre instructorul de educatie atunci cand va fi solicitat.
12
Fisa de lucru
Reguli de comportament – pentru micii pietoni
Decizia Este corectă ? De ce ?
Am întârziat la şcoală şi autobuzul
tocmai a sosit în staȚie. Alerg după
acesta şi mă urc din mers.
Este ceaȚă şi, din cauza
aceasta, carosabilul, umed. Sunt
mult mai atent la maşini şi la
Am coborât din autobuz şi vreau să
traversez. Trec prin spatele
acestuia, ca să pot vedea maşinile
care vin.
Pietonii merg pe trotuare.
Copiii se joacă pe stradă.
Reguli de igiena alimentara
Decizia Este corectă ? De ce ?

Pt. a fi sănătos trebuie să mănânci:
carne, brânză, ouă, legume, fructe
La ore fixe.
Cât îȚi trebuie
Alimentele trebuie să fie cât mai
proaspete.
Este necesar ca în bucătărie aerul
să fie curat, fără praf, fum sau
mirosuri caracteristica
Coşul de gunoi indispensabil în ori
ce bucătărie trebuie golit în fiecare
zi, iar din când în când trebuie
spălat.
Prosoapele de vase sau de
bucătărie au un rol însemnat pt
menȚinerea igienei.
Toate alimentele ca: pâinea, untul,
brânza, carnea etc, precum şi toate
cratiȚele şi oalele cu mâncare se
Țin totdeauna acoperite.
13
Programul meu – cele mai importante aspecte
Activitatea Ora Durata Persoana de sprijin/ care

răspunde/controlează Mama/ tata/
altă pers (care?)
Ma trezesc de dimineata la ora
Mananc de dimineata la ora
Plec la scoala la ora
Întoarcerea de la şcoală la ora
Somnul de amiază la ora
Efectuarea temelor (scrise şi orale)
Jocuri, activităȚi recreative,

alte activităȚi în familie
........................................................
.........................................................
ActivităȚi educative
suplimentare......................................
...........................................................
Culcarea la ora
14

Caietul Dirigintelui Vii-Viii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietul Dirigintelui Vii-Viii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA ............................................................

MUNCĂ EDUCATIVĂ LA CLASĂ

CLASELE A VII-A ŞI A VIII-A

Profesor diriginte ..................................................

PROGRAMĂ ORE DIRIGENłIE Pg. 3

MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENTĂ Pg. 7

MODULUL 2. NEGOCIEREA CONFLICTELOR Pg. 15

MODULUL 3. ÎNVĂłARE EFICIENTĂ Pg. 32

MODULUL 4. CREATIVITATE Pg. 41

MODULUL 5. CUNOAŞTEREA DE SNINE ŞI DESVOLTARE PERSONALĂ Pg. 52

MODULUL 6. STIL DE VIAłĂ SĂNĂTOASĂ Pg. 66

HARTA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR CLASEI

PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

Tema Asculta ceea ce spun

Tema Comunicare asertiva, pasiva, agresiva

Reactii posibile la situatia negativa:

Comunicare pasiva Comunicare asertiva Comunicare agresiva

Tema Reguli de comunicare

Limbajul corporal pozitiv Limbajul corporal negativ

Tema Reporter pentru o zi

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema De ce m-am prins?

în viitor vreau să mă autoeduc în următoarele privințe:

Foaia de informaȚii - Sprijinul personal

Tema Alte surse de sprijin

Tema Ce ştim despre stres ?

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Una spun şi alta fac

Tema Care sunt cauzele apariȚiei stresului?

Modul meu de a reacȚiona la stres:

Tema Identificarea factorilor de stres

Le puteȚi controla? Cum le faceȚi faȚă?

Se eliberează mai multă glucoză şi adrenalină în sânge

Tema Maşina oarbă

Tema Cum reacȚionăm la furie

Tema Controlul furiei

1. nu recunosc că sunt furios atunci când sunt întrebat. A / F

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Stai sobru/Nu râde

Tema Controlul furiei

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Controlul furiei

Tema Ce stil de invatare am?

Tema Strategiile mele de invatare

Fisa de lucru Strategiile mele de invatare

Stil de invatare Vizual Auditiv kinestezic

Tema Cum imi valorific stilul de invatare?

Fisa de lucru Stilul meu de invatare

Stil de invatare Stilul

B. Stil de invatare auditiv

C. Stil de invatare kinestezic

Tema Invat pentru mine?

Tema De ce sa invat? De ce sa invat cum sa invat?

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Ghiceste in ce luna m-am nascut ……..

Tema Acomodarea: ,,Trei lumi într-una singura”

Cuvintele de lucru: stilou, cocoş, rachetă

Tema ,,Un extraterestru pe Pamânt”

Exercitiul de spergerea ghetii

Tema Cele trei schimbari din jurul meu………

Tema Visul meu